1

CONSILIUL CONCURENTEI SE PREZINTA:

PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI

Prof. univ. dr. THEODOR VALENTIN PURCAREA

Prof. univ.dr. THEODOR VALENTIN PURCAREA (n. 18.10.1955; Cãlãrasi, jud. Cãlãrasi)� Presedinte al Consiliului Concurentei (28 decembrie 2001).� Membru onorific al Camerei de Comert si Industrie a României.� Presedintele Comitetului Român al Distributiei, asociatie stiintificã.� Membru în Consiliul Asociatiei Internationale a Distributiei (A.I.D.A. Bruxelles), asociatie stiintificã si pedagogicã.� Guvernator Adj., Membru pe viatã si Avizor International, Institutul Biografic American, S.U.A.� „MAN OF THE YEAR – 2001”, ABI, S.U.A.� „AMERICAN MEDAL OF HONOR”, ABI, SUA, 2002.� Inclus în „OUTSTANDING INTELLECTUALS OF 21st CENTURY”, International Biographical Centre, Cambridge,

Anglia.� Inclus în International Directory of Distinguished Leadership, Eleventh Edition, ABI, SUA.� Nominalizat pentru: “Deputy Director General of the International Biographical Centre Cambridge”; “500 Leaders of

World Influence”, ABI, SUA; „NOBLE PRIZE” de UNITED CULTURAL CONVENTION, S.U.A.; „GREAT MINDSOF THE 21 st CENTURY”, A.B.I., S.U.A.; „500 Founders of the 21 st Century”, IBC, Cambridge, Anglia.

� Mentionat în “Bibliografia nationalã de management”, Fundatia Internationalã de Management, Ed. Expert, Buc.,1996.� Mentionat în “Cartea protagonistilor vietii economice”, Ed. Economicã, Buc., 2002.� Autor de cãrti si cursuri universitare (16), articole de specialitate ( 250).� Doctor în economie, Specializarea Relatii Economice Internationale, 1993; absolvent în 1979 al A.S.E. Buc., Fac. de

Comert, Sectia Relatii Economice Internationale, cu media generalã 9,93. Dupa 1990 a fost, printre altele, Secretar de Statin Ministerul Comertului si a reprezentat Ministerul in Comitetul Interdepartamental pentru Importuri Vitale pentruEconomia Nationala; in Biroul de Coordonare al Consiliului Central pentru Protectia Consumatorilor s.a. pânã înseptembrie 1996 când a trecut la Consiliul Concurentei (consilier de concurenta). Ca reprezentant al MinisteruluiComertului a incheiat acorduri de asistentã tehnicã si comercial - economice dintre România si diferite tãri (Germania,Tunisia, Portugalia, Letonia) si a sustinut conferinte de presã sau a fost Directorul Pavilionului National al României ladiferite târguri internationale (Essen, Germania; Graz, Austria; Basel, Elvetia).

� Ia parte în Programul de cercetare „ESEN-2”, Academia Românã.� Membru al echipei de evaluatori a Academiei Române în cadrul Programului de cercetare „CERES – S2”.� A început activitatea didacticã universitarã ca asistent al Prorectorului A.S.E. Bucuresti la cursul de Relatii economice

internationale, în 1985, dupa 1990 predand si „Sisteme de protectie a consumatorilor”. In martie 1998 este numit (princoncurs) în functia didacticã de prof. univ. la Catedra de Marketing a Fac. de Stiinte, Universitatea de Stat ValahiaTârgoviste, unde predã cursurile de “Marketing” si “Protectia consumatorilor”.

� Din anul 2000 este coordonator modul “Marketing strategic” la Institutul National de Dezvoltare Economicã (A.S.EBucuresti + Conservatoire National des Arts et Metiers Paris), MBA European.

� S-a consacrat în materie de cercetare stiintificã si aplicativã temei “Marketing si Concurentã”.� Limbi strãine : englezã, francezã, germanã.� Revista „Distribution d’aujourd’hui” (apare la Bruxelles), in numarul din ianuarie 2002, anunta numirea noului Presedinte

al Consiliului Concurentei al Romaniei, prezentandu-l ca „om de mare cultura, de contact, de comunicare”, care areprezentat tara sa in „numeroase instante internationale, prezidand numeroase comisii si sedinte de lucru”.

2

Domnule Presedinte, inainte de toate… unde seafla Consiliul Concurentei in acest moment?

Inainte de toate tin sa precizez ca eficacitateaimplementarii politicii de concurenta poate fimasurata in functie de: aplicare, „competitionadvocacy”, eficacitate institutionala. La nivelulUniunii Europene aceasta politica de concurenta,condusa de Comisia Europeana, este considerata caavand un impact semnificativ asupra economiei,fiind caracterizata prin doua cuvinte, maturitate(45 ani, proceduri si jurisprudenta bine afirmate) simodernizare (evolutie pentru adaptare la mediuleconomic si social al debutului secolului XXI).Pentru ca aplicarea dreptului comunitar sa ramanauniforma in cadrul UE, Comisia preconizeazacrearea unei veritabile retele a autoritatilor deconcurenta, care sa permita consultari rapide siextensive. Daca tinem cont si de apreciereaspecialistilor ca gradul de concurenta perceput demanagerii intreprinderilor are un efect important sipozitiv asupra cresterii vanzarilor si productivitatiimuncii, ca si asupra deciziilor intreprinderilor de a

se dezvolta si imbunatati calitatea produselor siserviciilor (strategiile integratoare ale calitatii fiindconsiderate strategii concurentiale, iar calitateafiind prima regula de succes in marketing) este maimult decat evidenta complexitatea problematicii cucare se confrunta o tanara institutie autonoma.Consiliul Concurentei din Romania se afla la ora incare isi creeaza competenta profesionala necesaradevenirii unui factor proactiv, de conceptie, depresiune, de lobby in procesul actual denormalizare a mediului concurential, in vedereapromovarii intereselor consumatorilor. Oproblema de fond in actualul context este cea acredibilitatii interne si externe, de a fi sau a nu fipartener profesionist, interlocutor cu apartenentarecunoscuta la marea familie internationala aconcurentei.

Cum apreciati mediul concurential actual dinRomania?

Asa cum am mai spus, ceea ce contează este opiniaaltora, opinie în funcţie de care se creeazăcomportamente şi abordări vis-à-vis de România.

3

Că suntem competitivi şi pregătiţi pentru a intra înUniunea Europeană trebuie confirmat de instituţiicu credibilitate, cum ar fi Comisia Europeană sauinstituţiile financiare internaţionale. Deocamdatatrebuie subliniata o anumită modificare de nuanţă înevaluarea anuală a României de către ComisiaEuropeană: astfel, dacă în Raportul pe anul 2000,Comisia spunea că România nu poate fi consideratăo economie de piaţă funcţională, în cel pe 2001,formularea este că România a făcut progrese către oeconomie de piaţă funcţională. Aceasta esteevaluarea care contează. In rest se cuvine aevidentia faptul ca factorii favorizanţi ai mediuluiconcurenţial rezidă în încrederea din ce în ce maimare acordată mecanismelor de piaţă în rezolvareaproblemelor economice, iar cei defavorizanţi înneîncrederea, încă dominantă, în eficacitateaacestor mecanisme.

Care este rolul politicii concurentei in existentaunei economii de piata functionale, compatibila cupiata interna a UE?

Prin chiar definitia sa, criteriul economic “oeconomie de piata functionala si capacitatea de aface fata presiunilor concurentiale si fortelor pieteiUE” consacra in mod clar, in conceptia UE, rolulmajor al politicii concurentei in functionalitateaunei economii de piata. Componenta importanta apoliticilor comunitare, politica in domeniulconcurentei, insumand toate masurile relevanteprivind concurenta pe piata, a contribuit ladezvoltarea economica si maximizarea bunastarii inUE, instrumentele acestei politici permitandcorectarea distorsiunilor economice direct la sursa;aceasta conditionalitate confirmata de realitateaeconomica a tarilor dezvoltate devine cu atat mainecesar de urmarit in cadrul proceselor de tranzitiecatre o economie de piata in tarile candidate. Desi,asa cum preciza Comisarul European, dl. MarioMonti, politica in domeniul concurentei esteperceputa deseori ca un mesaj dur de catre tarilesupuse unui proces intens de schimbari structurale,experienta tarilor UE a demonstrat ca, “fara odisciplina concurentiala stricta, economia depiata nu poate asigura avantajele promise, iaraceasta disciplina nu se creeaza de la sine, ci trebuiecreata si aplicata eficient”.Potentialul si calitatea rezultatelor unei economiinationale depind in masura decisiva de capacitateade a determina existenta unui mediu de afacericare sa permita crearea si functionarea unui numarcat mai mare de firme, care sa furnizeze produse siservicii de buna calitate la preturi reduse si incantitati concordante cu cerintele pietei interne si

internationale. Dar acest lucru depinde derespectarea disciplinei concurentiale, care obligaagentii economici si autoritatile publice sa recurgala eficientizarea activitatii economice.Crearea unei economii de piata functionale in tarilecandidate este de neconceput fara aplicarea, lanivelul politicilor economice si al procesuluilegislativ, a principiilor politicii de concurenta si alegislatiei in domeniu, mecanism indispensabil inreforma structurala, in alocarea optima a resurselor,care favorizeaza progresul tehnic si permiteatingerea gradului de suplete necesar adaptarii la unmediu in schimbare si asigurarea unei cresteridurabile cu scopul final de imbunatatire astandardului de viata, mecanism al carui rol crestepe masura reducerii gradului de interventiestatala in economie.

Ce intentionati sa faceti pentru promovarea culturiiconcurentei?

“Procesul integrarii economice si liberalizareaelibereaza”, sublinia Comisarul European,“puternice forte ale pietei care pot fi dezbinatoare,dar care pot fi si canalizate in mod profitabil catrerealizarea unei bunastari sociale. Politicaconcurentei ajuta in mod activ la guvernarea acestuiproces, dar pentru a fi efectiva este nevoie de ocultura a concurentei la toate nivelurile. Asa cumam mentionat si este - de altfel - subliniat inRaportul de tara al UE, eficienta unei economii depiata functionale depinde de consensul in domeniulpoliticii economice. Programul national deaderare la UE prevede in mod expres – referitorla premizele existentei unei economii de piatafunctionale – necesitatea “implicarii tuturorautoritatilor din Romania in aplicarea efectiva apoliticii in domeniul concurentei”. Iata de ce esteabsolut necesar ca toti factorii sa cunoasca regulilede concurenta, politica si cadrul legislativ, sa lepromoveze coerent si consecvent. Un domeniufoarte sensibil este cel al ajutoarelor de stat, undeeste necesara cunoasterea de catre administratiilefurnizoare de ajutoare de stat a politicii si legislatieiin domeniu si respectarea cu strictete a prevederilorlegale de notificare din partea furnizorilor catreConsiliul Concurentei a oricarei intentii de acordaresau modificare a ajutoarelor de stat. ComisiaEuropeana atrage atentia in mod deosebit asupraacestui aspect, cat si asupra alinierii ajutoarelor dinsurse ale statului considerate incompatibile cuprincipiile UE. Comisia considera ca reglementarileUE ofera posibilitati considerabile de aliniere printransformarea acestor ajutoare in ajutoare regionale,care sunt compatibile, depasindu-se astfel

4

dificultatile existente fara a penaliza tarile care audemonstrat bunavointa si fermitate in aliniereapoliticilor in domeniul ajutoarelor de stat la acquis-ul comunitar. De asemenea, se solicita tarilorcandidate ca, la aderare, sa inceteze acordareaajutoarelor fiscale. Aceste aspecte presupun unefort conjugat al autoritatilor implicate.Un element important in calitatea aplicariilegislatiei concurentei este perfectionarea pregatiriiin domeniu a judecatorilor care analizeaza cazurileajunse in fata instantelor judecatoresti.Operatorii economici romani, in contextulinternationalizarii pietei romanesti, trebuie sa fieconstienti ca in urmarirea echilibrului intreorientarea spre client si cea spre concurenta, prinpromovarea unui management si marketingmodern, in actiunile de maximizare a pietei si aprofitului nu trebuie sa se apeleze la practicianticoncurentiale. Consiliul Concurentei isi vaintensifica efortul de mediatizare – contand in acestdemers pe sprijinul inclusiv al mass-mediei – catrepublic, in general si catre comunitatea oamenilor deafaceri, in special a Legii concurentei, deciziilorConsiliului in cazurile analizate, importantei sibeneficiilor respectarii disciplinei concurentiale,operatorii economici si cetatenii putand aduceastfel, in cunostinta de cauza, in atentia autoritatilorde concurenta, cazurile de comportamenteanticoncurentiale.Ce trebuie făcut este, fără îndoială, aplicarea legiifără excepţii şi în acelaşi mod pentru toatălumea. Consiliul Concurenţei trebuie să devină oautoritate într-adevăr autonomă, imună la influenţepolitice sau de altă natură, severă dar în limitelelegii, o autoritate care, de altfel, este ea însăşirăspunzătoare în faţa justiţiei. Este foarte importantsă ne ocupăm cu ceea ce într-adevăr constituieobiectul nostru de activitate şi nu să încercăm sărezolvăm probleme care ţin de activitatea altorinstituţii şi cu ceea ce este într-adevăr important,fără a ne pierde în lucruri mărunte care nu fac decâtsă consume ineficient din resursele şi aşa puţine decare dispunem. Credibilitatea se câştigă foarte greu,dar în cazul nostru, cred eu, avem avantajul căsuntem o instituţie care se construieşte de la zero şiputem să o construim aşa cum trebuie.

Care este stadiul negocierilor cu UniuneaEuropeana la capitolul “Politica in domeniulConcurentei”?

Capitolul privind concurenta este singurul a caruiaplicare trebuie implementata de catre tarilecandidate cu mult inaintea datei aderarii. Planurilede actiune transmise de catre tarile candidate

constituie obligatii asumate de catre acestea inraporturile cu Comisia Europeana.Suntem în faza în care am întocmit proiectulDocumentului de poziţie complementar II, care afost transmis Comisiei Europene pentru consultăriinformale. Acesta este urmare a Documentului depoziţie comună II prezentat la sfârşitul anului trecutde Uniunea Europeană, document în care Românieii se solicită informaţii suplimentare cu privire lacadrul legislativ şi la capacitatea administrativă deaplicare a legislaţiei adoptate. Se mai pot face uneleconsideraţii pe marginea acestui subiect. În faza încare ne aflăm, obţinerea unui succes la negocieri arînsemna decizia de închidere provizorie acapitolului. Din punctul de vedere al UniuniiEuropene, criteriul economic evaluat este, asa cumam aratat, ca ţara candidată respectivă să aibă oeconomie de piaţă funcţională şi să fie capabilă săfacă faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor pieţeidin cadrul Comunităţii. Translatând acest principiuîn cerinţe concrete, Comisia evaluează treielemente care trebuie să existe înainte deînchiderea capitolului de negociere: cadrullegislativ necesar, capacitatea administrativăadecvată şi aplicarea credibilă a acquis-ului în toatedomeniile politicii de protecţie a concurenţei.România satisface deocamdată doar primul criteriu.Capacitatea administrativă – luând în consideraresarcinile noi ce ne revin in aplicarea efectiva aLegii privind ajutorul de stat – ţine de posibilitateaConsiliului Concurenţei de a se dezvolta (lucru careînseamnă, între altele, spaţiu adecvat şi personalsuplimentar), iar aplicarea credibilă întâmpinăprobleme în special în ceea ce priveşte ajutorul destat; aceste probleme nu pot fi însă rezolvate deConsiliul Concurenţei izolat, ci doar în cooperarecu toate celelalte instituţii ale statului.Din punct de vedere formal, capitolul poate fiîmpărţit în două componente: partea de antitrust –unde situaţia este considerată de către Comisie carezonabil de satisfăcătoare în cea mai mare parte aţărilor candidate – şi partea de ajutor de stat undeprogresele au fost mai lente, dar – in cazul nostru –au fost accelerate incepand cu acest an caexpresie a solidaritatii in efort constructiv apersonalului Consiliului Concurentei, efortconfirmat de adoptarea legislatiei secundaredupa cum urmeaza:- in domeniul concurentei: Regulament privindmodificarea si completarea Regulamentului privindautorizarea concentrarilor economice; Regulamentprivind acordarea exceptarii acordurilor despecializare de la interdictia prevazuta la art.5alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996;Regulament privind acordarea exceptariiacordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictia

5

prevazuta la art.5 alin.(1) din Legea concurenteinr.21/1996; Regulament privind aplicarea art.5alin.(2) din Legea concurentei nr.21/1996 in cazulintelegerilor verticale; Instructiuni privind aplicareaart.5 din Legea concurentei nr.21/1996 acordurilorde cooperare pe orizontala; Instructiuni privindaplicarea art.5 din Legea concurentei nr.21/1996 incazul intelegerilor verticale si- in domeniul ajutorului de stat: Regulamentprivind ajutorul de stat pentru salvarea sirestructurarea firmelor in dificultate; Regulamentprivind ajutorul de stat regional si ajutorul pentruIntreprinderile Mici si Mijlocii; Regulament privindajutorul de stat pentru pregatirea profesionala;Regulament privind ajutorul de stat pentru mediulinconjurator; Regulament privind ajutorul de statpentru cercetare-dezvoltare

Ce actiuni concrete urmeaza a intreprindeConsiliul Concurentei pentru a descuraja practicileanticoncurentiale?

Ne propunem să ajungem la acel nivel la careaplicarea legislaţiei de protecţie a concurenţei înRomânia, atât partea de antitrust, cât şi partea deajutor de stat, să poată fi considerată credibilă.Ne pregătim pentru a face faţă unor probleme noi,delicate şi suficient de tehnice, care vor figenerate de procesele de liberalizare aflate încurs, în special în sectoarele de utilităţi publice.Pentru aceasta însă este nevoie de colaborare cuministerele implicate sau cu autorităţile dereglementare deja existente. Vom veni cu unelesugestii de modificare a cadrului actual legal înunele sectoare, cum ar fi de exemplu, cel privindprofesiile liberale, unde este instituită prin lege oimpunere a tarifelor minime, fapt de natură a limitaconcurenţa prin preţ; acesta este, de altfel, unsubiect fierbinte şi pe agenda directoratului deconcurenţă al Comisiei Europene. Alături deplângerile şi sesizările pe care trebuie să leanalizăm sau investigăm şi de asimilarea şiaplicarea regulilor de ajutor de stat, cred că esteun program suficient de ambiţios. Daca maiadaugam la acestea si preocuparea, de exemplu,fata de anumite exclusivitati din „lumea sportului”,ar fi o confirmare in plus a implicarii noastreefective in normalizarea mediului concurential invederea promovarii intereselor consumatorilor.Desigur, in acest ultim caz specific, pornind de lafaptul ca sportul indeplineste functii culturale siintegratoare, trebuind bine inteleasainterdependenta intre a concura, a pastraincertitudinea cu privire la rezultate si a mentinecalitatea. Sportul este un produs efemer si

substitutia este dificila. Iar obiectivul autoritatii deconcurenta nu poate fi decat mentinerea pietelordeschise si concurentiale in beneficiulconsumatorului.

In legatura cu modificarile cadrului legislativ dinRomania, legislatia concurentiala este perfectibila?

Îmbunătăţiri vor fi întotdeauna necesare, pentru cănoi alergăm după o ţintă care se mişcă ea însăşi: mărefer la legislaţia şi practica din Comunitate. Asacum am aratat, am adoptat noi regulamente îndomeniul ajutorului de stat si am modificat uneleregulamente în domeniul politicii antitrust, precumşi regulamentul de organizare şi funcţionare, pentrua face loc în Consiliu unei structuri specializate peproblema ajutorului de stat. Aceasta depinde însăde modul cum va fi rectificat bugetul de caredispunem în prezent. Am identificat, de asemenea,şi elemente care trebuie modificate chiar şi în celedouă legi aflate în administrarea noastră; nu suntînsă foarte presante, dar la momentul potrivit şi cusprijinul Guvernului (pentru că noi nu deţinemdreptul de iniţiativă legislativă) o vom face.Problema este acum de a determina insusirea intimp optim a prevederilor noii legislatiisecundare. Parteneriatul in promovarea culturiiconcurentei este esential in acest sens si nebucuram ca beneficiem de disponibilitateademonstrata de factorii abilitati.

Va numarati printre cei care ati pledat constantpentru pastrarea pietelor concurentiale, pentrulupta impotriva cresterii preturilor si favorizareaconsumatorilor, pentru locuri de munca si coeziunesociala. Apreciati ca politica de protectie aconcurentei poate juca un rol semnificativ inreducerea inflatiei?

Pentru a reduce inflatia trebuie reduse anticipatiileinflationiste ale mediului economic si ale celuicasnic, proces indelungat si dificil. Politica deprotectie a concurentei poate da rezultate numaipe termen lung, ea adresandu-se in specialanticipatiilor, incercand sa le modifice. Cu altecuvinte ea incearca sa convinga prin mijloacele pecare le are la dispozitie (modificarea structuriipietelor, deschiderea si liberalizarea acestora,cresterea concurentei etc.), de seriozitateademersului sau, prin aceea ca face catransformarile respective sa fie ireversibile.Este evident ca o mare parte a inflatiei din taranoastra (care construieste economia de piata) estede tip corectiv (cresteri de preturi determinate de

6

necesitatea aducerii acestora la niveluri reale,concrete, economice), Aceasta evidenta rezulta sidin analiza aranjamentului stand-by dintre Romaniasi FMI, unde o parte semnificativa se refera laobligatiile de a aduce diferite preturi la anumiteniveluri obligatorii (de exemplu: pretulelectricitatii, pretul energiei termice, pretul gazelornaturale). Ceea ce dovedeste ca, paradoxal, nivelulpreturilor in tara noastra la principalele utilitati esteinca scazut. Deci inflatia care va rezulta are ratiunieconomice.

Ce poate face insa politica de protectie aconcurentei?

Putin pe termen scurt si foarte mult si important petermen mediu si lung. Am in vedere aici contextulprocesului de deschidere a pietelor utilitatilorpublice, al raporturilor dintre autoritatea dereglementare si cea de concurenta.Procesul de liberalizare a preţurilor nu se va încheianiciodată, întrucât vor rămâne – cel puţin la nivelulde înţelegere de astăzi din teoria economică –întotdeauna preţuri controlate de către stat, şi măgândesc aici la sectoarele de tip monopol natural.Va trebui însă să definim foarte clar care suntaceste sectoare şi, în consecinţă, ce preţuri mairămân încă sub control. În plus este de discutat şi ceînţelegem prin controlul preţurilor. În ţările cueconomie de piaţă consolidată, reglementarea decătre stat este un lucru cu totul diferit deaccepţiunea (încă majoritară) în România, conformcăreia reglementare înseamnă intervenţiadiscreţionară a statului. Este aici în fond, cunoscutaproblemă teoretică a regulilor vs. măsuridiscreţionare. Reglementare înseamnă stabilireaunor reguli clare, transparente, credibile, greu demodificat şi, în plus, obligatorii atât pentru cel careconstituie subiectul reglementării, dar – mai ales -şi pentru cel care reglementează. Noţiunea dereglementare – aşa cum este ea folosită în literaturade specialitate – nu are nimic de-a face cuintervenţia statului.In acest caz, rolul Consiliului Concurenţei este,potrivit legii, doar de a autoriza intervenţiastatului, pe diferite pieţe. Deci nu Consiliul estecel care poate decide renunţarea la controlulpreţurilor sau modificarea formei de control, dupăcum – în situaţia inversă - el nu are nici un cuvântde spus asupra formei concrete de control sauintervenţie: toate acestea ţin de politicile economiceîntr-un domeniu sau altul. Ceea ce este cert esteînsă că viaţa merge înainte şi că procesele deliberalizare deja iniţiate vor face ca lista preţurilorcontrolate să se reducă în mod natural. Mă gândesc

aici la telecomunicaţii, unde liberalizarea pieţei,începând de anul viitor, va conduce probabil la oliberalizare a tarifelor, altfel fiind greu de crezut căalte firme vor fi dornice să intre pe o piaţă cupreţuri controlate. În funcţie de varianta aleasă, vormai rămâne însă anumite tarife unde statul îşi vamenţine probabil posibilitatea să intervină, cum arfi cele de acces sau interconectare, dar aceastapentru a evita un potenţial abuz de poziţiedominantă din partea operatorului existent.

Care sunt cauzele subofertei de „facilitatiesentiale”?

Atat in tarile dezvoltate cat si in cele in dezvoltare,sectoarele de infrastructura contin „facilitatiesentiale”. In cazul tarilor in dezvoltare poate sa nuexiste sau sa existe un acces limitat la o serie multmai extinsa de intrari esentiale. Intrarile pot fimonopolizate sau pot sa nu fie livrate de loc(servicii de transport, servicii financiare, diverseservicii profesionale de afaceri s.a.). Cauzelesubofertei de intrari de acest tip pot fi regulileguvernamentale (ex. sistemul de licentiere) sauneoferirea bazei legale suficiente pentru o formasau alta de conducere a afacerii.

Cine este de fapt principalul beneficiar al politiciiconcurentiale?

Asa cum aprecia Comisarul European Mario Monti,politica concurentei are un impact direct asupravietii zilnice a cetatenilor. Indiferent daca suntconsumatori, utilizatori ai serviciilor publice,angajati sau contribuabili, cetatenii se bucura defructele politicii concurentiale in diverse aspecte alevietii acestora de zi cu zi. O aplicare riguroasa apoliticii concurentei este cea mai buna cale degarantare a libertatii economice. Libertateaeconomica, impreuna cu un cadru adecvat dereglementare, reprezinta o preconditie pentrudezvoltarea unei societati libere. De aceea,libertatea concurentei este o libertate publica.Aceasta nu are impact numai asupra mediuluieconomic ci si asupra organizarii generale asocietatii. Din acest punct de vedere, politicaconcurentei este o politica a „oamenilor”.Politica concurentei produce efecte pozitive pentrupublic. De exemplu, controlul concentrariloreconomice asigura o diversitate a bunurilor de largconsum si preturi scazute pentru consumatorulfinal. De asemenea, monitorizarea ajutorului de statajuta la promovarea unor locuri de munca viabile sidurabile.

7

Scopul politicii concurentei este mentinerea sidezvoltarea unei stari de concurenta efectiva,actionand asupra structurii pietelor sicomportamentului actorilor din piata. Solicitandfirmelor sa concureze una cu cealalta se sprijinainovarea, se reduc costurile de productie, se maresteeficienta economica si, in consecinta, se intarestecompetitivitatea economica. De aceea, firmelestimulate prin concurenta ofera produse si serviciicompetitive din punct de vedere al pretului si alcalitatii. Initial, aceste produse si serviciicompetitive aduc beneficii firmelor din aval carecastiga in eficienta si sunt capabile sa transfereproductivitatea imbunatatita in propriile procese deproductie.

Concurenta sporita permite consumatorilor saaleaga dintr-o gama largita de produse si serviciila preturi mai scazute. De aceea, aceeasi politicade liberalizare are efecte concrete pentru utilizatoriin ceea ce priveste preturile mai scazute si accesulla servicii noi. Concurenta efectiva, evidentiazachiar Comisarul European, imbunatateste calitateavietii si puterea de cumparare, iar publicul esteindreptatit sa astepte ca autoritatile deconcurenta si instantele judecatoresti saindeparteze obstacolele din calea concurentei si,astfel, sa le apere interesele. Politica concurenteiindeplineste in intregime aceste cerinte.Imbunatateste calitatea si varietatea bunurilor de papiata , sprijina inovatia tehnologica si performantaeconomica si, in final, promoveaza preturi corectepentru consumatori. In orice caz, politicaconcurentei nu se limiteaza doar la protectiaconsumatorilor de pericolele cu care se confrunta.Aceasta politica cauta si sa mentina si sa stimulezecapacitatea acestora de a actiona in piata astfel incatsa contribuie la procesul concurential. Asigurandu-ne de capacitatea consumatorilor de a face alegericare sa afecteze comportamentul firmelor neasiguram ca pietele functioneaza pe o bazaconcurentiala.Autoritatile de concurenta trebuie sa incurajezeparticiparea activa a consumatorilor si aorganizatiilor acestora. Date fiind cunostintelesale despre functionarea de zi cu zi a pietelor, inspecial a pietelor bunurilor de larg consum,organizatiile consumatorilor sunt capabile safurnizeze informatii de interes prin inaintare deplangeri sau contacte informale. Astfel deinformatii permit autoritatilor de concurenta sadeschida investigatii cu privire la practicianticoncurentiale. Evidentiem chiar bunacolaborare pe care o avem in acest sens.

In concluzie, se poate raspunde ca principalulbeneficiar al unei politici a liberei concurenteeste cetateanul, in tripla sa calitate: deconsumator (concurenta libera duce la o paleta mailarga a ofertei, cu scaderea corespunzatoare apretului de vanzare); de participant pe piata forteide munca (concurenta libera obliga la inovatiecontinua, atat a produselor, cat si a procesului deproductie) si de actionar (concurenta liberaconduce la eficienta crescuta si, pe cale deconsecinta, la profituri ridicate)

Revolutia in sfera informatiei si comunicatiei adeterminat ceea ce este cunoscut ca „societateinformationala”. Cum abordeaza ConsiliulConcurentei problema „informatiei”?

De peste 20 de ani managementul a recunoscutnecesitatea corelarii tehnologiei cu structuraorganizationala pe fondul armonizarii cuobiectivele strategice. Trebuie acum sa identificamstrategii si solutii pentru o mai buna analiza amai multor informatii. Investitiile in infrastructuradigitala si in formarea adecvata sunt mai mult saumai putin dependente de vointa noastra.In contextul dezvoltarii „logicii de retea”, alavantului „strategiilor relationale”, asistam ladezvoltarea de noi reguli ale jocului concurential.Influenta difuzarii informatiilor intre operatoriieconomici asupra regulilor jocului concurentialeste un mijloc de intarire a avantajuluiconcurential. Ca atare, este nevoie de o intarire aanalizei concurentiale bazate pe temporalitate si peo conceptie „procesuala” a fenomenelorconcurentiale, cu accent deci pe comportamentelestrategice.Asa cum se spune, informatia ramane reginaeconomiei mondiale. Daca in era industrialainformatia era ca aurul, in era digitala ea este calaptele. Am ajuns deci, din nou, la consum si laconsumator.Daca ne referim la schimbul international deinformatii intre autoritatile de concurenta,datorita necesitatii de a clarifica o serie de aspectein cadrul diferitelor investigatii, atunci se cuvine aface cateva alte precizari. Autorizarea schimbuluide informatii confidentiale este mult mairaspandita in domeniile vamale, ale fiscalitatii, alevalorilor mobiliare si ale afacerilor penale decat indreptul concurentei. De exemplu, in termeniitratatului intre SUA si Australia, in absentaconsimtamantului specific al autoritatii careia i sesolicita, autoritatea de concurenta care solicita nupoate utiliza informatiile partajate decat ininvestigatia pe care a mentionat-o in cererea sa.

8

Legile recent promulgate in Danemarca, Franta,Islanda, Norvegia si Olanda prevad punerea inevidenta a dispozitiilor de protectie in avalechivalente, fara a impune incorporarea concluziilorsi procedurilor aplicabile in acorduri de cooperareformale. Pe de alta parte, trebuie sa mentionamopinia domnului Alexander Schaub, DirectorGeneral, DG IV, Comisia Europeana, respectivca trebuie evidentiata distinctia intre cooperareainternationala formala si cea informala, in acestultim caz facand deosebire intre obstacolele legale(natura protectiva a confidentialitatii informatiei;diferentele intre sanctiunile aplicate in diferite tarisau existenta sanctiunilor nesemnificative) si celenonlegale (lipsa de incredere; lipsa de interes).Daca luam in discutie insa prevederile art.65 dinLegea concurentei, trebuie sa tinem cont ca ele serefera la obligatia membrilor si personaluluiConsiliului Concurentei de a respecta caracterulconfidential al informatiilor cu caracter desecret profesional, informatii ce au fost primitein indeplinirea atributiilor de serviciu sau care

au ajuns la cunostinta acestora in legatura cuserviciul. Acelasi articol de lege prevedesanctionarea, potrivit legii penale, a membrilor sipersonalului Consiliului Concurentei pentruutilizarea sau divulgarea, in alte scopuri decat celeprevazute in lege, a informatiilor ce au caracter desecret profesional.Pentru functionarii publici din cadrul ConsiliuluiConcurentei, aceasta obligatie este prevazuta si inLegea privind Statutul functionarilor publicinr.188/1999, modificata, la art.44 si art.45. Pentrumembrii Consiliului Concurentei, nerespectareaprevederilor Legii concurentei, deci si aprevederilor art.65, poate atrage sanctiunearevocarii din mandatul de membru, potrivitprevederilor art.18 alin.(8) lit.f) si alin.(9), de catreautoritatea care i-a numit. Fiecare membru alConsiliului Concurentei trebuie sa-si exercitemandatul cu „onoare, demnitate, loialitate,responsabilitate si fara partinire”, atributiileacestora fiind strict legate de aplicarea Legiiconcurentei nr.21/1996.

Mihaela ANDREI

9

SINTEZA ACTIVITATII CONSILIULUI CONCURENTEIIN ANUL 2001

Rozalia Sutru

In cursul anului 2001, in cadrul Consiliului Concurentei, au fost emise 565 decizii atat in aplicareaLegii concurentei nr.21/1996, cat si a Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat.

In domeniul concurentei, Consiliul Concurentei a emis 510 decizii privind:� 169 concentrari economice;� 163 exceptari pe categorii privind contracte de distributie exclusiva, franciza, transfer de tehnologie;� 46 plangeri;� 5 cereri de neinterventie;� 1 exceptare individuala;� 62 de sanctionari a agentilor economici pentru omisiunea notificarii concentrarilor economice;� 49 contestatii ale agentilor economici;� 13 recalculari a taxelor de autorizare a concentrarilor;� 2 sanctionari a agentilor economici pentru incalcarea art.5 din Legea nr.21/1996.

Dintre practicile anticoncurentiale, cea mai mare parte o detin intelegerile (exceptari pe categorii,exceptare individuala, cereri de neinterventie, plangeri acuzand incalcarea art. 5 din Legea nr.21) urmateindeaproape de concentrarile economice.

In cursul anului 2001, fata de anul anterior, atat numarul deciziilor privind intelegerile, cat si numaruldeciziilor referitoare la concentrari economice, a scazut de la 284 la 177, si respectiv de la 194 la 169.

Deciziile de sanctionare au fost emise urmare autosesizarii Consiliului Concurentei in legatura cuomisiunea notificarii unor concentrari economice cerute de art. 16 din Legea concurentei, fiind amendatiagenti economici ce activeaza in domeniul bunurilor de larg consum, serviciilor si al bunurilor industriale.

In luna iunie a acestui an, a intrat in vigoare HG nr.550 pentru completarea “Normelor metodologicede aplicare a OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale”, cu modificarile si completarileulterioare, aprobate prin HG nr.450/1999.Art.I pct.1 lit.e) a acestei hotarari prevede obligatia pentru potentialii cumparatori de a notifica la ConsiliulConcurentei intentia de participare la negociere in vederea achizitionarii pachetului de actiuni la societateacomerciala supusa privatizarii.Ca urmare, Consiliul Concurentei a formulat un numar de 179 de raspunsuri la solicitarile agentiloreconomici.

In domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurentei a analizat 99 cazuri, din care 64 reprezintanotificari ale autoritatilor publice sau ale altor organisme care administreaza resurse ale statului, in calitate defurnizori de ajutor de stat, 30 reprezinta puncte de vedere asupra unor acte normative ce includ masurisusceptibile a fi considerate ajutor de stat si 5 cazuri reprezinta avize la proiecte de Hotarari de Guvern cecontin prevederi de natura ajutorului de stat.

In urma analizei efectuate, in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2001, au fost emise 55 decizii indomeniul ajutorului de stat. Dintre acestea, 32 decizii privesc alocari specifice de ajutor acordate in cadrulunor scheme de ajutor de stat existente sau noi, 18 se refera la autorizarea unor noi scheme de ajutor saumodificarea celor existente, iar 5 decizii autorizeaza acordarea unor ajutoare individuale.

In functie de obiectivul urmarit, ajutoarele de stat se clasifica in : ajutoare pentru dezvoltareregionala; ajutoare pentru IMM-uri; ajutoare pentru salvare/restructurare; ajutoare pentru investitii.

10

Ajutoarele cu finalitate regionala detin o pondere de 30% din totalul ajutoarelor de stat notificate siautorizate de Consiliul Concurentei in cursul anului trecut. Dintre acestea, cele mai importante scheme deajutor de stat pentru dezvoltare regionala autorizate sunt prevazute de programele de dezvoltareregionala : « Dezvoltarea regiunii nord-est », « Dezvoltarea judetului Giurgiu », « Investitii strategice inregiunile nord-est si vest », « Dezvoltarea judetului Caras-Severin » , « Parcuri industriale », « Avantaje »,« Dezvoltarea jud. Hunedoara », « Tehnologia secolului 21 », «Dezvoltarea jud. Alba », «Turism regional »,« Centre multifunctionale », « Dezvoltarea jud. Tulcea ».

In cadrul acestor scheme, ajutorul de stat consta in acordarea de ajutoare financiare nerambursabile,pentru urmatoarele destinatii :

� dezvoltarea societatilor comerciale cu capital privat integral romanesc, pentru cofinantareade investitii in masini, utilaje, instalatii sau echipamente (cu exceptia autovehiculelor)necesare initierii sau dezvoltarii unor activitati aducatoare de venituri si crearea de noilocuri de munca;

� societatilor comerciale pe actiuni, persoane juridice romane, pentru cofinantarea lucrarilorde amenajare a infrastructurii si de asigurare a utilitatilor necesare constituirii sifunctionarii parcurilor industriale ;

� societatilor comerciale, institutiilor de invatamant superior, institutelor de cercetare-dezvoltare-proiectare, care doresc sa investeasca in dezvoltarea sau lansarea unorproduse/tehnologii/servicii si care dispun de resursele financiare si tehnice necesare,precum si de o buna reputatie pe pietele nationale si internationale;

� dezvoltarea societatilor comerciale cu capital privat integral romanesc, pentru cofinantareade investitii in bunuri si servicii necesare crearii, amenajarii, dezvoltarii si promovarii deobiective si atractii cu caracter recreativ, turistic (cu exceptia autovehiculelor conventionalepe roti) ;

� cofinantarea unor lucrari de constructie si amenajare a unor centre multifunctionale(birouri, pavilioane expozitionale, sali de conferinta, centre de presa si multimedia) avandca beneficiari agenti economici, persoane juridice romane.

Ajutoarele de stat autorizate de Consiliul Concurentei nu denatureaza mediul concurential si nu afecteazaaplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte.

11

STUDIU DE CAZ Investigatie declansata ca urmare a unei posibile incalcari a art. 13 din Legea

Concurentei nr. 21/1996 pe piata serviciilor de foraj sonde din Romania

Marian IVAN

I. Obiectul investigatiei

In cursul anului 2001, in urma demersurilorConsiliului Concurentei, dl. Cristescu ValentinMarius si societati membre ale grupului controlatde catre acesta, au depus la Consiliul Concurenteiformulare de notificare pentru concentrarileeconomice realizate prin dobandirea controlului lapatru agenti economici activi pe piata serviciilor deforaj sonde din Romania (SC FORAJ SONDE SARamnicu Valcea, SC FORAJ SONDE SA Bascov,SC FORAJ SONDE SA Zadareni si SC FORAJSONDE SA Craiova).

In urma analizei formularelor de notificare, s-aconsiderat ca aceste operatiuni de concentrareeconomica pot avea ca efect crearea sauconsolidarea unei pozitii dominante, care saconduca sau sa poata conduce la restrangerea,inlaturarea sau denaturarea semnificativa aconcurentei pe piata serviciilor de foraj sonde dinRomania.

Avand in vedere aceste aspecte, PresedinteleConsiliului Concurentei a dispus prin Ordinul nr.178/08.10.2001, declansarea unei investigatiiprivind o eventuala incalcare a art.13 din LegeaConcurentei nr. 21/1996 de catre grupul controlatde dl. Cristescu Valentin Marius.

II. Date privind agentii economici implicati inconcentrarile economice notificate

1. Componenta grupului controlat de catre dl.Cristescu Valentin Marius

Dl. Cristescu Valentin Marius detine controlul,direct sau indirect, la mai multe societaticomerciale, active in diverse domenii de activitate.

Singurul agent economic (controlat indirect de catredl. Cristescu Valentin Marius), care activeaza indomeniul de activitate al societatilor achizitionate(foraj sonde) este SC FORAJ SONDE STOINASA. Concentrarea economica realizata, la data de

07.02.2000, de catre SC CHIMFOREX SA Pleasa,prin dobandirea controlului asupra SC FORAJSONDE STOINA SA, a fost notificata ConsiliuluiConcurentei (Decizia Consiliului Concurentei nr.354/07.07.2000.

La acel moment nu s-a pus problema deschideriiunei investigatii intrucat nu au fost furnizateinformatii complete cu privire la structura grupuluisocietatii achizitoare, respectiv la societatilecomerciale active pe piata relevanta la care acestadetine controlul.

2. Agentii economici achizitionati

SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea, SCFORAJ SONDE SA Bascov, SC FORAJ SONDESA Zadareni si SC FORAJ SONDE SA Craiovasunt societati comerciale ce au ca obiect principalde activitate forajul sondelor de cercetaregeologica, exploatare si injectie pentru titei si gaze,ape termale si mineralizate si pentru alte substante,in tara si in strainatate. Alaturi de aceste activitati,mai presteaza alte servicii precum: reparatii capitalesonde, probe productie, detubari sonde, lucrari deconstructii montaj de suprafata si montaj instalatiide foraj etc.

Aceste societati comerciale nu fac parte din grupuride agenti economici.

III. Descrierea operatiunilor de concentrareeconomica

A) Operatiunea de concentrare economicarealizata de catre SC PETROBANATHOLDING SRL prin preluarea controlului laSC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea

La data de 05.01.2000, prin contractul de vanzare -cumparare de actiuni incheiat intre SCPETROBANAT HOLDING SRL si FONDULPROPRIETATII DE STAT, societatea comercialaPETROBANAT HOLDIND SRL a achizitionat

12

pachetul majoritar de actiuni al SC FORAJ SONDESA Ramnicu Valcea.

Prin dobandirea de catre SC PETROBANATHOLDING SRL a controlului asupra SC FORAJSONDE SA Ramnicu Valcea, s-a realizat oconcentrare economica in sensul art.11 alin. 2 lit.b)din Legea concurentei nr.21/1996.

In conformitate cu art. 55 lit.a) din Legeaconcurentei nr.21/1996, SC PETROBANATHOLDING SRL a fost sanctionata pentruincalcarea art. 16 alin. (1) din acelasi act normativ,pentru omisiunea notificarii concentrarii economicerealizate prin dobandirea controlului asupra SCFORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea (DeciziaComisiei Consiliului Concurentei nr. 298/11.07.2001).

B) Operatiunea de concentrare economicarealizata de catre dl. CRISTESCU VALENTINMARIUS prin preluarea controlului la SCFORAJ SONDE SA Bascov

La data de 15.02.1999, prin contractul de vanzare -cumparare de actiuni incheiat intre dl. CRISTESCUVALENTIN MARIUS si FONDULPROPRIETATII DE STAT, dl. CRISTESCUVALENTIN MARIUS a achizitionat pachetulmajoritar de actiuni al SC FORAJ SONDE SABascov.

La data achizitiei, dl. CRISTESCU VALENTINMARIUS detinea controlul la alte societaticomerciale.

Prin dobandirea de catre dl. CRISTESCUVALENTIN MARIUS a controlului asupra SCFORAJ SONDE SA Bascov, s-a realizat oconcentrare economica in sensul art.11 alin. 2 lit.b)din Legea concurentei nr.21/1996.

In conformitate cu art. 55 lit.a) din Legeaconcurentei nr.21/1996, dl. CRISTESCUVALENTIN MARIUS a fost sanctionat pentruincalcarea art. 16 alin. (1) din acelasi act normativ,pentru omisiunea notificarii concentrarii economicerealizate prin dobandirea controlului asupra SCFORAJ SONDE SA Bascov (Decizia ComisieiConsiliului Concurentei nr. 300/11.07.2001).

C) Operatiunea de concentrare economicarealizata de catre SC FORAJ SONDE SACraiova prin preluarea controlului la SCFORAJ SONDE SA Zadareni

La data de 30.07.1999, prin contractul de vanzare -cumparare de actiuni incheiat intre SC FORAJSONDE SA Craiova si FONDUL PROPRIETATIIDE STAT, societatea comerciala FORAJ SONDESA Craiova a achizitionat pachetul majoritar deactiuni al SC FORAJ SONDE SA Zadareni.

Prin dobandirea de catre SC FORAJ SONDE SACraiova a controlului asupra SC FORAJ SONDESA Zadareni, s-a realizat o concentrare economicain sensul art.11 alin. 2 lit.b) din Legea concurenteinr.21/1996.

In conformitate cu art. 55 lit.a) din Legeaconcurentei nr.21/1996, SC FORAJ SONDE SACraiova a fost sanctionata pentru incalcarea art. 16alin. (1) din acelasi act normativ, pentru omisiuneanotificarii concentrarii economice realizate prindobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDESA Zadareni (Decizia Comisiei ConsiliuluiConcurentei nr. 299/11.07.2001).

D) Operatiunea de concentrare economicarealizata de catre SC PETROBANATHOLDING SRL prin preluarea controlului defacto la SC FORAJ SONDE SA Craiova

La data de 12.01.1999, prin contractul de vanzarecumparare de actiuni incheiat intre SCPETROBANAT HOLDING SRL si SOCIETATEADE INVESTITII FINANCIARE OLTENIA SA,societatea comerciala PETROBANAT HOLDINGSRL a achizitionat un pachet de actiuni al SCFORAJ SONDE SA Craiova prin care a dobanditcontrolul de facto asupra SC FORAJ SONDE SACraiova.

Dobandirea de catre SC PETROBANATHOLDING SRL a controlului de facto asupra SCFORAJ SONDE SA Craiova reprezinta oconcentrare economica, asa cum este definita de art.11 alin.2 lit.b din Legea concurentei nr. 21/1996 side art. 49 lit.b din Regulamentul privind autorizareaconcentrarilor economice.

In conformitate cu art. 55 lit.a) din Legeaconcurentei nr.21/1996, SC PETROBANATHOLDING SRL a fost sanctionata pentruincalcarea art. 16 alin. (1) din acelasi act normativ,pentru omisiunea notificarii concentrarii economicerealizate prin dobandirea controlului asupra SCFORAJ SONDE SA Craiova (Decizia ComisieiConsiliului Concurentei nr. 332/20.07.2001).

13

IV. Piata relevanta

In baza HG nr. 309/05.06.1992 privindreorganizarea Regiei Autonome a Petrolului« Petrom » prin desprinderea unor subunitati dinstructura sa, care se organizeaza ca societaticomerciale, fostele schele de foraj, probe productiesi reparatii sonde din structura Petrom s-auorganizat ca societati comerciale pe actiuni,persoane juridice.

Societatile comerciale care presteaza activitati deforaj provin din fostele Trusturi de Foraj – Extractie(inainte de 1991 existau 6 asemenea trusturi careactivau pe tot cuprinsul tarii: T.F.E. Bolintin, T.F.E.Tg.-Jiu, T.F.E. Arad, T.F.E. Pitesti, T.F.E.Ploiesti,T.F.E. Moinesti).

In prezent, pe piata serviciilor de foraj sonde dinRomania, alaturi de societatile al caror control estedetinut de catre dl. Cristescu Valentin Marius, suntactive urmatoarele societati comerciale:1. SC FORAJ SONDE SA BERCA2. SC FORAJ SONDE SA BRAILA3. SC FORAJ SONDE SA BUCURESTI4. SC DAFORA SA MEDIAS5. SC FORADEX SA BUCURESTI6. SC FOSERCO SA TARGU OCNA7. SC FORAJ SONDE SA GHELINTA8. SC PETROVEST SA ORADEA9. SC FORAJ SONDE SA MORENI10. SC FORAJ SONDE SA PLOIESTI11. SC ROMFOR SA BOLDESTI-SCAENI12. SC FORAJ SONDE SA CARBUNESTI13. SC FORAJ SONDE SA TARGU MURES14. SC FORAJ SONDE SA VIDELE15. SC FORAJ SONDE MOINESTI-TOTAL SA

Dl. Bulf Cornel Catalin detine, direct sau indirect,controlul asupra:SC FORAJ SONDE BRAILA SASC FORAJ SONDE BUCURESTI SASC FORAJ SONDE GHELINTA SASC FORAJ SONDE GHELINTA SA a intrat inprocedura de lichidare judiciara.

SC DAFORA SA Medias detine controlul asupraSC FORAJ SONDE MOINESTI - TOTAL SA.

Toate societatile comerciale de foraj din tara suntmembre ale Asociatiei Contractorilor de Foraj dinRomania – ACFR1.

1 Sediu: Bucuresti, str. Milcov, nr. 5, sector 1

Conform Hotararii nr. 656/1997 privind aprobareaClasificarii activitatilor din economia nationala,activitatile prestate de catre aceste societati suntdefinite ca activitati anexe extractiei petrolului sigazelor naturale, executate in terenurile petroliere sigazeifere pe baza de taxa sau contract si cuprind:forare, reforare, forare la suprafata; inlocuirea,repararea si demontarea sondelor; cimentareaputurilor; pomparea; astuparea si abandonareasondelor si alte activitati anexe. Aceste activitati segasesc clasificate la: sectiunea A, subsectiunea DA,diviziunea 11, grupa 113, clasa 1130 – Activitati deservicii anexe extractiei petrolului si gazelornaturale (exclusiv prospectiunile).

Toate societatile comerciale de foraj sunt capabilesa execute intreaga gama de lucrari.

In functie de scopul forajului efectuat, putemdeosebi doua tipuri de foraj: de cercetare si deexploatare. Aceste tipuri de foraj se executa cuacelasi tip de instalatii, insa datorita scopului diferitpe care il au reprezinta doua piete distincte.

Prin executia unui foraj de cercetare se urmarestetraversarea tuturor formatiunilor geologice, se facmasuratori geofizice complexe, se prevaleaza probedin formatiunile traversate, se probeaza si se facteste pentru stabilirea acumularilor de fluide dinrocile poros-permeabile si se stabilesc gradientii depresiune. Executia unui foraj de cercetare implicaasumarea riscurilor privind aparitia « dificultatilorde lucru » (avarii in operatiunile descrise mai sus sicomplicatii oferite de necunoasterea conditiilorgeologice). Toate operatiunile care se executapentru un foraj de cercetare implica durate mai marisi costuri suplimentare.

Un foraj de exploatare se executa de pe locatiiaflate in interiorul unor perimetre delimitate sitraverseaza formatiuni geologice deja cunoscute. Indocumentatia unui foraj de exploatare se gasescinformatii privind succesiunea formatiunilorgeologice, gradul de consolidare, existentaacumularilor de fluide (gaze, titei, apa de zacamant)si nivelul presiunilor din porii rocilor cu acumularide fluide.

In functie de adancimea de foraj putem deosebi treitipuri de foraj (pentru fiecare dintre aceste tipuri deforaj se folosesc instalatii diferite):

- de mica adancime (pana la 1200 m) –instalatii tip T50;

- de medie adancime (1201 – 2800 m) –instalatii tip F100 si F125;

14

- de mare adancime (peste 2801 m) –instalatii tip F200, F300 si F400.

Toate societatile comerciale de foraj din tara dispunde aceleasi tipuri de instalatii de foraj.

Intrucat activitatile secundare realizate de catreaceste societati (reparatii capitale sonde, probeproductie, detubari sonde, lucrari de constructiimontaj de suprafata si montaj instalatii de forajetc.), au o pondere mica in cadrul cifrei de afaceri,nu vom defini piete ale produsului distincte pentruaceste activitati.

Tinand cont de aceste elemente, piata produsului afost definita ca fiind constituita din:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetarede mica adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetarede medie adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetarede mare adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde deexploatare de mica adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde deexploatare de medie adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde deexploatare de mare adancime;

Toate societatile comerciale de foraj sonde isi potdesfasura activitatea specifica pe intreg teritoriulRomaniei.

Toate societatile comerciale care sunt prezente pepiata relevanta dispun de rezerve de capacitate.Principalul beneficiar al lucrarilor de foraj sondedin Romania este SNP Petrom SA Bucuresti,aceasta societate fiind beneficiara a aproximativ 90-95% din volumul total al acestor lucrari.

SNP Petrom SA Bucuresti este prezent, prinintermediul sucursalelor sale, pe intreg teritoriultarii.

Majoritatea lucrarilor de foraj sonde (70-80%) suntacordate de catre SNP Petrom SA Bucuresti prinnegociere directa. In cadrul acestei modalitati deacordare a unei lucrari de foraj sonde nu se poatemanifesta concurenta intrucat aceasta lucrare seacorda direct unui singur contractor.

Intre societatile comerciale ce ofera servicii de forajsonde, se poate manifesta concurenta doar inmomentul in care lucrarile de foraj sonde se acordaprin licitatii sau concursuri de oferte organizate de

catre beneficiari (in principal de catre SNP PetromSA Bucuresti).

Avand in vedere aspectele prezentate anterior piatageografica a fost definita ca fiind intreg teritoriulRomaniei.

Ca urmare a operatiunilor de concentrareeconomica notificate, grupul controlat de catre dl.Marius Cristescu si-a creat o pozitie dominanta pe3 piete relevante, asa cum au fost ele definiteanterior, respectiv: piata serviciilor de foraj sondede cercetare de mare adancime din Romania, piataserviciilor de foraj sonde de exploatare de medieadancime din Romania si piata serviciilor de forajsonde de exploatare de mare adancime dinRomania.

V. Modalitati de atribuire a lucrarilor de forajsonde

Exploatarea unui areal geografic in scopulproiectarii sau extractiei de petrol brut, gazenaturale, carbuni sau alti combustibili reprezintaactivitati relevante pentru atribuirea unui contractde achizitie publica. Serviciile anexe extractieipetrolului si gazelor au fost cuprinse in listelecuprinzand lucrarile care fac obiectul contractelorde achizitie publica.Domeniul achizitiilor publice de servicii de forajsonde este un domeniu reglementat prin legislatiaprivind achizitiile publice.Pentru atribuirea lucrarilor de foraj, SNGN RomgazSA Medias a aplicat metodologia prevazuta inactele normative referitoare la achizitiile publice.SNP Petrom SA Bucuresti atribuie lucrarile de forajpe baza unui Regulament de licitatie propriu,aprobat in Consiliul de Administratie al SNPPetrom SA Bucuresti.

Conform acestui regulament contractele de forajsonde se pot acorda prin una dintre urmatoareleforme:

- incredintare directa;- concurs de oferte;- licitatie publica.

Prin derogare de la reglementarile legale dinmateria achizitiilor publice, SNP Petrom SABucuresti atribuie majoritatea contractelor de forajprin incredintare directa – ca regula – desi inmateria achizitiilor publice aceasta forma deincredintare este prevazuta ca o situatie de exceptie,regula fiind atribuirea contractelor prin licitatie.

15

De asemenea, prevederile Regulamentului delicitatie adoptat de catre SNP Petrom SA Bucuresti,cu privire la atribuirea contractelor de foraj prinlicitatie publica restransa deroga de la prevederilelegale privind achizitiile publice (aceasta estesingura forma de licitatie prin care SNP Petrom SABucuresti atribuie lucrari de foraj).

Forma de publicitate pentru atribuirea lucrarilor deforaj este trimiterea unei invitatii societatilor deforaj nominalizate de catre SNP Petrom SABucuresti.

VI. Tarife de operare cu instalatii de foraj simontaj-demontaj instalatii de foraj si probeproductie

Avand in vedere actele normative in vigoare,normele de consum pe tipuri de instalatii si utilaje,normele de timp pe diverse categorii de lucrari etc.,s-au stabilit o serie de tarife structurate peurmatoarele categorii de cheltuieli: salarii, materialesi piese de schimb, energie, reparatii curente,transport, amortisment, cheltuieli indirecte, profit,chirie material tubular.

Diferentierea tarifelor pe lucrari s-a facut tinandcont de ponderea categoriilor de cheltuieli in acestetarife:T1 – T2 – T3 – tarife ce se utilizeaza in fazele derealizare sonda;T4 – T6 – T7 – tarife ce se utilizeaza in faza deprobe si stimulare strate;T5 – tarif ce se aplica pe durata in care se reparainstalatia;T8 – tarife ce se utilizeaza la decontareacheltuielilor pentru instalatia de foraj in perioada incare aceasta, odata cu sonda, intra in conservare.

Diferentierea tarifelor se realizeaza pe tipuri deinstalatii si modul de actionare.SNP Petrom SA Bucuresti si SNGN Romgaz SAMedias au aceeasi structura a tarifelor.

Ambii beneficiari si-au intocmit cate un catalog detarife maximale utilizate pentru evaluareacosturilor, negocierea si adjudecarea lucrarilor deforaj sonde.

Pentru intocmirea catalogului de tarife maximaleSNGN Romgaz SA Medias a apelat la SCPETROSTAR SA – companie de cercetare,inginerie tehnologica si proiectare pentru industriaextractiva de petrol si gaze. Aceste tarife nu suntimpuse contractorilor de foraj si sunt folosite de

catre SNGN Romgaz SA Medias pentru a evaluavaloarea lucrarilor de foraj.

Tarifele maximale utilizate de catre SNP PetromSA Bucuresti (pentru operarea cu instalatiile deforaj si probe productie si montaj-demontajinstalatii de foraj si probe productie inclusivmontaj-demontaj lucrari energo in careu) au fostnegociate cu ACFR – Asociatia Contractorilor deForaj din Romania, in acest sens fiind incheiat unacord cu privire la valoarea acestor tarife.

Conform Statutului ACFR, una dintre principaleleatributii ale acesteia este « negocierea de preturi sitarife in numele membrilor asociati, numai cuacordul si delegarea acestora ».

Tarifele de operare practicate de catre SNP PetromSA Bucuresti (din data de 01.12.2000 pana inprezent) au fost adoptate prin Procesul Verbalincheiat la data 21.12.2000 intre reprezentantii SNPPetrom SA Bucuresti si reprezentantii ACFR. AcestProces verbal a fost incheiat in vederea ajustariivalorilor tarifelor maximale negociate in cursulanului 2000.

Conform art. 5 din Procesul Verbal “fiecare posibilcontractor isi va fundamenta intotdeauna oferta sa,tarifele de operare si tarifele de montaj – demontajinstalatii de foraj, probe sau montaj – demontajlucrari energo in careul sondei tinand seama devalorile maximale din brosura 2000B si de factoriispecifici ai instalatiei de foraj, probe ai sondei,anotimpului, organizarii societatii sale, precum side mecanismul cerere-oferta. In acest caz raspundede fundamentarea respectiva si isi asuma riscul de:a nu deveni contractor daca valorile din oferta nu seincadreaza in valorile de investitii de care dispuneefectiv beneficiarul pentru prestatia respectiva;a nu-si acoperi cheltuielile efective in situatia incare tarifele din oferta sunt mai mici decatcheltuielile. »

Art. 8 prevede ca « la cererea contractorilor de forajtarifele de operare se vor negocia trimestrial ».

Tarifele practicate de catre SNP Petrom SABucuresti sunt mici si in unele cazuri nu acoperacheltuielile pentru realizarea investitiei.

VII. Concluzii

Conform art.13 din Legea concurentei nr.21/1996,o concentrare economica este interzisa dacaindeplineste in mod cumulativ 2 conditii:

16

sa aiba ca efect crearea sau consolidarea unei pozitiidominantesa conduca sau sa poata conduce la restrangerea,impiedicarea sau denaturarea semnificativa aconcurentei.

In speta s-au constatat urmatoarele:- grupul de societati comerciale controlate de dl.Cristescu Valentin Marius isi creeaza, ca urmare aoperatiunilor de concentrare economica ce auconstituit obiectul investigatiei, o pozitie dominantape 3 piete relevante, respectiv: piata serviciilor deforaj sonde de cercetare de mare adancime dinRomania, piata serviciilor de foraj sonde deexploatare de medie adancime din Romania si piataserviciilor de foraj sonde de exploatare de mareadancime din Romania;

- piata serviciilor de foraj sonde (asa cum a fostdefinita anterior) functioneaza aproape ca unmonopson, SNP Petrom SA Bucuresti fiindbeneficiara a 90-95% din volumul total al lucrarilorde foraj sonde;

- SNP Petrom SA Bucuresti atribuie lucrarile deforaj pe baza unui Regulament de licitatie propriu,aprobat in Consiliul de Administratie al SNPPetrom SA Bucuresti;

- prin derogare de la reglementarile legale dinmateria achizitiilor publice, SNP PETROM SABucuresti atribuie majoritatea contractelor de forajprin incredintare directa – ca regula – desi inmateria achizitiilor publice aceasta forma deincredintare este prevazuta ca o situatie deexceptie, regula fiind atribuirea contractelor prinlicitatie;

- singura forma de publicitate in cazul atribuiriilucrarilor de foraj este trimiterea unei invitatiisocietatilor de foraj nominalizate de catre SNPPetrom SA Bucuresti;

- cotele de piata si, implicit, pozitia detinuta pepiata de catre societatile de foraj, depind denumarul de metri forati, deci de numarul decontracte de foraj incheiate cu SNP Petrom SABucuresti;

- numarul de contracte de foraj incheiate de catreSNP Petrom SA Bucuresti depinde de planul deinvestitii al acesteia;

- cotele de piata detinute de catre societatile de forajsunt fluctuante;

- societatile comerciale de foraj nu se pot concuraprin pret, deoarece valoarea maxima a acestuia afost negociata de catre SNP Petrom SA si AsociatiaContractorilor de Foraj din Romania - ACFR si niciprin calitatea serviciilor oferite, toate acestesocietati dispunand de aceleasi tipuri de instalatii.

Avand in vedere aceste aspecte s-a constatat ca,desi prin intermediul operatiunilor de concentrareeconomica ce au constituit obiectul investigatiei,grupul controlat de catre dl. Cristescu ValentinMarius isi creeaza o pozitie dominanta pe 3 pieterelevante, aceasta pozitie nu poate conduce larestrangerea, impiedicarea sau denaturareasemnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13din Legea concurentei.

Plenul Consiliul Concurentei a decis:

1. Emiterea unei decizii de autorizare pentruoperatiunea de concentrare economica realizata decatre SC PETROBANAT HOLDING SRL prinpreluarea controlului asupra SC FORAJ SONDESA Ramnicu Valcea, in conformitate cu art. 51 alin.2 lit. b din Legea concurentei nr. 21/1996.

2. Emiterea unei decizii de autorizare pentruoperatiunea de concentrare economica realizata decatre dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS prinpreluarea controlului asupra SC FORAJ SONDESA Bascov, in conformitate cu art. 51 alin. 2 lit. bdin Legea concurentei nr. 21/1996.

3. Emiterea unei decizii de autorizare pentruoperatiunea de concentrare economica realizata decatre SC FORAJ SONDE SA CRAIOVA prinpreluarea controlului asupra SC FORAJ SONDESA Zadareni, in conformitate cu art. 51 alin. 2 lit. bdin Legea concurentei nr. 21/1996.

4. Emiterea unei decizii de autorizare pentruoperatiunea de concentrare economica realizata decatre SC PETROBANAT HOLDING SRL prinpreluarea controlului de facto asupra SC FORAJSONDE SA Craiova, in conformitate cu art. 51alin. 2 lit. b din Legea concurentei nr. 21/1996.

17

Decizia nr.45 din 07.02.2002

PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI

I. In baza:1. Decretului nr. 1075/21.12.2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial nr.88 – Partea I, din 30.04.1996;3. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in MonitorulOficial nr.50 bis – Partea I, din 25.03.1997;4. Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, publicat in Monitorul Oficial nr.63 bis –Partea I, din 14.04.1997;5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata,publicate in Monitorul Oficial nr.57 bis – Partea I, din 04.04.1997;6. Notificarii concentrarii economice realizate prin preluarea de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL acontrolului de facto asupra SC FORAJ SONDE SA CRAIOVA, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr.RS –189/04.07.2001;7. Investigatiei declansate in baza Ordinului nr.178/08.10.2001, emis de catre Presedintele ConsiliuluiConcurentei;8. Raportului de investigatie prezentat Consiliului Concurentei de raportor, precum si a celorlalte piese dindosar;9. Observatiilor la Raportul de investigatie, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate inconcentrarea economica;10. Declaratiilor facute in timpul audierii din data de 30.01.2002, de catre reprezentantii partilor implicate side catre martorii citati de Consiliul Concurentei, precum si a documentelor depuse de catre partile implicatedupa audiere.

II. Avand in vedere ca:1. La data de 12.01.1999, prin contractul de vanzare cumparare de actiuni incheiat intre SC PETROBANATHOLDING SRL2 si SOCIETATEA DE INVESTITII FINANCIARE OLTENIA SA, societatea comercialaPETROBANAT HOLDING SRL a achizitionat un numar de 4.958.655 actiuni ale societatii comercialeFORAJ SONDE SA CRAIOVA3, reprezentand 30% din capitalul social al acestei societati; prin aceastaoperatiune SC PETROBANAT HOLDING SRL a dobandit controlul de facto asupra SC FORAJ SONDE SACRAIOVA;2. Dobandirea de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL a controlului de facto asupra SC FORAJ SONDESA CRAIOVA reprezinta o concentrare economica, asa cum este definita de art. 11 alin.2 lit.b din Legeaconcurentei nr. 21/1996 si de art. 49 lit.b din Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice;3. Cifra de afaceri realizata de partile implicate in anul 1998 depaseste pragul de minimis prevazut de art.15din Legea concurentei nr.21/1996;4. La data de 04.07.2001 s-a depus formularul de notificare a concentrarii economice realizate de catre SCPETROBANAT HOLDING SRL prin preluarea controlului de facto asupra SC FORAJ SONDE SACRAIOVA, inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. RS – 189/04.07.2001. Notificarea a devenit efectiva ladata de 07.09.2001, fapt comunicat societatii PETROBANAT HOLDING SRL prin adresa ConsiliuluiConcurentei nr. V2 – 1499/04.07.2001. La data de 08.10.2001, prin Ordinul nr. 178 emis de catre PresedinteleConsiliului Concurentei, s-a declansat investigatia privind concentrarile economice realizate de catre: SCPETROBANAT HOLDING SRL - SC FORAJ SONDE SA Craiova, dl. CRISTESCU VALENTINMARIUS4 – SC FORAJ SONDE SA Bascov5, SC FORAJ SONDE SA Craiova – SC FORAJ SONDE SAZadareni6 si SC PETROBANAT HOLDING SRL – SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea7. Prin adresa nr.V2 - 1684/10.10.2001, SC PETROBANAT HOLDING SRL a fost instiintata despre acest fapt ;

2 Sediu: comuna Sag Timiseni, Str. XI, nr.6, judet Timis ; Nr. de inmatriculare la Registrul Comertului: J35/732/19923 Sediu: Craiova, Str. Fratii Buzesti, nr.4, judet Dolj; Nr. de inmatriculare la Registrul Comertului: J16/2746/19924 Adresa: Timisoara, Bld. Take Ionescu, nr.11-13, sc.A, ap.5, judet Timis.5 Sediu: comuna Bascov, judet Arges; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 03/2714/19926 Sediu: Zadareni, comuna Felnac, judet Arad; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 02/124/1993

18

5. La data de 30.01.2002 s-a desfasurat sedinta de audiere in Plenul Consiliului Concurentei. In cadrul sedinteide audiere a fost prezentat Raportul de investigatie, iar reprezentantii partilor implicate si martorii citati decatre Consiliul Concurentei si-au exprimat opiniile cu privire la concentrarile economice investigate. La datade 07.02.2002 a avut loc sedinta de deliberare, in cadrul careia – dupa analizarea Raportului de investigatie, aobservatiilor la Raport, a declaratiilor facute in timpul audierii si a documentelor depuse de partile implicatesi de catre martori dupa audiere – Plenul Consiliului Concurentei a adoptat prezenta Decizie;

III. Luand in considerare urmatoarele motive:1. Societatea achizitoare, SC PETROBANAT HOLDING SRL, are ca obiect principal de activitatecomercializarea de combustibili lichizi si produse derivate, lubrifianti, produse de racire, de curatire si oricealte tipuri de produse pentru autovehicule;2. Societatea achizitionata, SC FORAJ SONDE SA Craiova, are ca obiect principal de activitate forajulsondelor de cercetare geologica, exploatare si injectie pentru titei si gaze, ape termale si mineralizate si pentrualte substante.3. SC PETROBANAT HOLDING SRL face parte din grupul de societati controlate in mod direct sau indirectde catre dl. Cristescu Valentin Marius, societati comerciale active in diverse domenii de activitate; SC FORAJSONDE SA Craiova nu detine controlul asupra unui alt agent economic;4. La data preluarii controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Craiova - 12.01.1999, grupul de societaticomerciale controlate de catre dl. Cristescu Valentin Marius nu detinea controlul asupra altor societaticomerciale ce activau in domeniul de activitate al SC FORAJ SONDE SA Craiova. La data depuneriiformularului de notificare – 04.07.2001, grupul in cauza dobandise controlul asupra SC FORAJ SONDE SABascov, SC FORAJ SONDE SA Zadareni, SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea si societati ce activau indomeniul de activitate al SC FORAJ SONDE SA Craiova, operatiuni de concentrare economica ce auconstituit de asemenea obiectul investigatiei declansate la data de 08.10.2001, prin Ordinul nr.178 emis decatre Presedintele Consiliului Concurentei; de asemenea, la acea data grupul detinea controlul si asupra SCFORAJ SONDE SA Stoina8, operatiune autorizata de catre Consiliul Concurentei prin Decizia nr.354/2000.

Piata relevanta 5. Piata relevanta se compune din piata relevanta a produsului si piata relevanta geografica;6. Conform Hotararii de Guvern nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economianationala, activitatile prestate de catre societatea achizitionata sunt definite ca activitati anexe extractieipetrolului si gazelor naturale, executate in terenurile petroliere si gazeifere pe baza de taxa sau contract sicuprind: forare, reforare, forare la suprafata; inlocuirea, repararea si demontarea sondelor; cimentareaputurilor; pomparea; astuparea si abandonarea sondelor si alte activitati anexe. Aceste activitati se gasescclasificate la: sectiunea A, subsectiunea DA, diviziunea 11, grupa 113, clasa 1130 – Activitati de serviciianexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile).7. In functie de scopul forajului efectuat, se pot deosebi doua tipuri de foraj: de cercetare si de exploatare.Aceste tipuri de foraj se executa cu acelasi tip de instalatii, insa datorita scopului diferit pe care il aureprezinta doua piete distincte.Prin executia unui foraj de cercetare se urmareste traversarea tuturor formatiunilor geologice, se facmasuratori geofizice complexe, se prevaleaza probe din formatiunile traversate, se probeaza si se fac testepentru stabilirea acumularilor de fluide din rocile poros-permeabile si se stabilesc gradientii de presiune.Executia unui foraj de cercetare implica asumarea riscurilor privind aparitia « dificultatilor de lucru » (avariiin operatiunile descrise mai sus si complicatii oferite de necunoasterea conditiilor geologice). Toateoperatiunile care se executa pentru un foraj de cercetare implica durate mai mari si costuri suplimentare.Un foraj de exploatare se executa de pe locatii aflate in interiorul unor perimetre delimitate si traverseazaformatiuni geologice deja cunoscute prin intermediul unui foraj de cercetare. In documentatia unui foraj deexploatare se gasesc informatii privind succesiunea formatiunilor geologice, gradul de consolidare, existentaacumularilor de fluide (gaze, titei, apa de zacamant) si nivelul presiunilor din porii rocilor cu acumulari defluide.8. In functie de adancimea de foraj, se pot deosebi trei tipuri de foraj, pentru fiecare dintre aceste tipuri deforaj folosindu-se instalatii diferite:

- foraj de mica adancime (pana la 1200 m) – instalatii tip T50;- foraj de medie adancime (1201 – 2800 m) – instalatii tip F100 si F125;- foraj de mare adancime (peste 2801 m) – instalatii tip F200, F300 si F400.

7 Sediu: Ramnicu Valcea, str. Radu de la Afumati, nr.28, judet Valcea; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 38/1296/19928 Sediu: comuna Stoina, judet Gorj; Nr. de inmatriculare la Registrul Comertului: J318/1379/1992

19

9. Piata relevanta a produsului este piata pe care actioneaza societatea FORAJ SONDE SA Craiova, fiindconstituita din:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime;

10. Din informatiile furnizate de catre agentii economici prezenti pe aceste piete rezulta faptul ca toatesocietatile comerciale de foraj sonde pot desfasura activitatea specifica pe intreg teritoriul Romaniei;beneficiarul activitatii de foraj sonde – SNP PETROM SA – este prezent, prin intermediul sucursalelor sale,pe intreg teritoriul tarii. Pe aceste considerente, piata relevanta geografica este reprezentata de teritoriulRomaniei;11. Pe pietele relevante identificate, cotele de piata detinute de partile implicate in operatiunea de concentrareeconomica, inclusiv grupul din care acestea fac parte, in anul 2000 sunt urmatoarele:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime – 8,6%;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime – 13,8%;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime – 46,9% ;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime – 19,9%;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime – 39,6%;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime – 81%;

12. Conform art.13 din Legea concurentei nr.21/1996, o concentrare economica este interzisa dacaindeplineste in mod cumulativ 2 conditii:

a) sa aiba ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominanteb) sa conduca sau sa poata conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturarea semnificativa a

concurentei.

In speta s-au constatat urmatoarele:- grupul de societati comerciale controlate de dl. Cristescu Valentin Marius isi creeaza, ca urmare a

operatiunilor de concentrare economica ce au constituit obiectul investigatiei, o pozitie dominantadoar pe 3 piete relevante, asa cum au fost ele definite, respectiv: piata serviciilor de foraj sonde decercetare de mare adancime, piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime si piataserviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde9 functioneaza aproape ca un monopson, SNP Petrom SA Bucurestifiind beneficiara a 90-95% din volumul total al lucrarilor de foraj sonde;

- SNP Petrom SA Bucuresti atribuie lucrarile de foraj pe baza unui Regulament de licitatie propriu,aprobat in Consiliul de Administratie al SNP Petrom SA Bucuresti in data de 07.12.1999;

- prin derogare de la reglementarile legale din materia achizitiilor publice, SNP PETROM SABucuresti atribuie majoritatea contractelor de foraj prin incredintare directa – ca regula – desi inmateria achizitiilor publice aceasta forma de incredintare este prevazuta ca o situatie de exceptie,regula fiind atribuirea contractelor prin licitatie; spre exemplificare, aceasta forma de atribuire acontractelor de foraj a fost utilizata de catre SNP PETROM SA Bucuresti in proportie de: 97% in1999, 65% in 2000, 74% in anul 2001;

- singura forma de publicitate in cazul atribuirii lucrarilor de foraj este trimiterea unei invitatiisocietatilor de foraj nominalizate de catre SNP PETROM SA Bucuresti;

- cotele de piata si, implicit, pozitia detinuta pe piata de catre societatile de foraj, depind de numarul demetri forati, deci de numarul de contracte de foraj incheiate cu SNP PETROM SA Bucuresti;

- numarul de contracte de foraj incheiate de catre SNP PETROM SA depinde de planul de investitii alacesteia;

- cotele de piata detinute de catre societatile de foraj sunt fluctuante;- societatile comerciale de foraj nu se pot concura prin pret, deoarece valoarea maxima a acestuia a

fost negociata de catre SNP PETROM SA si Asociatia Contractorilor de Foraj din Romania - ACFR,asociatie care include toate societatile comerciale de foraj din tara si nici prin calitatea serviciiloroferite, toate dispunand de aceleasi tipuri de instalatii.

9 Piata serviciilor de foraj sonde a fost definita la pct.9 din prezenta Decizie

20

Concluzii:13. Desi prin intermediul operatiunilor de concentrare economica ce au constituit obiectul investigatiei,societatile membre ale grupului controlat de dl. Cristescu Valentin Marius isi creeaza o pozitie dominanta pe3 piete relevante - aceasta pozitie nu poate conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturareasemnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13 din Legea concurentei.

In temeiul dispozitiilor art.21 alin.(4) lit. a ) si b) si art.51 alin.(2) lit. b)

DECIDE

Art.1. Se autorizeaza concentrarea economica realizata de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL prindobandirea controlului de facto asupra SC FORAJ SONDE SA Craiova, deoarece aceasta nu poate conduce larestrangerea, impiedicarea sau denaturarea semnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13 din Legeaconcurentei.Art.2. SC PETROBANAT HOLDING SRL este obligata, conform prevederilor art.33 alin. (1) lit. a) dinLegea concurentei nr.21/1996, sa plateasca taxa de autorizare a concentrarii economice notificate.

Art.3. Taxa de autorizare, conform prevederilor Instructiunilor date de Consiliul Concurentei in aplicareaart.33 alin (2) din Legea concurentei nr.21/1996 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrariloreconomice, calculata pe baza datelor furnizate in notificare si a cifrei de afaceri comunicate de catre SCPETROBANAT HOLDING SRL prin adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr.V2- 54/22.01.2002,este de 253 770 976 (doua sute cincizeci si trei milioane sapte sute saptezeci mii noua sute saptezeci si sase)lei.

Art.4. In termen de 5 zile de la depunerea Formularelor de Bilant contabil la DGFPCFS, SC PETROBANATHOLDING SRL va transmite la Consiliul Concurentei bilantul contabil – in copie – al SC FORAJ SONDESA Craiova. Consiliul Concurentei isi rezerva dreptul de a recalcula cuantumul taxei de autorizare in situatiain care datele din Bilant difera semnificativ fata de cele comunicate.

Art.5. Suma reprezentand taxa de autorizare se va vira in termen de maxim 30 (treizeci) zile de la dataprimirii prezentei Decizii de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL la bugetul de stat, cu ordin de plata tiptrezorerie, in contul 361280036300 deschis la BNR Sucursala judetului Timis, beneficiar trezoreria judetuluiTimis, cu mentiunea: “pentru autorizarea concentrarii economice”. Pe verso ordinului de plata se va mentiona:cod cont: 20170103. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei.

Art.6. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata, conform prevederilor art.52 alin (3), in termen de 30de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios – Administrativ.

Art.7. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii ei.

Art.8. Departamentul Servicii si Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducereala indeplinire a prezentei Decizii.

Art.9. Secretariatul General va transmite aceasta Decizie la:

SC PETROBANAT HOLDING SRL

Adresa: Sag, Str. XI, nr.6, judet TimisNr. de inmatriculare laRegistrul Comertului: J35/732/1992Cod fiscal: AR4712206Telefon: 056199200Fax: 056199200SC FORAJ SONDE SA CRAIOVAAdresa: Craiova, Str. Fratii Buzesti, nr.4, judet DoljNr. de inmatriculare laRegistrul Comertului: J16/2746/1992Cod fiscal: R3730778Telefon: 051415866

PRESEDINTE,

THEODOR VALENTIN PURCAREA

21

Decizia nr. 46 din 07.02.2002

PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI

I. In baza:1. Decretului nr. 1075/21.12.2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial nr.88 – Partea I, din 30.04.1996;3. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in MonitorulOficial nr.50 bis – Partea I, din 25.03.1997;4. Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, publicat in Monitorul Oficial nr.63 bis –Partea I, din 14.04.1997;5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata,publicate in Monitorul Oficial nr.57 bis – Partea I, din 04.04.1997;6. Notificarii concentrarii economice realizate prin preluarea de catre dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUSa controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Bascov, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RS –142/01.06.2001;7. Investigatiei declansate in baza Ordinului nr.178/08.10.2001, emis de catre Presedintele ConsiliuluiConcurentei;8. Raportului de investigatie prezentat Consiliului Concurentei de raportor, precum si a celorlalte piese dindosar;9. Observatiilor la Raportul de investigatie, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate inconcentrarea economica;10. Declaratiilor facute in timpul audierii din data de 30.01.2002, de catre reprezentantii partilor implicate side catre martorii citati de Consiliul Concurentei, precum si a documentelor depuse de catre partile implicatedupa audiere.

II. Avand in vedere ca:1. La data de 15.02.1999, prin contractul de vanzare cumparare de actiuni nr. 84/15.02.1999, incheiat intre dl.CRISTESCU VALENTIN MARIUS10 si FONDUL PROPRIETATII DE STAT, dl. CRISTESCUVALENTIN MARIUS a dobandit un numar de 329 695 actiuni ale SC FORAJ SONDE SA Bascov11,reprezentand 69,9072% din valoarea capitalului social subscris al acestei societati; prin aceasta operatiune dl.CRISTESCU VALENTIN MARIUS a dobandit controlul asupra SC FORAJ SONDE SA Bascov;2. Dobandirea de catre dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS – in calitate de persoana fizica - a controluluiasupra SC FORAJ SONDE SA Bascov reprezinta o concentrare economica, asa cum este definita de art. 11alin.2 lit.b din Legea concurentei nr. 21/1996, deoarece dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS detineaanterior controlul asupra SC PETROBANAT HOLDING SRL si SC FORAJ SONDE SA Craiova;3. Cifra de afaceri realizata de partile implicate in anul 1998 depaseste pragul de minimis prevazut de art.15din Legea concurentei nr.21/1996;4. La data de 01.06.2001 s-a depus formularul de notificare a concentrarii economice realizate de catre dl.CRISTESCU VALENTIN MARIUS prin preluarea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Bascov,inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. RS – 142/01.06.2001. Notificarea a devenit efectiva la data de07.09.2001, fapt comunicatd-lui. CRISTESCU VALENTIN MARIUS prin adresa Consiliului Concurentei nr. V2 – 1499/04.07.2001. Ladata de 08.10.2001, prin Ordinul nr. 178 emis de catre Presedintele Consiliului Concurentei, s-a declansatinvestigatia privind concentrarile economice realizate de catre: SC PETROBANAT HOLDING SRL12 - SCFORAJ SONDE SA Craiova13, dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS – SC FORAJ SONDE SA Bascov,SC FORAJ SONDE SA Craiova – SC FORAJ SONDE SA Zadareni14 si SC PETROBANAT HOLDING SRL– SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea15. Prin adresa nr. V2 - 1684/10.10.2001, dl. CRISTESCUVALENTIN MARIUS a fost instiintat despre acest fapt;

10 Adresa: Timisoara, Bld. Take Ionescu, nr.11-13, sc.A, ap.5, judet Timis.11 Sediu: comuna Bascov, judet Arges; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 03/2714/199212 Sediu: comuna Sag Timiseni, str.XI, nr.6, judet Timis; ; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 35/732/199213 Sediu: Craiova, str. Fratii Buzesti, nr.4, judet Dolj; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 16/2746/199214 Sediu: Zadareni, comuna Felnac, judet Arad; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 02/124/199315 Sediu: Ramnicu Valcea, str. Radu de la Afumati, nr.28, judet Valcea; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 38/1296/1992

22

5. La data de 30.01.2002 s-a desfasurat sedinta de audiere in Plenul Consiliului Concurentei. In cadrul sedinteide audiere a fost prezentat Raportul de investigatie, iar reprezentantii partilor implicate si martorii citati decatre Consiliul Concurentei si-au exprimat opiniile cu privire la concentrarile economice investigate. La datade 07.02.2002 a avut loc sedinta de deliberare, in cadrul careia – dupa analizarea Raportului de investigatie, aobservatiilor la Raport, a declaratiilor facute in timpul audierii si a documentelor depuse de partile implicatesi de catre martori dupa audiere – Plenul Consiliului Concurentei a adoptat prezenta Decizie;

III. Luand in considerare urmatoarele motive:1. Societatea achizitionata, SC FORAJ SONDE SA Bascov, are ca obiect principal de activitate forajulsondelor de cercetare geologica, exploatare si injectie pentru titei si gaze, ape termale si mineralizate si pentrualte substante.2. SC FORAJ SONDE SA Zadareni nu detine controlul asupra unui alt agent economic;3. La data preluarii controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Bascov – 15.02.1999, dl. CRISTESCUVALENTIN MARIUS detinea in mod indirect controlul asupra SC FORAJ SONDE SA Craiova, societatecomerciala activa in domeniul de activitate al SC FORAJ SONDE SA Bascov. La data depunerii formularuluide notificare – 01.06.2001, dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS dobandise controlul asupra SC FORAJSONDE SA Ramnicu Valcea si SC FORAJ SONDE SA Zadareni, societati ce activau in domeniul deactivitate al SC FORAJ SONDE SA Bascov, operatiuni de concentrare economica ce au constituit deasemenea obiectul investigatiei declansate la data de 08.10.2001, prin Ordinul nr.178 emis de catrePresedintele Consiliului Concurentei; la acea data dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS dobandisecontrolul si asupra SC FORAJ SONDE SA Stoina16, societate ce activa de asemenea in domeniul de activitateal SC FORAJ SONDE SA Bascov, operatiune de concentrare economica autorizata de Consiliul Concurenteiprin Decizia nr.354/07.07.2000;

Piata relevanta5. Piata relevanta se compune din piata relevanta a produsului si piata relevanta geografica;6. Conform Hotararii de Guvern nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economianationala, activitatile prestate de catre societatea achizitionata sunt definite ca activitati anexe extractieipetrolului si gazelor naturale, executate in terenurile petroliere si gazeifere pe baza de taxa sau contract sicuprind: forare, reforare, forare la suprafata; inlocuirea, repararea si demontarea sondelor; cimentareaputurilor; pomparea; astuparea si abandonarea sondelor si alte activitati anexe. Aceste activitati se gasescclasificate la: sectiunea A, subsectiunea DA, diviziunea 11, grupa 113, clasa 1130 – Activitati de serviciianexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile).7. In functie de scopul forajului efectuat, se pot deosebi doua tipuri de foraj: de cercetare si de exploatare.Aceste tipuri de foraj se executa cu acelasi tip de instalatii, insa datorita scopului diferit pe care il aureprezinta doua piete distincte.Prin executia unui foraj de cercetare se urmareste traversarea tuturor formatiunilor geologice, se facmasuratori geofizice complexe, se prevaleaza probe din formatiunile traversate, se probeaza si se fac testepentru stabilirea acumularilor de fluide din rocile poros-permeabile si se stabilesc gradientii de presiune.Executia unui foraj de cercetare implica asumarea riscurilor privind aparitia « dificultatilor de lucru » (avariiin operatiunile descrise mai sus si complicatii oferite de necunoasterea conditiilor geologice). Toateoperatiunile care se executa pentru un foraj de cercetare implica durate mai mari si costuri suplimentare.Un foraj de exploatare se executa de pe locatii aflate in interiorul unor perimetre delimitate si traverseazaformatiuni geologice deja cunoscute prin intermediul unui foraj de cercetare. In documentatia unui foraj deexploatare se gasesc informatii privind succesiunea formatiunilor geologice, gradul de consolidare, existentaacumularilor de fluide (gaze, titei, apa de zacamant) si nivelul presiunilor din porii rocilor cu acumulari defluide.8. In functie de adancimea de foraj, se pot deosebi trei tipuri de foraj, pentru fiecare dintre aceste tipuri deforaj folosindu-se instalatii diferite:

- foraj de mica adancime (pana la 1200 m) – instalatii tip T50;- foraj de medie adancime (1201 – 2800 m) – instalatii tip F100 si F125;- foraj de mare adancime (peste 2801 m) – instalatii tip F200, F300 si F400.

9. Piata relevanta a produsului este piata pe care actioneaza societatea FORAJ SONDE SA Bascov, fiindconstituita din:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime;

16 Sediu: comuna Stoina, judet Gorj; Nr. de inmatriculare la Registrul Comertului: J318/1379/1992

23

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime;

10. Din informatiile furnizate de catre agentii economici prezenti pe aceste piete rezulta faptul ca toatesocietatile comerciale de foraj sonde pot desfasura activitatea specifica pe intreg teritoriul Romaniei;beneficiarul activitatii de foraj sonde – SNP PETROM SA – este present, prin intermediul sucursalelor sale,pe intreg teritoriul tarii. Pe aceste considerente, piata relevanta geografica este reprezentata de teritoriulRomaniei;11. Pe pietele relevante identificate, cotele de piata detinute de partile implicate in operatiunea de concentrareeconomica, inclusiv grupul din care acestea fac parte, in anul 2000 sunt urmatoarele:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime – 8,6%;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime – 13,8%;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime – 46,9% ;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime – 19,9%;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime – 39,6%;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime – 81%;

12. Conform art.13 din Legea concurentei nr.21/1996, o concentrare economica este interzisa dacaindeplineste in mod cumulativ 2 conditii:

c) sa aiba ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominanted) sa conduca sau sa poata conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturarea semnificativa a

concurentei.

In speta s-au constatat urmatoarele:- grupul de societati comerciale controlate de dl. Cristescu Valentin Marius isi creeaza, ca urmare a

operatiunilor de concentrare economica ce au constituit obiectul investigatiei, o pozitie dominantadoar pe 3 piete relevante, asa cum au fost ele definite, respectiv: piata serviciilor de foraj sonde decercetare de mare adancime, piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime si piataserviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde17 functioneaza aproape ca un monopson, SNP Petrom SA Bucurestifiind beneficiara a 90-95% din volumul total al lucrarilor de foraj sonde;

- SNP Petrom SA Bucuresti atribuie lucrarile de foraj pe baza unui Regulament de licitatie propriu,aprobat in Consiliul de Administratie al SNP Petrom SA Bucuresti in data de 07.12.1999;

- prin derogare de la reglementarile legale din materia achizitiilor publice, SNP PETROM SABucuresti atribuie majoritatea contractelor de foraj prin incredintare directa – ca regula – desi inmateria achizitiilor publice aceasta forma de incredintare este prevazuta ca o situatie de exceptie,regula fiind atribuirea contractelor prin licitatie; spre exemplificare, aceasta forma de atribuire acontractelor de foraj a fost utilizata de catre SNP PETROM SA Bucuresti in proportie de: 97% in1999, 65% in 2000, 74% in anul 2001;

- singura forma de publicitate in cazul atribuirii lucrarilor de foraj este trimiterea unei invitatiisocietatilor de foraj nominalizate de catre SNP PETROM SA Bucuresti;

- cotele de piata si, implicit, pozitia detinuta pe piata de catre societatile de foraj, depind de numarul demetri forati, deci de numarul de contracte de foraj incheiate cu SNP PETROM SA Bucuresti;

- numarul de contracte de foraj incheiate de catre SNP PETROM SA depinde de planul de investitii alacesteia;

- cotele de piata detinute de catre societatile de foraj sunt fluctuante;- societatile comerciale de foraj nu se pot concura prin pret, deoarece valoarea maxima a acestuia a

fost negociata de catre SNP PETROM SA si Asociatia Contractorilor de Foraj din Romania - ACFR,asociatie care include toate societatile comerciale de foraj din tara si nici prin calitatea serviciiloroferite, toate dispunand de aceleasi tipuri de instalatii.

Concluzii:13. Desi prin intermediul operatiunilor de concentrare economica ce au constituit obiectul investigatiei,societatile membre ale grupului controlat de dl. Cristescu Valentin Marius isi creeaza o pozitie dominanta pe3 piete relevante - aceasta pozitie nu poate conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturareasemnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13 din Legea concurentei.

17 Piata serviciilor de foraj sonde a fost definita la pct.9 din prezenta Decizie

24

In temeiul dispozitiilor art.21 alin.(4) lit. a ) si b) si art.51 alin.(2) lit. b),

DECIDE

Art.1. Se autorizeaza concentrarea economica realizata de catre dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS prindobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Bascov, deoarece aceasta nu poate conduce larestrangerea, impiedicarea sau denaturarea semnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13 din Legeaconcurentei.Art.2. Dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS este obligat, conform prevederilor art.33 alin. (1) lit. a) dinLegea concurentei nr.21/1996, sa plateasca taxa de autorizare a concentrarii economice notificate.

Art.3. Taxa de autorizare, conform prevederilor Instructiunilor date de Consiliul Concurentei in aplicareaart.33 alin (2) din Legea concurentei nr.21/1996 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrariloreconomice, calculata pe baza datelor furnizate in notificare si a cifrei de afaceri comunicate de catre dl.CRISTESCU VALENTIN MARIUS prin adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr.V2-54/22.01.2002, este de 561 888 429 (cinci sute saizeci si unu milioane opt sute optzeci si opt mii patru sutedouazeci si noua) lei.

Art.4. In termen de 5 zile de la depunerea Formularelor de Bilant contabil la DGFPCFS, dl. CRISTESCUVALENTIN MARIUS va transmite la Consiliul Concurentei copii dupa bilanturile contabile ale SC FORAJSONDE SA Bascov si SC FORAJ SONDE SA Craiova. Consiliul Concurentei isi rezerva dreptul de arecalcula cuantumul taxei de autorizare in situatia in care datele din Bilant difera semnificativ fata de celecomunicate.

Art.5. Suma reprezentand taxa de autorizare se va vira in termen de maxim 30 (treizeci) zile de la dataprimirii prezentei Decizii de catre dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS la bugetul de stat, cu ordin de platatip trezorerie, in contul 361280036302 deschis la BNR Sucursala judetului Timis, beneficiar trezoreriajudetului Timis, cu mentiunea: “pentru autorizarea concentrarii economice”. Pe verso ordinului de plata se vamentiona: cod cont: 20170103. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat ConsiliuluiConcurentei.

Art.6. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata, conform prevederilor art.52 alin (3), in termen de 30de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios – Administrativ.

Art.7. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii ei.

Art.8. Departamentul Servicii si Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducereala indeplinire a prezentei Decizii.

Art.9. Secretariatul General va transmite aceasta Decizie la:

Dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUSAdresa: Timisoara, B-dul.Take Ionescu, nr.11-13, sc.A, ap.5, judet Timis

SC FORAJ SONDE SA BascovAdresa: com. Bascov, judet ArgesNr. de inmatriculare laRegistrul Comertului: J03/2714/1992Cod fiscal: R167778Telefon: 048270973

PRESEDINTE,

THEODOR VALENTIN PURCAREA

25

Decizia nr. 44 din 07.02.2002

PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI

I. In baza:1. Decretului nr. 1075/21.12.2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial nr.88 – Partea I, din 30.04.1996;3. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in MonitorulOficial nr.50 bis – Partea I, din 25.03.1997;4. Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, publicat in Monitorul Oficial nr.63 bis –Partea I, din 14.04.1997;5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata,publicate in Monitorul Oficial nr.57 bis – Partea I, din 04.04.1997;6. Notificarii concentrarii economice realizate prin preluarea de catre SC FORAJ SONDE SA Craiova acontrolului asupra SC FORAJ SONDE SA Zadareni, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RS –149/05.06.2001;7. Investigatiei declansate in baza Ordinului nr.178/08.10.2001, emis de catre Presedintele ConsiliuluiConcurentei;8. Raportului de investigatie prezentat Consiliului Concurentei de raportor, precum si a celorlalte piese dindosar;9. Observatiilor la Raportul de investigatie, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate inconcentrarea economica;10. Declaratiilor facute in timpul audierii din data de 30.01.2002, de catre reprezentantii partilor implicate side catre martorii citati de Consiliul Concurentei, precum si a documentelor depuse de catre partile implicatedupa audiere.

II. Avand in vedere ca:1. La data de 30.07.1999, prin contractul de vanzare cumparare de actiuni nr. 4076/30.07.1999, incheiat intreSC FORAJ SONDE SA CRAIOVA18 si FONDUL PROPRIETATII DE STAT, SC FORAJ SONDE SACraiova a dobandit un numar de 743.967 actiuni ale SC FORAJ SONDE SA Zadareni19, reprezentand90,9375% din valoarea capitalului social subscris al acestei societati; prin aceasta operatiune SC FORAJSONDE SA Craiova a dobandit controlul asupra SC FORAJ SONDE SA Zadareni;2. Dobandirea de catre SC FORAJ SONDE SA Craiova a controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Zadarenireprezinta o concentrare economica, asa cum este definita de art. 11 alin.2 lit.b din Legea concurentei nr.21/1996;3. Cifra de afaceri realizata de partile implicate in anul 1998 depaseste pragul de minimis prevazut de art.15din Legea concurentei nr.21/1996;4. La data de 05.06.2001 s-a depus formularul de notificare a concentrarii economice realizate de catre SCFORAJ SONDE SA Craiova prin preluarea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Zadareni, inregistrat laConsiliul Concurentei cu nr. RS – 149/05.06.2001. Notificarea a devenit efectiva la data de 07.09.2001, faptcomunicat societatii FORAJ SONDE SA Craiova prin adresa Consiliului Concurentei nr. V2 –1499/04.07.2001. La data de 08.10.2001, prin Ordinul nr. 178 emis de catre Presedintele ConsiliuluiConcurentei, s-a declansat investigatia privind concentrarile economice realizate de catre: SCPETROBANAT HOLDING SRL20 - SC FORAJ SONDE SA Craiova, dl. CRISTESCU VALENTINMARIUS21 – SC FORAJ SONDE SA Bascov22, SC FORAJ SONDE SA Craiova – SC FORAJ SONDE SAZadareni si SC PETROBANAT HOLDING SRL – SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea23. Prin adresa nr.V2 - 1684/10.10.2001, SC FORAJ SONDE SA Craiova a fost instiintata despre acest fapt;5. La data de 30.01.2002 s-a desfasurat sedinta de audiere in Plenul Consiliului Concurentei. In cadrul sedinteide audiere a fost prezentat Raportul de investigatie, iar reprezentantii partilor implicate si martorii citati de 18 Sediu: Craiova, str. Fratii Buzesti, nr.4, judet Dolj; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 16/2746/199219 Sediu: Zadareni, comuna Felnac, judet Arad; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 02/124/199320 Sediu: comuna Sag Timiseni, str.XI, nr.6, judet Timis; ; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:J 35/732/199221 Adresa: Timisoara, Bld. Take Ionescu, nr.11-13, sc.A, ap.5, judet Timis.22 Sediu: comuna Bascov, judet Arges; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 03/2714/199223 Sediu: Ramnicu Valcea, str. Radu de la Afumati, nr.28, judet Valcea; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 38/1296/1992

26

catre Consiliul Concurentei si-au exprimat opiniile cu privire la concentrarile economice investigate. La datade 07.02.2002 a avut loc sedinta de deliberare, in cadrul careia – dupa analizarea Raportului de investigatie, aobservatiilor la Raport, a declaratiilor facute in timpul audierii si a documentelor depuse de partile implicatesi de catre martori dupa audiere – Plenul Consiliului Concurentei a adoptat prezenta Decizie;

III. Luand in considerare urmatoarele motive:1. Societatea achizitoare, SC FORAJ SONDE SA Craiova, are ca obiect principal de activitate forajulsondelor de cercetare geologica, exploatare si injectie pentru titei si gaze, ape termale si mineralizate si pentrualte substante;2. Societatea achizitionata, SC FORAJ SONDE SA Zadareni, are ca obiect principal de activitate forajulsondelor de cercetare geologica, exploatare si injectie pentru titei si gaze, ape termale si mineralizate si pentrualte substante.3. SC FORAJ SONDE SA Craiova face parte din grupul de societati controlate in mod direct sau indirect decatre dl. Cristescu Valentin Marius, societati comerciale active in diverse domenii de activitate; SC FORAJSONDE SA Zadareni nu detine controlul asupra unui alt agent economic;4. La data preluarii controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Zadareni – 30.07.1999, grupul de societaticomerciale controlate de catre dl. Cristescu Valentin Marius detinea controlul asupra SC FORAJ SONDE SABascov, societate comerciala activa in domeniul de activitate al societatilor comerciale implicate inoperatiunea de concentrare economica notificata. La data depunerii formularului de notificare – 04.07.2001,grupul in cauza dobandise controlul asupra SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea, societate ce activa indomeniul de activitate al SC FORAJ SONDE SA Zadareni, operatiune de concentrare economica ce aconstituit de asemenea obiectul investigatiei declansate la data de 08.10.2001, prin Ordinul nr.178 emis decatre Presedintele Consiliului Concurentei; la acea data grupul in cauza dobandise controlul si asupra SCFORAJ SONDE SA Stoina24, societate ce activa de asemenea in domeniul de activitate al SC FORAJ SONDESA Zadareni, operatiune de concentrare economica autorizata de Consiliul Concurentei prin Decizianr.354/07.07.2000;

Piata relevanta5. Piata relevanta se compune din piata relevanta a produsului si piata relevanta geografica;6. Conform Hotararii de Guvern nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economianationala, activitatile prestate de catre societatea achizitionata sunt definite ca activitati anexe extractieipetrolului si gazelor naturale, executate in terenurile petroliere si gazeifere pe baza de taxa sau contract sicuprind: forare, reforare, forare la suprafata; inlocuirea, repararea si demontarea sondelor; cimentareaputurilor; pomparea; astuparea si abandonarea sondelor si alte activitati anexe. Aceste activitati se gasescclasificate la: sectiunea A, subsectiunea DA, diviziunea 11, grupa 113, clasa 1130 – Activitati de serviciianexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile).7. In functie de scopul forajului efectuat, se pot deosebi doua tipuri de foraj: de cercetare si de exploatare.Aceste tipuri de foraj se executa cu acelasi tip de instalatii, insa datorita scopului diferit pe care il aureprezinta doua piete distincte.Prin executia unui foraj de cercetare se urmareste traversarea tuturor formatiunilor geologice, se facmasuratori geofizice complexe, se prevaleaza probe din formatiunile traversate, se probeaza si se fac testepentru stabilirea acumularilor de fluide din rocile poros-permeabile si se stabilesc gradientii de presiune.Executia unui foraj de cercetare implica asumarea riscurilor privind aparitia « dificultatilor de lucru » (avariiin operatiunile descrise mai sus si complicatii oferite de necunoasterea conditiilor geologice). Toateoperatiunile care se executa pentru un foraj de cercetare implica durate mai mari si costuri suplimentare.Un foraj de exploatare se executa de pe locatii aflate in interiorul unor perimetre delimitate si traverseazaformatiuni geologice deja cunoscute prin intermediul unui foraj de cercetare. In documentatia unui foraj deexploatare se gasesc informatii privind succesiunea formatiunilor geologice, gradul de consolidare, existentaacumularilor de fluide (gaze, titei, apa de zacamant) si nivelul presiunilor din porii rocilor cu acumulari defluide.8. In functie de adancimea de foraj, se pot deosebi trei tipuri de foraj, pentru fiecare dintre aceste tipuri deforaj folosindu-se instalatii diferite:

- foraj de mica adancime (pana la 1200 m) – instalatii tip T50;- foraj de medie adancime (1201 – 2800 m) – instalatii tip F100 si F125;- foraj de mare adancime (peste 2801 m) – instalatii tip F200, F300 si F400.

24 Sediu: comuna Stoina, judet Gorj; Nr. de inmatriculare la Registrul Comertului: J318/1379/1992

27

9. Piata relevanta a produsului este piata pe care actioneaza societatea FORAJ SONDE SA Zadareni, fiindconstituita din:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime;

10. Din informatiile furnizate de catre agentii economici prezenti pe aceste piete rezulta faptul ca toatesocietatile comerciale de foraj sonde pot desfasura activitatea specifica pe intreg teritoriul Romaniei;beneficiarul activitatii de foraj sonde – SNP PETROM SA – este prezent, prin intermediul sucursalelor sale,pe intreg teritoriul tarii. Pe aceste considerente, piata relevanta geografica este reprezentata de teritoriulRomaniei;11. Pe pietele relevante identificate, cotele de piata detinute de partile implicate in operatiunea de concentrareeconomica, inclusiv grupul din care acestea fac parte, in anul 2000 sunt urmatoarele:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime – 8,6%;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime – 13,8%;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime – 46,9% ;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime – 19,9%;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime – 39,6%;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime – 81%;

12. Conform art.13 din Legea concurentei nr.21/1996, o concentrare economica este interzisa dacaindeplineste in mod cumulativ 2 conditii:

e) sa aiba ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominantef) sa conduca sau sa poata conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturarea semnificativa a

concurentei.

In speta s-au constatat urmatoarele:- grupul de societati comerciale controlate de dl. Cristescu Valentin Marius isi creeaza, ca urmare a

operatiunilor de concentrare economica ce au constituit obiectul investigatiei, o pozitie dominantadoar pe 3 piete relevante, asa cum au fost ele definite, respectiv: piata serviciilor de foraj sonde decercetare de mare adancime, piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime si piataserviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde25 functioneaza aproape ca un monopson, SNP Petrom SA Bucurestifiind beneficiara a 90-95% din volumul total al lucrarilor de foraj sonde;

- SNP Petrom SA Bucuresti atribuie lucrarile de foraj pe baza unui Regulament de licitatie propriu,aprobat in Consiliul de Administratie al SNP Petrom SA Bucuresti in data de 07.12.1999;

- prin derogare de la reglementarile legale din materia achizitiilor publice, SNP PETROM SABucuresti atribuie majoritatea contractelor de foraj prin incredintare directa – ca regula – desi inmateria achizitiilor publice aceasta forma de incredintare este prevazuta ca o situatie de exceptie,regula fiind atribuirea contractelor prin licitatie; spre exemplificare, aceasta forma de atribuire acontractelor de foraj a fost utilizata de catre SNP PETROM SA Bucuresti in proportie de: 97% in1999, 65% in 2000, 74% in anul 2001;

- singura forma de publicitate in cazul atribuirii lucrarilor de foraj este trimiterea unei invitatiisocietatilor de foraj nominalizate de catre SNP PETROM SA Bucuresti;

- cotele de piata si, implicit, pozitia detinuta pe piata de catre societatile de foraj, depind de numarul demetri forati, deci de numarul de contracte de foraj incheiate cu SNP PETROM SA Bucuresti;

- numarul de contracte de foraj incheiate de catre SNP PETROM SA depinde de planul de investitii alacesteia;

- cotele de piata detinute de catre societatile de foraj sunt fluctuante;- societatile comerciale de foraj nu se pot concura prin pret, deoarece valoarea maxima a acestuia a

fost negociata de catre SNP PETROM SA si Asociatia Contractorilor de Foraj din Romania - ACFR,asociatie care include toate societatile comerciale de foraj din tara si nici prin calitatea serviciiloroferite, toate dispunand de aceleasi tipuri de instalatii.

Concluzii:

25 Piata serviciilor de foraj sonde a fost definita la pct.9 din prezenta Decizie

28

13. Desi prin intermediul operatiunilor de concentrare economica ce au constituit obiectul investigatiei,societatile membre ale grupului controlat de dl. Cristescu Valentin Marius isi creeaza o pozitie dominanta pe3 piete relevante - aceasta pozitie nu poate conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturareasemnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13 din Legea concurentei.

In temeiul dispozitiilor art.21 alin.(4) lit. a ) si b) si art.51 alin.(2) lit. b),

DECIDE

Art.1. Se autorizeaza concentrarea economica realizata de catre SC FORAJ SONDE SA Craiova prindobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Zadareni, deoarece aceasta nu poate conduce larestrangerea, impiedicarea sau denaturarea semnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13 din Legeaconcurentei.Art.2. SC FORAJ SONDE SA Craiova este obligata, conform prevederilor art.33 alin. (1) lit. a) din Legeaconcurentei nr.21/1996, sa plateasca taxa de autorizare a concentrarii economice notificate.

Art.3. Taxa de autorizare, conform prevederilor Instructiunilor date de Consiliul Concurentei in aplicareaart.33 alin (2) din Legea concurentei nr.21/1996 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrariloreconomice, calculata pe baza datelor furnizate in notificare si a cifrei de afaceri comunicate de catre SCFORAJ SONDE SA Craiova prin adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr.V2- 54/22.01.2002, estede 653 235 479 (sase sute cincizeci si trei milioane doua sute treizeci si cinci mii patru sute saptezeci si noua)lei.

Art.4. In termen de 5 zile de la depunerea Formularelor de Bilant contabil la DGFPCFS, SC FORAJ SONDESA Craiova va transmite la Consiliul Concurentei copii dupa bilanturile contabile ale SC FORAJ SONDE SACraiova, SC FORAJ SONDE SA Zadareni si SC FORAJ SONDE SA Bascov. Consiliul Concurentei isirezerva dreptul de a recalcula cuantumul taxei de autorizare in situatia in care datele din Bilant diferasemnificativ fata de cele comunicate.

Art.5. Suma reprezentand taxa de autorizare se va vira in termen de maxim 30 (treizeci) zile de la dataprimirii prezentei Decizii de catre SC FORAJ SONDE SA Craiova la bugetul de stat, cu ordin de plata tiptrezorerie, in contul 361280017302 deschis la BNR Sucursala judetului Dolj, beneficiar trezoreria judetuluiDolj, cu mentiunea: “pentru autorizarea concentrarii economice”. Pe verso ordinului de plata se va mentiona:cod cont: 20170103. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei.

Art.6. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata, conform prevederilor art.52 alin (3), in termen de 30de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios – Administrativ.

Art.7. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii ei.

Art.8. Departamentul Servicii si Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducereala indeplinire a prezentei Decizii.

Art.9. Secretariatul General va transmite aceasta Decizie la:

SC FORAJ SONDE SA CRAIOVAAdresa: Craiova, Str. Fratii Buzesti, nr.4, judet DoljNr. de inmatriculare laRegistrul Comertului: J16/2746/1992Cod fiscal: R3730778Telefon: 051415866

SC FORAJ SONDE ZADARENI SAAdresa: Zadareni, com. Felnac, judet AradNr. de inmatriculare laRegistrul Comertului: J02/124/1993Cod fiscal: R1727229Telefon: 057212333

PRESEDINTE,

THEODOR VALENTIN PURCAREA

29

Decizia nr. 43 din 07.02.2002

PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI

I. In baza:1. Decretului nr. 1075/21.12.2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial nr.88 – Partea I, din 30.04.1996;3. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in MonitorulOficial nr.50 bis – Partea I, din 25.03.1997;4. Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, publicat in Monitorul Oficial nr.63 bis –Partea I, din 14.04.1997;5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata,publicate in Monitorul Oficial nr.57 bis – Partea I, din 04.04.1997;6. Notificarii concentrarii economice realizate prin preluarea de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL acontrolului asupra SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RS –143/01.06.2001;7. Investigatiei declansate in baza Ordinului nr.178/08.10.2001, emis de catre Presedintele ConsiliuluiConcurentei;8. Raportului de investigatie prezentat Consiliului Concurentei de raportor, precum si a celorlalte piese dindosar;9. Observatiilor la Raportul de investigatie, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate inconcentrarea economica;10. Declaratiilor facute in timpul audierii din data de 30.01.2002, de catre reprezentantii partilor implicate side catre martorii citati de Consiliul Concurentei, precum si a documentelor depuse de catre partile implicatedupa audiere.

II. Avand in vedere ca:1. La data de 05.01.2000, prin contractul de vanzare cumparare de actiuni nr. VL1/ 05.01.2000, incheiat intreSC PETROBANAT HOLDING SRL26 si FONDUL PROPRIETATII DE STAT, societatea comercialaPETROBANAT HOLDING SRL a achizitionat un numar de 544 138 actiuni ale societatii comercialeFORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea27, reprezentand 72,77% din capitalul social al acestei societati; prinaceasta operatiune SC PETROBANAT HOLDING SRL a dobandit controlul asupra SC FORAJ SONDE SARamnicu Valcea;2. Dobandirea de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL a controlului asupra SC FORAJ SONDE SARamnicu Valcea reprezinta o concentrare economica, asa cum este definita de art. 11 alin.2 lit.b din Legeaconcurentei nr. 21/1996;3. Cifra de afaceri realizata de partile implicate in anul 1999 depaseste pragul de minimis prevazut de art.15din Legea concurentei nr.21/1996;4. La data de 01.06.2001 s-a depus formularul de notificare a concentrarii economice realizate de catre SCPETROBANAT HOLDING SRL prin preluarea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea,inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. RS – 143/01.06.2001. Notificarea a devenit efectiva la data de07.09.2001, fapt comunicat societatii PETROBANAT HOLDING SRL prin adresa Consiliului Concurenteinr. V2 – 1499/04.07.2001. La data de 08.10.2001, prin Ordinul nr. 178 emis de catre Presedintele ConsiliuluiConcurentei, s-a declansat investigatia privind concentrarile economice realizate de catre: SCPETROBANAT HOLDING SRL - SC FORAJ SONDE SA Craiova28, dl. CRISTESCU VALENTINMARIUS29 – SC FORAJ SONDE SA Bascov30, SC FORAJ SONDE SA Craiova – SC FORAJ SONDE SAZadareni31 si SC PETROBANAT HOLDING SRL – SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea. Prin adresa nr.V2 - 1684/10.10.2001, SC PETROBANAT HOLDING SRL a fost instiintata despre acest fapt ;

26 Sediu: comuna Sag Timiseni, Str. XI, nr.6, judet Timis ; Nr. de inmatriculare la Registrul Comertului: J35/732/199227 Sediu: Ramnicu Valcea, str. Radu de la Afumati, nr.28, judet Valcea; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 38/1296/199228 Sediu: Craiova, str. Fratii Buzesti, nr.4, judet Dolj; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 16/2746/199229 Adresa: Timisoara, Bld. Take Ionescu, nr.11-13, sc.A, ap.5, judet Timis.30 Sediu: comuna Bascov, judet Arges; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 03/2714/199231 Sediu: Zadareni, comuna Felnac, judet Arad; Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 02/124/1993

30

5. La data de 30.01.2002 s-a desfasurat sedinta de audiere in Plenul Consiliului Concurentei. In cadrul sedinteide audiere a fost prezentat Raportul de investigatie, iar reprezentantii partilor implicate si martorii citati decatre Consiliul Concurentei si-au exprimat opiniile cu privire la concentrarile economice investigate. La datade 07.02.2002 a avut loc sedinta de deliberare, in cadrul careia – dupa analizarea Raportului de investigatie, aobservatiilor la Raport, a declaratiilor facute in timpul audierii si a documentelor depuse de partile implicatesi de catre martori dupa audiere – Plenul Consiliului Concurentei a adoptat prezenta Decizie;

III. Luand in considerare urmatoarele motive:1. Societatea achizitoare, SC PETROBANAT HOLDING SRL, are ca obiect principal de activitatecomercializarea de combustibili lichizi si produse derivate, lubrifianti, produse de racire, de curatire si oricealte tipuri de produse pentru autovehicule;2. Societatea achizitionata, SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea, are ca obiect principal de activitateforajul sondelor de cercetare geologica, exploatare si injectie pentru titei si gaze, ape termale si mineralizate sipentru alte substante.3. SC PETROBANAT HOLDING SRL face parte din grupul de societati controlate in mod direct sau indirectde catre dl. Cristescu Valentin Marius, societati comerciale active in diverse domenii de activitate; SC FORAJSONDE SA Ramnicu Valcea nu detine controlul asupra unui alt agent economic;4. La data preluarii controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea - 05.01.2000, grupul desocietati comerciale controlate de catre dl. Cristescu Valentin Marius detinea controlul asupra: SC FORAJSONDE SA Craiova, SC FORAJ SONDE SA Bascov si SC FORAJ SONDE SA Zadareni, societaticomerciale active in domeniul de activitate al SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea; la data depuneriiformularului de notificare – 01.06.2001, grupul in cauza dobandise controlul si asupra SC FORAJ SONDESA Stoina32, societate ce activa de asemenea in domeniul de activitate al SC FORAJ SONDE SA RamnicuValcea, operatiune de concentrare economica autorizata de Consiliul Concurentei prin Decizianr.354/07.07.2000;

Piata relevanta5. Piata relevanta se compune din piata relevanta a produsului si piata relevanta geografica;6. Conform Hotararii de Guvern nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economianationala, activitatile prestate de catre societatea achizitionata sunt definite ca activitati anexe extractieipetrolului si gazelor naturale, executate in terenurile petroliere si gazeifere pe baza de taxa sau contract sicuprind: forare, reforare, forare la suprafata; inlocuirea, repararea si demontarea sondelor; cimentareaputurilor; pomparea; astuparea si abandonarea sondelor si alte activitati anexe. Aceste activitati se gasescclasificate la: sectiunea A, subsectiunea DA, diviziunea 11, grupa 113, clasa 1130 – Activitati de serviciianexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile).7. In functie de scopul forajului efectuat, se pot deosebi doua tipuri de foraj: de cercetare si de exploatare.Aceste tipuri de foraj se executa cu acelasi tip de instalatii, insa datorita scopului diferit pe care il aureprezinta doua piete distincte.Prin executia unui foraj de cercetare se urmareste traversarea tuturor formatiunilor geologice, se facmasuratori geofizice complexe, se prevaleaza probe din formatiunile traversate, se probeaza si se fac testepentru stabilirea acumularilor de fluide din rocile poros-permeabile si se stabilesc gradientii de presiune.Executia unui foraj de cercetare implica asumarea riscurilor privind aparitia « dificultatilor de lucru » (avariiin operatiunile descrise mai sus si complicatii oferite de necunoasterea conditiilor geologice). Toateoperatiunile care se executa pentru un foraj de cercetare implica durate mai mari si costuri suplimentare.Un foraj de exploatare se executa de pe locatii aflate in interiorul unor perimetre delimitate si traverseazaformatiuni geologice deja cunoscute prin intermediul unui foraj de cercetare. In documentatia unui foraj deexploatare se gasesc informatii privind succesiunea formatiunilor geologice, gradul de consolidare, existentaacumularilor de fluide (gaze, titei, apa de zacamant) si nivelul presiunilor din porii rocilor cu acumulari defluide.

8. In functie de adancimea de foraj, se pot deosebi trei tipuri de foraj, pentru fiecare dintre aceste tipuri deforaj folosindu-se instalatii diferite:

- foraj de mica adancime (pana la 1200 m) – instalatii tip T50;- foraj de medie adancime (1201 – 2800 m) – instalatii tip F100 si F125;- foraj de mare adancime (peste 2801 m) – instalatii tip F200, F300 si F400.

32 Sediu: comuna Stoina, judet Gorj; Nr. de inmatriculare la Registrul Comertului: J318/1379/1992

31

9. Piata relevanta a produsului este piata pe care actioneaza societatea FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea,fiind constituita din:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime;

10. Din informatiile furnizate de catre agentii economici prezenti pe aceste piete rezulta faptul ca toatesocietatile comerciale de foraj sonde pot desfasura activitatea specifica pe intreg teritoriul Romaniei;beneficiarul activitatii de foraj sonde – SNP PETROM SA – este prezent, prin intermediul sucursalelor sale,pe intreg teritoriul tarii. Pe aceste considerente, piata relevanta geografica este reprezentata de teritoriulRomaniei;11. Pe pietele relevante identificate, cotele de piata detinute de partile implicate in operatiunea de concentrareeconomica, inclusiv grupul din care acestea fac parte, in anul 2000 sunt urmatoarele:

- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime – 8,6%;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime – 13,8%;- piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime – 46,9% ;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime – 19,9%;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime – 39,6%;- piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime – 81%;

12. Conform art.13 din Legea concurentei nr.21/1996, o concentrare economica este interzisa dacaindeplineste in mod cumulativ 2 conditii:

g) sa aiba ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominanteh) sa conduca sau sa poata conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturarea semnificativa a

concurentei.

In speta s-au constatat urmatoarele:- grupul de societati comerciale controlate de dl. Cristescu Valentin Marius isi creeaza, ca urmare a

operatiunilor de concentrare economica ce au constituit obiectul investigatiei, o pozitie dominantadoar pe 3 piete relevante, asa cum au fost ele definite, respectiv: piata serviciilor de foraj sonde decercetare de mare adancime, piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime si piataserviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime;

- piata serviciilor de foraj sonde33 functioneaza aproape ca un monopson, SNP Petrom SA Bucurestifiind beneficiara a 90-95% din volumul total al lucrarilor de foraj sonde;

- SNP Petrom SA Bucuresti atribuie lucrarile de foraj pe baza unui Regulament de licitatie propriu,aprobat in Consiliul de Administratie al SNP Petrom SA Bucuresti in data de 07.12.1999;

- prin derogare de la reglementarile legale din materia achizitiilor publice, SNP PETROM SABucuresti atribuie majoritatea contractelor de foraj prin incredintare directa – ca regula – desi inmateria achizitiilor publice aceasta forma de incredintare este prevazuta ca o situatie de exceptie,regula fiind atribuirea contractelor prin licitatie; spre exemplificare, aceasta forma de atribuire acontractelor de foraj a fost utilizata de catre SNP PETROM SA Bucuresti in proportie de: 97% in1999, 65% in 2000, 74% in anul 2001;

- singura forma de publicitate in cazul atribuirii lucrarilor de foraj este trimiterea unei invitatiisocietatilor de foraj nominalizate de catre SNP PETROM SA Bucuresti;

- cotele de piata si, implicit, pozitia detinuta pe piata de catre societatile de foraj, depind de numarul demetri forati, deci de numarul de contracte de foraj incheiate cu SNP PETROM SA Bucuresti;

- numarul de contracte de foraj incheiate de catre SNP PETROM SA depinde de planul de investitii alacesteia;

- cotele de piata detinute de catre societatile de foraj sunt fluctuante;- societatile comerciale de foraj nu se pot concura prin pret, deoarece valoarea maxima a acestuia a

fost negociata de catre SNP PETROM SA si Asociatia Contractorilor de Foraj din Romania - ACFR,asociatie care include toate societatile comerciale de foraj din tara si nici prin calitatea serviciiloroferite, toate dispunand de aceleasi tipuri de instalatii.

33 Piata serviciilor de foraj sonde a fost definita la pct.9 din prezenta Decizie

32

Concluzii:13. Desi prin intermediul operatiunilor de concentrare economica ce au constituit obiectul investigatiei,societatile membre ale grupului controlat de dl. Cristescu Valentin Marius isi creeaza o pozitie dominanta pe3 piete relevante - aceasta pozitie nu poate conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturareasemnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13 din Legea concurentei.

In temeiul dispozitiilor art.21 alin.(4) lit. a ) si b) si art.51 alin.(2) lit. b)

DECIDE

Art.1. Se autorizeaza concentrarea economica realizata de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL prindobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea, deoarece aceasta nu poate conduce larestrangerea, impiedicarea sau denaturarea semnificativa a concurentei, asa cum prevede art.13 din Legeaconcurentei.Art.2. SC PETROBANAT HOLDING SRL este obligata, conform prevederilor art.33 alin. (1) lit. a) dinLegea concurentei nr.21/1996, sa plateasca taxa de autorizare a concentrarii economice notificate.

Art.3. Taxa de autorizare, conform prevederilor Instructiunilor date de Consiliul Concurentei in aplicareaart.33 alin (2) din Legea concurentei nr.21/1996 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrariloreconomice, calculata pe baza datelor furnizate in notificare si a cifrei de afaceri comunicate de catre SCPETROBANAT HOLDING SRL prin adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr.V2- 54/22.01.2002,este de 819 508 153 (opt sute nouasprezece milioane cinci sute opt mii o suta cincizeci si trei) lei.

Art.4. In termen de 5 zile de la depunerea Formularelor de Bilant contabil la DGFPCFS, SC PETROBANATHOLDING SRL va transmite la Consiliul Concurentei copii dupa bilanturile contabile ale SC FORAJSONDE SA Ramnicu Valcea, SC FORAJ SONDE SA Craiova, SC FORAJ SONDE SA Zadareni si SCFORAJ SONDE SA Bascov. Consiliul Concurentei isi rezerva dreptul de a recalcula cuantumul taxei deautorizare in situatia in care datele din Bilant difera semnificativ fata de cele comunicate.

Art.5. Suma reprezentand taxa de autorizare se va vira in termen de maxim 30 (treizeci) zile de la dataprimirii prezentei Decizii de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL la bugetul de stat, cu ordin de plata tiptrezorerie, in contul 361280036302 deschis la BNR Sucursala judetului Timis, beneficiar trezoreria judetuluiTimis, cu mentiunea: “pentru autorizarea concentrarii economice”. Pe verso ordinului de plata se va mentiona:cod cont: 20170103. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei.

Art.6. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata, conform prevederilor art.52 alin (3), in termen de 30de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios – Administrativ.

Art.7. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii ei.

Art.8. Departamentul Servicii si Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducereala indeplinire a prezentei Decizii.

Art.9. Secretariatul General va transmite aceasta Decizie la:

SC PETROBANAT HOLDING SRL

Adresa: Sag, Str. XI, nr.6, judet TimisNr. de inmatriculare laRegistrul Comertului: J35/732/1992Cod fiscal: AR4712206Telefon: 056199200Fax: 056199200SC FORAJ SONDE SA Ramnicu ValceaAdresa: Rm. Valcea, Str. Radu de la Afumati, nr.28, judet ValceaNr. de inmatriculare laRegistrul Comertului: J38/1296/1992Cod fiscal: R2618033Telefon: 050744420

PRESEDINTE,

THEODOR VALENTIN PURCAREA

33

NOUA POLITICA A COMISIEI EUROPENE IN DOMENIUL ACORDARIIIMUNITATII TOTALE SAU PARTIALE MEMBRILOR UNUI CARTEL

Daniela BADILA

Temeiul legal al luptei contra cartelurilor estereprezentat de art.81 din Tratatul Uniunii Europene,numit in cele ce urmeaza Tratat, care prevede ca:

(1) Vor fi interzise ca fiind incompatibile cu PiataComuna toate intelegerile dintre agenti economici,deciziile asociatiilor de agenti economici sipracticile concertate care pot afecta comertul dintreStatele Membre si care au ca obiect sau efectimpiedicarea, restrictionarea sau denaturareaconcurentei in cadrul Pietei Comune, in special celecare:

a) fixeaza, in mod direct sau indirect,preturile de vanzare sau de cumparare orialte conditii comerciale;

b) limiteaza sau controleaza productia,pietele, dezvoltarea tehnica sau investitiile;

c) impart pietele sau sursele deaprovizionare;

d) aplica conditii diferite la tranzactiiechivalente cu alti parteneri de comert,plasandu-i pe acestia intr-o pozitiedezavantajoasa din punct de vedereconcurential;

e) conditioneaza incheierea unui contract deacceptarea de catre alte parti a unorobligatii suplimentare care, nici prinnatura lor si nici conform uzantelorcomerciale, nu au legatura cu subiectulacestui contract.

(2) Orice intelegeri sau decizii prohibite conformacestui articol vor fi in mod automat interzise.(3) Prevederile paragrafului (1) pot fi, totusi,declarate inaplicabile in cazul:

- oricaror intelegeri sau categorii deintelegeri dintre agenti economici,

- oricaror decizii sau categorii de decizii aleasociatiilor de agenti economici,

- oricaror practici concertate sau categoriide practici concertate,

care contribuie la imbunatatirea productiei saudistributiei de bunuri sau la promovarea progresuluitehnic/economic, permitand in acelasi timpconsumatorilor o impartire corecta a beneficiilorrezultatesi care nu:

a) impun agentilor economici implicatirestrictii care nu sunt indispensabilepentru atingerea acestor obiective;

b) dau posibilitatea acestor agenti economicide a elimina concurenta pe o partesubstantiala a pietei produsului in cauza.”

Amenda maxima pe care Comisia Europeana,numita in continuare Comisia, o poate impune intr-un caz de cartel este stabilita de RegulamentulConsiliului nr.17/1962, care este primareglementare de aplicare a art.81 si 82 din Tratat.Conform art.15(2) din aceasta reglementare,Comisia poate impune agentilor economici - prindecizie – amenzi de la 1000 pana la 1 milion Eurosau o suma de pana la 10% din cifra de afacerirealizata in anul precedent recurgerii lacomportamentul anticoncurential fiecarui agenteconomic care - in mod intentionat sau nu - aincalcat prevederile art.81(1) sau art.82 din Tratat.

Toate deciziile luate de catre Comisie in cazurile decartel pot fi atacate in fata Curtii de Prima Instantasi, ulterior, in fata Curtii Europene de Justitie, carese bucura de discretie totala in a reduce sau a cresteamenzile aplicate de catre Comisie.

Dupa cum se stie, cartelurile secrete reprezinta celemai grave incalcari ale regulilor de concurenta,odata ce ele au ca rezultat preturi mai mari pentruconsumatori. Detectarea, interzicerea sisanctionarea cartelurilor este una dintre cele maimari prioritati ale Comisiei Europene in domeniulpoliticii de concurenta. In acest sens, cea mai mareprovocare in lupta contra acestor carteluri esteaceea de a penetra caracterul secret al acestora.

Urmand experienta SUA in domeniu, ComisiaEuropeana a adoptat - in anul 1996 - pentru primadata o Nota prin care acorda imunitate sau oreducere a amenzii companiilor care ajutau Comisiasa descopere si sa sanctioneze cartelurile. Aceastapolitica a contribuit in mod substantial la adoptarea,in anul 2001, a 10 decizii in cazuri de cartel, deciziiprin care au fost sanctionate 56 de companii.Cuantumul acestor amenzi a fost de 836 milioaneEuro, considerat a fi un adevarat record comparativcu oricare dintre anii precedenti.

34

Necesitatea adoptarii, in 1996, a unei politici deindulgenta in raport cu agentii economiciparticipanti la un cartel, materializata fie inimunitate, fie in reducerea amenzii, a aparut pentrua impulsiona anumiti agenti economici participantila asemenea intelegeri ca – in situatia in care ar fidorit sa puna capat implicarii lor - sa informezeComisia asupra existentei cartelului, si aceasta faraa fi impiedicati de asumarea riscului de a fisanctionati aspru, in considerarea calitatii lor departicipanti la intelegerea respectiva.Dupa o perioada de 5 ani de aplicare a Noteiprecedente din 1996, Comisia a ajuns la concluziaca a acumulat suficienta experienta in aplicareapoliticii de indulgenta fata de participantii la uncartel si a decis ca este necesar sa modifice politicain aceasta materie. Din experienta acestor 5 ani, areiesit ca efectivitatea principiilor care au stat labaza acestei politici ar putea fi imbunatatita in ceeace priveste transparenta si certitudinea conditiilorpe baza carora se poate acorda orice reducere avreunei amenzi. Pentru a creste efectivitateapoliticii de indulgenta trebuie sa existe o legaturastransa intre nivelul de reducere a amenzilor sivaloarea contributiei companiei respective instabilirea, de catre Comisie, a incalcarii legii.Astfel, la data de 14.02.2002, a intrat in vigoarenoua Nota a Comisiei Europene privind imunitateasi reducerea amenzilor in cazurile de cartel, care oinlocuieste pe cea din 1996. Comisarul Europeanpentru Concurenta, Mario Monti, a declarat ca„politica de indulgenta din 1996 a jucat un rolimportant in descoperirea si sanctionareacartelurilor secrete din ultimii 5 ani. Noua politicain acest domeniu va stimula si mai mult denuntareaacestor practici prin care companiile realizeazaprofituri ilicite pe seama consumatorilor”.Ca nota generala, Comisia considera ca este ininteresul comunitar sa acorde un tratamentfavorabil agentilor economici care coopereaza cu eain anumite circumstante bine determinate,cooperare care are ca rezultat depistarea siinterzicerea cartelurilor. Cartelurile secrete intredoi sau mai multi concurenti, ce au ca obiectfixarea preturilor, a productiei sau a cotelor devanzare, impartirea pietelor, inclusiv trucarealicitatiilor sau restrictionarea importurilor/exporturilor sunt considerate ca facand parte dincategoria celor mai grave restrictii ale concurenteicare, in final, duc la cresterea preturilor si lareducerea posibilitatilor consumatorilor de a alege.In aceasta situatie, se considera ca interesulconsumatorilor si al cetatenilor in a se asigura caasemenea practici sunt detectate si interziseprevaleaza asupra interesului autoritatii deconcurenta de a sanctiona agentii economici care,desi implicati intr-un cartel, coopereaza cu aceasta,ajutand la descoperirea si interzicerea cartelului.

Comisia Europeana considera ca o contributiedecisiva la deschiderea unei investigatii sau ladescoperirea unei incalcari poate justifica acordareaimunitatii in ceea ce priveste aplicarea unei amenziagentului economic in cauza, sub conditiaindeplinirii anumitor cerinte suplimentare. Deasemenea, cooperarea unuia/mai multor agentieconomici poate justifica o reducere a unei amenzide catre Comisie, dar aceasta reducere trebuie sareflecte contributia actuala a agentului economicrespectiv, in ceea ce priveste calitatea informatieifurnizate si momentul furnizarii acelei informatii, lastabilirea de catre Comisie a incalcarii. De remarcateste faptul ca, potrivit acestei noi reglementari, vorbeneficia de reduceri ale amenzilor acei agentieconomici care furnizeaza Comisiei dovezi care auo valoare semnificativa in raport cu cele aflate dejain posesia Comisiei.

In ceea ce priveste imunitatea, Comisia va acordaimunitate unui agent economic de la aplicarea uneiamenzi ce altfel i s-ar fi aplicat atunci cand:

a) acesta este primul care trasmite dovezicare – din punctul de vedere al Comisiei –o pot indreptati sa adopte o decizie dedeclansare a unei investigatii in sensulart.14 (3) din Regulamentul Consiliuluinr.17/1962 in legatura cu un eventual,pretins cartel ce afecteaza Comunitatea.Imunitatea in acest caz va fi acordatanumai sub conditia ca, la momentultransmiterii dovezilor, Comisia sa nu aibain posesie suficiente probe pentru a adoptao decizie de declansare a unei investigatiiconform art.14 (3) din RegulamentulConsiliului nr.17/1962 in legatura cu uneventual, pretins cartel ce afecteazacomunitatea.

b) acesta este primul care trasmite dovezicare– din punctul de vedere al Comisiei –o pot indreptati sa descopere o incalcare aart.81 din Tratatul EC in legatura cu uneventual, pretins cartel ce afecteazaComunitatea. Imunitatea in acest al doileacaz va fi acordata numai sub rezervaindeplinirii cumulative a urmatoarelor 2conditii:

- Comisia sa nu aiba, la momentultransmiterii dovezilor, suficiente probepentru a descoperi o incalcare a art. 81 dinTratatul EC in legatura cu un eventual,pretins cartel ce afecteaza Comunitatea,

- nici unui agent economic nu i s-a acordatimunitate conform lit.a) referitor lacartelul in cauza.

In plus fata de conditiile mentionate, pentru ca unagent economic sa se bucure de imunitate, acesta va

35

trebui sa indeplineasca cumulativ si urmatoareleconditii:

c) sa coopereze in mod total, continuu siexpeditiv pe parcursul desfasurariiprocedurii administrative a Comisiei si saii furnizeze acesteia toate probele careintra in posesia sa ori care ii suntdisponibile referitor la incalcareasuspectata. In particular, ramane ladispozitia Comisiei sa raspunda pe scurtoricarei cereri care poate contribui lastabilirea faptelor in discutie;

d) sa puna capat implicarii sale in practicasuspectata a constitui o incalcare, dar numai tarziu de momentul transmiteriiprobelor conform lit.a) sau b);

e) sa nu fi facut pasi pentru a obligat altiagenti economici sa participe la savarsireapracticii ilegale.

Referitor la procedura, agentul economic caredoreste sa beneficieze de imunitate va contactaComisia – Directoratul General pentru Concurenta.Daca se constata de catre Comisie ca nu suntindeplinite cumulativ conditiile stabilite anterior,agentul economic va fi informat neintarziat caimunitatea nu este disponibila pentru incalcareasuspectata.

Daca imunitatea este disponibila pentru incalcareasuspectata, pentru a indeplini conditiile stabilite lalit.a) sau b), agentul economic poate:

a) sa transmita imediat Comisiei toateprobele referitoare la incalcareasuspectata, de care dispune la acelmoment;

b) initial sa prezinte aceste dovezi in termeniipotetici, caz in care va trebui sa prezinte olista descriptiva a probelor pe care isipropune sa le dezvaluie la o dataulterioara. Aceasta lista trebuie sa reflectecu acuratete natura si continutul dovezilor,pastrand insa natura ipotetica a dezvaluirii.Pentru a ilustra natura si continutuldovezilor, se pot prezenta copii dupadocumente, ale caror parti „sensibile” aufost sterse.

In ambele cazuri, Directoratul General pentruConcurenta va transmite o confirmare scrisa aaplicatiei pentru imunitate a agentului economic,confirmand data la care acesta fie a transmis probe,fie a prezentat Comisiei lista descriptiva. Odata ce Comisia a primit dovezile transmise deagentul economic si a verificat daca acestaintruneste conditiile stabilite la pct.a) sau b), ii vaacorda agentului economic imunitate conditionalain scris de la aplicarea amenzilor.In mod alternativ, Comisia va verifica daca naturasi continutul dovezilor descrise in lista furnizata deagentul economic indeplinesc conditiile stabilite la

pct. a) sau b) si va informa in acest sens agentuleconomic. Daca dezvaluirea dovezilor are loc numai tarziu de data stabilita si daca, dupa verificare,se constata ca acestea corespund descrierii facute inlista, Comisia va acorda agentului economicimunitate conditionala in scris de la aplicareaamenzilor.In situtia in care un agent economic nu indeplinesteconditiile stabilite la pct. a) sau b), acesta isi poateretrage dovezile pe care le-a furnizat in scopuldobandirii imunitatii sau poate cere Comisiei caacestea sa fie luate in considerare pentrru oreducere a amenzii ce ii va fi aplicata, el neputandbeneficia de imunitate.Comisia nu va lua in considerare alte aplicatiipentru imunitate inainte de a-si mentiona pozitiaasupra unei aplicatii actuale referitoare la aceeasiincalcare.Daca la sfarsitul procedurii administrative, agentuleconomic a indeplinit conditiile stabilite pentru aputea beneficia de imunitate, Comisia va mentionaacest aspect in decizia pe care o va adopta.

Reducerea unei amenziAgentii economici care nu indeplinesc conditiilepentru a beneficia de imunitate pot beneficia insade reducerea amenzii prevazute pentru savarsireapracticii anticoncurentiale in cauza. In acest sens,un agent economic trebuie sa furnizeze Comisieidovezile incalcarii suspectate, iar acestea trebuie saaiba o valoare suplimentara semnificativa in raportcu dovezile aflate deja in posesia Comisiei. Maimult, agentul economic respectiv trebuie sa punacapat implicarii sale in practica suspectata a incalcaprevederile legale si aceasta nu mai tarziu demomentul la care a informat Comisia asuprapracticii respective.Conceptul de „valoare suplimentara” se refera lamasura in care dovezile furnizate de agentuleconomic care a aplicat in vederea obtinerii uneireduceri a amenzii intaresc, prin natura sau niveluldetaliilor, capacitatea Comisiei de a dovedi faptelein cauza. In efectuarea acestei analize, Comisia valua in considerare, in general, dovezi scriseoriginare din perioada de timp in care s-au savarsitfaptele, dovezi care au o valoare mai mare decatdovezile stabilite subsecvent. In mod similar,probele direct relevante pentru dovedirea faptelor inchestiune vor fi considerate ca avand o valoare maimare decat cele care au doar o relevanta indirecta.In decizia finala pe care o va adopta la sfarsitulprocedurii administrative, Comisia va preciza, pede o parte, daca dovezile furnizate de un agenteconomic prezinta valoare suplimentarasemnificativa fata de cele aflate deja in posesiaComisiei in acea perioada si, pe de alta parte,nivelul reducerii de care va beneficia agentuleconomic in ceea ce priveste amenda care – in lipsacooperarii – i s-ar fi aplicat.

36

Referitor la acest ultim aspect, nivelul reduceriiamenzii, in Nota se precizeaza ca acesta variaza dela 20-50%, astfel:

- amenda va fi redusa in proportie de 30-50% in cazul primului agent economiccare indeplineste conditiile pentru abeneficia de reducerea amenzii;

- al doilea agent economic care indeplinesteconditiile mentionate va beneficia de oreducere a amenzii de 20-30%;

- agentii economici urmatori, careindeplinesc de asemenea conditiilementionate, vor primi o reducere a amenziide pana la 20%.

Pentru a determina nivelul reducerii pentru fiecaredintre aceste categorii, Comisia va lua inconsiderare momentul la care au fost transmiseprobele care intrunesc conditiile stabilite si masurain care acestea prezinta o valoare suplimentarasemnificativa. De asemenea, Comisia poate lua inconsiderare durata si continuitatea cooperariiagentului economic, ulterioara datei transmiteriiprobelor.In plus, daca un agent economic furnizeaza doveziprivitoare la fapte necunoscute anterior de catreComisie , care au o legatura directa cu gravitatea sidurata cartelului suspectat, Comisia nu va lua inconsiderare aceste elemente atunci cand stabilesteamenda ce va fi impusa agentului economic carefurnizeaza aceste probe.In ceea ce priveste procedura, agentul economiccare doreste sa beneficieze de o reducere a uneiamenzi trebuie sa furnizeze Comisiei dovezileprivind cartelul in cauza. Agentului economic i seva transmite o confirmare de primire de catreDirectoratul General pentru Concurenta,mentionandu-se data la care probele relevante aufost transmise. Comisia nu va lua in considerarenici o transmitere a vreunei probe de catre unaplicant, efectuata in vederea reducerii unei amenzi,inainte de a fi luat o pozitie privind la oriceaplicatie existenta pentru imunitate conditionala inlegatura cu aceeasi incalcare suspectata.In situatia in care Comisia ajunge la concluziapreliminara ca probele transmise de catre agentiieconomici prezinta valoare suplimentara, vainforma agentii economici, in scris, despre intentiasa de a aplica o reducere a vreunei amenzi prinincadrarea intr-una dintre categoriile mentionate, numai tarziu de data notificarii raportului (statementof objections) .In decizia pe care o va adopta la finalizareaprocedurii administrative, Comisia va evaluapozitia fiecarui agent economic care a notificat invederea reducerii unei amenzi.

Principalele aspecte ale noii politici de indulgentain raport cu politica anterioara a Comisiei in acestdomeniu

Una dintre cerintele necesare pentru a obtinebeneficiul imunitatii, conform politicii din 1996,era aceea ca agentul economic care aplica sa nu fiactionat ca instigator sau sa nu fi jucat un roldeterminant in cartelul respectiv. Aceasta cerinta nua mai fost retinuta in noua politica, intrucatexperienta acumulata a aratat ca notiunea deinstigator era oarecum vaga, in rare cazuri fiind clardaca si cine este instigator intr-un cartel; deexemplu, cine este liderul intr-un cartel de 2 sau de3 membrii? Cati lideri pot exista intr-un cartel? Dinacest motiv, efectivitatea vechii politici a avut desuferit.Conform noii politici, cerinta principala pentru abeneficia de imunitate este aceea de a nu fi facutpasi pentru a obliga alti agenti economici saparticipe la savarsirea practicii anticoncurentiale,un standard mult mai clar fata de cel de„instigator”.De aceasta imunitate in ceea ce priveste amendavor beneficia, conform noii politici, companiilecare furnizeaza informatii si probe importante indoua momente cruciale ale investigatiei intr-un cazde cartel: fie furnizeaza Comisiei informatii siprobe care duc la descoperirea de catre Comisie aunui cartel despre care nu avea cunostinta, fiefurnizeaza dovezi cruciale, pe care Comisia nu leavea in posesie si care vor conduce la sanctionareacu succes a membrilor unui cartel despre care aveacunostinta.O alta imbunatatire a noii politici este aceea caagentii economici care aplica pentru obtinereabeneficiului imunitatii totale sau partiale si careindeplinesc conditiile prevazute de reglementarealegala vor fi informati promt de catre Comisieprintr-o scrisoare, care confirma acordareaimunitatii daca aceste conditii sunt indeplinite.Aplicantii pentru imunitate se vor bucura de ungrad sporit de certitudine si transparenta, de vremece ei vor fi informati despre nivelul de reducere aamenzii de care vor beneficia cel mai tarziu la datanotificarii raportului.

Consideratii finaleDin data de 14.02.2002, aceasta Nota inlocuiesteNota precedenta a Comisiei din 1996. Comisia isirezerva dreptul de a examina, daca va fi necesar,posibilitatea modificarii acesteia odata ce aacumulat suficienta experienta in aplicarea ei.Conform practicii Comisiei, faptul ca un agenteconomic a cooperat pe parcursul proceduriiadministrative va fi indicat in orice decizie, pentrua explica motivul acordarii imunitatii sau areducerii amenzii. Faptul ca este garantataimunitatea sau reducerea amenzii nu poate protejainsa agentul economic respectiv de consecintelecivile ale participarii sale la savarsirea uneiincalcari a art.81 din Tratatul de la Roma.

37

PREZENTAREA SCHEMEI DE AJUTOR DE STAT PRIVIND MODUL SICONDITIILE DE VALORIFICARE A BUNURILOR LEGAL CONFISCATE SAU

INTRATE, POTRIVIT LEGII, IN PROPRIETATEA PRIVATA A STATULUI

Roxana EFTIMIE, Marilena BUNA-ZIUA

I.Observatii generale

Potrivit dispozitiilor art.2 alin.(1) dinLegea nr.143/1999 privind ajutorul de stat,„ajutorul de stat inseamna orice sprijin, indiferentde forma, din surse de stat, acordat de autoritatipublice sau de alte organisme care le administreazain numele statului”. Dispozitiile art.2 alin.(6) dinaceeasi lege enumera exemplificativ forme desprijin ce pot constitui ajutor de stat, acestea fiind,totodata, modalitatile concrete in care acesta poatefi acordat. Din coroborarea dispozitiilor art.2 cucele ale art.4 din Legea nr.143/1999, rezulta ca esteajutor de stat acel sprijin acordat din surse alestatului numai anumitor agenti economici, produse,servicii sau regiuni selectate pe baza unor criteriistabilite anterior acordarii acestuia. Pe cale deconsecinta, unii agenti economici, produse, serviciisau regiuni vor beneficia de un avantaj special incomparatie cu ceilalti, acest lucru rezultand dintextul art.2 alin.(2) teza finala.

Conform dispozitiilor art.2 alin.(3) dinLegea nr.143/1999, ajutorul de stat poate lua formaunei scheme de ajutor sau a unui ajutor individual.Schema de ajutor reprezinta, conform dispozitiilorart.2 alin.(4), „sistemul pe baza caruia pot fiacordate alocari specifice de ajutoare agentiloreconomici definiti in mod general si abstract”.Ajutorul individual este, conform art.2 alin.(5),„orice forma de ajutor de stat care nu este acordatpe baza unei scheme de ajutor”, acesta fiind acordatunui anumit agent economic, unui produs realizatde un singur producator sau unui serviciu prestat deun singur prestator.

Conform dispozitiilor art.3 alin.(1) lit.a) silit.b) din Legea nr.143/1999, un ajutor existent esteun ajutor individual sau o schema de ajutor careexista inainte de intrarea in vigoare a legiiajutorului de stat sau care a fost autorizat deConsiliul Concurentei. Pe de alta parte, dispozitiileart.3 alin.(2) din Legea nr.143/1999 prevad ca„alocarile specifice de ajutoare, acordate ca parte aunei scheme de ajutor existente, vor fi considerateajutor existent, in afara de cazul in care Consiliul

Concurentei a solicitat, in mod expres, in decizia saprivind schema de ajutor, notificarea unor astfel dealocari specifice de ajutoare”. Din coroborareadispozitiilor art.3 alin.(2) cu cele ale art.7 din Legeanr.143/1999 rezulta ca un ajutor de stat nou (unajutor individual sau o schema prevazuta de un actnormativ adoptat ulterior intrarii in vigoare a legiiajutorului de stat) precum si modificarile unuiajutor existent nu pot fi puse in aplicare pana candConsiliul Concurentei nu ia o decizie de autorizaresau pana cand ajutorul nu este considerat ca fiindautorizat in conditiile art.3 alin.(1) lit.c). Per acontrario, in cazul unui ajutor existent (un ajutorindividual sau o schema prevazuta de un actnormativ adoptat anterior intrarii in vigoare a legiiajutorului de stat), nu este obligatorie notificarea laConsiliul Concurentei, nefiind nevoie ca acesta sase pronunte asupra acestuia printr-o deciziemotivata, cu o singura exceptie prevazuta dedispozitiile art.3 alin.(2) din Legea nr.143/1999.

Totusi, dispozitiile art.13 alin.(1) dinLegea nr.143/1999 prevad ca „...Daca se consideraca un ajutor existent denatureaza semnificativmediul concurential normal si afecteaza aplicareacorespunzatoare a acordurilor internationale la careRomania este parte, Consiliul Concurentei vasolicita furnizorului de ajutor sa ia masuricorespunzatoare pentru eliminareaincompatibilitatii acestuia cu Legea nr.143/1999”.Conform dispozitiilor art.13 alin.(2) din aceeasilege „daca masurile nu sunt luate de catre furnizorulde ajutor in perioada de timp indicata in solicitare,Consiliul Concurentei poate decide oprireaacordarii ajutorului existent sau poate impuneconditii si obligatii menite sa asigurecompatibilitatea ajutorului cu prezenta lege”.

Prin urmare, desi un ajutor existent nutrebuie sa fie supus controlului ConsiliuluiConcurentei, totusi, acesta are rezervat dreptul de ainterveni si de a lua masuri in cazul in care ajutoruldevine incompatibil cu scopul Legii nr.143/1999privind ajutorul de stat.

38

II. Atribuirile cu titlu gratuit intra sub incidentaLegii nr.143/1999 privind ajutorul de stat

Ordonanta Guvernului nr.128/1998 privindreglementarea modului si a conditiilor devalorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate,potrivit legii, in proprietatea privata a statuluiprevede in art.13 ca Ministerul Finantelor poatetransmite cu titlu gratuit unor persoane fizice saujuridice anumite bunuri intrate in proprietateaprivata a statului.

Dispozitiile art.13 alin.(1) lit.c) dinO.G.nr.128/1998 prevad posibilitatea transmiteriicu titlu gratuit a unor bunuri (materiale cu caracterdocumentar, informational, educativ, stiintific, s.a.)catre persoanele juridice care pot face dovada ca aucalitatea de destinatar initial al acestora. Acestedispozitii indeplinesc conditiile necesare pentru aconsidera ca suntem in prezenta unei scheme deajutor de stat conform dispozitiilor art.2 alin.(4) dinLegea nr.143/1999 privind ajutorul de stat.

Atribuirile cu titlu gratuit prevazute deO.G.nr.128/1998 acordate unor persoane fizice saujuridice care nu sunt agenti economici in sensuldreptului concurentei nu intra sub incidenta Legiiprivind ajutorul de stat deoarece, potrivitprevederilor art.2 alin.(2) din aceasta lege, suntconsiderate ajutoare de stat doar facilitatile acordateunor agenti economici care, in acest fel, obtin unbeneficiu de natura economica sau financiara, pecare nu l-ar fi obtinut in absenta acestor masuri.

Avand in vedere caO.G.nr.128/1998 este anterioara intrarii in vigoare aLegii nr.143/1999, in temeiul dispozitiilor art.3alin.(1) lit.a) din aceasta lege, rezulta ca ne aflam inprezenta unei scheme de ajutor de stat existentepentru care nu exista obligatia notificarii laConsiliul Concurentei. Mai mult, in temeiuldispozitiilor art.3 alin.(2) din aceeasi lege, nu existaobligatia de notificare nici a alocarilor specifice deajutoare de stat acordate in baza unei astfel descheme.

Aparitia Ordonantei de Urgenta aGuvernului nr.38/1998 privind completarea simodificarea O.G.nr.128/1998, aprobata simodificata prin Legea nr.98/1999, a determinatmodificarea schemei de ajutor de stat continuta deart.13 alin.(1) lit.c) din O.G.nr.128/1998 prinintroducerea art.131 care largeste sfera bunurilorintrate in proprietatea privata a statului ce pot fiatribuite cu titlu gratuit. Astfel, art.131 prevede capot face obiectul acestei atribuiri si acele bunuri,altele decat materialele cu caracter documentar,informational, educativ, stiintific etc., ce nu auputut fi valorificate in conditiile legii si pentru careexista utilizatori unici.

Dispozitiile art.14 lit.d) dinH.G.nr.514/1999 privind aprobarea Normelormetodologice de aplicare a O.G.nr.128/1999 prevadca numai persoanele fizice sau juridice care aucalitatea de utilizator unic al bunurilor respectivesunt beneficiare ale ajutorului acordat in bazadispozitiilor art.131.

Datorita faptului ca aceasta modificare aschemei de ajutor de stat a intervenit anteriorintrarii in vigoare a Legii privind ajutorul de stat,dispozitiile art.3 alin.(1) lit.a) si cele ale art.3alin.(2) din aceasta lege sunt pe deplin aplicabile incazul acestei modificari si, pe cale de consecinta,aceasta nu a existat obligatia notificarii la ConsiliulConcurentei.

Ordonanta Guvernului nr.37/2000 privindmodificarea si completarea O.G.nr.128/1998completeaza dispozitiile art.13 alin.(1) prinintroducerea literei e) potrivit dispozitiilor careia sepot atribui cu titlu gratuit bunuri intrate inproprietatea privata a statului persoanelor juridicecare nu indeplinesc conditia de utilizator unic darau calitatea de destinatar initial al bunurilor care nupot fi valorificate in urma unui numar de treilicitatii.

Avand in vedere ca aceasta completare amodificat schema de ajutor de stat existentacontinuta de art.13 alin.(1) lit.c) si de art.131 dinO.G.nr.128/1998, Ministerul Finantelor, in calitatede furnizor al ajutorului, a inaintat ConsiliuluiConcurentei notificarea acestei modificari invederea autorizarii.

Analizand datele continute de formularulde notificare, Consiliul Concurentei a emis Decizianr.355/11.07.2000 prin care a autorizat schema deajutor de stat in forma modificata, apreciind caaplicarea acesteia nu afecteaza semnificativconcurenta pe o anumita piata relevanta si nici nuincalca tratatele internationale la care Romania esteparte.

Prin Ordonanta Guvernului nr.113/2000privind modificarea O.G.nr.128/1998, textul art.13alin.(1) lit. e), introdus prin O.G.nr.37/2000, a fostreformulat, insa aceasta nu a insemnat o modificarea schemei de ajutor de stat existente. Reformulareatextului literei e) a avut ca scop largireaposibilitatilor de valorificare a bunurilor intrate inproprietatea privata a statului ce pot fi atribuite cutitlu gratuit in baza dispozitiilor acesteia.

Astfel, anterior atribuirii, valorificareabunurilor se face de catre organele de valorificareprin bursele de marfuri, direct de la locul dedepozitare sau la locul la care acestea se afla, prinmagazine proprii, licitatie publica sau in regim deconsignatie, dupa caz. In cazul bunurilor care nu s-au putut valorifica in decurs de 30 de zile de la data

39

punerii in vanzare, comisia de evaluare poateproceda la reevaluarea lor, iar daca bunurile nu suntvandute in termen de 150 de zile de la data primeireevaluari se poate proceda la atribuirea gratuita aacestora.

O ultima modificare a schemei de ajutorde stat prevazute de O.G.nr.128/1998, cumodificarile si completarile ulterioare, a avut locprin adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernuluinr.194/2001 privind modificarea si completareaO.G.nr.128/1998.

O.U.G.nr.194/2001 introduce dupa alin.(2)al art.13 un alineat nou, alin.(3), potrivit caruiaMinisterul Finantelor Publice poate atribuipersoanelor juridice, cu titlu gratuit, bunuri intratein proprietatea privata a statului care au fostachizitionate din import in baza unui contract decredit garantat de stat. Este vorba, asadar, delargirea sferei bunurilor intrate in proprietateaprivata a statului ce pot fi atribuite cu titlu gratuitunor persoane juridice.

Dispozitiile alin.(3) introdus prinO.U.G.nr.194/2001 sunt aplicabile acelor situatii incare unii agenti economici au importat bunuri inbaza unor contracte de credit garantate de stat si, caurmare a unor dificultati financiare, nu au pututachita taxele vamale aferente acestora, bunurilerespective intrand in proprietatea privata a statuluiprin efectul legii. Prin nepunerea in functiune autilajelor respective, agentii economici importatorinu realizeaza venituri si sunt in imposibilitate de aachita ratele de credit, obligatia de plata a acestorarevenind Ministerului Finantelor Publice. In bazaacestor prevederi se pot atribui cu titlu gratuit ogama larga de bunuri, dar cu preponderenta bunuride folosinta indelungata, cum ar fi masini si utilajeindustriale.

In urma modificarilor succesive, structuraschemei de ajutor de stat continuta deO.G.nr.128/1998, cu completarile si modificarileulterioare, devine urmatoarea:

- dispozitiile art.13 alin.(1) lit.c) careprevad transmiterea cu titlu gratuit a unor bunuri(materiale cu caracter documentar, informational,educativ, stiintific etc.) catre persoanele fizice saujuridice care pot face dovada ca au calitatea dedestinatar initial al acestora;

- dispozitiile art.131 introdus prinO.U.G.nr.38/1998 care prevad ca pot face obiectulatribuirii cu titlu gratuit si acele bunuri care nu potfi valorificate in conditiile legii si pentru care existautilizatori unici;

- dispozitiile art.13 alin.(1) lit.e) introduseprin O.G.nr.37/2000 si modificate prinO.G.nr.113/2000 care prevad atribuirea cu titlugratuit de bunuri intrate in proprietatea privata a

statului catre persoane juridice care nu indeplinescconditia de utilizator unic dar au calitatea dedestinatar initial pentru bunurile care nu pot fivalorificate in conditiile art.9 si 12 dinO.G.nr.113/2000.

- dispozitiile art.13 alin.(3) introdus prinO.U.G.nr.194/2001 care prevad atribuirea cu titlugratuit catre persoane juridice a unor bunuri intratein proprietatea privata a statului care au fostachizitionate din import in baza unui contract decredit garantat de stat.

Ultima modificare a schemei de ajutor destat existente a fost, de asemenea, notificataConsiliului Concurentei in vederea autorizarii dinpunct de vedere al efectelor asupra concurentei.

Avand in vedere ca beneficiari ai acesteischeme sunt agentii economici definiti in modgeneral si abstract, pietele relevante ce ar putea fiafectate sunt pietele pe care activeaza agentiieconomici beneficiari ai alocarilor specificeacordate in cadrul schemei de ajutor. Nu esteexclusa, in principiu, posibilitatea ca, in anumitecazuri particulare, o alocare specifica sa afectezesemnificativ concurenta pe o anumita piatarelevanta insa, in aceasta situatie, ConsiliulConcurentei are posibilitatea ca, in temeiul art.13alin.(1) din Legea nr.143/1999, sa solicitefurnizorului de ajutor sa ia masurilecorespunzatoare pentru eliminareaincompatibilitatii acestora cu dispozitiile legiiprivind ajutorul de stat.

Adoptarea acestei scheme de ajutor de stata fost determinata de necesitatea evitariicheltuielilor de depozitare, transport, manipulare sidistrugere a acelor bunuri intrate in proprietateaprivata a statului si care nu au putut fi valorificatein conditiile legii. Mai mult, se evita achitarearatelor de credit ale contractelor purtatoare degarantii de stat din bugetul Ministerului FinantelorPublice, situatie creata prin intrarea bunurilorrespective in proprietatea privata a statului si, deasemenea, se asigura sprijinirea agentiloreconomici care beneficiaza de anumite bunuri carese pot dovedi foarte necesare pentru desfasurareaactivitatii lor.

Intrucat O.G.nr.128/1998, cu modificarilesi completarile ulterioare, prevede diversemodalitati de valorificare a bunurilor legalconfiscate, intrate in proprietatea privata a statului,atribuirea acestor bunuri beneficiarilor prevazuti areun caracter aleatoriu si se realizeaza numai dupaepuizarea tuturor procedurilor de valorificare. S-aapreciat, astfel, ca dispozitiile ordonantei nucreeaza, in mod indirect, posibilitatea eludarii decatre beneficiarii schemei de ajutor a dispozitiilorlegale privind obligatiile de plata a taxelor vamale.

40

Avand in vedere toate datele detinute cenu contin nici un indiciu cu privire la o eventualaafectare semnificativa a mediului concurential sinici la o incalcare a aplicarii corespunzatoare atratatelor internationale la Romania este parte,Consiliul Concurentei a hotarat prin Decizianr.71/25.02.2002 sa autorizeze schema de ajutorde

stat astfel cum a fost modificata impunand insafurnizorului, in baza dispozitiilor art.3 alin.(2) dinLegea nr.143/1999, sa notifice alocarile specificeacordate in cadrul schemei agentilor economicicare au mai primit un astfel de ajutor al caruicuantum total depaseste 3 miliarde lei.

41

Decizia nr.71 din 25.02.2002pentru autorizarea modificarii schemei de ajutor de stat existente prevazuta de art.13 alin. (3)din O.G. nr. 128/1998 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor

legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, alineat introdus prinO.U.G. nr. 194/2001 privind modificarea si completarea O.G. nr.128/1998 si de art. 13 alin. 1 lit.

c) si e) si art. 13 ¹ din O.G. nr.128/1998, cu modificarile si completarile ulterioare

PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI

In baza1. Decretului nr.1075/2001 pentru numirea membrilor Consiliului Concurentei;2. Dispozitiilor Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, publicata in Monitorul Oficial nr.370, ParteaI, din 03.08.1999;3. Dispozitiilor Legii concurentei nr.21/1996, publicata in Monitorul Oficial nr.88, Partea I, din30.04.1996;4. Dispozitiilor H.G. nr.599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monotorizare si informarein aplicarea Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, publicata in Monitorul Oficial nr.340, Partea I,din 21.07.2000;5. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat inMonitorul Oficial nr.50 bis, Partea I din 25.03.1997;6. Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui ajutor de stat, publicat inMonitorul Oficial nr.125, Partea I din 24.03.2000;7. Notificarea modificarii schemei de ajutor de stat existente prevazute de art.13 alin. (1) lit. c) si e) siart. 13 ¹ din O.G. nr.128/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza art.13 alin.(3) introdusprin O.U.G. nr.194/2001 privind modificarea si completarea O.G. nr.128/1998 pentru reglementareamodului si conditiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, inproprietatea privata a statului depusa de Ministerului Finantelor Publice prin adresa nr.60108/22.01.2002 si inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RS-AS- nr.4/24.01.2002.8. Notei Directiei Cercetare privind modificarea schemei de ajutor de stat existente notificate.

Pentru urmatoarele considerente:1. Prevederile art.13 alin. 1 lit. c) din O.G. nr.128/1998 aprobata prin Legea nr. 98/1999, indeplinescconditiile necesare pentru a considera ca suntem in prezenta unei scheme de ajutor de stat conformdispozitiilor art.2 alin. 4 din Legea nr.143/1999. Aceasta schema se refera la acordarea gratuita aanumitor bunuri (materiale cu caracter documentar, informational, educativ, stiintific s.a.), iarbeneficiari ai acesteia pot fi numai acele persoane juridice si fizice, care au calitatea de destinatar initialal acestor bunuri. Dispozitiile O.U.G. nr. 38/1998 privind completarea si modificarea O.G. nr.128/1998 au modificat schema de ajutor de stat prevazuta de art.13 alin. 1 lit.c) prin introducerea intextul O.G. nr. 128/1998 a art. 13¹, care dispune ca pot face obiectul acestei atribuiri si acele bunuricare nu au putut fi valorificate in conditiile legii si pentru care exista utilizatori unici, fiind vorba si dealte bunuri decat materialele cu caracter documentar, informational, educativ, stiintific, s.a. despre carese face vorbire in art.13 alin. 1 lit.c) din O.G. nr. 128/1998.2. Prin art. I pct. 7 din O.G. nr. 37/2000 au fost completate dispozitiile art.13 alin. 1 din O.G.nr.128/1998, prin introducerea literei e). Textul literei e) al art. 13 alin. 1 a fost modificat ulterior prinart. I pct. 9 din O.G. nr. 113/2000 insa reformularea acestuia nu constituie o modificare a schemei deajutor existent.3. Art.I pct. 16 din O.U.G. nr. 194/2001 introduce dupa alin. 2 al art.13 un nou alineat potrivit caruia:”Ministerul Finantelor Publice poate atribui, cu titlu gratuit, persoanelor juridice bunuri intrate inproprietatea privata a statului, care au fost achizitionate din import, in baza unui contract de creditgarantat de stat, prin hotarare a Guvernului”. Aceasta completare a art. 13 din O.G. nr. 128/1998constituie o modificare a schemei de ajutor de stat existente prin marirea sferei bunurilor intrate inproprietatea privata a statului ce pot fi atribuite cu titlu gratuit unor persoane juridice.4. Schema de ajutor va avea ca obiect, in urma modificarii, bunurile prevazute de art.13 alin. 1 lit.c)din O.G. nr. 128/1998, bunurile mentionate de art. 13¹ introdus prin O.U.G. nr. 38/1998, bunurilementionate la lit. e) a art. 13 alin. 1 introdusa prin O.G. nr. 37/2000 astfel cum a fost modificata prinO.G. nr. 113/2000 precum si bunurile mentionate la alin. 3 al art.13 introdus prin O.U.G. nr. 194/2001.5. Beneficiarii acestei scheme sunt persoanele fizice si juridice avand calitatea de destinatari initiali aibunurilor prevazute de art.13 alin. 1 lit. c) din O.G. nr. 128/1998, persoanele juridice avand calitatea de

42

destinatari ai bunurilor prevazute de art. 13¹ introdus prin O.U.G. nr. 38/1998, persoanele juridiceavand calitatea de destinatari ai bunurilor intrate in proprietatea privata a statului conform art. 13 alin.1 lit. e) astfel cum a fost modificat prin O.G. nr. 113/2000 precum si persoanele juridice avand calitateade destinatari ai unor bunuri achizitionate din import in baza unor contracte de credit garantate de statconform art. 13 alin. 3 introdus prin O.U.G. nr. 194/2001.6. Modificarea actuala a schemei de ajutor existente, produsa in baza art. 13 alin. 3 introdus prinO.U.G. nr. 194/2001, are ca obiect marirea sferei bunurilor ce pot fi atribuite cu titlu gratuit, prinincluderea acelora care au fost achizitionate din import in baza unui contract de credit garantat de stat sicare au intrat, potrivit legii, in proprietatea privata a statului.Dispozitiile art.13 alin. 3 din O.G.nr.128/1998 sunt aplicabile acelor situatii in care unii agentieconomici au importat bunuri ( utilaje ) in baza unor contracte de credit garantate de stat, prinMinisterul Finantelor Publice, si ca urmare a unor dificultati financiare, nu au putut achita taxelevamale aferente acestora, bunurile respective intrand in proprietatea privata a statului prin efectul legii.Prin nepunerea in functiune a utilajelor respective, agentii economici importatori nu realizeaza veniturisi sunt in imposibilitate de a achita ratele de credit, obligatia de plata a acestora revenind MinisteruluiFinantelor Publice.In baza dispozitiilor art.13 alin. 3 din O.G. nr. 128/1998, astfel cum a fost modificata prin O.U.G. nr.194/2001, se pot atribui cu titlu gratuit o gama larga de bunuri, dar cu preponderenta bunuri defolosinta indelungata, ca de exemplu: masini si utilaje industriale. Aceste bunuri se atribuie agentiloreconomici din intreaga tara, indiferent de zona geografica din care provin si care indeplinesc conditiilestipulate in articolul sus-mentionat.Schema de ajutor de stat prevazuta de dispozitiile art.13 alin. 1 lit.c) si e), art.13 alin. 3 si art.13¹ dinO.G. nr. 128/1998, cu modificarile si completarile ulterioare nu are o durata definita. Se estimeaza,totusi, ca schema va fi aplicata pe o durata de douazeci de ani, in masura in care dispozitiile legale careo instituie nu vor fi modificate.Numarul total estimat al agentilor economici care beneficiaza de alocari specifice in cadrul acesteischeme de ajutor de stat este de 1-25 beneficiari anual.7. Valoarea totala estimata a ajutorului de stat ce va fi acordat sub forma schemei de ajutor de stat peintreaga perioada de aplicare este de circa 1.000.000.000 mii lei, respectiv 50.000.000 mii lei pe fiecaredin ce 20 de ani de aplicare schemei.Suma prevazuta a se acorda anual pentru un agent economic in cadrul schemei de ajutor de stat este demaxim 50.000.000 mii lei.Valoarea totala a ajutorului de stat va fi raportata Oficiului Concurentei in vederea realizariiinventarului ajutoarelor de stat acordate8. Pana in prezent, nu s-au facut studii, analize sau strategii privind pietele afectate de acordarea acestuiajutor de stat sub forma de schema, avand in vedere ca beneficiari ai acesteia sunt agentii economicidefiniti in mod general si abstract. Pietele relevante ce ar putea fi afectate sunt pietele pe care activeazaagentii economici beneficiari ai alocarilor specifice acordate in cadrul schemei de ajutor de stat.Adoptarea acestei scheme de ajutor de stat a fost determinata de necesitatea evitarii cheltuielilor dedepozitare, transport, manipulare si distrugere a acelor bunuri intrate in proprietatea privata a statului sicare nu au putut fi valorificate in conditiile legii. De asemenea, se evita obligatia de achitare a ratelorde credit ale contractelor purtatoare de garantii de stat din bugetul Ministerului Finantelor Publice,situatie creata prin intrarea bunurilor respective in proprietatea privata a statului.Intrucat O.G. nr. 128/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede diverse modalitati devalorificare a bunurilor legal confiscate, intrate in proprietatea privata a statului, atribuirea acestorbunuri beneficiarilor prevazuti are un caracter aleatoriu si se realizeaza numai dupa epuizarea tuturorprocedurilor de valorificare.Astfel, dispozitiile ordonantei sus-amintite nu creeaza, in mod indirect, posibilitatea eludarii de catrebeneficiarii schemei de ajutor a dispozitiilor legale privind obligatiile de plata a taxelor vamale, etc.Mai mult, schema de ajutor in forma rezultata dupa modificare va avea efecte benefice, in sensul ca seva evita efectuarea unor cheltuieli care ar trebui suportate de bugetul de stat si, de asemenea, vor fisprijiniti agentii economici carora li se vor atribui anumite bunuri care se pot dovedi necesare pentrudesfasurarea activitatii lor.9. Avand in vedere cele expuse mai sus, consideram ca schema de ajutor de stat astfel cum a fostmodificata prin O.U.G. nr. 194/2001 nu afecteaza semnificativ mediul concurential normal si nici nuimpiedica aplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte.In temeiul art. 13 alin. 1 din Legea nr. 143/1999, Consiliul Concurentei va supraveghea permanenttoate ajutoarele existente, iar daca va considera ca aceasta schema de ajutor sau alocari specifice incadrule ei afecteaza semnificativ mediul concurential normal si aplicarea corespunzatoare a acordurilor

43

internationale la care Romania este parte va solicita furnizorului de ajutor sa ia masuri corespunzatoarepentru eliminarea incompatibilitatii acestuia cu Legea nr. 143/1999.Drept pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 12 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 143/1999 privindajutorul de stat,

D E C I D EArt.1. Autorizeaza modificarea schemei de ajutor de stat existente prevazuta de art.13 alin. 3 din O.G.nr. 128/1998 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sauintrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, alineat introdus prin O.U.G. nr. 194/2001 privindmodificarea si completarea O.G. nr.128/1998 si de art. 13 alin. 1 lit. c) si e) si art. 13 ¹ din O.G.nr.128/1998, cu modificarile si completarile ulterioare.In cazul in care o alocare specifica in cadrul schemei de ajutor va fi acordata unui agent economic carea mai primit un astfel de ajutor al carui cuantum total depaseste 3 miliarde lei, aceasta alocare specificava fi notificata de furnizorul ajutorului Consiliului Concurentei, conform art.3 alin.2 din Legeanr.143/1999 privind ajutorul de stat.Schema de ajutor de stat modificata se refera la atribuirea cu titlu gratuit a unor bunuri intrate inproprietatea privata a statului catre persoane fizice sau juridice care au calitatea de destinatari aiacestora.Valoarea totala estimata a ajutorului de stat ce va fi acordat sub forma schemei de ajutor de stat peintreaga perioada de aplicare este de circa1.000.000.000 mii lei, respectiv 50.000.000 mii lei pe fiecare din cei 20 de ani de aplicare schemei.Art.2. Prezenta Decizie devine aplicabila la data comunicarii sale.

Art.3. Potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, prezenta Deciziepoate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare.Art.4. Prezenta Decizie va fi comunicata de catre Secretariatul General din cadrul ConsiliuluiConcurentei:

- Ministerului Finantelor Publice, str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucuresti- Oficiului Concurentei, B-dul Libertatii nr.5, Bucuresti

Art. 5. Secretariatul General, Directia Cercetare si Directia Juridic-Contencios din cadrul ConsiliuluiConcurentei vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii.

PRESEDINTE, Theodor Valentin PURCAREA

44

A, B, C…EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE (II)

Roxana MARINESCU

Procesul extinderii către Est a UniuniiEuropene

Destrămarea URSS şi, în consecinţă, sfârşitulrăzboiului rece au modificat sensibil ordineageopolitică şi au pus capăt vechilor modele deechilibru internaţional. În acest contextprocesele de integrare şi extindere a UniuniiEuropene au cunoscut o puternică accelerare şidomină politica europeană a ultimilor ani.Ţările Europei centrale şi de est, Cipru, Maltaşi Turcia s-au găsit, în principiu, în momentullansării procesului de pregătire a aderării laUniunea Europeană în condiţii de egalitate.Realităţile economice şi politice şi evoluţiileacestor ţări au fost însă diferite. UniuneaEuropeană se găseşte în faţa unei provocăriinstituţionale şi politice fără precedent.La 16 iulie 1997 Comisia Europeană a publicatAgenda 2000, un document conceput pentruidentificarea măsurilor necesare pentruîntărirea şi extinderea Uniunii, care prezintă întrei părţi:viitorul principalelor politici comunitare;perspectivele financiare ale Uniunii Europenepentru anii 2000 – 2006;extinderea Uniunii Europene.În ceea ce priveşte extinderea, Agenda 2000include avizele Comisiei asupra cererilor deaderare înaintate de Bulgaria, Republica Cehă,Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România,Slovacia şi Slovenia. Aceste avize au fostelaborate pe baza criteriilor de aderare de laCopenhaga. A fost propus un prim val alextinderii care să includă cinci ţări: Estonia,Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Sloveniaiar negocierile cu Cipru să fie lansate la şaseluni de la încheierea Conferinţeiinterguvernamentale. Situaţia celorlalte ţăriurma să fie examinată în fiecare an.Pentru a “monitoriza” preluarea şi aplicareaacquis-ului comunitar s-a hotărât elaborareapentru fiecare ţară a unei fişe individuale“hartă” care să evidenţieze progresele obţinuteîn acest sens.Agenda 2000 prevedea totodată cadrulfinanciar pentru susţinerea procesului de pre-aderare a ţărilor candidate: programul PHAREaxat cu prioritate pe întărirea capacităţiiadministrative a ţărilor candidate şi finanţareainvestiţiilorîn domenii în care evitareaperioadelor de tranziţie după aderare esteesenţială; un ajutor pentru dezvoltarea

agriculturii şi un ajutor structural destinatpreluării normelor comunitare în privinţainfrastructurii, cu precădere în domeniiletransportului şi al mediului.În decembrie 1997, în timpul reuniunii de laLuxemburg, Consiliul European lansa oficialprocesul care permite extinderea Uniunii.Acest proces include următoarele 13 ţări:Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia,Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, România,Republica Slovacă, Slovenia şi Turcia.Consiliul de la Luxemburg stabilea ca procesullărgirii trebuie să cuprindă:

Conferinţa europeană, cadrul multilaterallansat la 12 martie 1998, cu participarea a 10ţări din Europa centrală, Cipru, Malta şiTurcia;Conferinţa a fost concepută ca un forummultilateral menit să examineze chestiuni deinteres general (politica externă şi de securitatecomună, justiţia şi afacerile interne, domeniileeconomice sau care privesc cooperarearegională). Conferinţa urma să se reunească înfiecare an în prezenţa şefilor de stat sau deguvern şi a Preşedintelui Comisiei Europene şi,dacă este nevoie, la nivel ministerial. Îndecembrie 1999, Consiliul European de laHelsinki a anunţat că viitorul Conferinţeieuropene trebuie reexaminat pentru a ţineseama de evoluţia procesului de aderare.

Procesul de aderare a demarat la 30 martie1998, incluzând la început 10 ţări ale Europeicentrale şi Cipru34).Procesul de aderare are o natură evolutivă şiinclusivă astfel încât toate ţările se vor puteaalătura Uniunii Europene pe baza unor criteriiidentice. Procesul de aderare include ostrategie de pre-aderare, negocieri de aderare,un proces de examinare analitică (“screening”)al preluării legislaţiei comunitare pe baza uneiproceduri ce trebuie urmată de fiecare ţarăcandidată.

Negocierile pentru aderare, deschise la 31martie 1998, conform recomandării ComisieiEuropene, cu şase ţări (Cipru, Republica Cehă,Estonia, Ungaria, Polonia şi Slovenia) se

34 ) Procesul de aderare include în prezent şiMalta şi Turcia

45

concentrează pe condiţiile adoptării şi aplicăriiacquis-ului comunitar de către ţările candidate.Malta, care îşi retrăsese candidatura în 1996 arelansat-o în octombrie 1998.

Chiar dacă negocierile au început la 30 martie1998, stabilirea precisă a poziţiilor denegociere a avut loc după derularea uneiproceduri de evaluare detaliată (“sceening”) asituaţiei fiecărei ţări candidate în funcţie delegislaţia comunitară şi alte prevederi carevizează al doilea şi al treilea “pilon” alconstrucţiei europene. Procesul de screening s-a derulat până în iunie 1999.Această procedură de evaluare a cuprins 11 ţărişi a cuprins iniţial o fază multilaterală învederea unoe clarificări de ansamblu, şi apoi ofază bilaterală pentru examinarea dificultăţilorspecifice fiecărui candidat.

Pe baza acestei analize s-au definit poziţiile denegociere a Uniunii Europene, cu unanimitateavoturilor în Consiliul European, pentru fiecarecandidat participant la negocieri.Întărirea strategiei de preaderare

Solicitată de Consiliul European de la Dublinîn decembrie 1996, întărirea strategiei depreaderare se aplică pentru toate ţărilecandidate din Europa centrală şi de est şi sebazează atât pe instrumentele existente(acordurile de asociere, Cartea Albă a pieţeiinterne şi programul PHARE) cât şi pe uninstrument nou care urma să constituie axaprincipală a strategiei întărite de preaderare:parteneriatele pentru aderare.

Parteneriatele pentru aderare, lansate la 15martie 1998, reunesc într-un cadru unic treielemente fundamentale:domeniile prioritare pentru preluarea acquis-ului;programarea asistenţei financiare a Uniunii;condiţiile pentru obţinerea acestei asistenţe,fondate pe respectarea obligaţiilor care decurgdin acordurile europene de asociere şi peprogresele în realizarea celor trei criterii de laCopenhaga.Parteneriatele precizează modalitatea deeşalonare a instrumentelor destinate să ajutecandidaţii în procesul de pregătire a aderării, înparticular:un program naţional de adoptare a acquis-uluicomunitar, în care fiecare candidat trebuie săprecizeze măsurile legislative, reformeleprivind structurile instituţionale şiadministrative, resursele umane şi bugetarenecesare în fiecare domeniu prioritaridentificat prin parteneriat;

o evaluare comună a priorităo evaluarecomună a ţilor în sfera politicii economice;un pact contra crimei organizate;“hărţile” pieţei interne, elaborate în 1997 deomisarul european însărcinat cu piaţa interna,pentru a permite candidaţilor să se pregăteascăpentru aplicarea acquis-ului comunitar.Comisia s-a angajat să prezinte anualConsiliului European un raport privindprogresele ţărilor candidate în procesul depregătire a aderării.Primul Raport a fost prezentat la 4 noiembrie1998. Pe baza progreselor înregistrate Comisiapoate fie să recomande deschidereanegocierilor pentru un nou grup de ţări, fie săpropună reducerea sau suprimarea ajutoruluipentru preaderare.

Jaloanele cele mai importante pentru evoluţiileviitoare în direcţia întăririi şi extinderii UniuniiEuropene au fost puse în anul 1999:1 ianuarie: “naşterea EURO” şi lansareaUniunii economice şi monetare;24 şi 25 martie: aprobarea de către şefii de statsau de guvern din statele membre, reuniţi laBerlin, a reformelor prevăzute prin Agenda2000;1 mai: intrarea în vigoare a Tratatului de laAmsterdam care prevede întărirea controluluidemocratic şi intervenţia Uniunii în noidomenii, cum sunt crearea de locuri de muncăşi protecţia împotriva criminalităţii organizateşi a imigraţiei clandestine;alegerea în iunie, pentru o durată de cinci ani, aunui nou Parlament european şi intrarea înfuncţiune a noii Comisii Europene prezidate defostul premier italian Romano Prodi.În cadrul Consiliului European de la Berlin s-arealizat un acord global asupra Agendei 2000.În ceea ce priveşte extinderea, acest acordvizează, între altele, crearea a două noiinstrumente specifice preaderării: instrumentulstructural de preaderare (ISPA) şi instrumentulagricol de preaderare (SAPARD). ConsiliulEuropean a stabilit de asemenea cadrulfinanciar corelat cu aceste instrumente şi adecis dublarea ajutorului pentru preaderareîncepând cu anul 2000.

În concluziile Consiliului european de laBerlin din martie 1999, şefii de stat sau deguvern au asigurat ţările candidate că “Extinderea rămâne o prioritate istorică pentruUniunea Europeană. Negocierile pentruaderare se vor derula conform ritmului propriufiecărei ţări şi cât mai repede posibil.”În decembrie 1999, în timpul reuniunii de laHelsinki, Consiliul European a confirmatcaracterul global al procesului de aderare şi adecis, pe baza unei noi recomandări a Comisiei

46

Europene să fie deschise negocieri formale deaderare şi cu celelalte ţări candidate: Bulgaria,Letonia, Lituania, Malta, România şiRepublica Slovacă. Negocierile de aderare cuaceste ţări au fost deschise formal la 15februarie 2000. Consiliul European de laHelsinki a confirmat de asemenea că Turciaeste o ţară candidată, care se va putea alăturaUniunii Europene pe baza aceloraşi criteriicare se aplică celorlalte ţări candidate.Consiliul European de la Helsinki a adoptat deasemenea măsurile necesare pentru convocareaConferinţei interguvernamentale în februarie2000. Această Conferinţă vizează adaptareainstituţiilor Uniunii la exigenţele unei Europelărgite. Finalul lucrărilor a fost prevăzut pentruluna decembrie 2000. După ratificarearezultatelor obţinute în cadrul Conferinţei,Uniunea ar trebui să poată accepta aderarea denoi membri începând cu sfârşitul anului 2002.Procedura de negociere

Procesul negocierilor se desfăşoară sub formaunor serii de conferinţe bilateraleinterguvernamentale între statele membre aleUniunii Europene şi fiecare ţară candidată.După o examinare amănunţită a capitoleloracquis-ului comunitar (“screening”) suntdeschise negocieri cu ţările candiadate pentrufiecare din cele 31 de capitole.În procesul de negocieri, cei cinsprezece suntnegociatori pentru Uniunea Europeană.Preşedintia Consiliului de Miniştri, deţinută lafiecare şase luni de fiecare stat membru,expune poziţiile de negociere adoptate statelemembre.

Fiecare candidat îşi expune candidatura pentrufiecare din cele 31 de capitole de negociere şipoartă negocieri cu statele membre. Fiecareţară candidată are un negociator şef ajutate deo echipă de experţi.Comisia Europeană realizează o monitorizare acandidaţilor şi ia contact direct cu aceştiapentru a găsi soluţii la problemele care apar peparcursul procesului de negociere.Comisia Europeană propune, în numeleUniunii Europene, poziţii comune de negocierepentru fiecare capitol privind aspecte carevizează competenţa comunitară. Poziţiile denegociere sunt aprobate, în unanimitate, decătre statele membre. Reuniunile de negociereau loc la nivelul miniştrilor sau al miniştrilordelegaţi, respectiv al reprezentantilorpermanenţi pentru statele membre şi alambasadorilor sau al negociatorilor şefi pentruţările candidate.Negocierile se poarta individual cu fiecarecandidat, ritmul acestora fiind direct legat degradul de pregătire al fiecarei ţări şi decomplexitatea problemelor care trebuieclarificate.Negocierile vizează capacitatea candidaţilor dea respecta toate obligaţiile care decurg dinstatutul de stat membru al Uniunii Europene şide a aplica acquis-ul comunitar la data aderării,în particular măsurile privind extinderea pieţeiunice, care vor trebui aplicate imediat.Negocierile au de asemenea în vedere ajutorulpentru preaderare pe care Uniunea îl poateacorda pentru a facilita preluarea acquis-ului.Negocierile vizează preluarea si aplicareaefectivă a acquis-ului - divizat în 31 decapitole, după cum urmează:

Capitolul 1: Libera circulaţie a mărfurilor Capitolul 17: Ştiinţă şi cercetareCapitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor Capitolul 18: Educaţie şi formare profesionalăCapitolul 3: Libera circulaţie a serviciilor Capitolul 19: Telecomunicaţiile şi tehnologia

informaţieiCapitolul 4: Libera circulaţie a capitalurilor Capitolul 20: Cultura şi politica în domeniul

audiovizualuluiCapitolul 5: Dreptul societăţilor comerciale Capitolul 21: Politica regională şi instrumentele

structuraleCapitolul 6: Politica în domeniul concurenţei Capitolul 22: MediulCapitolul 7: Agricultura Capitolul 23: Consumatorii şi protecţia sănătăţiiCapitolul 8: Pescuitul Capitolul 24: Cooperare judiciară şi afaceri interneCapitolul 9: Politica în domeniul transporturilor Capitolul 25: Uniunea vamalăCapitolul 10: Fiscalitatea Capitolul 26: Relaţii externeCapitolul 11: Uniunea economică şi monetară Capitolul 27: Politica externă şi de securitate

comunăCapitolul 12: Statistica Capitolul 28: Control financiarCapitolul 13: Politica socială şi ocuparea Capitolul 29: Dispoziţii financiare şi bugetareCapitolul 14: Energia Capitolul 30: InstituţiiCapitolul 15: Politica industrială Capitolul 31: DiverseCapitolul 16: Întreprinderi mici şi mijlocii

47

Dacă ţara candidată îşi asumă un angajamentviabil într-un anumit domeniu de negociere,capitolul respectiv poate fi provizoriu închis.

Rezultatele negocierilor vor trebui incluse într-un proiect de tratat de aderare, supusConsiliului European pentru aprobare şiParlamentului European pentru obţinereaavizului conform. După semnare, tratatul deaderare este supus ratificării statelor membre şiţărilor candidate35), în anumite cazuri fiindnecesară organizarea de referendumuri. Atuncicând acest tratat intră în vigoare candidatuldevine stat membru.

Stadiul procesului de negociere a aderării laUniunea Europeană

Punctul de pornire al acţiunilor derulate atât destatele membre cât şi de ţările candidate în2001 l-au constituit concluziile documenteloradoptate de Comisia Europeană şi ConsiliulEuropean la sfârşitul anului 2000.Comisia a invitat statele membre şi ţărilecandidate să includă în procesul de negocierechestiunile de fond ridicate de cererile pentruperioade de tranziţie şi derogări şi a propus ometodă de analiză a acestor solicitări, făcânddistincţie între cazurile în care solicitările pot ficonsiderate acceptabile, negociabile sauinacceptabile. Comisia a propus de asemeneaadoptarea unei “hărţi (road map)” detaliatecare să indice clar în ce ordine vor trebuiabordate în cursul anilor 2001 şi 2002,problemele nerezolvate. “Itinerarul” trasatdefineşte priorităţile pentru negocieri până îniunie 2002. Această stabilire a priorităţilor sebazează pe analiza făcută de Comisie în ceeace priveşte posibilitatea ca negocierile săavanseze în anumite domenii. Aceastapresupune abordarea cât mai devreme achestiunilor privind piaţa internă, avansarea îndomeniul social şi promovatrea unui programambiţios privind mediul în cursul anului 2001,închiderea provizorie a capitolelor necesită operioada de pregătire mai lungă. Această“hartă” trebuia astfel stabilită astfel încât săgaranteze că toate părţile la negocieri seangajează să respecte un calendar realist. Înplus, aceasta va permite statelor membre să-şiexpună poziţiile asupra problemelor principaleîntr-un interval dat.

35 ) Iniţial se estima că acest proces deratificare poate dura circa doi ani; în prezentţările candidate cele mai avansate speră caprocesul de ratificare a Tratatului de aderare săfie mult mai scurt.

Comisia a propus de asemenea o nouă metodapentru deschiderea negocierilor pentrucapitolele restante în ceea ce priveşte ţărilecandidate cu care negocierile au fost deschiseîn anul 2000, recomandând acestor ţări săelaboreze rapoarte privind poziţia lor încapitolele pe care le consideră pregătite pentrudeschiderea negocierilor.

Principiul diferenţierii şi posibilitatearecuperării decalajelor statuate în momentullansării celui “de-al doilea val” de negocieri deConsiliul European de la Helsinki conformcărora “Ţările candidate incluse în procesul denegocieri în 1999 vor avea posibilitatea să sealăture într-un interval rezonabil ţărilorcandidate cu care negocierile sunt în curs, pemăsura ce sunt pregătite”, au fost reafirmate cuocazia reuniunii de la Nisa a ConsiliuluiEuropean (7-9 decembrie 2000).Cu aceasta ocazie a fost adoptată “harta”propusă de Comisia UE pentru următoarele 18luni pentru a uşura continuarea negocierilor şipentru a permite, în acelaşi timp, celor maipregătite ţări să avanseze mai repede. ConsiliulEuropean a considerat că această strategie,împreună cu concluziile ConferinţeiInterguvernamentale privind reformainstituţională vor permite Uniunii, conformobiectivului fixat de Consiliul European de laHelsinki, să primească noi membri începând cusfârşitul anului 2002, astfel încât aceştia săpoată participa la alegerile pentru viitorulParlament European, în 2004.

Planul de priorităţi pentru al doilea semestru alanului 2001, pe durata preşedinţiei belgiene,prevedea negocierea următoarelor capitole:politica în domeniul concurenţei, transporturi,energie, fiscalitate, uniunea vamală, agricultura(mai ales aspectele din domeniul veterinar şifitosanitar), pescuit, justiţie şi afaceri interne şicontrolul financiar.Planul de priorităţi pentru primul semestru alanului 2002, respectiv pe durata preşedinţieispaniole a Consiliului European, avea învedere concentrarea Uniunii pe problemeimportante şi nereglementate care privesccelelalte capitole. Se avea în vedere adoptareade poziţii comune, inclusiv în ceea ce priveştecererile de perioade de tranziţie, pentruînchiderea provizorie a altor capitole:agricultură (alte aspecte decât cele prezentateanterior, politica regională şi instrumentelestructurale, dispoziţiile financiare şi bugetare,instituţii, alte chestiuni.

Modificările aduse prin Tratatul de la Nisa înceea ce priveşte componenţa ComisieiEuropene şi ponderarea voturilor sunt

48

aplicabile din 2005 iar noua componenţă aParlamentului European se va aplica începândcu alegerile din 2004. Pentru ţările candidatecare aderă la Uniune înainte de aceste date,tratatele de aderare vor trebui să stabileascănumărul de deputaţi europeni, numărul deComisari, numărul de voturi de care dispun încadrul Consiliului, ca şi pragul pentrumajoritatea calificată, până la intrarea învigoare a noilor reguli. Aceste dispoziţiitemporare vor trebui să fie determinateconform principiilor care au prevalat până înacest moment în cadrul negocierilor deaderare, adică preluarea sistemului actualrespectând egalitatea de tratament cu statelemembre de mărime comparabilă.Consiliul European aprecia eforturile depusede ţările candidate pentru îndeplinireacriteriilor în vederea aderării, adoptarea şiaplicarea acquis-ului comunitar. În acelasitimp, Consiliul sublinia importanţa continuăriişi accelerării reformelor necesare pentrupregătirea aderării, în particular în ceea cepriveşte întărirea capacităţilor administrativeale ţărilor candidate.La sfârşitul preşedinţiei suedeze a ConsiliuluiEuropean, Comisarul european pentruextindere, Gunter Verheugen, aprecia “harta”ca pe un succes.Ca în fiecare an, finalul lui 2001 a fost aşteptatatât de statele membre cât şi de ţările candidatepentru a vedea “fotografia” progreselorînregistrate de cele din urmă în procesul depregătire a negocierilor.Raportul asupra strategiei şi Rapoartele asupraprogreselor înregistrate au fost prezentate în 13noiembrie 2001. Ele regrupează o serie deelemente menite să încheie cu succesnegocierile în curs şi evaluează progreseleprocesului de extindere a Uniunii Europene.Raportul privind strategia reafirmă principiilediferenţierii şi recuperării şi reia principale axeale procesulyui: cadrul financiar definit laBerlin, cadrul instituţional apribat la Nisa şiacquis-ul în vigoare la momentul respectiv. Elintroduce şi o noutate: elaborarea Planului deacţiune pentru întărirea capacităţiiadministrative a ţărilor candidate.În ceea ce priveşte progresele realizate înfuncţie de criteriile de aderare, Comisiasublinia următoarele aspecte:

Criteriile politice: toate ţările candidate, cuexcepţia Turciei, continuă să respecte acestecriterii.Criteriile economice: toate ţarile candidate, cuexcepţia Bulgariei, României şi Turciei,confirmă caracterul funcţional al economiei lorde piaţă. Mai mult, Cipru şi Malta suntconsiderate capabile să facă faţă presiunilor

concurenţiale ale pieţei interne. În toate ţărileau fost realizate progrese importante, singuraexcepţie constituind-o criza economică turcă.Criteriul instituţional: au fost realizate progreseimportante în preluarea acquis-ului dar trebuieîmbunătăţită capacitatea instituţională pentru oaplicare eficientă a acquis-ului.

În ceea ce priveşte progresele obţinute defiecare ţară candidată în termeni de capitole denegociere deschise şi închise, datele purstatistice, fără o analiză de substanţă acapitolelor, se prezintă la sfârşitul anului 2001conform Tabelului nr.1.

Viitorul: încotro?Convenţia privind viitorul Europei

Pentru a asigura pregătirea extinsă şitransparentă a viitoarei Conferinţeinterguvernamentale, Consiliul European de laLaeken (decembrie 2001) a decis convocareaunei Convenţii care să reunească principalelepărţi participante la dezbaterile privind viitorulEuropei. Această Convenţie trebuie săexamineze chestiunile esenţiale pe care leridică dezvoltarea viitoare a Europei şi săidentifice posibile soluţii.Consiliul European l-a desemnat pe V. Giscardd’Estaing preşedinte al Convenţiei, iar pe G.Amato şi J.L. Dehaene, vicepreşedinţi.În afara preşedintelui şi a celor doivicepreşedinţi, Convenţia va fi alcătuită din 15reprezentanţi ai şefilor de stat sau guvern aistatelor membre (1 pentru fiecare statmembru), 30 de membri ai parlamentelornaţionale (2 pentru fiecare stat membru), 16membri ai Parlamentului European şi doireprezentanţi ai Comisiei Europene. Ţărilecandidate vor participa ca parteneri cu drepturidepline la lucrările Convenţiei. Ele vor fireprezentate în aceleaşi condiţii ca şi statelemembre (un reprezentant al guvernului şi 2doimembri ai parlamentului naţional) şi vorparticipa la deliberări fără a putea totuşi săîmpiedice consensul xcare se va realiza întrestatele membre.În calitate de observatori vor fi invitaţi treireprezentanţi ai Comitetului economic şi socialşi trei reprezentanţi ai partenerilor socialieuropeni,; la aceştia se vor adăuga, în numeleComitetului regiunilor, şase reprezentanţi(desemnaţi de Comitetul regiunilor din rândulregiunilor şi oraşelor care dispun de puterilegislative). Ca şi mediatorul european.Preşedintele Curţii Europene de Justiţie şi celal curţii de Conturi se vor putea exprima în faţaConvenţiei la invitaţia Prezidiului acesteia.Reuniunea inaugurală a Convenţiei a fostfixată pentru 1 martie 2002, iar lucrările se vor

49

desfăsura pe durata unui an pentru a permitePreşedintelui Convenţiei să prezinte rezultateleobţinute Consiliului European.Documentul final va putea cuprinde fie opţiunidiferite, prezentând susţinerea pe care oîntruneşte fiecare, fie recomandări în cazulîntrunirii consensului.Împreună cu rezultatele dezbaterilor naţionaleprivind viitorul Uniunii Europene, documentulelaborat va constitui punctul de plecare pentrudiscuţiile din cadrul Conferinţeiinterguvernamentale, care este chemată să iadeciziile finale.

Consiliul European de la Barcelona (15-16martie 2002)

Conjunctura economică internaţională actualăconstituie o motivaţie în plus pentru ducerea labun sfârşit a reformelor care vor face dinEuropa una din regiunile economice cele maicompetitive, cele mai dinamice şi cele maiprospere din lume.Este vorba de obiective ambiţioase care vormarca acţiunile din viitorii ani, cu atât maimult cu cât nu este vorba numai de adâncireaprocesului de integrare ci şi de extindereaUniunii Europene.Dacă acum doi ani, reuniţi la ConsiliulEuropean de la Lisabona, şefii de stat şi guvernai statelor membre au pus problema modului încare Europa va face faţă schimbărilorsubstanţiale ale societăţilor, rezultat almondializării şi provocare care oferă o

economie bazată pe creştere, la Barcelona,premierul spaniol aprecia că “ procesul de laLisabona de modernizare economică şi socialăa fost nu doar consolidat ci şi întărit”.Un loc aparte pe agenda Consiliului Europeande la Barcelona l-a deţinut participarea ţărilorcandidate la o sesiune ordinară de lucru.Consiliul European a primit cu deosebit interesangajamentul viitorilor membri ai Uniuniiexprimat faţă de Strategia de la Lisabona.Evoluţia pozitivă a economiilor acestor ţări încursul ultimului deceniu constituie reflectareafidelă a eforturilor lor în direcţia restructurăriişi modernizării pieţelor şi pentru consolidareasistemelor lor sociale, reflectare a ambiţiilor decreştere şi creare de oportunităţi pentrucetăţeni.Conform concluziilor Consiliilor Europene dela Stokholm şi Goteborg, preşedinţia spaniolădoreşte ca ţările candidate să participe laStrategia de la Lisabona şi să se familiarizezecu procedurile şi obiectivele sale.În acest sens, Premierul spaniol Jose M. Aznaraprecia într-un discurs ţinut în faţaParlamentului European în 20 martie a.c.:“Putem spune că ţările candidate s-autransformat, chiar înainte de includerea lor înUniunea Europeană, în factori de stimulare aireformelor”.Vom reveni asupra evoluţiei procesului denegocieri în general, şi a negocierilor pentrucapitolul 6 “Politica în domeniul concurenţei”şi în numerele viitoare ale revistei.

50

TABEL 1STADIUL NEGOCIERILOR DE ADERARE LA SFARŞITUL ANULUI 2001No. CAPITOL CYP CZECH EST HUN POL SLO BUL LAT LIT MAL ROM SLK1. Libera circulaţie a mărfurilor X X X X X X *0 *X *X *X ~ *X2 Libera circulaţie a persoanelor X X (X) X X X **0 *X *X *X ~ *X3 Libera circulaţie a serviciilor X X X X X X *X X X *X ~ X4 Libera circulaţie a capitalurilor X X X X (X) X X X X X *0 X5 Dreptul societăţilor comerciale X X X X X X X X X X *X *X6 Politica în domeniul concurenţei 0 0 X 0 0 X *0 X X 0 0 07 Agricultura 0 0 0 0 0 0 ~*X *0 *0 **0 ~ *08 Pescuitul X X X X 0 X **0 X *X 0 *X X9 Transporturile X (X) (X) X 0 X ~ X X X *0 (X)10 Impozitarea 0 X 0 X 0 X X *0 *0 *0 **0 *(X)11 UEM X X X X X X **0 X *X X ~ *X12 Statistica X X X X X X **0 X X X X X13 Politica socială X X X X X X **X *X X X **0 *X14 Energia X X 0 X X X X *X *0 *X ~ *X15 Politica industrială X X X X X X X X X X ~ X16 IMM X X X X X X X X X X X X17 Ştiinţă şi cercetare X X X X X X X X X X X X18 Educaţie şi formare X X X X X X X X X X X X19 Telecomunicaţii X X X X X X X *0 X X 0 X20 Cultura şi audiovizualul X X X 0 X X X X X X 0 X21 Politica regională 0 0 0 0 0 0 **0 *0 *0 *0 ~ *022 Mediul X X X X X X **0 *X X *0 ~ *X23 Consumatori şi protecţia sanătăţii X X X X X X X X *X X **X X24 Justiţie şi afaceri interne X X 0 X 0 X *0 *0 *0 *0 ~ *025 Uniunea vamală X X 0 X X X *0 *X *X *0 *0 X26 Relaţii externe X X X X X X X X X X X X27 PESC X X X X X X X X X X X X28 Controlul financiar X X X X X X *0 *X *X *X ~ X29 Prevederi financiare şi bugetare 0 0 0 0 0 0 **0 *0 *0 *0 ~ *030 Instituţii31 AlteleCapitole deschise (1) 29 29 29 29 29 29 27 29 29 29 17 29Capitole închise (2) 24 24 20 24 20 26 14 23 23 20 9 22

51

Unde:0: Capitol deschis, în proces de negociereX: Capitol închis provizoriu(X): Capitol pentru care a fost propusă închiderea provizorie de către EUCP dar nu a fost acceptată deţara candidată*: Capitol deschis pentru negocieri pe durata preşedinţiei Suediei**: Capitol deschis pe durata preşedinţiei Belgiei~: Capitol nedeschis

52

AGENDA CONSILIULUI CONCURENTEI

Mihaela ANDREI

Actuala rubrica prezinta, in linii mari, activitatea curenta a Consiliului Concurentei. Esteposibil ca, pana la publicarea revistei, aceasta situatie sa sufere modificari, unele actiuni fiind incheiate,iar altele demarate.

I. Activitatea de reglementare

� ConcurentaRegulament privind modificarea si completarea Regulamentului privind autorizareaconcentrarilor economiceRegulament privind acordarea exceptarii acordurilor de specializare de la interdictia prevazutala art.5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996Regulament privind acordarea exceptarii acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictiaprevazuta la art.5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996Regulament privind aplicarea art.5 alin.(2) din Legea concurentei nr.21/1996 in cazulintelegerilor verticaleInstructiuni privind aplicarea art.5 din Legea concurentei nr.21/1996 acordurilor de cooperarepe orizontalaInstructiuni privind aplicarea art.5 din Legea concurentei nr.21/1996 in cazul intelegerilorverticale

� Ajutor de statRegulament privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultateRegulament privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru Intreprinderile Mici si MijlociiRegulament privind ajutorul de stat pentru pregatirea profesionalaRegulament privind ajutorul de stat pentru mediul inconjuratorRegulament privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare

II. Administrarea Legii concurentei nr.21/1996

� Investigatii- Investigatie privind eventuala intelegere dintre societatile de asigurari privind pretul

practicat pentru asigurarea de raspundere civila auto “Carte Verde”- Investigatie privind eventualele practici anticoncurentiale pe piata serviciului de

CATV, in contextul relatiilor dintre societatile de CATV si asociatiile lor, pe de oparte si furnizorii sau distribuitorii de programe straine, pe de alta parte

- Investigatie privind posibila incalcare a prevederilor art.5 alin.(1) din Legeaconcurentei nr.21/1996 de catre BCR, BancPost, BRD, Raiffeisen – Banca Agricolasi Banca Ion Tiriac prin fixarea in mod colectiv a comisioanelor de retragere denumerar perceput detinatorilor de carduri care utilizeaza ATM-urile sau ghiseele alteibanci decat cea emitenta a cardului

- Investigatie privind posibila incalcare a prevederilor art.5 si 6 din Legea concurenteinr.21/1996 de catre CNCFR, AFER, SNTFM, SEFER.

- Investigatie privind posibila incalcare a prevederilor art.5 si 6 din Legea concurenteinr.21/1996 de catre Societatea Nationala TUTUNUL ROMANESC SA, grupul de

53

firme TOTAL DISTRIBUTION GROUP si o parte din distribuitorii exclusivi aiSNTR SA

� Concentrari economice- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre SC

SOLIDMET SRL a pachetului majoritar de actiuni al SC COMVEX SA Constanta- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitia de active ale COMDISCO

Inc de catre General Electric Capital Corporation- Notificarea concentrarii economice realizate intre Tyco International Ltd. si

Sensformatic Electronic Corporation- Notificarea concentrarii economice realizate intre Vivendi Universal SA si USA

Networks Inc- Notificarea concentrarii economice realizate prin preluarea de catre TBIH a

pachetului de actiuni la SC OMNIASIG SA- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre LAFARGE

AGREGATE BETOANE a pachetului de control la SC ROMACO SA Brasov- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre SC

ROMANEL INTERNATIONAL GROUP SA a pachetului de control la SCFORESTAR SA

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre BEGAGROUP a 89,94% din capitalul social al SC OPTICA SA Timisoara

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre SCCAMPING SA a 100% din capitalul social al SC INDUSTRIAL CEFIN SA

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre YUKOS aafacerii cu tehnologii de prelucrare KVAERNER

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre DEUTSCHEBP a 51% din UEBA OEL AG.

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre YUKOS aafacerii cu hidrocarburi a KVAERNER

- Notificarea concentrarii economice realizate prin fuziunea prin absortie dintre SCVASICOS 2000 SRL si SC OANA FORFONICA PRODCOM SRL Lupeni

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre persoanafizica CRISTESCU VALENTIN MARIUS a pachetului de control la SC ERMATSA Ploiesti

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre SC BEGASA a 69,94% din capitalul social al SC ROMTENSID SA Timisoara

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre SCPETROBANAT HOLDING SRL a pachetului de control la SC PREFATIM SA

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre SC DORNAAPEMIN SA a pachetului de control la SC CRISTALINA SA

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de active de la SCCOMTIM SA Timisoara de catre SC COMTIM GROUP SRL Timisoara

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre SCAUGUSTUS SRL a pachetului de control la SC VITALEF SA

- Notificarea concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre SCINTERAGRO SA a pachetului de control la Societatea Nationala Tutunul RomanescSA

� Certificarea prealabila a neinterventiei- Cerere de certificare prealabila a neinterventiei pentru contractul de cooperare,

incheiat intre RCI BANQUE, RENAULT FINANTARE ROMANIA SRL,GENEFITEC, BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE, privind participarea laconstituirea SC RCI LEASING ROMANIA SRL, societate cu activitate de leasingpentru autoturisme si servicii auxiliare

54

- Cerere de certificare prealabila a neinterventiei pentru un Contract codeshare/blocked space intre SC Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane –TAROM SA si SC ANGEL AIRLINES SA

� Exceptari pe categorii- REGISTRUL AUTO ROMAN solicita acordarea beneficiului exceptarii de la

prevederile art.5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996 pentru contracte defranciza incheiate cu 17 societati comerciale

- SC FIRST LOGISTICS & DISTRIBUTION SA solicita acordarea beneficiuluiexceptarii de la prevederile art.5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996 pentruacordul de distributie a cafelei Alvorada

- SC HOCHLAND ROMANIA solicita acordarea beneficiului exceptarii de laprevederile art.5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996 pentru acordul dedistributie exclusiva incheiat cu SC Whiteland Import-Export SRL

- SC AUTO ROM SRL solicita acordarea beneficiului exceptarii de la prevederile art.5alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996 pentru 14 acorduri de distributie teritorialaexclusiva pentru autovehicule Mercedes

- SC CARLSROM BEFERAGE Co. SRL solicita acordarea beneficiului exceptarii dela prevederile art.5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996 pentru un contract dedistributie exclusiva incheiat cu SC ROLY IMPEX SRL

� Plangeri- Plangere la adresa primarului Anton Lungu privind rezolvarea contractului de

salubrizare- Sesizare privind practicile anticoncurentiale tutelate de ARR Cluj cu privire la

licentele pentru transport public auto 8+1- Plangere impotriva SC REGOM SERV SA in legatura cu contorizarea apei- Sesizare privind incalcarea prevederilor Legii concurentei nr.21/1996 de catre

Primaria Bistrita- Plangere impotriva Primariei Generale a Municipiului Bucuresti in legatura cu

cresterea tarifului pentru inchiriere teren- Sesizare privind practicile anticoncurentiale ale CN APELE ROMANE in legatura cu

cumpararea sau recoltarea nevertebratelor tubifex- Sesizare privind unele practici anticoncurentiale legate de privatizarea SC

AGROCOMPLEX SA Barlad- Sesizare privind achizitia publica la produsul paine, organizata de Penitenciarul

Vaslui la data de 27.02.2002- Sesizare privind concurenta neloiala a importatorilor de carne si oua in detrimentul

producatorilor autohtoni

III. Administrarea Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat

� Scheme de ajutor de stat- Notificarea schemei de ajutor de stat continuta in programul „Sprijinirea serviciilor in

agricultura” si acordata in baza Ordinului Ministrului Agriculturii, Alimentatiei siPadurilor

- Notificarea privind modificarea schemelor de ajutor de stat acordate de MinisterulDezvoltarii si Prognozei definite de programele de dezvoltare regionala (in bazaLegii nr.151/1998) pentru:

- Dezvoltarea regiunii Nord-Est;- Dezvoltarea judetului Giurgiu;- Dezvoltarea judetului Caras-Severin;- Dezvoltarea judetului Hunedoara;- Dezvoltarea judetului Alba;- Dezvoltarea judetului Tulcea.

55

- Notificarea alocarii specifice - pentru SC. HIDROMECANICA SA Brasov - deajutor de stat in cadrul schemei definite de prevederile OG nr.11/ 1996 privindexecutarea creantelor bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare.

- Notificarea alocarii specifice - pentru SNTR SA - de ajutor de stat in cadrul schemeidefinite de prevederile OG nr.11/ 1996 privind executarea creantelor bugetare, cumodificarile si completarile ulterioare.

- Notificarea alocarii specifice - pentru Societatea Nationala Institutul Pasteur SABucuresti - de ajutor de stat in cadrul schemei cuprinse in OUG nr.195/2000

- Notificarea schemei de ajutor de stat continuta in Ordinul Ministerul AgriculturiiAlimentatiei si Padurilor nr.117/2002, pentru aprobarea Programului privindsprijinirea producatorilor agricoli si asociatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatiipentru achizitionarea de instalatii de irigat din productia interna din fondul “Dezvoltarea Agriculturii Romanesti”

� Ajutor de stat individual- Notificarea ajutorului de stat individual acordat SC RULMENTI SA Barlad de catre

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale- Notificarea ajutorului de stat individual acordat SC SIDEX SA Galati de catre

APAPS- Notificarea ajutorului de stat individual acordat SC “C.U.G.” SA Cluj Napoca de

catre Ministerul Finantelor Publice- Notificarea ajutorului de stat individual acordat SC GENERAL TURBO SA de catre

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale- Notificarea ajutorului de stat individual acordat SC TURBOMECANICA SA de catre

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale- Notificarea ajutorului de stat individual acordat SC ELBAC SA Bacau de catre

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale- Notificarea ajutorului de stat acordat SC ICPPAM SA Balotesti