Conduita Verbala a Scolarilor-Emil Verza

8/3/2019 Conduita Verbala a Scolarilor-Emil Verza

1/75

Wr^lP1{L.'Ct-u '

tl

Ifmll Verza

coNDurra xBBArtra"

$coLtRl,f,{)nurcl(lourall, lo0o9allsl deb l nlotal)

&Edlturr dtdactlc{ l p.dlgoglcd

. Bucurc$i, g73

t ! ' : ,


2/75

l5 / o . r lfi.3

a a c a aaaa aaa a aa a aa a aRodactor r Send StnEscuTehnordacior : Petre NazbltQrafician cope d: Constatutin Glltld

ll[|llllllllll!fi

CUPRINSULa o a a ra a o a a a a a a a a a a a a

INIRODUCERE. 5Cpibohi I

@NSIDERATII ASUPR.A. LIMBAJULUI $COLA.RULUI MIC 9I IPOTEZELE OEN]CEIARII 23Capitotul IIMEIODICA CERCETARII 3ICapitolul In A.naliza rc"zultatelorA, CORELATUI,E DINTRE NIITLUL DE DDZVOL-

TARE A VORBIRII $I NI\,ELUL INTELECTUAI, 48B. PARTICUL"AX,ITATILE DIFERENTIAI,E lN

CONDUITA IT,RBAI,A A COPIII,oR . 88C. ASPE(TELE DIFERENTIALE lN CONDUITAVE]RBALA I"A FETE 9I L4. BAIDTI , II7

D. A.SPESIE PROIECTII'E IN CONDLTITA VER-BALA 138

Capitolul IVCSNSIDERATII FINALE . 144BIBLIOGRAT'IE SEI,E(TIVA ]5O

r non


3/75

INTRODUCERE

1r rondiliile conternporane, psihologia sapeii o im-tr ' , r l f l | lFdjn ce in ce inai mare , dator i te , pe de o par t ,;1,,r!,)lLlfii ccrcctdrii lundamcntal axeologice, iar pe dcallil tiartc, petrunderii qi finaljzdrii tot mai insisten'ie a,!Irf( l)lclor $i rezuitatclor sale intr-o sede de domcniir l , , v j ( ' ! i isocia le :gcoald , l in ic5, ndustr i . Areasta a con-lfllrrj! $i contribuie ]a intensjlicara studierii ti cerceteriiIrr)r lnoc6e psihiceJ din diverse unghiuri de vedere. .\st-

t,,1, D ultirnul timp, preocupirile legat de Limbaj s-aurrnnllcstat nu nu,mai n domenii ce se oupe de accst pro-ul i trsihologjc, dar $i ln cibemetice, hngvisticd, filozotie,t r. I . l : rs \ : . : . i i , r. J r. j i , logopedie , r" urop{ihologic .i r l l r, f z ' ; log " e , lc .Ca e!ar. . l ;mbaju a :n . ' a l dFz\ol arear rr im. roas- problem' , t i ind mLIt : laLFral Ludlat . . 'o

" 'r lx,r,mis acumularea unui bogat material teoretic !i lap-l.l{ ou privire ]a diferitele saLe aspecte. Dar aceasta mrlr\(,dnni, nici pe departe, ci s-au lAmurit toate aspectelernl(', chiar dacd n-am reieri doar la cele psihologice sauIrr l l r ' f :z jolog 'ae .DlmpoLri \ ! . \pecia l j$1i i care cerc ' t (dzaI 'nr l , ' . ju no.mal , patolog 'c au t . r-burat . r docurs l or to-ll rczei sau la adul't, se situaze pe pozitii care, fie 9i inr,I(lful aaeLora$i onceptii despre lume 9i tiatd, sc carac-Ir,rizcza prin deosebiri sensibile de veded. Conslderamn(r,sia un fapt firesc, de naturd sA lmpuLsioneze cerc_In|1].t lirnbajului din dive$e unghluri de \"dere ;i si per-nil.ar conlruntarea opiniilor'.

Limbaiul indeplineste numroase Junclii, printr carcrr'lc de instrument de comunicare, de oryanizare a idilorfl r aotivititii $i de lixare a experienli sorcial-istorieef l t )drpc pr i0nuL lan. daror i lA mpodanlei a . ." (ora pontru

' r l l , perulru v 'a[a sa socja lA. Cu ajulorul c .ornun:c:1r : :er-


4/75

bale, oamcnli coL,pereazd n munca, s:r'fif";,Tff":lr;:;e"nl;i#f"-"nqr!iduata, dt i t dtn punct de vede]so Fa,izaa.a"" n ".,T"f;:*:gl:,:1, . 'l'-v,ii'ji

"'T"TJ;"';-i|"lil,i",'tl'iii'u"',"'"#".-",,,rzFaz- cornun,.arca FrLala. Fa lran)mir. . t ra . r i a : . rd: r.: :a lF, .d- . . s induri te , s .nL:m, . , r. .p . Ljn. ta-u. . : 1 . .Dza d.rcrj comb:naf_ dF sur.er . J \ :n ! si n ,D' - iL: .: l r ] - -ounrratF sp-L:f ,cA C ara. . . pf :n ,n: i loc: . ;a ' . :m. li i ." - , l l_i-1"1"p,, , apo: _) i . rin i :n La -- , . : .d . s_a nLa.ral l - . - "! i

d . re .a l i r. r ld i , ,nuj Ll"circLjL. :mu, ju . p . , .rnl r6 .a , - \ ter i^nla genc. .aLi j .or rr . r :ocrc sr dF!j r - t ,r r om nlr i . r.. toLodatdm"d.Jj!rF o- c-noallFr. - i re l le ,larc . n al i l ; r : i lnconju|aL^arn. im-, ,a . a fenoncn soc a .nu .s ' ! 6 | j r : , ; , lnrabi l i , -d _ d.zvol . j , .^ imboparstesc cnrnpl .ca , u numai Lr. : rDIn.L d- \Lde.- . t I iu i r r. : :e\ ca.e S "gram,rt 'cat dr: . $i r l \onsul . r. si s mrjr : .a t ie :\d{. ma. l lFsrrndu c

-(aur s :sL m des. . . : s n Ll :nl , !a : . ; r.r]uenlc.ce ctioncazi n dezroltarca a.

, r-imDaJui u sp puizeazr. d'n plrrcr d (-dc. .e al a- . :nurc/or saLp. r in cct^ r.ren onat. mr: cus El indeplin".: : . : '1 :_tul l l i i caf^.si .1r n oaj3 mi\ , Id impo|ra ue p",.r ru ,om. penLru iala 5oc:ala. pr 'nLr.. acest. .a, uncrir orcgLarc a pro.Lse oc psi t , lF ca: . . exFfc:Ld ,ni luenid ho

[J::il.ji[p#Iu3,:,.:ii",]ii;[".-;1,,;1.:;.:1",,.1.i::"i"$.:ilTi,Hffi'Ti :Tl :ff# :T' atesti'!riversta-com or-ampl lL,.propr:u. a si r,. ,",li,T:;,T i:*l.i;::rer nr. iocut.rdlu: ri a Fypr:m;r:i ai-cl:\e .fdla e IurnFriLi:llY.:L:""1.

( 'a alare. uncriit. p,,holog e at" rjmr,a_Jurul srn ' r oarre comptexe,

-^^1"I"]tosL descrise $i atlp funcL:i aja l jmbajulu; , ca

:;:i ' :i , ,Tff,T.i :":atcni!niips:hhe ar:rmiri 'pe'-

IR y a h T, A. , necollective ituagining and. thiltking, F.)undationsoi Pslcholoolt J. Iririt?V, Neiv t'orti, t956.

Lrnr),' (anra jmbii ni a l ;mba. iuiuid luir dPnur: .uLl ' 'r r r rLrli r o"azia ana_:/ . i fapo Uldid:nl re glndirFSi imbaj.Ata cum se $tie, acest taport s-a constil,uit in procesulrr{lvi!.1trii.Limba ,,1-a desp ns pe om din starea de ani-nollLats(lqi, irrlpreund cu iirD,bajul, a permis omului si-9ir'r'uaIlizcze o viala tot rnai civilizau.

l,imba rcprezinti, cum spun X'Iarx ,,congtiinla prac-Lk,t" a oamenilor. -A.ceasta enotl legirura dintre con-t l . lL,1 , ri l ' rnLa. .Ljmba esL l" f . r de renlr. ca ri con51:i . ' t ' r l :ml ,a e\ .c .onsrj nla f-a-a. pra ic; t : Ft i .L , ; 5ilx . | l ! ru al t i oaneni, $i numai as t le l c : r is te t i pentru

ll, li'rindu-s. ta izroal\le dialectircii, Inin sublinia l

r r r r, Lrnrd mbajuiu p 'nL U lam.- i f a ui ' i l lo ' l 'm' , rLl | . d. dLzro.La.a . nLej ig"u ' i .opi lJ .u: dF p' 1o oAiJr l s l r l ( t iuLimbii .

l,imbaiul sie. prin excetenli, rnijloc de comunicare,

rllt Drir tatula sa scmantici cit Siprin ca acustica, ce

ilr',"de corDul sonor al cuvintul'ui. Numai in misura inillrt rcpre"inte un conlinut iniomatlc. limbajul mijlo

' r.51( , ;mun,car.^a . n scnsul. ._ jc l a . c r! i r. I lu i id ' : i

r, , r DoL cornun:ca 'o h atara ur i snum:1" fu.n . r ' r-t r, l , : Fl- se malef :a l ' -"az; pr : r laLUradcu ' l :cd. so '1 ir .uvintelor. Continutul ceLor comunicale, idcilc rfans-rrjsc ca alare, au la bazi determinante complexc, care, | l ' l Jd s i nrenl i i r. , t re l ' J .nL. ,e , precum 5i o in ' ; rc i i rer l l , i \ ' a r ional ; individudl . . Er 'den. vchicular.a ide: lor{( al j1lenteaza 'n int l r -nr" . sor ia le

rn (a .e t r r 'er t" l i

rrLhcc;te omul. ,,Imaginea unui limbaj in afam socicteFirrr Ii un nonsensn a. Limbaiul nu numai ci nu poatelDirea in afara socieldlii. der nu se poatc dezvolta tih,rboqali decit in sociclare 9i ac .a \ .a deoar 'c( soc:e_a "," . r rs i rva at i r idci le 5i f"-rne. . lar dF eypr;-1are . iL: '

r l l ,gc ls Fr. , no tu l munci i in {ocestl . t e tnns lormare a l@i-

nnlci in om, ln ; Dia'Lectica nalurii, F-SPLP, 1956.r Nrarx K. ,

- -nse lsFr. , OPete, wl u , E-P,19i4 , p Jr '

rlt,.nin, v. r., catete tilozali.e. DSPLP, 196;, p ?89.

. ( rzacu, Slama '1 . , L i l f lbdi t i coateot, Edi lura , s i i i : r t i f ic i .


5/75

:.:ffitJ#if""J.*11_r. uficient c ersricencit se poti. l iTbl i l l r .a Jotrn; I r-da .nen.a ld o. r oml . , ica- . i ,:H,ii:''nill "J: ilitr" "t* " ".*i.*-

:il-,,--.^"';*: "fif,i":{;'ii*?ltiir: -l 1 " ;::'H."r;,':,:iL ",?':,T""l:":lJ?ir:i! ; ir'i?,?iff;."'ltjij.ri'liji.::j';;:li i"*,"il';;i;;1"f ,;:; ;i",:'l i i; ;r;:

"

:_ ,.ili:''i :;:,'i,";io,,l"Tx ?i,i". ;i::ii{","."&i::!:'F,'"#"*:t".lnt:ru::':*t",i:ff':?,l:Ji: i"'';;;,'',.:":i:.; ".. 'o'osaLda ',JirFr.': ;l;:;:l: i: *,;:"t"lli'i{'i":jl:, rrII;":;J*'11",;',::1,l: i'.;#g:},;,^ffiJ, lfi,iiIJ:,,:Xrfli:,:,"i"s,,,,r,.u* '"o,r .gi"J , "i lr

" lr,3';;ll,:':r:',.j# ".ll;il,'cra,-,.j.dm-

lT!'-,: \, as, _. oaro-A,1.apr,'", T,l,1i,"-" Tl,,'J

; -.il;;''il: i fi r .1:i:,:ii"'?jl"o:i,:-i1,1;eftr! .lez-\ioltarca_ ercetedlor asupra unor colL\.tivitati: :T-- \ 'bFlc at ,a i imJa. sp:e d,os-bir. . a_ " , , . : i r. ""- ."ii"i,ii.fftr"i.;liiiil1?,T"""i1i"i11",l:i:'J.litii' t_:_l 1: '

. : 4 rD, 1.t . d i ,o t . t i a t . ot p tiqbajutt i .opi, lor p , .>ro-

, , ,1 i : . . ,1 L"" ,1I ni\

^rb( : r Bu.urelLi .-rir ps ihoroe: . ,reo,Lon@49t2 ond .oaaai-arioi, ia tln.nboaL

$",fT::l:1"#:11"i:.:"1,[" *#**" chitdDeuetopement,

l,Al(,$tilrl c'e Imb, ca ra]Ltatc scciali, conseN'ata peIr nrLrmitt tediodu, przinte paxticularitili importantcrllrt t)L|l)clde vedere al 3hucturii lexlcale (diatog, stil dcvu,l)lr\t )i al caracteribtihitror e tonalitatc $i debit verbal.

lr i .r(.st sens exjsti evidente difercnie ti tendintc.sprcilrrt,lij'i.rc in limba erglezd fali dc limbilc slav, diJe-

tl,rl, {tc melodi(iti e intrc li!-nbi}e latine ti ccle germaiil, , s.ru intre limbi l europene ;i .tle asiatioe laxistefl ,lrl, frnte dc ,,ritm vel.bal( intre - si zicem limlrarlnllr rar i limbile popoarelor nodicc- In ac.sle din urmilrnLrrrifise reflecLe inJluenlele sociale $i alupd toate prc-l,dlrililrrlilc,caracleristici tempexarnent3le. Ca atarc, exjlsti,, ,,rlnri,sler: ling\ristici", (! se eriercite ca influeDti cv i,1 , llir .rsupra e\"oluliei limbajului individual al oamenilor,llr lrJni'telc zonclor consid erBte. I-imbajul, ca realitatet',ll ,loeice romplexi, influ.ntea#. la rindr sel1, imba.l , , , f , rncnu] , n ansamblu, arc la bazi o gami mar dc

rl , r'rniniti printre cam d.'rvoltarea social-eronomici iih'i irl (ultlrra]e merit! o atenlic apartc.l ) i r rr. I dr- a . . s r6 moLj\a , , rLl de o .n r , "dro, s" I

lrlrifcstarea oomrnicirii, poate Ji consid,erat, n uldmetr |lflaL un compo rtamnl sau o activitite cu caractcrhlr i{ l propr iu . l i ce sc re ter i Ia ' , ,o vorbire colect ive(r( , l r r1 o pc$oani se adrrsazi a l tor pe$oane) , jc cd {or-I' l')fLrl se adrcseazi unei alte persoane sau i::i vorbetterl'.ii prin limbai interior saLr monolog e).terior. Intre com-tr,rhmcntul \'erllal si compofi.amentul urnan, in general,i,\Lsl.irun rapori diaLecti(. Insugi comporiamentul esle urrrlill)c d! comunicare, in scnsuil c; pri! in'treaga manifes-Inr, de condui t i , orrLr l xpximi , comunici anumi ' ,e s l i ilrrll( tcsli, atiNudini a '!e de cl]ilalli oameni.:i 4a1; d: relalia,xi, se strbileste ntrc el $i obiectele, cnomenele !eli-,rl i lnrooniudtoare- '\rh'ur Snaats'z coate n evidenld fap-lLrl (i , comportarncntul uman ln gereral, este explicat

|lrir) .omportamentul lingvjsiic al omului care pote con-

I li n s{t k i n N. V., Grapp@dio rcci. osobit ui{i red, ir : ,,\ro,pro-', psihologht', nr. 2. 1$8.

r i r r l .Ls Arhur W., Learning, longuage atud cagnilton Holt ,till(hart dnd. lt'iston. t9tj8.


6/75

trola uneie situatii La rindul siu comportamcntul verbaleste un tip de comportamont speciJic uman. c:i luc.r.rileslau as.a, ne.o do\.ede9te nu numai corntinuiul, laturasmantici a limbajLrlui, dar ti Jorna pe carc o imbraci-d- i la i .nput . . rpr : rn , r : i , at .omuni.;ri . .

Odate cu apa.itia lncridlor ]ui Fedinand de Saussurc(1t157-1913) se pun bazeie lingvisticit

lnodemo. EJ inte-l - lnL,a .J p,"-

s :s l .m d. spmnc . poat . t i in . rpi .1at just numai dacd se are nn vcdorc natura s.mtoticE acl.mlnt{rlor ei. ,,Limi)a este un sisrm ai cilui termenisirt solidai'i ;i in care valoarea unuia din telmcni rczu1tidir prezerla sirnultan.i a celortatti(r

F de Saussue si F. Kainz ileo.ssbcsc n lr.drLit vofbi-rl , capacitnifa de erqrrimare in general (tangage), ntr oarumita limle (IangLre) distincti sau linibi;;t;llli, inacliunea de a vofbi sau maiifestarrea vorbjrii (pamtc) siJolul ,cum sirt dolosit mijtoaccte limbij. (parter)r. A.e;srespLrificaiic creoad o subtiiizarc a crjiedilor psi+rice posj,bile de abordarc a comDortamcntlrlui vcrbil. Linl;j j,ca xezult3i al acli!'itiiii face parl din domeriul psihoto-giei. Vorbire, ca formi de ma.nlfestarc a limbajutui,ftnstd in,,realizare rfrbaii a procesului de conuni-cae'rr. r\|adar, vorbir:ea reprczintS, ln aaCi.ul conditieiverbale, utilizarea indriviCuale Si , intr-o a,nurniiti situalie,cirncrete, a limbii. lnce din secohl tfec'Llt, W. V. Humboldtla detcrminat o nou; orieniarc in abordarea limbajuluiti a rorbirii. \r-orl)irea eslc considemt; de el ca o

energie creatoarc a ficcdrui organism uman, carc nu esLealtccya .tecit o combinatie desfdsurati a umor forne pur-titoarc de sns. (. \'. HumboLdL ocoteSte i pel{olmantaei furl.lamenraii esrc consl.ituirca imaginji desprc lume.

1 Sarssure, F.. C!!rs d. i litiguistiqle genardle, Paris, Palot.1916. r la9-

I 11 L I m n n n \v i I !. I h_ lirorfefb!.l d.r Pslc/Dlogie, FlCi-lura All..d lifoner t.rlag, Stuitga!!, 1968-

r C r z a.r Sl a:n a T.. r,inlbdj ti .oit'ert, Editura stiintiJic-r_19t9, p. a);j

I I iLnboldt \ r. \ \ , . . l , .b . r . l i c Vet th ia . le rh . i t . les nenscht,S?rrd./rbdxeJ, lBij,

I\' l)unt drepialc, R. Luchsinger 1 afit'm6 ci vorbirea esterrr sist'''m de sernne varidblle care senve$te comunicatiei,|rf (.i. r\. Xlilti'r? coffiderd ca, ,,ou\.intul( are o astfel dp,iaiii in sludiilc dsprc om, incit se poate consirCera a,1,. lLrcespre pxoblema cruciaE a paihologici.

' l r d lar : , : r ' . rna! ie i carJ s ' rdn5m:Le ri l \ rbi re(,)r ulta verMli permite audi'Joriului si cunoasca pe c1(! vorberstc. sub mul.tiple aspecte. rlstfel G. A. X{ilLIeFiuulil ci auditoriui are posLbilitaiea sd cr.uroasci nalicnali-ralca, sexul, fi$ta, locul a:lerii, mediul scciai fi ni\,-lrl .te eduaalic ale inierlocutoruJui siu- Tl1 cunoscuia saILrffare dranarice,,Pigmalionr(, Bernand SL]a\\ c.!.identiaziJ .s . fapt (dul i .um nul)- _ot) -11 op r. l :Le_ar : [

Dcprjndriie ioas'lr'e de vorbire, spunca Pear (1931),pfovoac; impresii L.gat de tipul $i stereoti,pul vefbel in-(lividual. Gradul de cultud, de intelegere Si do educ4ie,

1r5i o imirresie \de asurpra asculta'torului prin conduitavr'rbali $i, ccea ce este mai irnportant, :Lceste npr:esiit {)respund rlittlii. Pe de altd parte, in aciivitatea min-lali se petrece fi o sidtcmalizarc ideati('i de stereotjpuri,.are nu sint altccla decit modalititi psihice de abordarea acrjv:tdlii . St i lur i l ! \ 'FIb3la di 'eriLe t j Jrecl nLc p.carele posedd oamnii conlirand ti ele diferenlele rcguLatesubliniaie mai srs. Din a,ccstc motive, consider;m justi-ficat; cdtica Jicuiti de N. Chomsk)'i hri B. F. Sknmerpentru suibaprccicrea cooltribui,iei vorbitorului- Chomsiryii rcpr.5eaze ]ui S kinner c5, pe baza unai schcme de tlp

t Lrchsidger n. , Die Eiretkugen der Ud{elt auJ die SPrd-cire, in: Alnuelle Problede der Phonialrie und Losopidig!ol. II, rqi1.

: lt ille r G.4,, krgcge et caoltnication, P.V.F., ?afis, 19t6, p.8.

. Zap^n Gl.-., Aplicdrea pritucipialti siereatiptlti dilalnic ilrprccesul de in&ldhint, in : ,,Revisla de pcdagogi.", nr. 1, 1961.

5 Crr oms kr-- N., E?uieo oi skinner's verbat Eenolior, in : ThepsgcholoN ol longuagc,thawoht, and irL{tu tiotu (rad, J. P. Ce.ro)

Hd!i. Rjnchert and Winston, Lo.don, New York, StdneJ', ao-

10 11


7/75

behaviorist, acodi r1)niribuiici l'orbitorului o \.'aloarctrivialS Si oomplemeniard. Rezultd ideea ce, in grnerc,conduita verbalS nu rimine ncschimbali, ci ea sc modifici ln functie de ni.,,elul de dezvoltare cultural-cdu$tir',d. t:pul dc moliralie ti incircituE alrclivd ajerentd, dar9i I,'e baza pariicnladtatilox de vi6ta.

O legdlurd qi mai dircct5 existi intrecodduita vL'rbaE

$i gmdul de dezvcltare iniclec'hlali, pe dc o part, iarpc de alti partc, inhe conlduita verbald ;i nivelul de nor-malitaLe a vorbirii, rcspl'ctiv dexeglerile posibile a1t lim-bajului. Dc altfl, .erceiarea rclaliei dintre gindire rri im-baj .slc prezc.nii 1a mu&i auto , p intre cale H. Dela-croix, J. Vcndryes, .\ . Gemclli, G. R6v6sz, F. Kainz,J. Piaget, S. Vigotski, r\1. Ro'!ca, T. Slama-CazaN,U. Schiopu, lL Rogca, C. Pufan, E. Fjschbein ca $i la teo-Feticienii care s-au ocupat dc tulburirjl. dc iinrtlaj :P. Ilarie, E. Ca'ssicr, G. r\rnold, Hvat!c\', C]. LaLrnay,

M. Sceman qi altii. F,ste adeverat insd cd abordalca la-portului djnlre gindilc ti limbaj nu a fost lecutl sistematicr iar i,n celc n1ai dese car rxi, aceste pro(sc au ,foslsrudialc independent. Nu este in intcntia noastre sd sie-ruim supra acstor aspecte, ci doar sd subliniem e!oLuliadependentd a conduiiti \,erbale de nivelul dzvoltiri;timbaj.ului $i intelEctuiui. Deflcicnleie intelercbuale ln-piodica lnvdlarea vorbirli $i , ca urmare, a.oesuL la cul-lurd2 d\.cnintt inJormator cu importanli in psihod:aEi-nostic. Este edilicator. in acesl scnsi cazul imbccililor Fial:diolilor.

I'rintr alti fartod, dczvoltarca int.'lectuali facililcazircaLizarea autooontrolului ln lnveFrea verbald3. n nume-

'Vygors i iy L.5 . , Lans l ldge andThaugt&: 7h . P t .b la t t and

th r Artroa.]t in Thc pslchobgr ol la gvage, tho!1ltt, atd in-strkrion (red. lui J. P. Csco) Hoilt, RiDehart rnd Wi.snor, Lob-don, N. w York, Sydnet, Torcnto, 1969,

'1 Bus.hann L.PslJchologie des .laliciences intele.ttLelles

P.U.F., 1066, p. 495.I Zdrgd 8., Aspectc a|. dezxoltdrii aclitnilor mintal4 de dtto-

colnrol it u inxdlarea Erbnld- itt 8&-tsto de ]tsitroiogr"

f{usc lucrii'i sc subliniazA iaplul ci, cornportamentuL nrif|lcfal fi in spccial conduita \icrbarld se modiiici, ca ur-nrar! a tulburd lor de trimbaj. Printr allii, Seemant serL i,rii la aoeaste problem;.

\',)l'birea est un sistem dc cornunicare ce condenseazeirl('ns cxperier{a umni, p!'nniFnd intclegrea intro||muri. ln ti prin ea se rcalizeaz5, ecncomitent, calxci -It|ha de a gindi, capitallzindu-se modele de abordare qirl ( (rplr,nere a jideilor ;i astfl sc struclureazi o br.l[]iprrl{, a f.ietii spirituEle. Aceasta pe,ntru ce vorbirea nuJrL|mai ce cstc modul de exprimare c] mai rafinat, maiirvansat Fi mai Jlrdd, dar ;i pent1rr faptul ce mijloce-'st,lr mod sublil, rcdarea tr:irilor a,iccli[ 9i a continutul,uill,,ilor, a gind\rrilor. Pxin intnndiut .!rcfbirii se ajunge,

(.r ilbrluri consjderabile ;i intr-un timp indelurgart, sir,. slripineasc5 cr tura $i civilizatia umand. In acest scns,,riIl diliaaloarc str;tdaniile lui IIelen Keuer cal'e lat rr)i , {rarbe i sudomuti, a tri i t , , .o ararintirc ramatici(2jr rn,,nr?rtulLii cind a pitr ns in porLrper.a sensului prirs lof (ju\'jnter .)i rolcririlc Olgdi Skoxoho-1ova, arbi tisr \L ,muti din prima copildrie, ajunsi, durp! eforturi1f(l,,lungate Si suslinute, la o dez-voltarc psihicd medtori.

I s .. m a n M., Les Lroubles ! langaae ltez errant, Bruretles-l'iri.. Pfcsss Academiqus Eu.openne6 Libirie Mailonre

I l r i ldu lescu-Motru C, , Curs de ps t lo iog i , Ed , U, Ddi iur \1Irlf:i'.iei, tsu.ure i, 1Or9.

I l*t. inp.aiondG trelatar@ tui H. Itoller deqre pdmull.ohiicr,rL lirnbajul, cu semnele ve.bale: ,,Me.gcam pe o pote.E @,Lir.a spfc fidtlna i ne-a a,tias milosul !.ifoiului .dc cre*"ea:.olo. Cnreva todmai *ol@ apd din fintinA i invetrnbarea mi-aL,iNr mina 9i mi pus{ su b 9uvita dc apA. Gnd arpa ee miLLrrs r pal,ne, invaiet@Fa a in .put s6 desenqc .u degeiulrn . ..!'1E E patmd a mea litcrele cudntuLlui apA, in$i tnet, apoir,tx{lc. Stin@m qi-mi conentram toafi artenlia asupra mjFce-

iL m desoiului ei. Dedate m a cuDrins conttiinla lagi a ceva, l{t. pitpiiFa unui sind ce revoea; nu

triuoum, mi s-a de z

v,,Lu( taina limbajulli, Am intets atunci ce ,,ape., inseamne

"\'. nriounlt ti r


8/75

Anali'za vorbirii este priviti - pe bune dnrplale -de catre mulli autori, in corelalia ei iirsc5 cu gindira,deoarece ,,\'orbirea Si gtndixe s-au dezvolfat impaeundti una pdn cea{altesr, iar ,,a voi'bi fira a gindi nu in-smr r a \orbi ' , . 5 rbl :ni -nd :mporrdl l r \orLir i j , Fl lnl i -nnd de Saussur a caracterizat-o ca fijnd o,.indinuue

Din purrt de \.edere psiirologiq limbajul include insfsra sa l.orbircadar nu se reduce la aceasta. Sint ti a]temijl.ate de comdnicare, in afa'.a clor verbale, aa: gs-tudle, mimi.a etc. r\u fost exprimate chiar: unele ptuedpotrivii caroru gestuxile ar iuca un rol, in oomunicare,mai marc ca vo!:birea. Astf,cil,abaiel de I'Ep6e, exagedndimpcfianla limbajlllui gestual estc de pircre ca ar.esta arfi supfior limbajului oral pntru c; este natr.rial, noJlconvcnlional, mai proapc dr obiectele desemnate. Aia-da., vofbjrea .-sle o pari! comp.nenti a linbajului c.

in siruai;ii fir$Li, p:ate li foL,rsit:i, mpreuni cu mijloa-aele auxiliare ale comunicini. In sensul stricl al noliu-nii, vorbirea se reJeri Ia utilizarea mijloaoelor sonore FigreJirc implicate in actul comuni.alional. Ea cuprindcprcc.sele de vorbire, audicrcr citire 9i scriere. Noliuxrcade limbaj se referd ilr primul dnd, la acestea, dar nunumai la alit. Limba este r.tn fenomcn ,,extraindi1,idua14Si drpindc dc exjstenta popoflrlui, a netiunii, iar timba-

viu mi-a trezil sufietut, { inundai .u hrminil, a dai bucux,cSi eljbcrarc ! Cl i dr.pt, mai .!misd..i piedici, de a.um tinpulf r a. o E . , . ' .u rc . l \ t ,n i 'd D- - , d^ t , . i l . ) ,

p. i d"dofinla d. a inlal Ficue lucru alea o denumirc, Ilearcd.numi.e dddca na$lcrc Enui clnd nou, Cind nc{m into6 acasi,i@re lucrurile pe care le atinslam imi pdr.au ce palpite iipulseszn viala. Aceasia, penlru cE priveam toale lu.rurile cuvodoca noue qi minrnata care lmi fuscse diiuiti'.

{Dupe Adod Scha{l : Introlucde in semaniibd,Edituru qtlinlilic:i, 1966, p. 357 35)

I KaiDz Fr1 PsAchalogie der 6proc/re, E6t.r Band, F, Enke

Stutigart, 1941, p. 144., Rosciri A l.,ItlozoJio dliat'u,li, Fundaiia Ruculeiti. t9:16, 10.

lul, volrbira este o aplitar indi\riduale a Imbii, intr-unnrlumit timp $i in r-o anumitd sihra,tie dati. Vorbirea serl7\,,oiti in ontqgencze Si are un caractcr socia,l, deoareceIrrr.i$i dezvoltarea omu.lui are loc in societate.

Vo rira oricirei prsoane, sub lormd de monolog sau,lhlog, arc 16 lze dsJeturarii ei anumite rcguli Iogice $illDAlisrice (gramaticl,

stilisiice, lexioale, Jonotico). Vor-lrh{'a est, ca atar, imprergnatl de inientii, de atiiudini,

'll,.nnrinuturi directionate $i explicite sau lmplicitc.'llrrlte acestea constltuie contextul. Contcxtul poate avea

Arld{r diJrit{ dc iransparenli. Ei se reJeli 1a aspecil(,||fl.c di\re'lrse Si expdmi o anumit.i Jorm; de relalii cuOr' iltcrloautror pre.zumtiv saLr eal_

Vofbirea sc poarc desj4ura sub lorrna dialogului saurr, , . ,g r 'u" (-u I i r i r-Jn I . l r i :n alrul . i ' \ t rnc! iF dcalli rlia prezerte Dialogul presupune prezenta unui intir-l , Lrlr)rcare susiine Si stimuleaz:i discutia, ceca ce usu-rr rl r sarcina \.orbitofului, care nu axe novoie de o pre-r- , ri , prealabil:i. llcllologul este mai comptex si mai,lri.Lr de lcalizat Si presupure o preg:ltire sp:c"ja]i. lr,l'rilirturarea sa, trbuie sd aibd o anumiti cocrcnld, cul:si-111r1(', ic ci ar-e troc sub foma prelege i, fie a teclieihr lL i i or ) r !e r r r r te l r

riJ)rc .lecsebjre de .tialoe, monoiogul rc,fl!,ct; maj binc'/ l rrri rua,.llat proccsul ca aiare, din planut mintat. Inrlllirlriiinslant!, in ac6te lorme de ]imbaj, dezvoitarcal,rl' ktiuald fi posibilitdtilc psihice apar in plini d.s{i-I rn'rr $i oomplexitatc. Dacd in dialog se vid mai mutt,, . LrLirlLlcdisautii, in monolog se evidentiazd mai preg-, ra 1 latura s.$antiL-i a \ .ofbir i i , continutul, scnsul ai .l),. rli ra si nivelLrl de cultlrrd al vorbitorului s prczinti,ri1 l!'r]olog, ca o c.nditie a d$f.;;uxirii sate din punci de\rl, tr. caJitativ, superior. cradul de cultxri at omuluilrrt)rirna' \.orbidi un anum t stil. Fiecare om opereaz:i cLrll ! r )LrniL \,rccablr-lar e are o facturi mai colorate sau|lhi ri)l)rii ti , ln general, pcsd:i o anumitl ftuiditatc,, , r ' r, . , r l i i , ogica etc. O serie de caracteristici le pcrsona_

'N Lf, v., Ltmbdjrl, tn : psihotogia gcne.aH (!cd, \1. Itq{a),LI r, ,r dnirLc."i.e qi p.dasosi.I, Uu.ur.!ti, 1966:

14 15


9/75

lit5lii oot fi pusc in evidenli + cercetate prin I'orbire'lrn"l'j."a cxr:':ma. in final. totmai particularileiile per-.or aljL .r: , o s.- iF Jc i , s r ri-i ale .a-- ' - r l r. al^ t rp ' -rt-"

". t

' :. r i alc ap .uJinilor verLel a e \o_biurrulJi

io"-a, a- i-"a s. p6sLo vorbi d^ arLa difcil ; , i m-

"r.'r.la"

" Ftlsd voib.lli in diferiL imprejuriri,$i un

'ulti-

"np""icc me lS a fi remaroat {rst'eacela ce prin

vorbire 6ol ti puse in evjrdente 'i i perturberilc su dere-ein iL .;."utis;"tor logicc opcmnte in voibirc ln dia-I e, tL lL , r ' i f I ,F f b:- ' po ti as J ' r'

. l l a 'LaLF oa

.ai . . vortr:r,o-. n masura r carc rrbir-a " d"s i i ' ;

.- , o" t"." nari , Fa p'rlr i \ ro L l r: nd s p d d-r;i i l : : i " r*q" anr- , r iL; dr ' : ' r ' p ' 'd ^

u: i l -"; ma:lln. , i .

-ni .n,tnL. el poaL- 'a o l""s e a '$le

r\ 'ntc

.aftr ar laoe dilicili.omunrcarca- \ ' .a : : ' s ;! ^si . (1.^ri I rLaln ' -a"Lr j l ' debirbi ia l ;

i . "r ;' e - . t r.1"

a t l oe a Lr" non '1og!l (dar ' ' i i.onri ,u ulu' S: s n.u.u pF {rar- i i I 1llare:ta \wrD Llru )

oL.: ' " ""U; . ' " na: pr '^ra I J 'a ; ]J - i l ' d" rmbdj r ' 'i."tu;a iualtit.*, cursivltatea necesard si carackrrjsticAmonoloeului.-

ionJia.titn iustilioat5 distinclia p car o faceT. slema.cazac,Lrl ntre solilocfiu in care persoana vor-fr""ic si.re.t.e, e. i etezcnla unui parlcnr si monolog cind

'";titt,"-f .ri" as.ultat ai trnui iau mai mu1!i partenefi'

ln L^pili- i^, m noloeLl "e '1" 'fr:o--: sr L' " 'rdp 'c-

i i i t i .' " '*

Ir-i , ia f -apo ,n . oa r ' f i nai i r 'u capdLisi aiLe orm. "rai evolua_^ T'Lr-" s ' r ic d^ lu'r ;r i i_ car

Documents

Conduita Verbala a Scolarilor-Emil Verza