12

Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

  • Upload
    others

  • View
    25

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123
Page 2: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123
Page 3: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

Concepþie graficã: TUDOR BANUª

Coperta: ANGELA ROTARU

Ilustraþie copertã: TUDOR BANUª

Redactor: VLAD ZOGRAFI

Tehnoredactare computerizatã: ANGELA ARDELEANU

Procesare de imagini: RODICA MARINCAª

© HUMANITAS, 2002, 2010

Toate drepturile reproducerii imaginilor din acest volumsînt rezervate Editurii Humanitas.

Este interzisã reproducerea, înmagazinarea sau transmiterea imaginilor pe orice cale(electronicã, mecanicã, fotocopiere, înregistrare etc.) fãrã permisiunea scrisã a autorului.

ISBN 978-973-50-2791-9Descrierea CIP este disponibilã

la Biblioteca Naþionalã a României

Page 4: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

5

înd, acum mai bine de do-uã decenii, pe cînd eramun tînãr jurnalist amator,am asistat la momentulemoþionant al expunerii,în centrul marii sãli frigo-rifice, special amenajate,

de la The Pennsylvanian Institute forUnreliable Studies (PIUS), a unui enormbloc de gheaþã în care se strãvedea o siluetã monstruoasã, am ºtiut cã drumulvieþii mele este decis. M-am apropiat a-tunci cu sfialã ºi imensã curiozitate decristalul din care emana frig ºi ceaþã.Fiinþa încleºtatã-n interior nu semãna cunimic din ce poþi vedea pe pãmînt, deºizîmbetul cam nãtîng îi dãdea un straniuaer uman. Dar cele zece coarne care-i þîº-neau din þeasta masivã, penajul care-i ieºeadin operculele din dosul urechilor, ºi careîncã mai pãstra o nuanþã violetã, ºi maiales ºirul formidabil de solzi care-i tiveaucoloana vertebralã, din creºtet pînã la coada vag reptilinã, îi dãdeau aspectul fantastic al unei creaturidanteºti. Creatura era împlã-toºatã ºi avea la brîu un for-midabil iatagan de oþel, pelama cãruia se înºirau unfel de rune. În pumnul cupatru degete dotate cugheare încã mai strîngea

un buzdugan ce trebuie sã fi cîntãrit cîte-va tone.

A fost prima mea întîlnire cu zmeul,fiinþa cãreia i-am dedicat apoi întreagamea carierã ºi putere de muncã. De-atunciam cãlãtorit în toatã lumea pe urmelesale, am vizitat situri arheologice, am ex-plorat universul subpãmîntean, am petre-cut sãptãmîni ºi luni de documentare înmarile biblioteci, citind despre miturileîntemeierii unor mari oraºe prin ucidereacîte unui balaur de cãtre sfîntul ce a de-venit apoi patronul urbelor respective. Amconversat cu cele cîteva exemplare vii caresupravieþuiesc în rezervaþii ºi grãdini zoo-logice. Azi port cu mîndrie urmele aces-tor „întîlniri de gradul al treilea“ cu su-biecþii mei: trei degete lipsã la mîna stîngãºi o frumoasã protezã metalicã la înche-ietura ºoldului, care nu mã jeneazã decît

în zilele cu ploaie.Rodul acestei cercetãri mo-deste ºi pline de abnegaþieeste Enciclopedia zmeilor, lucra-re unicã în felul ei, în carepentru prima datã strãvecheaspecie inteligentã care a fãcutconcurenþã, vreme de milenii,

omului este prezentatã multi-disciplinar, în toatã grandoarea ºi

PREFAÞÃ

Page 5: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

sub toate aspectele ei. Realitatea biolo-gicã, economicã, socialã, culturalã, lingvis-ticã ºi comportamentalã a numeroaselorrase ale speciei zmeieºti formeazã obiec-tul primei pãrþi a lucrãrii, bogat ilustratãcu planºe ºi hãrþi de cãtre nepreþuitul meucolaborator, maestrul Banuº de Nogent,care-a împãrþit cu mine ostenelile ºibucuriile atîtor ºi atîtor cãlãtorii.

În partea a doua am gãsit cu cale sã re-produc integral un vestit ciclu epic din li-teratura zmeiascã originalã, intitulat ZurbaInelarã a lui Meer-Tscha, descifrat de noi lacapãtul unei munci de peste patru ani.Scrierea, cuprinzînd zece povestiri înlãn-þuite, a fost descoperitã pe o mãciucã dinlemn de esenþã tare, bine conservatãîntr-un strat bituminos. Pînã astãzi,Zurba lui Meer-Tscha este consideratã undocument complet în privinþavieþii ºi psihologiei zmeilor, ºio iscusitã scriere literarã.

Îmi fac o datorie de o-noare, în finalul acesteiprefeþe, din a aducemulþumirile mele tutu-

ror celor care m-au susþinut ºi m-au în-curajat, mi-au dat sfaturi ºi m-au criticatnecruþãtor în perioada în care am scrisaceastã carte: bunei mele soþii Alsacia ºicumnatei mele Lorena (adevãraþi îngeripãzitori), domnului prof. dr. SerenusPseudoanaximandros de la Universitateadin Mönchengladbach, pãrintelui Calinicde la schitul Prescura, domnului plt. Pan-dele Ion de la Secþia 6 Poliþie, doamneiElena Vrâncioaia (ale cãrei basme spusecu glas duios mi-au luminat copilãria),colectivului de cercetãtori ºtiinþifici de laThe Special Research Institute of theSouth-Eastern Tzandarey, precum ºi unuigrup unit ºi decis de zmei care mi-au fãcut

onoarea sã-mi adnotezescrierea, grup format dinHerr Koole, Bitem App,Grrroooowsfrtkis ºi neferi-

citul Arromarroma , zmeulzmeelor cãzut pînã la urmã vic-timã celorlalþi trei. Fãrã ajutorullor, Enciclopedia zmeilor n-ar fivãzut niciodatã lumina tiparului.

AUTORUL

Page 6: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

Azi port cu mîndrie urmele acestor «întîlniri de gradul al treilea».

Page 7: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

PARTEA I

UNIVERSUL

Page 8: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

onsiderat în trecut o fiin-þã fabuloasã, asemãnãtoa-re dragonilor sau trolilor,zmeul ºi-a dovedit în ulti-ma vreme, graþie celor maibine de douãzeci de exem-

plare capturate vii ºi a numeroaselor fo-sile, realitatea biologicã. În considerenteleanatomice care urmeazã ne vom referi înspecial la zmeul comun, cel mai numerosºi mai studiat. Celelalte rase ºi varietãþi dezmei sînt construite pe o schemã asemã-nãtoare, cu unele particularitãþi semni-ficative.

Zmeii sînt animale inteligente, înrudi-te de departe cu specia umanã. Din punctde vedere biologic, diversele rase de zmeiºi-au dovedit o origine comunã. Cu circa15 milioane de ani în urmã, un strãmoº alomului numit Ramapithecus a suferit omutaþie datoratã, probabil, consumuluiaproape exclusiv de mandragore (popular,mãtrãgunã). Glanda pinealã, aflatã la bazacraniului, a crescut de circa o sutã de ori înzece milioane de ani, transformîndu-se în-tr-o pungã plinã cu lichid inflamabil. Douãcanale osoase pornesc de aici, deschizîn-du-se în nãrile animalului, care poate ast-fel proiecta dupã voinþã lichidul vezicant,care se aprinde în contact cu aerul, produ-

cînd jeturi de flacãrã divers colorate. Altãmodificare constã în trei organe specialede simþ, inexistente la om. Primul, organulprinþesoreceptor, asemãnãtor a douã scurteantene penate, violete, crescute în dosulurechilor, îi serveºte la detectarea prinþe-selor, femele umane speciale, cu care zmeiimasculi (singurii care posedã acest organ)pot procrea. Al doilea este organul voini-coreceptor, situat în osul tîmplelor, princare e detectatã vigoarea ºi tãria în luptãa altor zmei sau a masculilor umani. Secrede cã zmeul poate zãri, prin trupulcelui cu care se înfruntã, o fiolã de lichidroºu scînteietor, mai plinã sau mai goalã,dupã tãria adversarului. Ultimul e simþulcristalomandibular, cu care detecteazãprezenþa cristalelor de beriliu, de cuarþ destîncã etc. pe alte planete. Organul cores-punzãtor creºte, ca un þurþure de gheaþã,din bãrbia a foarte puþini zmei ºi mai aleszmeoaice ºi se curbeazã-n sus, deschizîndîn vîrf un fel de floricicã de dantelã crem.Zmeii dotaþi cu organul cristalomandi-bular nu luptã, ci dorm întreaga zi, iar noap-tea ies la suprafaþã ºi rãmîn încremeniþi,sub stele, numãrînd cristalele de pe alteplanete. Zmeii normali îi numesc „puah“,ceea ce s-ar putea traduce aproximativprin „poeþi“.

10

ANATOMIE

Page 9: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

Zmeii sînt animale inteligente, înrudite de departe cu specia umanã.

Page 10: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

Existã deosebiri importante între mas-culi ºi femele în cazul zmeilor. Primii aucranii groase de cel puþin cinci centimetri,pline de umflãturi corespunzînd principa-lelor trãsãturi de caracter. Cu cît un zmeuare mai multe cucuie în þeastã, cu atît e mairespectat. Cea mai mare umflãturã e ceadintre sprîncene, corespunzînd pungii cuvenin. Ochii masculilor sînt tari ca pia-tra ºi sînt protejaþi, în cursul luptelor, deo pleoapã fumurie. Femelele au pe þeastãnumai trei corniþe colorate, înclinate dupãunghiuri care variazã cu moda, ºi glandelelacrimale mari cît portocalele, de pleoapelede jos fiind mai mereu atîrnaþi puii, ce sehrãnesc cu lacrimi. Creierul zmeilor nueste împãrþit în emisfere. Prin cercetãride laborator s-a demonstrat cã ei îl folosescmai ales pentru funcþia de „vrãjire“, o micãzonã servind ºi funcþiei de „blestem“, am-bele inexistente la om. Treburile de fie-care zi sînt rezolvate de doi ganglioni cere-brali, mari cît merele domneºti, localizaþiîn fese. Dentiþia aratã cã zmeii sînt prãdã-tori periculoºi, care ºi-au dezvoltat supra-feþe de masticaþie speciale pentru zdro-birea accesoriilor umane: platoºe, catarame,ceasuri de mînã, bijuterii.

Corpul zmeilor ar fi avut, poate, o în-fãþiºare destul de asemãnãtoare cu a omu-lui dacã, acum zece milioane de ani, o fe-melã neatentã nu s-ar fi lãsat vrãjitã de undragon de Komodo. Rezultatele au fostsemnificative pentru evoluþia speciei: Ocreastã de solzi laþi, ca de stegozaur, în-cepe la ceafa ºi se terminã la noada zmeu-lui, coloraþi în verde la masculi ºi trans-parenþi (cu cîte-un peºtiºor exotic înotîndîn fiecare) la femele. Gheare puternice,adaptate pentru scormonit pãmîntul, por-

nesc din cele patru degete de la mîini ºide la picioare. Toracele cu pectorali puter-nici cuprinde douã inimi, care pompeazãcãtre organe un sînge foarte rece ºi foartealbastru. Intestinele sînt ºerpi reali, înghi-þiþi odinioarã în cursul evoluþiei ºi trãindazi în simbiozã cu gazda lor. Nu existã or-gane de reproducere. Femelele de zmeurãmîn însãrcinate în mod reflex prin în-drãgostire, dar zmeii rezultaþi astfel sîntsensibili la boli, ºi mulþi nu supravieþuiesc.Este motivul pentru care zmeii cei mai vi-guroºi rãpesc prinþese (numite uneori ºidomniþe, iar cele mai reuºite — cosînze-ne), femele umane cu sînge albastru, com-patibil cu al lor. Pe acestea le fecundea-zã prin vrãjire (proces asupra cãruia vomreveni). Femelele îndrãgostite dezvoltã înstomac mai mulþi embrioni semitrans-parenþi, atît de verzi încît se pot vedea prinpîntece, care se devoreazã reciproc pînãrãmîne unul singur, eliminat în cele dinurmã într-o nãframã de mãtase ºi pus ime-diat la ochiul mamei, de genele cãreia seprinde bine. Va suge aici mai bine de doiani. Cei nãscuþi din prinþese se dezvoltãmult mai greu, atingînd maturitatea înjurul vîrstei de opt ani, cînd sînt destul demari ca sã verse flãcãri pe nãri. De-atuncisînt consideraþi adulþi ºi pornesc încãutarea domniþelor. Dacã nu e ucis devreun voinic — duºmanul natural cel maiimportant al speciei —, zmeului mediu îirãmîn de trãit aproximativ douã sute de ani.

Specia este pe cale de extincþie, mai cuseamã datoritã stingerii treptate a marilorcase domnitoare, singurele furnizoare deprinþese. Înlocuirea lor cu intelectualesnoabe s-a dovedit un eºec, acestea fiindprea greu de întreþinut.

Page 11: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

CUPRINS

Prefaþã/5

Partea I: UNIVERSUL/9

Anatomie/10

Rase ºi varietãþi/13

Geografie/36

Istorie/47

Arme/55

Ocupaþii ºi unelte/62

Economie/68

Civilizaþie/71

Limbã/77

ªtiinþe/81

Arte ºi literaturã/83

Page 12: Concepþie graficã: TUDOR BANUª · Povestea micuþei poete Vasiliska/102 Povestea spionului Bombas/109 Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117 Povestea doftorului Chung/123

Partea a II-a: POVEªTILE/93

Povestea lui Lobo ºi a lui Fofo, feciorii zmeului zmeelor/95

Povestea micuþei poete Vasiliska/102

Povestea spionului Bombas/109

Povestea lui Astor, puiul zmeului de vãgãunã/117

Povestea doftorului Chung/123

Zurba lui Zurbalan, zmãul din Quatr’a/130

Povestea Animicºtiutorului/136

Povestea lui Ding-Ding, programatoarea/142

Povestea lui Zumm, muma zmeilor/149

Povestea Maestrului Cornichonn, cîinele de zmeu/156