of 25/25
Cuvânt-înainte Reforma penală iminentă în sistemul juridic românesc şi aderarea Ġării noastre la Uniunea Europeană sunt două din motivele care deter- mină o reflecĠie aprofundată asupra instituĠiilor de drept penal şi a rolului lor în sistemul legislativ contemporan. Una din aceste instituĠii este confiscarea specială. Văzută iniĠial ca o măsură de siguranĠă şi reglementată tradiĠional în legislaĠia penală română, confiscarea specială ridică din ce în ce mai multe probleme atât în dreptul intern, cât şi în reglementările internaĠionale. În con- textul intensificării luptei împotriva crimei organizate, a devenit imperios necesar să se creeze instrumente juridice internaĠionale care să priveze reĠelele de infractori de produsul infracĠiunii. Acest dezi- derat nu se poate realiza fără reglementarea unui cadru juridic de cooperare în materia identificării, indisponibilizării, sechestrării şi confiscării bunurilor. Un alt pas îl constituie armonizarea legislaĠiei penale în acest domeniu prin instrumente juridice la nivelul Uniunii Europene. Răspunzând la solicitările internaĠionale, România şi-a modificat de curând reglementările interne în materia confiscării speciale, gene- ralizând posibilitatea confiscării prin echivalent. Această măsură, deşi deosebit de importantă şi utilă, generează însă dificultăĠi pe planul respectării naturii juridice a instituĠiei confiscării speciale ca instituĠie de drept penal. Deşi măsurile de siguranĠă în general au mai fost tratate în litera- tura juridică de specialitate, un studiu dedicat în exclusivitate confis- cării speciale nu s-a mai realizat până în prezent. Acestea ar fi câteva dintre considerentele care ne-au determinat să încercăm analizarea acestei instituĠii. Am încercat elaborarea unui stu- diu de amploare în domeniul confiscării speciale, prin care să arătăm dacă natura juridică a confiscării speciale corespunde noilor reglemen-

confiscarea speciala final0001.mdi

  • View
    229

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of confiscarea speciala final0001.mdi

  • Cuvnt-nainte

    Reforma penal iminent n sistemul juridic romnesc i aderarea rii noastre la Uniunea European sunt dou din motivele care deter-

    min o reflec ie aprofundat asupra institu iilor de drept penal i a rolului lor n sistemul legislativ contemporan.

    Una din aceste institu ii este confiscarea special. Vzut ini ial ca o msur de siguran i reglementat tradi ional n legisla ia penal romn, confiscarea special ridic din ce n ce mai multe probleme att n dreptul intern, ct i n reglementrile interna ionale. n con-textul intensificrii luptei mpotriva crimei organizate, a devenit imperios necesar s se creeze instrumente juridice interna ionale care s priveze re elele de infractori de produsul infrac iunii. Acest dezi-derat nu se poate realiza fr reglementarea unui cadru juridic de cooperare n materia identificrii, indisponibilizrii, sechestrrii i confiscrii bunurilor. Un alt pas l constituie armonizarea legisla iei penale n acest domeniu prin instrumente juridice la nivelul Uniunii Europene.

    Rspunznd la solicitrile interna ionale, Romnia i-a modificat de curnd reglementrile interne n materia confiscrii speciale, gene-raliznd posibilitatea confiscrii prin echivalent. Aceast msur, dei deosebit de important i util, genereaz ns dificult i pe planul respectrii naturii juridice a institu iei confiscrii speciale ca institu ie de drept penal.

    Dei msurile de siguran n general au mai fost tratate n litera-tura juridic de specialitate, un studiu dedicat n exclusivitate confis-crii speciale nu s-a mai realizat pn n prezent.

    Acestea ar fi cteva dintre considerentele care ne-au determinat s ncercm analizarea acestei institu ii. Am ncercat elaborarea unui stu-diu de amploare n domeniul confiscrii speciale, prin care s artm dac natura juridic a confiscrii speciale corespunde noilor reglemen-

  • Confiscarea special n dreptul penal

    VI

    tri n domeniu, dac Romnia respect angajamentele interna ionale asumate n materia confiscrii speciale, dac dispozi iile interne n materie sunt suficiente pentru acoperirea tuturor situa iilor ivite n practica judiciar.

    Am considerat necesar abordarea ini ial a msurilor de siguran comparativ cu pedepsele, pentru a vedea trsturile specifice acestor din urm sanc iuni i pentru a analiza ulterior dac msura confiscrii speciale ntrunete caracteristicile specifice.

    Am introdus, de asemenea, aspecte de drept comparat n ceea ce privete msurile de siguran n general, pentru a remarca tratamentul aplicabil acestora i pentru a putea face compara ia cu institu ia con-fiscrii speciale n alte legisla ii penale dect cea romn. Am analizat confiscarea special n dreptul comparat imediat dup analiza msu-rilor de siguran n dreptul comparat pentru a eviden ia nc o dat specificul acestei msuri, care are un regim juridic aparte, recunoscut ca atare, de altfel, n legisla iile statelor i n doctrina de specialitate.

    Am introdus dispozi iile prevzute n conven iile interna ionale i alte instrumente juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene, deoa-rece constituie ntr-o mare msur sursa reglementrilor actuale referi-toare la confiscarea special. Acestea nu arat totui nimic n ceea ce privete natura juridic a institu iei, instituind doar obliga ia confis-crii bunurilor sau confiscrii prin echivalent i obliga ia de asisten i cooperare ntre statele semnatare ale conven iilor, precum i ntre statele membre ale Uniunii Europene, n cazul instrumentelor juridice comunitare.

    Introducerea acestor dispozi ii n cadrul regimului general al con-fiscrii speciale ridic probleme n ceea ce privete natura juridic a institu iei. Prin analiza ulterioar am ncercat s artm c adevrata natur a confiscrii speciale este aceea a unei sanc iuni penale, iar nu aceea a unei sanc iuni de drept penal, nscriindu-se mai bine n cate-goria pedepselor complementare dect n cea a msurilor de siguran .

    De asemenea, unele reglementri lacunare ale legisla iei, reflectate n imposibilitatea confiscrii anumitor bunuri care servesc, imediat dup svrirea faptei, pentru a asigura scparea fptuitorului sau

  • Cuvnt-nainte

    VII

    pstrarea folosului ori produsului ob inut, au dus n practica judiciar la solu ii controversate, unele de extindere nejustificat a legisla iei existente i crearea de fic iuni care s permit confiscarea acestor bunuri, iar altele de neconfiscare. Aceste controverse ar putea fi nl-turate prin reglementarea acestei ipoteze de confiscare n legisla ia intern.

    Un aspect de noutate n peisajul legislativ recent l constituie posi-bilitatea organelor judiciare de a declana o ac iune penal sau civil n materia confiscrii speciale, cu consecin e juridice diferite. Este interesant de vzut dac un astfel de sistem ar aduce beneficii actua-lului regim intern al confiscrii speciale.

    Acestea ar fi cteva din problemele de interes care sunt analizate n prezentul studiu i la care am ncercat s oferim solu ii viabile.

    Autorul

  • Capitolul I

    Regimul general al msurilor de siguran

    Seciunea 1. Sanciunile de drept penal

    1. Via a colectivit ilor umane, n general, nu poate fi conceput n afara unor reguli de conduit necesar a fi respectate de ctre cei crora li se adreseaz. n mod normal, atitudinea oamenilor fa de impera-tivele juridice este pozitiv, n sensul c ei se conformeaz conduitei prescrise, care se prezum a servi att binele individual, ct i binele public, dar exist i atitudini negative, care nasc fenomenul infrac-ional.

    n orice societate, pentru combaterea acestui fenomen malefic, aductor de mari daune morale i sociale, este necesar n primul rnd s fie combtute cauzele care l genereaz i condi iile care l favori-zeaz. Din acest punct de vedere, combaterea cauzelor fenomenului infrac ional nseamn eforturi profilactice deosebite, att din partea organelor specializate ale statului, ct i din partea popula iei.

    n al doilea rnd, lupta cu cauzele i condi iile generatoare presu-pune adoptarea unor mijloace specifice de combatere, n func ie de diversitatea cauzelor criminalit ii, folosindu-se mijloace economice, sociale, culturale, morale, juridice etc.

    n situa ia n care n societate se svresc mult prea multe infrac-iuni, cnd criminalitatea a atins un anumit nivel, aceste mijloace econo-

    mice, sociale, culturale sau morale nu mai sunt suficiente, impunndu-se recurgerea la sanciuni juridice. Sanc iunea juridic este o crea ie a legii, o entitate juridic derivat i un instrument de realizare i reinte-grare a ordinii juridice1. Este deci sanc iune juridic orice msur pe care o norm de drept o statornicete drept consecin , pentru cazul n care preceptul su va fi nesocotit.

    1 V. Dongoroz, Drept penal (reeditarea edi iei din 1939), Asocia ia Romn

    de tiin e Penale, Bucureti, 2000, p. 456.

  • Confiscarea special n dreptul penal

    2

    Particularit ile sanc iunilor juridice fa de alte mijloace menite s asigure ordinea juridic sunt date de sursa lor normativ (n sen-sul c orice sanc iune presupune un precept cruia i este mai dinainte ataat) i mecanismul lor (orice sanc iune intervine doar dup ce un precept juridic a fost nesocotit).

    2. Cadrul sanciunilor juridice, aferent fiecrei ramuri de drept,

    depinde de natura normelor juridice care compun acea ramur, de urm-rile pe care le are ilicitul rezultat din nesocotirea lor, de vastitatea i varietatea dispozi iilor de drept pozitiv care disciplineaz acea ramur.

    Cadrul general al sanc iunilor unei ramuri de drept nu trebuie ns confundat cu cadrul special de sanc iuni i nici cu sanc iunile specifice acelei ramuri de drept; pentru a le indica pe cele dinti se folosete prepozi ia n (sanc iunile n dreptul penal), iar pentru a desemna pe cel de-al doilea, prepozi ia de (sanc iunile de drept penal). Pentru cel de-al treilea se folosete drept calificativ denumirea ramurii de drept (spre exemplu, sanc iuni penale).

    Cadrul general al sanc iunilor unei ramuri de drept este alctuit din toate sanc iunile pe care ndeosebi, sau n chip complinitor sau acce-soriu, le statornicete sau le reglementeaz o ramur de drept. Astfel, constituie cadrul general al sanc iunilor n dreptul penal sanc iunile represive, specifice dreptului penal (pedepsele), sanc iunile preventive (msurile de siguran ), anume prevzute i ndeosebi disciplinate de normele dreptului penal, sanc iunile formale (nulit ile de procedur penal) prevzute de dreptul penal formal, sanc iunile administrative dispuse n cazul nlocuirii rspunderii penale (cele prevzute n art. 91 C. pen.), sanc iunile civile (repararea prejudiciului i restituirea lucru-rilor) care sunt, n chip adiacent, reglementate i de normele dreptului penal.

    Cadrul special este, dimpotriv, alctuit numai din sanc iunile pe care o ramur de drept le stabilete i disciplineaz ndeosebi. n dreptul penal romn, constituie sanciuni de drept penal pedepsele, msurile de siguran i msurile educative1.

    1 V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, R. Stnoiu, I. Fodor, N. Iliescu,

    C. Bulai, V. Roca, Explica ii teoretice ale Codului penal romn, vol. II, Ed. Academiei, Bucureti, 1970, p. 239 (n continuare V. Dongoroz i colab.); C. Bulai, Manual de drept penal. Partea general, Ed. All, Bucureti, 1997, p. 278; M. Zolyneak, Drept penal. Partea general, vol. III, Ed. Funda iei

  • Regimul general al msurilor de siguran

    3

    Sanc iunile specifice unei ramuri de drept sunt acele sanc iuni de baz, care nu numai c sunt ndeosebi statornicite de acea ramur, dar i apar in n exclusivitate numai ei1. Sanc iunile specifice dreptului penal, denumite i sanciuni penale, sunt pedepsele2.

    3. n dreptul penal, sanc iunile ocup un loc deosebit de important,

    ele reprezentnd mijloacele eseniale de realizare a scopului legii penale aprarea valorilor sociale fundamentale ale societ ii mpo-triva faptelor prevzute de legea penal.

    Ceea ce caracterizeaz sanc iunile de drept penal este natura lor coercitiv, fiindc ele conduc la o privare sau o restrngere al dreptu-rilor. Sanc iunile de drept penal sunt, de asemenea, aflictive, chiar i atunci cnd voin a legii ar fi de a nu le impune acest caracter. Sub aspectul inciden ei lor, aceste sanc iuni sunt inevitabile i indispen-sabile, fiindc ac iunea pentru aplicarea lor este pus n micare de ini iativa organelor puterii publice, iar sanc iunea, odat aplicat, este pus n executare, din oficiu, de ctre acestea. Toate aceste sanc iuni sunt prevzute de legea penal i au deci un caracter legal i obli-gatoriu; sanc iunile de drept penal se aplic numai ca urmare a svr-irii unor infrac iuni, ele constituind consecin ele juridice ale nclcrii unor norme de conduit; toate sanc iunile de drept penal se aplic n scopul prevenirii altor infrac iuni i restabilirii ordinii de drept.

    Seciunea a 2-a. Apariia i evoluia instituiei msurilor de siguran n dreptul penal romn i n

    dreptul penal comparat

    4. Institu ia msurilor de siguran , n configura ia n care este cunoscut astzi n legisla iile penale, este de dat relativ recent,

    Chemarea, Iai, 1993, p. 806; Al. Boroi, Drept penal. Partea general, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2006, p. 282-283.

    1 V. Dongoroz, op. cit., p. 459. 2 V. Dongoroz i colab., op. cit., p. 274; Al. Boroi, op. cit., p. 282; I. andru,

    Cteva considera ii privitoare la msurile de siguran prevzute de noul Cod penal, n Dreptul nr. 1/2006, p. 155.

  • Confiscarea special n dreptul penal

    4

    astfel de msuri fiind prevzute n legile penale abia la nceputul secolului nostru.

    De-a lungul acestei perioade, temeiurile i scopurile pedepsei i, n genere, ale represiunii au fost n elese i explicate n moduri diferite. Au fost formulate numeroase teorii care au ncercat s explice, din puncte de vedere diferite, sensul i rostul pedepsei.

    Teoriile absolute porneau de la concep ia c pedeapsa i gsete ra iunea n ea nsi, ca reac ie inevitabil, justificat prin chiar fapta penal svrit, adic o contra msur fa de rul produs prin svr-irea infrac iunii. Aceste teorii ndeprtau orice alt ra iune a pedepsei.

    Teoriile relative porneau de la principiul c pedeapsa nu poate fi justificat prin ea nsi, ci trebuie s aib un anumit scop pe care s-l urmreasc i care s constituie justificarea. Prin aceste teorii se depea etapa n care se credea c pedeapsa trebuie aplicat ntot-deauna, considerndu-se c ea trebuie s intervin numai dac este necesar i numai pe msura acestei necesit i.

    Teoriile mixte considerau c pedeapsa se aplic att n scop retributiv, ct i pentru a mpiedica svrirea de noi infrac iuni, adic o mbinare a teoriilor absolute cu teoriile relative1.

    Progresele tiin ifice n domeniul dreptului penal au contribuit n mod decisiv la schimbarea concep iilor privitoare la fundamentul represiunii.

    5. Ca regul general, pedepsele se aplic numai persoanelor

    care au svrit faptele penale, cu vinovie. Sunt ns persoane care svresc fapte prevzute de legea penal, dar nu pot fi ndreptate i deci reeducate, ntruct nu sunt n stare s-i dirijeze voin a n mod contient, s n eleag semnifica ia ilicit, neconvenabil a faptelor comise. O pedeaps aplicabil unor astfel de persoane ar fi lipsit de eficien .

    Dar, i n situa ia n care fptuitorii au svrit faptele cu vinov ie i au fost sanc iona i, sunt situa ii n care pedeapsa nu este n msur s asigure aprarea societ ii, deoarece ea nu poate ac iona ntot-deauna asupra cauzelor care au dus la svrirea infrac iunii.

    Iar atta timp ct cauzele care au dus la svrirea infrac iunii vor persista n persoana fptuitorului i dup executarea pedepsei, aceasta prezint pericolul de a svri i alte infrac iuni n viitor. S-a impus astfel, n tiin a dreptului penal, concluzia c, pentru a nltura aceste

    1 V. Dongoroz, op. cit., p. 466.

  • Regimul general al msurilor de siguran

    5

    stri de pericol, sunt necesare i alte sanc iuni de drept penal, cu carac-ter mai pronun at preventiv.

    6. Dintr-o analiz a evolu iei reglementrilor n materia msurilor

    de siguran , vom observa totui c multe dintre aceste sanc iuni, cunoscute astzi sub aceast denumire, au figurat n legiuirile din Antichitate, din Evul Mediu i mai apoi n legisla ia modern, fiind incluse n categoria pedepselor complementare sau accesorii (spre exemplu, expulzarea strinilor, confiscarea special, internarea medical, interdic ia de a exercita anumite profesii etc.).

    Ulterior, actualele msuri de siguran au fost incluse i n anumite legi extrapenale, ca simple incapacit i sau decderi, care vizau pe cei condamna i n perioada imediat urmtoare executrii pedepsei, msur de reac ie a societ ii.

    Un nou pas pe linia consacrrii msurilor de siguran s-a fcut n a doua jumtate a secolului trecut, cnd prin legi speciale s-au stator-nicit o serie de msuri destinate infractorilor aliena i sau infractorilor de obicei, msuri care nu aveau alt rol dect acela de a preveni svrirea de noi fapte prevzute de legea penal.

    Cristalizri n concep iile teoretice ale epocii s-au produs atunci cnd s-a ridicat problema introducerii lor n Codul penal, n cadrul sanc iunilor, alturi de pedepse. Astfel, unii autori s-au pronun at pentru rmnerea la sistemul legilor speciale, pe cnd al ii propuneau s se elaboreze un cod special pentru msurile de siguran , un cod al preven iunii1.

    7. Msurile de siguran au constituit, din ce n ce mai mult, obiect

    de discu ie n cadrul lucrrilor Congreselor Uniunii Interna ionale de Drept Penal. Astfel, obiectul congreselor din 1905 (Hamburg), 1910 (Bruxelles), 1913 (Copenhaga) a fost aproape exclusiv dedicat msu-rilor de siguran .

    Majoritatea statelor au introdus aceste msuri de siguran n Codul penal, n cadrul sanc iunilor, ca urmare a Conferin ei Interna-ionale de Drept Penal de la Roma din 1928, cnd s-a efectuat o nou

    clasificare a msurilor de siguran n msuri privative de libertate (internarea ntr-un azil pentru aliena i criminali; internarea ntr-un azil

    1 Dintre acetia, amintim pe Longhi, Birkmeyer i al ii. Pentru mai multe

    detalii, Gh. Nistoreanu, Prevenirea infrac iunilor prin msuri de siguran , Ed. Ministerului de Interne, Bucureti, 1991, p. 23.

  • Confiscarea special n dreptul penal

    6

    pentru anormali psihic delincven i), msuri restrictive de libertate (interdic ia de a exercita o profesie sau meserie, expulzarea strinilor, interdic ia de edere ntr-o anumit localitate) i alte msuri (con-fiscarea special, cau iunea de bun purtare)1.

    8. Msurile de siguran au avut o evolu ie interesant n dreptul

    penal romn. Astfel, primii germeni ai acestei institu ii sunt gsi i n legiuirile penale romne mai vechi, care con ineau msuri de preven ie, de siguran , dar nu le denumeau astfel, ci le considerau fie pedepse complementare, fie simple consecin e ale condamnrii.

    Codul penal de la 1865 prevedea confiscarea special (art. 37), interdic ia de a se afla n anumite localit i, aplicat celor care au prescris o pedeapsa criminal [art. 596 alin. (2)] i alte asemenea msuri de preven ie2.

    9. La elaborarea sistemului msurilor de siguran prevzut n

    Codul penal din 1936, legiuitorul romn a avut n vedere lucrrile pri-mului Congres al Asocia iei Interna ionale de Drept Penal, desfurat la Bruxelles n 1926, precum i textele votate la cea de-a doua Con-ferin Interna ional pentru codificarea dreptului penal desfurat la Roma n 1928 i rezolu ia Congresului Comisiei Interna ionale Penale i Penitenciare care a avut loc la Praga n 1931. n deplin acord cu aceste manifestri tiin ifice interna ionale, Romnia a adoptat, n 1936, un sistem unitar de msuri de siguran destinat s completeze cadrul mijloacelor de lupt contra criminalit ii i s realizeze o efi-cient prevenie postdelictual.

    O prim i esen ial caracteristic a noilor sanc iuni era c apli-carea lor nu se putea face dect ca o consecin a svririi de infrac-iuni, spre deosebire de alte state europene care ncercaser, la nceput

    de secol, s introduc o preveniune predelictual. Prin acest prin-cipiu, rezultat din interpretarea prevederilor art. 70, se realiza o deli-mitare clar fa de msurile cu caracter administrativ.

    Un al doilea principiu, prevzut expres de art. 70, era c msurile de siguran se aplic de instan a judectoreasc nso ind o pedeaps, afar de cazurile prevzute de lege, cnd pot fi pronun ate i singure.

    1 Gh. Nistoreanu, op. cit., p. 24. 2 C. Sima, Msurile de siguran n dreptul penal romn, Ed. All Beck,

    Bucureti, 1999, p. 49.

  • Regimul general al msurilor de siguran

    7

    Dup ce n art. 1 era consacrat principiul legalit ii incriminrii pedepselor i msurilor de siguran , n art. 70 se arat c msurile de siguran se aplic de ctre instan a judectoreasc. Aadar, dup ce se afirm c numai legea determin cazurile i domeniul de aplicare al msurilor de siguran , se face o alt afirma ie cu valoare de principiu: numai autoritatea judiciar se poate pronun a n ceea ce privete luarea i revocarea msurilor de siguran .

    n vederea lurii unei msuri de siguran era necesar s se fi svrit o fapt prevzut de legea penal, s se constate c din starea fptuitorului decurge un real i serios pericol1 i s se constate exis-ten a uneia din strile la care se refer textele care prevd diferitele msuri de siguran . Articolul 71 enumera msurile de siguran prev-zute de Codul penal din 1936: internarea infractorilor aliena i ntr-un ospiciu, internarea n azil a infractorilor anormali fizic sau psihic, de inerea infractorilor de obicei ntr-un institut special, internarea vagabonzilor i ceretorilor ntr-o colonie penitenciar, interdic ia de a se afla n anumite localit i, interdic ia de a se afla n anumite localuri, interdic ia de a exercita o anumit profesie sau meserie, expulzarea strinilor, confiscarea special, cau iunea de bun purtare, nchiderea localului, dizolvarea sau suspendarea unei persoane juridice2.

    Chiar dac reglementarea msurilor de siguran n Codul penal din 1936 a suportat i unele critici n decursul timpului, n principal pentru c fcea vorbire de aplicarea n loc de luarea msurilor de siguran , de starea de pericol a infractorului n loc de starea de pericol a fptuitorului i pentru includerea msurilor educative i tutelare privind pe minori n enumerarea msurilor de siguran din art. 71, prin includerea msurilor de siguran n rndul sanc iunilor de drept penal s-a pus la dispozi ia practicienilor unul din cele mai eficace mijloace de preven ie ale tiin ei penale moderne.

    10. Codul penal de la 1968 reglementeaz institu ia msurilor de

    siguran n Titlul VI (art. 111-1181) din Partea general, titlu care este divizat n dou capitole, din care primul stabilete cadrul legal general, pentru ca cel de-al doilea s se refere la regimul special aplicabil fiecreia din cele apte msuri.

    1 Gh. Drng, n T. Vasiliu, Gh. Drng, D. Pavel, G. Antoniu, t. Dane,

    D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Rmureanu, D. Popescu, Codul penal comen-tat i adnotat. Partea general, Ed. tiin ific, Bucureti, 1972, p. 595.

    2 C. Sima, op. cit., p. 52.

  • Confiscarea special n dreptul penal

    8

    Articolul 111, cu denumirea marginal Scopul msurilor de sigu-ran , cuprinde principiile de reglementare i aplicare a msurilor de siguran , iar art. 112 face o enumerare a acestor msuri. Astfel, constituie msuri de siguran obligarea la tratament medical, inter-narea medical, interzicerea unei func ii sau profesii, interzicerea de a se afla n anumite localit i, expulzarea strinilor, confiscarea special, interdic ia de a reveni n locuin a familiei pe o perioad determinat.

    11. Din cadrul general rezult c msurile de siguran au drept

    scop s nlture strile de pericol care au determinat recurgerea la ele i s prentmpine prin aceasta svrirea de fapte prevzute de legea penal. Se observ c strile de pericol pe care legea le prevede ca temei special pentru luarea msurilor de siguran nu reprezint orice fel de pericol, ci un pericol legat de fenomenul infrac ional, un pericol care, prin gravitatea sa, s justifice interven ia legii penale.

    n acelai timp, msurile reglementate de Codul penal n acest titlu sunt sanc iuni generale, ele putnd fi luate fa de orice persoan care a svrit o fapt prevzut de legea penal, indiferent dac fapta i pstreaz sau nu caracterul penal i dac fptuitorul este adult sau minor cu rspundere penal.

    Fiecare msur de siguran func ioneaz att ca un mijloc de remediere sau reducere la inofensivitate a unei stri de pericol cores-punztoare prin finalitatea sa imediat nlturarea unei stri de pericol , ct i ca un mijloc de prevenie special i uneori general prin finalitatea sa mediat prentmpinarea svririi faptelor prevzute de legea penal.

    12. n actualul Cod penal, msurile de siguran au fost separate de

    msurile educative aplicabile minorilor, acestora din urm atribuindu-li-se un caracter independent, fiind situate pe acelai plan cu pedepsele i msurile de siguran , n cadrul mai larg al sanc iunilor de drept penal.

    De asemenea, n actuala reglementare au fost eliminate msurile de siguran privitoare la cau iunea de bun purtare, la interdic ia de a intra n anumite localuri, internarea infractorilor de obicei i dizol-varea sau suspendarea unei persoane juridice1.

    1 Dizolvarea i suspendarea activit ii persoanei juridice au fost reintro-

    duse ca sanc iuni de drept penal n actualul Cod prin Legea nr. 278/2006 (M. Of. nr. 601 din 12 iulie 2006). Natura juridic a acestora nu mai este ns aceeai, fiind considerate pedepse complementare.

  • Regimul general al msurilor de siguran

    9

    n compara ie cu legisla ia anterioar, mai putem men iona intro-ducerea unor noi msuri de siguran , i anume obligarea la tratament medical i interzicerea de a reveni n locuin a familiei pe o perioad determinat.

    Seciunea a 3-a. Natura juridic a msurilor de siguran n dreptul penal romn

    13. n doctrina penal a fost mult vreme discutat natura juridic a msurilor de siguran : sunt ele msuri extrapenale, cu caracter administrativ, sau sunt sanc iuni de drept penal?

    n concep ia colii clasice penale, dreptul penal nu putea folosi alte mijloace de reac iune contra infractorilor dect pedepsele; tot ceea ce nu era pedeaps, ca mijloc de reac iune contra nclcrii ordinii juridice, nu putea fi dect o msur extrapenal administrativ (sis-temul unitar)1.

    La fel de exclusivist era i coala pozitivist penal, care pretin-dea ca pedepsele s dispar, iar n locul lor s nu existe dect msurile preventive luate de organele judiciare, dreptul penal urmnd s devin un drept al aprrii sociale.

    Treptat, n doctrina penal, ca i n legisla ie, i-a fcut loc ideea c dreptul penal poate reac iona mai eficient contra criminalit ii folosind nu numai sistemul de pedepse (sanc iuni retributive, represive), dar i msurile de siguran (sanc iuni preventive), care pot fi luate nu numai de organele administrative, dar i de organele judiciare, cnd acestea constat svrirea unei fapte prevzute de legea penal (sistemul dualist)2.

    n evolu ia ulterioar a raportului ntre msuri de siguran i pedepse, s-a formulat prerea c, acceptnd dreptul la existen a msurilor de siguran , acestea trebuie concepute nu ca un sistem separat i paralel cu sistemul de pedepse, ci ca un sistem unitar, n sensul contopirii pedepselor cu msurile de siguran ntr-un sistem

    1 A. Posdarie, Msuri de siguran . Concept. Natur juridic, n R.D.P.

    nr. 4/1999, p. 85. 2 V. Dongoroz, op. cit., p. 638-643.

  • Bibliografie

    I. Acte normative

    Constituia Romniei, modificat i completat prin Legea de revizuire a Constitu iei Romniei nr. 429/2003 (M. Of. nr. 758 din 29 octombrie 2003)

    Codul penal romn (B. Of. nr. 79-79bis din 21 iunie 1968, repu-blicat n M. Of. nr. 65 din 16 aprilie 1997), cu modificrile i comple-trile ulterioare

    Codul de procedur penal al Romniei (B. Of. nr. 79-79bis din 21 iunie 1968, republicat n M. Of. nr. 65 din 16 aprilie 1997), cu modificrile i completrile ulterioare

    Codul penal Carol al II-lea, Ed. Oficial, Bucureti, 1938 O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului i condi iilor de

    valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, n proprietatea privat a statului (M. Of. nr. 82 din 2 februarie 2007)

    Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciar interna ional n materie penal (M. Of. nr. 594 din 1 iulie 2004)

    Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i sanc ionarea faptelor de corup ie (M. Of. nr. 219 din 18 mai 2000)

    Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri (M. Of. nr. 362 din 3 august 2000)

    Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea i sanc ionarea splrii banilor (M. Of. nr. 904 din 12 decembrie 2002)

    Legea 26/1996 privind Codul Silvic (M. Of. nr. 93 din 8 mai 1996) Legea nr. 407/2006 privind vntoarea i protec ia fondului

    cinegetic (M. Of. nr. 944 din 22 noiembrie 2006) Legea nr. 678/2001 privind prevenirea i combaterea traficului de

    persoane (M. Of. nr. 783 din 11 decembrie 2001) Convenia Consiliului Europei privind splarea, descoperirea, se-

    chestrarea i confiscarea produselor infrac iunii, adoptat la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, ratificat de Romnia prin Legea nr. 263/2002 pentru ratificarea Conven iei europene privind splarea, descoperirea, se-

  • Confiscarea special n dreptul penal

    212

    chestrarea i confiscarea produselor infrac iunii, ncheiat la Stras-bourg la 8 noiembrie 1990 (M. Of. nr. 353 din 28 mai 2002)

    Convenia Consiliului Europei privind splarea, descoperirea, sechestrarea, confiscarea produselor infrac iunii i finan area teroris-mului, adoptat la Varovia la 16 mai 2005, ratificat de Romnia prin Legea nr. 420/2006 pentru ratificarea Conven iei Consiliului Europei privind splarea, descoperirea, sechestrarea i confiscarea produselor infrac iunii i finan area terorismului, adoptat la Varovia la 16 mai 2005 (M. Of. nr. 968 din 4 decembrie 2006)

    Decizia-cadru a Consiliului nr. 2001/500/JHA privind splarea banilor, identificarea, depistarea, sechestrarea, ridicarea i confiscarea instrumentelor i produsului infrac iunii (J.O. nr. L 182 din 5 iulie 2001)

    Decizia-cadru a Consiliului nr. 2005/212/JHA privind confiscarea bunurilor, produsului i instrumentelor infrac iunii (J.O. nr. L 68 din 15 martie 2005)

    Decizia-cadru a Consiliului nr. 2006/783/JHA privind aplicarea principiului recunoaterii reciproce a dispozi iilor de confiscare (J.O. nr. L 328 din 24 noiembrie 2006)

    II. Tratate, cursuri, monografii (n ordinea alfabetic a autorilor)

    M. Ancel, La dfence sociale nouvelle, Cujas, Paris, 1971 F. Antolisei, Manuale de Diritto penale, Milano, 1994 G. Antoniu, Reforma penal i principiile fundamentale ale drep-

    tului penal romn, n G. Antoniu, E. Dobrescu, T. Dianu, Gh. Stroe, T. Avrigeanu, Reforma legisla iei penale, Ed. Academiei Romne, Bucureti, 2003

    V. Berger, Jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului, Institutul Romn pentru Drepturile Omului, Bucureti, 1998

    L. Bardac, Rspunderea i sanc iunea juridic, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1997

    P. Beliveaux, M. Vauclair, Trait gnral de preuve et de procedure pnale, 8e d., Themis, Montreal, 2001

    G. Bettiol, Diritto penale, Cedam, Padova, 1973 H. Blei, Strafrecht, Mnchen, 1983

  • Bibliografie

    213

    Al. Boroi, Drept penal. Partea general, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2006

    Al. Boroi, Gh. Nistoreanu, Drept penal. Partea general, Ed. All Beck, Bucureti, 2004

    Al. Boroi, S. Corleanu, Drept penal. Partea general. Culegere de spe e pentru uzul studen ilor, Ed. All Beck, Bucureti, 2003

    C. Bulai, Manual de drept penal. Partea general, Ed. All, Bucureti, 1997

    F. Desportes, Fr. Le Gunehec, Le nouveau droit pnal, vol. I, Economica, Paris, 1998

    T. Dima, Drept penal. Partea general, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2007

    T. Dima, Drept penal. Partea general, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001

    V. Dobrinoiu, W. Brnz, Drept penal. Partea general, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003

    V. Dobrinoiu, N. Conea, Drept penal. Partea special, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2000

    V. Dobrinoiu, N. Conea, R. Romian, M. Dobrinoiu, Cauze penale comentate, Ed. Semne, Bucureti, 2003

    V. Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, Al. Boroi, I. Pascu, I. Molnar,

    V. Lazr, Drept penal. Partea general, Ed. Europa Nova, Bucureti, 1997

    V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, R. Stnoiu, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, V. Roca, Explica ii teoretice ale Codului penal romn, vol. II, Ed. Academiei, Bucureti, 1970

    V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, R. Stnoiu, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, V. Roca, Explica ii teoretice ale Codului penal romn, vol. IV, Ed. Academiei, Bucureti, 1972

    V. Dongoroz, Drept penal (reeditarea edi iei din 1939), Asocia ia Romn de tiin e Penale, Bucureti, 2000

    G. Fiandaca, E. Musco, Diritto penale. Parte generale, Bologna, 1995

    J. De Figueiredo Dias, Direito penal portugues. As consequencias juridicos do crime, Lisabona, 1993

    V. Grevi, G. Giostra, F. Della Casa, Ordinamento penitenziario, 2e ed., Cedam, Milano, 2000

    C. Hennau, J. Verhaegen, Droit pnal gnral, 2e d., Bruylant, Bruxelles, 1995

  • Confiscarea special n dreptul penal

    214

    R. Horn Samson, Systematischer Kommentar zr Strafgesetzbuch. Allgemeiner Teil, Berlin, 1993

    H.H. Jeschek, Lehrbuch des Strafrechts. Allgemeiner Teil, Berlin, 1988

    D. Lee, C. Pratt, Operation Julie, W.H. Allen Publishing House, 1978

    F. Mantovani, Diritto penale, 4e ed., Padova, 2001 C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Casa de Editur

    i Pres ansa, Bucureti, 1997 K. Naumova, Rossiiskoe ugolovnce pravo. Obciaia ciasti,

    Moscova, 1997 I. Neagu, Drept procesual penal. Tratat, Ed. Global Lex, Bucureti,

    2002 I. Neagu, Drept procesual penal. Tratat, vol. I, Ed. Global Lex,

    Bucureti, 2006 I. Neagu, Drept procesual penal. Tratat, vol. II, Ed. Global Lex,

    Bucureti, 2006 Gh. Nistoreanu, Prevenirea infrac iunilor prin msuri de siguran ,

    Ed. Ministerului de Interne, Bucureti, 1991 H. Otto, Grundkurs Strafrecht, Berlin, 1982 T. Padovani, Diritto penale, Milano, 1995 V. Paca, Msurile de siguran , sanc iuni penale, Ed. Lumina

    Lex, Bucureti, 1998 J. Pradel, Droit pnal, Cujas, Paris, 1991 J. Pradel, Le nouveau Code pnal (Partie gnrale), Dalloz, 1993 J. Pradel, Droit pnal compar, 2e d., Dalloz, Paris, 2002 J. Pradel, Principes de droit criminel, Cujas, Paris, 1999 O. Predescu, Conven ia european a drepturilor omului i

    implica iile asupra dreptului penal romn, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998

    E. Rees, A. Hall, Blackstone's Guide to the Proceeds of Crime Act 2002, Blackstone Press, 2003

    E. Rees, R. Fischer, Blackstone's Guide to the Proceeds of Crime Act 2002, 2nd ed., Oxford University Press, USA, 2005

    H. Renout, Droit pnal gnral, Paris, 1999 J.H. Robert, Droit pnal gnral, PUF, Paris, 1999 Ph. Salvage, Droit pnal gnral, Grenoble, 1994 E. Schmidhauser, Strafrecht. Allgemeiner Teil, Tubingen, 1982 C. Sima, Msurile de siguran n dreptul penal romn, Ed. All

    Beck, Bucureti, 1999

  • Bibliografie

    215

    D. Spinellis, C. Spinellis, Greece: Criminal Justice System, Ed. Heuni, Finland, 1999

    G. Stefani, G. Levasseur, B. Bouloc, Droit pnal gnral, Paris, 1994

    P. Tak, Essays on Dutch Criminal Policy, Wolf Legal Productions, Nimegue, 2002

    D.A. Thomas, A.N. Brown, A.R. Mitchell, L. Saunt, J. Walters,

    R. Fortson, T. Gibbons, D. Milman, Proceeds of Crime Act 2002: A Current Law Statutes Guide, Sweet & Maxwell Publishing House, 2003

    F. Tulkens, M. Van de Kerchove, Introduction au droit pnal, Bruxelles, 1991

    T. Vasiliu, Gh. Drng, D. Pavel, G. Antoniu, t. Dane, D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Rmureanu, D. Popescu, Codul penal comentat i adnotat. Partea general, Ed. tiin ific, Bucureti, 1972

    N. Volonciu, Tratat de procedur penal. Partea general, vol. I, Ed. Paideia Bucureti, 1998

    M. Wasik, R. Taylor, Blakstones Guide to the Criminal Justice Act, 1991

    M. Zolyneak, Drept penal. Partea general, vol. I, Ed. Funda iei Chemarea, Iai, 1991

    III. Studii, articole (n ordinea alfabetic a autorilor)

    M. Ancel, Le rcidivisme en droit compar, n R.I.D.P., 1955 G. Antoniu, Unele reflec ii asupra msurilor de siguran , n R.D.P.

    nr. 1/2006 S. Aragea, Confiscarea special n practica judiciar, n Pro Lege

    nr. 1/1991 D. Boudreaux, A. Pritchard, Innocence Lost: Bennis v. Michigan

    and the Forfeiture Tradition, 61 Missouri Law Review 593 (1996) E. Blumenson, E. Nilsen, Policing for Profit: The Drug War's

    Hidden Economic Agenda, 65 University of Chicago Law Review 35 (1998)

    D. Ciuncan, Aplicarea pedepsei complimentare a confiscrii averii la infrac iuni svrite n dauna economiei na ionale, prin neres-pectarea regimului devizelor, sub regimul Codului penal anterior, n Pro Lege nr. 2/1995

  • Confiscarea special n dreptul penal

    216

    F. Clerc, Lexperience des mesures de sret en droit pnal suisse, Revue de sciences criminnelles, 1965

    I. Condor, M. Sndulescu, Unele aspecte specifice n materia confiscrii, n R.R.D. nr. 12/1978

    H. Diaconescu, Despre condi iile procesuale i instan a compe-tent pentru luarea msurilor de siguran a obligrii la tratament medical sau a internrii medicale, n Dreptul nr. 1/1995

    C. Ecedi-Stoisavlevici, Confiscarea special prin echivalent, n R.D.P. nr. 4/2001

    L. Ftu, Mijloace procedurale de realizare a confiscrii speciale cu referire la efectele ordonan ei procurorului, n R.R.D. nr. 4/1981

    V. Gzdac, Confiscarea special a lucrurilor destinate, folosite sau rezultate din infrac iuni n prezent i n perspectiva abrogrii art. 181 C. pen., n Dreptul nr. 9/2000

    P. Hivert, Le psychopathe, qui est-il?, R.I.D.P., 1987 M. Ionescu, D. Ciuncan, Mijloace procedurale de realizare a

    confiscrii speciale cu referire la efectele ordonan ei procurorului, n R.R.D. nr. 4/1981

    I. Lascu, Condi iile generale ale msurilor de siguran regle-mentate n noul Cod penal, n Dreptul nr. 11/2005

    I. Lascu, Confiscarea special ca msur de siguran . Condi iile generale reglementate de noul Cod penal, n Dreptul nr. 12/2005

    J. Lawrence, Disclosures under the Proceeds of Crime Act 2002, Freshfields Bruckhaus Deringer, 2006

    R. Marin, E. Ghergu, Unele probleme teoretice i practice n legtur cu msura confiscrii speciale, n Buletin intern nr. 4/1984

    A. Nicgorski, Comment, The Continuing Saga of Civil Forfeiture, the War on Drugs, and the Constitution: Determining the Consti-tutional Excessiveness, 91 Northwestern University Law Review 374 (1996)

    L. Nicoar, Confiscarea special. Pozi ia ter ilor subdobnditori, n R.D.P. nr. 4/2004

    C. Niculeanu, Confiscare special. Condi ii. Sume ob inute prin valorificarea bunurilor dobndite prin comiterea infrac iunii, n Dreptul nr. 4/1999

    Al. Paicu, C. Turianu, Confiscare special. Temei juridic. Confis-carea sumei de bani datorat ca despgubire persoanei vtmate care nu s-a constituit parte civil. Admisibilitate, n Dreptul nr. 7/1990

    V. Paca, Confiscarea special prin ordonan a procurorului, n R.D.P. nr. 4/1999

  • Bibliografie

    217

    V. Paca, Drepturile coproprietarilor asupra vehiculelor confiscate pentru c au servit la svrirea unor infrac iuni, n Dreptul nr. 4/1990

    V. Paca, Limitele confiscrii prin echivalent a bunurilor care au servit la svrirea unei infrac iuni, n R.R.D. nr. 6/1989

    V. Paca, Solu ionarea plngerilor mpotriva actelor de indispo-nibilizare n cursul procesului penal a autovehiculelor care au servit la svrirea infrac iunii, n R.R.D. nr. 9-12/1989

    V. Ptulea, Not Confiscare special. Condi ii de admisibilitate. Infrac iuni concurente. nelciune la msurtoare. Creare de plusuri n gestiune (Trib. Jud. Timi, decizia penal nr. 710/1987), n R.R.D. nr. 1/1988

    V. Pop, Aspecte controversate privind msura de siguran a confiscrii speciale n cazul infrac iunilor la regimul metalelor pre-ioase i pietrelor pre ioase, n R.R.D. nr. 10/1982

    I.F. Popa, Msura de siguran a confiscrii speciale prevzut de art. 118 lit. b) C. pen., cu referire special la confiscarea vehiculelor, n Dreptul nr. 6/2000

    A. Posdarie, Msuri de siguran . Concept. Natur juridic, n R.D.P. nr. 4/1999

    A. Posdarie, Msura de siguran a confiscrii speciale n dreptul comparat, n R.D.P. nr. 2/2000

    J. Rappart, Irresponsabilit pnale et units pour malades mentaux difficiles, Colloque international de lAssociation Mondiale de Psychiatrie et Psychologie Lgale, Paris, 1991

    J. Belleza Dos Santos, Rcidivistes et dlinquents dhabitude, n Revue de sciences criminelles, 1954

    I. andru, Cteva considera ii privitoare la msurile de siguran prevzute de noul Cod penal, n Dreptul nr. 1/2006

    S. Tudosa, D.A. Crciunescu, Aplicarea legii penale n timp. Dezincriminarea faptei intervenit dup executarea pedepsei. Efecte asupra confiscrii speciale. Admisibilitatea recurgerii la contesta ia la executare, n Dreptul nr. 1/1991

    C. Turianu, Confiscarea special. Condi ii de aplicare, n Dreptul nr. 1/1992, p. 92

    C. Turianu, Sintez teoretic i practic referitoare la confiscarea vehiculelor care au fost folosite pentru comiterea infrac iunii, n Dreptul nr. 4/1992

    D.C. Ungur, Confiscarea special prevzut de art. 136 noul C. pen. i confiscarea special prevzut de art. 118 vechiul C. pen., prezen-tare comparativ, n Dreptul nr. 11/2005

  • Confiscarea special n dreptul penal

    218

    M. Vasile, Confiscarea special, n R.D.P. nr. 4/2002 M. Vasile, Aspecte particulare n materia confiscrii speciale n

    ceea ce privete cazurile de aplicare, n Dreptul nr. 3/2003 A. Vlad, Unele aspecte privind confiscarea special n cazul

    aplicrii art. 181 C. pen., n Dreptul nr. 10-11/1991 M. Zrie, Inaplicabilitatea msurii confiscrii speciale prevzute

    de art. 118 lit. b), c) i d) C. pen. n situa ia n care faptei i lipsete gradul de pericol social al unei infrac iuni, n Pro Lege nr. 2/2004

    IV. Practic judiciar (n ordine cronologic)

    Tribunalul Suprem, Sec ia penal, decizia nr. 2527/1984, n Reper-toriu alfabetic de practic judiciar n materie penal pe anii 1981-1985

    Tribunalul Suprem, Sec ia penal, decizia nr. 3074/1985, nepu-blicat

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 684 din 6 iunie 1990, n Pro Lege nr. 1/1991

    Tribunalul Hunedoara, Sec ia penal, decizia nr. 402/1993, n Dreptul nr. 5/1998

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 25/1995, n Dreptul nr. 6/1997

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 464/1996, n R.D.P. nr. 3/1999

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 1694 din 3 iulie 1997, nepublicat

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 4638 din 14 decembrie 1999, nepublicat

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 818/2000, n R.D.P. nr. 3/2002

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 3244/2000, n R.D.P. nr. 3/2002

    Curtea de Apel Bucureti, Sec ia penal, decizia nr. 1565/2000, nepublicat

    Curtea de Apel Braov, Sec ia penal, decizia nr. 30 din 15 martie 2000, nepublicat

    Curtea de Apel Ploieti, Sec ia penal, decizia nr. 460/A din 15 noiembrie 2000, nepublicat

  • Bibliografie

    219

    Tribunalul Municipiului Bucureti, Sec ia a II-a penal, decizia nr. 139/2000, nepublicat

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 818 din 17 februarie 2001, nepublicat

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, sentin a nr. 2559/2001, nepublicat

    Curtea de Apel Cluj, Sec ia penal, decizia nr. 561 din 12 decembrie 2001, nepublicat

    Tribunalul Bucureti, Sec ia a II-a penal, sentin a nr. 32 din 16 februarie 2001, nepublicat

    Tribunalul Bucureti, Sec ia a II-a penal, sentin a nr. 33 din 16 februarie 2001, nepublicat

    Tribunalul Bucureti, Sec ia a II-a penal, sentin a nr. 63 din 30 martie 2001, nepublicat

    Tribunalul Bucureti, Sec ia a II-a penal, sentin a nr. 65 din 4 aprilie 2001, nepublicat

    Tribunalul Bucureti, Sec ia a II-a penal, decizia nr. 2420/2001, nepublicat

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 1753 din 2 aprilie 2002, nepublicat

    Curtea Suprem de Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 376/2002, nepublicat

    Curtea de Apel Cluj, Sec ia penal, decizia nr. 11 din 22 ianuarie 2002, nepublicat

    Curtea de Apel Suceava, Sec ia penal, decizia nr. 358 din 28 octombrie 2002, nepublicat

    Curtea de Apel Suceava, Sec ia penal, decizia nr. 579 din 4 septembrie 2002, nepublicat

    Curtea de Apel Iai, Sec ia penal, decizia nr. 174 din 11 iulie 2002, nepublicat

    Curtea de Apel Timioara, Sec ia penal, decizia nr. 124 din 18 martie 2002, nepublicat

    Tribunalul Municipiului Bucureti, Sec ia a II-a penal, sentin a nr. 5 din 17 ianuarie 2002, nepublicat

    Tribunalul Bucureti, Sec ia a II-a penal, sentin a nr. 136 din 7 august 2002, nepublicat

    Tribunalul Maramure, Sec ia penal, sentin a nr. 74/2002, nepublicat

    Curtea de Apel Suceava, Sec ia penal, decizia nr. 72 din 27 ianuarie 2003, nepublicat

  • Confiscarea special n dreptul penal

    220

    Curtea de Apel Suceava, Sec ia penal, decizia nr. 116 din 10 februarie 2003, nepublicat

    Tribunalul Bucureti, Sec ia a II-a penal, sentin a nr. 98 din 23 mai 2003 i sentin a nr. 79 din 3 mai 2003, nepublicate

    nalta Curte de Casa ie i Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 4457 din 21 iulie 2005, nepublicat

    nalta Curte de Casa ie i Justi ie, Sec iile unite, Decizia nr. XVIII/2005, n M. Of. nr. 285 din 29 martie 2006

    nalta Curte de Casa ie i Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 473 din 25 ianuarie 2006, nepublicat

    nalta Curte de Casa ie i Justi ie, Sec ia penal, decizia nr. 3045 din 12 mai 2006, nepublicat

  • Index alfabetic*)

    Asisten judiciar n materie penal 207

    Bunuri supuse confiscrii speciale - atelaje 219 - autoturisme 216 - bunuri a cror de inere este

    interzis de lege 238 - bunuri care au fost folosite

    la svrirea unor infrac iuni 213

    - bunuri date pentru a determina svrirea unei infrac iuni sau pentru a rsplti pe autor 222

    - bunuri dobndite prin svrirea faptei prevzute de legea penal 227

    - bunuri folosite la svrirea de infrac iuni prin pres 220

    - bunuri produse prin fapta prevzut de legea penal 212

    - bunuri produse, modificate sau adaptate n scopul svririi unei infrac iuni 221

    Caracterele msurilor de siguran 38-40

    Cauze care nltur rspunderea penal 193

    Cerere de cooperare judiciar n materie penal. Procedur 204-207

    Comisie rogatorie interna ional 207

    Compozi ie 159 Condi ii generale privind

    confiscarea special 190-193

    Confiscarea averii 162 Confiscarea n legi speciale

    - infrac iuni de corup ie 245 - infrac iuni la regimul

    vntorii i protec iei fondului cinegetic 257

    - infrac iuni silvice 256 - splarea banilor 255 - trafic de persoane 258 - trafic i consum ilicit de

    droguri 253 Confiscare par ial prin

    echivalent 181 Confiscare special dispus n

    calea de atac. Inadmisibilitate 234

    *) Cifrele fac trimitere la numrul marginal al paragrafului n care se reg-

    sete termenul respectiv.

  • Confiscarea special n dreptul penal

    222

    Confiscare special prin echivalent 180

    Cooperarea interna ional n materie penal 70-75

    Crim organizat 107, 110

    Despgubiri civile dispuse concomitent cu confiscarea special. Inadmisibilitate 232

    Elemente de drept comparat - centre de proba iune 48 - centre de supraveghere de

    zi 48 - delincvent de obicei 51 - delincvent profesional 51 - delincven i periculoi 44 - delincven i prin

    tendin 47, 51 - internare de siguran 50 - legisla ia

    anglo-saxon 146-153 - legisla ia belgian 141 - legisla ia francez 135-140 - legisla ia german 127-131 - legisla ia greac 142 - legisla ia italian 132-134 - legisla ia rus 144-145 - legisla ia spaniol 143 - msuri de siguran

    eliminatorii 45 - punerea la dispozi ia

    Guvernului 49 Expulzarea 42

    Finan area terorismului 99

    Instigare neurmat de executare 222

    Instrumente juridice interna ionale 68-75, 98-99, 107, 110, 115, 121-124, 125

    Interdic ia de a reveni n locuin a familiei pe o perioad determinat 42

    Interdic ia de a se afla n anumite localit i 42

    Internarea medical 42 Interzicerea unei func ii sau

    profesii 42

    Obiectul confiscrii speciale 187

    Obligarea la tratament medical 42

    Ordonan a procurorului. Titlu executoriu 194

    Preven ie postdelictual 9 Principiile de reglementare a

    msurilor de siguran 25-34

    Principiul asimilrii 109 Principiul legalit ii 115 Principiul

    propor ionalit ii 115 Principiul recunoaterii

    reciproce 115 Principiul solidarit ii 237 Principiul subsidiarit ii 115 Procedura de confiscare n

    dreptul intern 194-203 Proces-verbal

    de contraven ie 199

  • Index alfabetic

    223

    Rspunderea delictual pentru altul 165

    Recunoaterea hotrrilor judectoreti strine 206

    Recunoaterea reciproc a ordinelor de confiscare 210

    Sanc iuni de drept penal 2, 14, 164

    Sanc iuni juridice 1 Sanc iuni penale 2 Stare de pericol 35-37, 190-191 Subiec ii confiscrii

    speciale 188

    Unitatea de Informa ii Financiare 100