Consolidari exemple IPTANA

178

Cap. 4 DIVIZIA STUDII TEREN ŞI CONSOLIDĂRI

4.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE – ORGANIZAREA DIVIZIEI Principalele sarcini ale diviziei constau din:

• Proiectarea lucrărilor de consolidare a rambleelor sau debleelor căilor rutiere, precum şi astabilizarea/ susţinerea versanţilor pe care se dezvoltă fenomene de alunecare, în vederea protejării unor obiective.

• Realizarea studiilor geotehnice pentru proiectele întocmite de IPTANA S.A., precum şi pentru alţi beneficiari;

Divizia Studii de Teren şi Consolidări, prin Colectivul de Studii Geotehnice, are o colaborare apropiată cu Laboratorul de Încercări Geotehnice al IPTANA, colectiv aflat sub directa coordonare a Directorului General. În perioada 2003-2008, personalul diviziei s-a menţinut aproximativ la acelaşi număr de angajaţi; a crescut în schimb ponderea salariaţilor cu studii superioare, dotarea cu aparatură moderna de investigaţie si cu tehnică de calcul, inclusiv licenţe pentru programe (GeoSlope, SAP şi WallUp, etc.). Toate acestea au permis realizarea unor studii tot mai complexe pentru autostrăzi, drumuri naţionale reabilitate, dar şi alte obiective importante. Divizia Studii de Teren şi Consolidări are în componenţa sa două colective pentru proiectarea lucrărilor de consolidare şi un colectiv de studii geotehnice, aşa cum rezultă din organigrama prezentată mai jos.

Responsabili Director Divizie QMSM Ingineri specialişti:2

Consolidări 1 Consolidări 2 Studii Geotehnice Ingineri: 8 Ingineri: 9 Ingineri: 10 Tehnicieni:1 Tehnicieni: 0 Tehnicieni: 2 Muncitori:

Fig.4.1. Organigrama diviziei

179

4.2. LUCRĂRI DE REFERINŢĂ REALIZATE PENTRU CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR ŞI VERSANŢILOR 4.2.1. REABILITAREA PRIMARĂ DN 15 TOPLIŢA – POIANA LARGULUI km 275+273 ÷ 244+200 În vederea executării lucrărilor de reabilitare primară a straturilor asfaltice pe DN15 între Km 275+273 ÷ 244+200 au fost necesare lucrări de îmbunătăţire a caracteristicilor geotehnice ale patului drumului şi de colectare si evacuare a apelor din corpul drumului şi din zonele de debleu. Lucrările de colectare si evacuare a apelor constau din: -drenuri longitudinale pentru colectarea apelor din amonte de drum şi împiedicarea pătrunderii acestora în corpul drumului;

• drenuri transversale în zonele de debleu pentru colectarea şi evacuarea apelor din versant la şanţurile sau rigolele drumului în vederea împiedicării fenomenelor de alunecare a versantului care aduc aluviuni in drum şi blochează circulatia;

• drenuri forate pentru colectarea si evacuarea apelor din debleu în zona zidurilor de debleu crăpate, fisurate şi în zonele de debleu umede cu înălţimi peste 4.00m;

• lucrări de repartiţie a zidurilor existente cu înlocuirea tronsoanelor rupte sau grav degradate cu lucrări de susţinere elastice din gabioane care lasă să treacă apa din versant prin ele, precum şi lucrări de îmbunătăţire cu minipiloţi injectaţi.

Lucrările de consolidare caracteristice acestui proiect constau din:

- reactivarea drenurilor longitudinale; - reabilitarea zidurilor de sprijin; - imbunatatirea caracteristicilor fizico-mecanice ale pamanturilor din rambleul sau debleul drumurilor

Sistem rutier existent1:1 2:32:3

1:1

Fig.4.2. Dren longitudinal reactivat

180

Fig. 4.3. Poziţionarea drenului longitudinal

Fig. 4.4. Reactivarea drenajului propriu al zidurilor de sprijin existente

Sistem rutier existent1:1 2:3

Fig. 4.5. Îmbunătaţirea caracteristicilor fizico-mecanice din rambleul drumului, consolidare

cu minipiloti injectati, cu radier din beton armat Secţiune transversală

181

Fig. 4.6. Detalii cămin de vizitare

Fig. 4.7. Vedere în plan a căminului de vizitare

182

Fig. 4.8. Detalii cap de evacuare la drenuri în săpătură, plan, secţiuni transversale

Fig. 4.9. Profile transversale caracteristice cu amplasarea drenurilor în săpătură

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF; PT; DE Perioada elaborării proiectului: 2003-2004

183

4.2.2. REABILITARE DN2 CONTRACT 5.2P PASAJ km 107+297

Lucrările de consolidare sunt situate pe DN 2 (E85), între km 106+980 - km 107+280 B, în zona localităţii Buzău.

Soluţia de consolidare a fost pământ armat cu geogrile

Fig. 4.10. Planul de situaţie al zonei de reabilitare DN2, Pasaj km 107+297

Fig. 4.11. Profil transversal cu pământ armat cu geogrile

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: 2003

184

4.2.3. LUCRĂRI DE CONSOLIDARE PE DN 1A km 125 – km

Lucrările de consolidare de pe DN1A, Km 125-Km142, jud. Prahova

Descrierea lucrărilor proiectate: Km 125+210-Km 125+242 Între km 125+210 - km 125+242 consolidarea rambleului se realizează cu coloane din beton armat ∅ 60 cm solidarizate prin radiere din beton armat ancorate.

Km 129+989,87 1. Amenajare amonte podeţ a) Timpan amonte podeţ - Aripi amonte podeţ- Radier pereat 2. Amenajare incintă podeţ : a) Refacere zidarie culei; b) Refacere radier 3. Amenajare aval podeţ : a) Timpan aval podeţ b) Aripi aval podeţ; c) Radier pereat Km 140+100 – Km 140+319 - se refac parţial gabioanele Km 141+025 – Km 141+075 - căptuşirea versantului cu plasă de sârma zincată ancorată corespunzător si protejata cu beton torcretat, pe o lungime de 50m si o înălţime de aprox.15m.

Km 125+210-Km 125+242 În locul celor 4 radiere de câte 8 m lungime cu câte 2 ancore pe radier, s-au proiectat 2 zone de câte 2 radiere de 10 m lungime (Km 125+100 – Km 125+120 si km 125+210 – km 125+230) cu câte 4 ancore pe radier. Lungimea ancorelor a rămas aceeaşi cu cea proiectată si anume 10.40 m în exteriorul radierului. Numărul coloanelor solidarizate intr-un radier si lungimile acestora au ramas aceleasi: 7 buc./radier cu lungime sub radier de 11.00 m. Km 129+989,87 S-au modificat aripile amenajării amonte si aval de podeţ

Km 140+100 – Km 140+319 Cantităţile de gabioane au fost refacute datorită adaptării la situaţia din teren

Km 141+025 – Km 141+075 S-au prevazut ancore realizate prin forare cu diametrul găurii de 90…130 mm datorită stării de degradare a stâncii. Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava; Ing. Ioana Lungu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF Perioada elaborării proiectului: 2003

185

4.2.4. REABILITARE PRIMARĂ DN 1A SĂCELE km 70+400-km 190+359

Lucrările de consolidare şi de amenajare adoptate în proiect au fost:

- Ranforţi din coloane ancorate ; - Ziduri din gabioane ; - Drenuri forate orizontal ; - Minipiloţi injectaţi cu radier din beton armat ; - Drenuri longitudinal; - Amenajare versant amonte si aval podeţ cu praguri şi pereu din zidărie de piatră

(30cm grosime).

Refacere sistem rutier

Fig. 4.12. Profil transversal km 125 cu ranforţi din coloane ancorate; refacere

sistem rutier şi parapet metalic greu: zid de retenţie din gabioane

Fig. 4.13. Profil transversal km 141+400 cu lucrări de consolidare: Zid din gabioane, drenuri forate orizontal,

podeţ tablă ondulată, amenajări cu pereu; Profil transversal km 133+500 şi 134+500

186

Fig. 4.14. Consolidare cu minipiloţi injectaţi cu radier din beton armat, drenuri longitudinale

Şef proiect: Ing. Ioana Lungu Proiectanţi principali: Ing. Mihail Munteanu; Ing. Gabriela Sava Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF; PT; DE Perioada elaborării proiectului: 2003

187

4.2.5. DEVIERE DN 29D Km 18+500-Km 20+816 Lucrări de consolidare proiectate au constat din protecţia taluzului cu geogrile.

Pentru protecţia taluzurilor rambleelor înalte s-au folosit geocelule cu grosimea de 10 cm şi cu minim 20 ochiuri /mp pentru zonele de bază care includ rambleele cu pantă de 1:3 şi canalele colectoare stânga şi dreapta. Pentru taluzurile cu pantă de 2:3 se utilizează georetele spaţiale cu grosimea de 2…4 cm care, de asemenea, se umplu cu pământ vegetal însămânţat.

Amenajarea pentru colectarea şi evacuarea apelor pe firul văii se concretizează prin lucrări pentru:

• colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii

• evacuarea apelor din precipitaţii pe un tub aşezat pe firul văii executate

• amenajare a celor două văi (stânga şi dreapta) formate prin ridicarea rambleului drumului pe firul văii existente, cu geocelule cu grosimea de 10 cm şi minim 20 celule /mp.

Fig. 4.15. Profil longitudinal km 18+500-20+816 şi detalii cap tub evacuare;

secţiune transversală şi detalii tub de evacuare

1:11:1

1:1

5.0

0

Fig. 4.16. Profile transversale rambleu; profil transversal de rambleu la km 20+339.80

188

Fig. 4.17. Profil transversal de debleu km 20 + 534.95

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: 2003-2004

189

4.2.6. CONSOLIDARE DN 67D km 92+000 – km 92+400

Situaţia existentă

Lucrările de consolidare sunt situate pe DN 67D între Km 92+000 - Km 92+400. Zona km 92+000 – km 92+400 se află între localităţile Băile Herculane şi Baia de

Aramă, la altitudinea de aproximativ 500 m . In zona studiată, drumul este în profil mixt, în debleu pe partea stângă şi în rambleu

pe dreapta. Drumul se află în zona adiacentă lacului de acumulare de pe râul Cerna, pe malul stâng al acestuia.

Fig. 4.18. Localizarea orientativă a drumului

Alunecările s-au declanşat în anul 1995 când rambleul drumului a fost rupt pe toată lăţimea carosabilului, circulaţia fiind întreruptă. Debleul drumului cu o pantă de 700…800 prezenta numeroase izvoare cu debit permanent.

Pentru redeschiderea provizorie a circulaţiei a fost montat un pod provizoriu metalic de inventar.

În continuare s-au produs noi alunecări ale deluviului şi datorită precipitaţiilor bogate, s-au dezvoltat procesele fluvio-torenţiale de modelare a terenului: eroziune şi transportul materialelor în lungul ravenelor formate.

Fig. 4.19. Procese de eroziune şi tansport de material

190

Pe versantul stâng, pe zonele de debleu, procesul de eroziune şi a deluviului s-a extins, având loc alunecări pe versant care, au culminat cu cea din ianuarie 2003 când, în zona centrală, a avut loc o ruptură a deluviului cu o înălţime de (8…10) m care a antrenat pe o lungime de (60 – 70) m deluviul existent iar drumul a fost blocat în totalitate, rupând zidul de căptuşire din gabioane pe o lungime de 50 m .

Pe versantul amonte, la 70 ... 80 m de marginea drumului, deluviul împădurit rămas a format un perete înclinat de 70o ... 80o care prezintă urme de fisuri şi crăpături. Zonele laterale, adiacente zonei centrale descrise anterior, prezintă pereţi ale deluviului cu înălţimi de 1 ... 3 m, fisuraţi.

In mai 2003 a avut loc o extindere a zonei alunecării deluviului, la cele două capete ale alunecării iniţiale, care au antrenat şi capetele zonei cu gabioane de căptuşire neatinse de alunecarea din ianuarie 2003 .

Fenomenul de alunecare al deluviului s-a extins în toamna anului 2003 şi în tot cursul anului 2004, până în aprilie-mai 2005, când au avut loc inundaţii datorate ploilor torenţiale.

Aceste deluvii sunt foarte periculoase, deoarece, în anotimpul umed, se pot crea condiţii de producere bruscă a unor alunecări cu efecte care ar putea fi catastrofale.

Fig. 4.20. Ruperea zidului de gabioane în ianuarie 2003

191

Fig. 4.21. Mai 2003 – extinderea zonei de alunecare a deluviului

Fig. 4.22. Mai 2003 – extinderea zonei de alunecare a deluviului

192

Lucrări proiectate

In anii 2003-2004 s-au proiectat alte soluţii de consolidare:

- ziduri din beton monolit cu elevaţia de 2,50 m înălţime cu o lăţime variabilă funcţie de roca de bază, turnat în contact direct cu aceasta şi fundate pe roca de bază aflată la –2,00....-6,00 m de cotele marginii acostamentului carosabilului. - ranforţi din beton armat cu console la partea superioară, fundaţi pe zidul de beton monolit . - ziduri din gabioane intre ranforţi. - ancore pasive care fixau consolele aflate in contact direct cu versantul, de acesta. - ziduri de retenţie a deluviului care va cădea dupa execuţia lucrărilor de consolidare, fundate pe consolele ranforţilor. Din acest proiect au fost executate ziduri din beton monolit pe o lungime de 84 m şi doi ranforţi cu consolă

Fig. 4.23. ranforţi din beton armat cu console la partea superioară, fundaţi pe zidul de beton monolit

193

5 x

1.00

=5.0

0

1:30.90

Scara 1:100

SECTIUNE A-A

Rand 2

Rand 1

Rand 4

Rand 3

Rand 5

G2

4x0.20=0.80

g2

G2r

g2r

g2

g1 g2

G2

G2

G2r

g2r

g2r

g2

g1.52.004.00

L > 10.00 Se stabileste pe teren de catre

proiectant la data executiei lucrarii

Umplutura din zidarie de piatra bruta sau bolovani de rau

Zid de retentie a ebulmentului

C 16/20

5:1

50

50

50

50

50

50

50

50

50

50

Zona de retinere a ebulmentului care trebuie curatata ori da cate ori s-a umplut cu material

2%

Teren natural(stanca)

2.50

1.50

...2.

50

> 4.00

Fig. 4.24. Detalii ziduri din beton monolit

SECTIUNE C-CScara 1:100

g2r

g2r

g2r

g2r

g2r

g1.5

g1.5

g1

g2

g2

5:1

0.90

1:3

5 X 0.201.00

2.001.00

C 16/20

0.50

g2

0.50

0.50

0.50

g1.5 Umplutura din zidarie de piatra brutasau bolovani de rau

Zid de retentie a ebulmentului L > 10.00

Se stabileste pe teren de catre proiectant la data executiei lucrarii

5 x

1.00

=5.0

02.

501.

50...

2.50

Teren natural(stanca)

> 4.00

0.50

0.50

0.50

0.50

0.50

0.50

Fig. 4.25. Ziduri de gabioane între ranforţi

194

In anul 2005 au fost proiectate lucrari de continuare a unor lucrări rămase de executat din proiectul august 2003 şi de adaptare la situaţia de atunci a lucrarilor de sprijinire cu ranforţi din beton armat şi gabioane proiectate in august 2003 şi anume:

- executarea în continuare a zidului din beton monolit .

- ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată din piatrăa brută amplasate în zonele cu ravene pe versant . - ziduri-ranfort din zidărie de piatră brută care veneau în contact direct cu versantul .

- lucrări din zidarie uscată cu piatră brută în spatele gabioanelor

- lucrări de retenţie a deluviului care va mai aluneca în timp, cu gabioane aşezate pe umplutura din spatele zidului din beton şi gabioane. Forma zidăriei a fost adaptată funcţie de configuraţia terenului rezultănd o arhitectură deosebită.

Fig. 4.26. Ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată

195

Fig. 4.27. Ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată

Fig. 4.28. Executarea zidului din beton monolit

În timpul execuţiei lucraărilor fenomenul de desprindere a rocilor din versat s-a extins spre capătul dinspre km 90+200 ceea ce a necesitat prelungirea lucrărilor de consolidare .

196

Fig. 4.29. Desprinderea rocilor din versant

În anul 2008 lucrarea se prezintă foarte bine. Curgerea deluviului pe versant a continuat într-un ritm lent .

Fig. 4.30. Atenuarea curgerii deluviului pe versant

197

Fig. 4.31. Starea îmbunătăţită a versantului

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF; PT; DE Perioada elaborării proiectului: 2003 – 2005

198

4.2.7. REABILITARE PRIMARĂ DN 15 TOPLIŢA –POIANA LARGULUI Km 175+273- km 244+200

Tronson Km 175+273 Km 190+000 Au fost proiectate lucrările de reactivare a drenajului propriu-zis al zidurilor de

sprijin existente şi ale drenurilor de acostament şi drenurilor longitudinale. Drenurile forate orizontal se vor poziţiona pe teren cu acordul proiectantului, funcţie de configuraţia terenului la data începerii lucrărilor.


sprijin existente şi ale drenurilor de acostament şi drenurilor longitudinale.


sprijin existente şi ale drenurilor de acostament şi drenurilor longitudinale. Tronson Km 200+000 - Km 205+000 Au fost proiectate lucrările de reactivare ale drenurilor de acostament şi drenurilor

longitudinale. Drenul se va evacua in lung la podeţul de la Km 205+130. Tronson Km 205+000 Km 211+000 Au fost proiectate lucrările de reactivare ale drenurilor de acostament şi drenurilor

longitudinale.

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: Febr. 2004

199

4.2.8. PROTECŢIE VERSANŢI DN 7 CĂCIULATA-BREZOI, JUDEŢUL VÂLCEA km 198+000 - 226+000 Pe drumul national 7, sectorul Caciulata- Brezoi s-au proiectat si sunt in curs de executie lucrari pentru stabilizarea versantilor din stanga drumului folosind materiale si tehnologii speciale prezentate in cele ce urmeaza:

• Structura flexibilă de stabilizare a pantelor predispuse la degradare este realizată din plasă de sârmă ancorata in roca sau sol, cu elemente de îmbinare şi de bordare. Această structură are scopul de a stabiliza activ (prin tensionare) versanţii împotriva cedării în plan paralel cu panta a unui strat cu grosimea maximă de 1.50m, precum şi împotriva cedărilor locale între ancore pe o grosime de maximum 1.50m. Structura va asigura o pretensionare externă, activă a suprafeţei cu o forţă medie de 5 kN/m2. Structura trebuie să reziste razelor UV şi să aibă o durată de viaţă de cca. 50 ani. In plus, structura trebuie să nu necesite întreţinere după instalare.

• Structura de protecţie tip perdea asigură prevenirea accidentelor produse de

materialul mărunt sau grosier desprins din versant. Este alcătuită dintr-o plasă de sârma de înaltă rezistenţă cu ochiuri romboidale ce acoperă versantul, fiind ancorată perimetral în rocă sau sol.

Sulurile de plasă sunt fixate pe un cablu suport legat de ancore şi sunt lăsate să atârne liber peste versantul stâncos. Ancorele de fixare ale cablurilor sunt plasate, de regulă, pe creasta superioară a pantei.

Structura permite căderea după o traiectorie controlată a materialului desprins din versant, reducând totodată viteza de cădere; materialul se depune la baza versantului, iar îndepărtarea lui se face periodic.

Fig.4.32. Detalii plase ancorate - imbinari

DETALIUL B

Tija de ancorare Ø25mm ; L=1.5 m Cablu de marginela partea superioara

Ancora

Fig.4.33. Detalii plase ancorate – amplasare placi pentru tensionarea sistemului

A

C

B

~1.0m

A

suprapunere ~0.15m suprapunere ~0.15m

3.5m3.5m

DETALIUL C

DETALIUL B

DETALIUL A

Ancora flexibiladin cablu spiralat

Cablu spiralat marginal

Cupla

Spirala pentru prindereaplasei de cablul marginal

Cablu spiralatClema de prindere cablu

Ancora flexibila dincablu spiralat

suprapunere

Ancora flexibiladin cablu spiralat

Spirala pentru coaserea plaselor

Clema de prinderecablu

DOMENIUL DE APLICARE:KM. 200+377 - 200+477KM. 206+400 - 206+425

KM. 224+550 - 224+700 dr.

200

Plasa este alcătuită din sârmă de diametru 3 sau 4mm împletite o singură dată. Rezultă o structură romboidală tridimensională. Sârma este fabricată din oţel de înaltă rezistenţă şi este protejată anticoroziv.

• Structura de fixare a stâncilor pe suprafeţe neregulate şi în consolă este realizată

dintr-o plasă specială ce ancorează şi fixează blocurile mari de stânca prevenind căderea lor. Plasa din sârme spiralate cu o rezistenţă ridicată la tracţiune poate fi folosită atât pentru protecţii active (cu efort iniţial), cât şi pasive. Structura se aplică rocilor care sunt pe punctul de a se desprinde sau de a aluneca de pe versant, precum şi formaţiunilor de roci instabile cu suprafeţe neregulate. Plasa spiralată poate fi trasată peste muchii vii sau fixată în cavităţi / nişe. In funcţie de tipul rocii, adică de dimensiunile particulelor ce se desprind, sub plasa de înaltă rezistenţă se poate monta o plasa secundară cu o reţea mai fină (ochiuri mai mici).

Plasa se fixeaza pe tot conturul, iar atunci când se doreşte o protecţie activă se fixează şi în câmp cu ancore şi plăci de ancorare.

O altă utilizare a plaselor din sârme spiralate este recomandată în cazul ranforsării unui sistem mai vechi de protecţie care fie s-a uzat, fie s-a umplut deja cu material desprins din versant.

Plasa este alcătuita din "toroane" care au câte trei fire Ø4mm în secţiune împletite pentru a rezulta o reţea romboidală. Firul este extrem de dur, rezistent la abraziune şi protejat anticoroziv.

Ancorele utilizate sunt alcătuite din sârme răsucite (cabluri) din oţel de înaltă rezistenţă (rezistenţa la întindere de 1770N/mm2). Flexibilitatea le permite preluarea forţelor care deviaza cu 300 faţă de axul forajului. Bucla de prindere este prevăzută cu o ţeava din oţel pentru protecţie anticorozivă. Ancorele permit prinderea laterală a cablului de susţinere a plasei.

Cablul de susţinere se amplasează paralel cu muchia superioară a versantului. Tăierea la lungimea necesară se face la faţa locului

Structura cuprinde elemente de prindere: clip pentru cablu, inel de legătura între cablul de susţinere şi ancore, cablu de bordare (asigură legarea plaselor adiacente între ele sau de cablul de susţinere).

In anumite situaţii se impune prinderea laterală a plasei de versant; este necesară în aceste cazuri folosirea cablurilor de susţinere laterală. Un astfel de caz se intalneşte atunci când trebuie creată o "pâlnie" de captare a fragmentelor de rocă şi de conducere spre zona de depunere la baza versantului. "Gura pâlniei" este creată prin amplasarea în poziţie favorabilă a unui stâlp de vârful căruia se fixează cabul de susţinere superior.

Ancorele utilizate pot fi din cabluri (fixarea pe contur) sau bare autoperforante (cu secţiune plină sau cu gol central). Punerea în tensiune a plasei se realizeaza cu ajutorul plăcilor de ancoraj rigide. Ancorele pot fi utilizate şi la fixarea locală a blocurilor cu potenţial ridicat de desprindere/cădere, eliminându-se astfel operaţiunile riscante de îndepărtare controlată a acestora.

Structura are în compunere cabluri perimetrale (pe toate cele patru laturi); atunci când se doreţte mularea cât mai aproape de stâncă a plasei se utilizeaza cabluri intermediare, trecute pe sub plăcile de ancoraj.

Prinderea plaselor adiacente se realizează cu inele de legătura de 3/8".

201

• Structura tip barieră de protecţie împotriva căderilor de pietre protejează împotriva impactului produs de pietrele în cădere. Pornind de la structura versantului se poate aprecia mărimea blocurilor cu potenţial de desprindere, înălţimea de cădere şi traiectoria probabilă. Astfel se poate calcula energia cinetică pe care trebuie să o preia bariera de protecţie. Structura trebuie să fie foarte rezistentă şi deformabilă. La impact deplasarea plasei depăşeşte 2m, iar înălţimea se reduce la 85% din înălţimea de construcţie.

Componentele structurii sunt: plasa, stâlpii de susţinere, cablurile de susţinere a plasei, cablurile de ancorare a stâlpilor, ancorele flexibile.

Plasa utilizată poate fi cu ochiuri romboidale sau cu ochiuri circulare. Ochiurile circulare sunt alcătuite dintr-un număr de spire de sârma cu diametrul sârmei de 3mm. Ambele tipuri de plasă sunt confecţionate din oţel aliat de înaltă rezistenţă (efortul de rupere 1770 N/mm2).

Alegerea tipului de plasă se face în funcţie de energia ce trebuie absorbită. Stâlpii sunt profile metalice "I" cu rigidizări pe inimă. Capătul inferior este articulat de placa de bază care se fixează în teren cu maximum 3 ancore rigide (bare cu secţiune plină). Capătul superior este prelucrat astfel încât să permită atât trecerea cablurilor de susţinere a plasei cât şi prinderea cablurilor de ancorare. Cablurile de susţinere a plasei – superior şi inferior – trec prin stâlpi şi asigură suportul de care se prinde plasa. La capetele barierei aceste cabluri se prind de ancore flexibile încastrate în teren. In zonele extreme, înainte de trecerile prin stâlpii marginali, se intercalează "inele de frânare". Aceste piese sunt formate dintr-o spira care se strânge (îşi micşorează progresiv diametrul) atunci când se trage de capetele ei. Cablurile de ancorare asigură legătura între vârful stâlpilor şi teren (prin intermediul ancorelor flexibile). Sunt prevăzute cu "inele de frânare". Ancorele flexibile sunt alcătuite din cabluri.

1000 mm

Piesa de capat

A

500 mmE

SECTIUNE A-A

AF

B

C

A

D

G

DistantierClema de prindere cablu

Teaca metalica interioaraTeaca metalica exterioara

Cablu spiralat

Fig.4.34. Detaliu ancoră –cablu spiralat

Pentru protectia impotriva caderilor de stanci s-a proiectat o copertina din beton armat la km 206+300.

202

Fig.4.35. Copertina – vedere in plan

Fig.4.36. Copertina – sectiune transversala si elevatie

Coordonare: Ing. Mihail Munteanu Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi principali: Ing. Cristiana Stanciu; Ing. Alexandru Ungureanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF;PT; DE Perioada elaborării proiectului: 2004-2007

203

4.2.9. AUTOSTRADA TRANSILVANIA SECTOR 2 SI 3, TÂRGU MUREŞ –BORŞ

H m

ax=7

.50

m

0%...4%

min 2%

1:2

4.0%

2.5%

4%

2.5%

4.0%1:1

4%

1:2

0%...4%

min 2%

.

GeotextilLinie teren natural

Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R

Perna de balast conform cu Caietul de Sarcini XES-00206-R

Decapare teren vegetal

Umplutura din material coeziv conform Caiet de Sarcini (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R

Fig. 4.37. Profil transversal tip R1 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal

înierbat şi pernă de balast

4%..10%

2%..10%

4%...10%

min 2%

1:2

1:104%

1:1

4.0%

2.5% 2.5%

4.0%

1:2

H m

ax=7

.50

m

.

Linie fundatie rambleu

Geotextil

Linie teren natural



Decapare teren vegetalPerna de balast conform cu Caietul de Sarcini XES-00206-R




1:1

4%

4%4%

4%

4%4%

1:1

1:1

1:1

1:1

>10%

1:2min 2%

2.5%

4.0%1:1

1:2

1:10 4%

4.0%

2.5%

4%4%

4%4%

4%4%


Geotextil

Perna de balast conform cu Caietul de Sarcini XES-00206-R



Linie fundatie rambleuLinie teren natural


H m

ax=7

.50

m



204

1 :1

1 :11: 1

1 :1

4.0%4.0%

2.5%

Ax

proi

ecta

t 4.0%4.0%

2.5%1:1

1:1

1: 1

2%

max

.7.5

0 m

6.00

m

Sant din beton turnat pe loc C20/25sau din elemente din C25/30

Sant din beton turnat pe loc C20/25sau din elemente din beton prefabricat C25/30


Tub pentru telecomunicatiiPipe for telecommunications

Tub riflat drenTub canalizare


Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R

Dren longitudinal conform Caiet Sarcini XRS-00501-R



1:2

Se aplica la debleele cu H > 7.50 m

Fig. 4.40. Profil transversal tip D1 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal

înierbat şi asanare cu drenaj longitudinal

4.0%

1:1

5.00

1:1

min 2%

4.0%

2.5%2.5%

min 2%

Linie teren natural

sau monolitSant pereat prefabricat


Sant din beton turnat pe loc C20/25

sau din elemente din beton prefabricat C25/30





Hm

ax =

7.5

0m

H=

6.00

m

Fig. 4.41. Profil transversal tip R4 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat

4.0%

4%

1:1

5.00

1:1

min 2%H m

ax =

7.5

0m

Hm

ax=7

.50mH

2 =

6.00

m

1:2

4.0%

min 2%

1:2

1:2

Stratul de imbunatatire a fundatiei, din material granular,conform Caiet de Sarcini (Terasamente/Strat de forma) XES-00207-R Cap.2.2.3

Geotextil

Geotextil

Strat de imbunatatire a fundatiei paralel cu linia sau monolit

Sant pereat prefabricat


Decapare teren vegetalUmplutura din material coeziv conform Caiet de Sarcini (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R

fundatiei rambleului



Fig. 4.42. Profil transversal tip R5 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat şi strat de

îmbunătăţire a fundaţiei pentru rambleele amplasate pe teren moale si umed

205

2%2%

1:2

2.5%

4.0%1:1

1:2

4.0%

2.5%

Decapare teren necorespunzator

Geotextil

Linie teren natural

Umplutura din material coeziv

Umplutura de material granular

2.00

Hm

ax =

7.5

0 m

Teren suport



2%

Fig. 4.43. Profil transversal tip R6A - protecţie taluz rambleu cu pamant vegetal înierbat

1:2

min 2%

2.5%

4.0%1:1

1:24.0%

2.5%

2%2%

Sarcini XES-00211-RSarcini XES 00211 R

Linie teren natural

Decapare teren necorespunzator conform XES -00207-R Cap.2.2.1

Umplutura din material coeziv

Sant pereat prefabricatsau monolit

Sant pereat prefabricatsau monolit

Ax

proi

ecta

tmin 2%

min.1.50

Fig. 4.44. Profil transversal tip R6B - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat

În mai 2005 s-au proiectat profilele tip următoarele:

1: 1

1 :1

1: 1

1:11:6

4.0%4.0%

2.5%

Ax

proi

ecta

t

4.0%4.0%

2.5%1:1

1:6

6.00

m

0.60

DETALIU

VEDERE IN PLAN

DETALIU

Protectie taluz cu masca drenanta



Barbacana Φ 200 din tub PVC neperforat


Zidarie uscata din piatra bruta

Protectie berma

Tub canalizare


1.00

1.00

Bordura beton C 20 / 25

Fig. 4.45. Profil transversal tip D2 - protecţie taluz debleu cu mască drenantă

206

1: 1

1:11: 1

1: 11:6

4.0%4.0%

2.5% 2.5%2.5%

4.0%4.0%

2.5%

1:1

1:1

1:6

1 :1



Dren longitudinal Longitidinal cutting drain

Tub canalizareTub canalizareUmplutura din material corespunzator Caiet de Sarcini (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R


Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-RProtectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R


6.00

m

Umplutura din material corespunzator Caiet de Sarcini (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R


Tub pentru telecomunicatii

Fig. 4.46. Profil transversal tip D2A - protecţie parţială taluz debleu cu mască drenantă

max. 20.00m

1:1

1.00

1:6

1:1

1 :1

6.00

m

2.5%

4.0%4.0%

2.5%

4.0%4.0%

1:61:

1

1 :1

1 :1

1 :1

Ax

proi

ecta

t

max. 20.00m

max. 20.00m

Sant din beton turnat pe loc C20 /25sau din elemente din beton prefabricat C25 /30

PROTECTIE TALUZ DEBLEU CU PAMANT VEGETAL INIERBAT SI ASANARE CU DRENURI FORATE ORIZONTAL

PROFIL TRANSVERSAL TIP - D3

VEDERE IN PLAN

10.0

0m

Tub riflat dren

Tub pentru telecomunicatii

Tub canalizare

Tub canalizare



Casiu pe taluz

Drenuri forate orizontal

Tub PVC perforat DN 90 mminvelit in geotextil,

Casiu pe taluz

Pinten beton C 20 /25

Protectie berma


Protectie taluz

Dren longitudinalDren longitudinal


DETALIU

SECTIUNE " 2-2"

DREN FORAT ORIZONTAL

Casiu pe taluz

Cap de dren

Pinten beton C 20 /25


Pinten beton C 20 /25Beton C20/25

Casiu pe taluz

Barbacana DN 110 mm din tub PVC neperforat

Protectie taluz

Tub PVC perforat DN 90 mm,invelit in geotextil L=max.20.00 m

Protectie taluz

Fig. 4.47. Profil transversal tip D3 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal

înierbat şi asanare cu drenuri forate orizontal

207

1.00

4.00 - 6.00m

1.00

.

12.00

1.30

1.00

4.00

- 6.

00 m

5.00

1 :1

1 :11:1

1: 1

1:6

4.0%4.0% 4.0%4.0%1 :1

1 :1

1:6

1 :1 12.00m

6.00

m

1.00

7.90

206.

004.

00 -

6.00

m


Saibe drenante

Geotextil

Umplutura cu pietris (7-25)

saibe drenante

Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211 - R

Tub riflat perforat din PVC, DN 160 mm


Barbacana DN 200 mm din tub PVC neperforat


Tub riflat perforat din PVC, DN 160 mm Barbacana DN 200 mm din tub PVC neperforat

Geotextil

Umplutura cu pietris (7-25) conform caiet Sarcini XES-00216 - R

0.20

Dren longitudinal Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini (Terasamente - Strat de forma) XES-00207-R

SECTIUNE "1-1"

Umplutura cu pietris (7-25)

Tub canalizare

Protectie berma

Protectie taluz

Saibe drenante

Asanare taluz debleu cu saibe drenante

Fig. 4.48. Profil transversal tip D4 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal înierbat şi asanare cu şaibe drenante

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu; Ing. Dorin Cozachevici Proiectanţi principali: Ing. Nicoleta Duţu; Ing. Gabriela Sava; Ing. Cristiana Stanciu, Ing. Alexandru Ungureanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: 2005

208

4.2.10. CONSOLIDARE VERSANŢI DN 10 KM 81+000, PROIECTUL NEFIIND PE DEPLIN SOLUŢIONAT NICI PÂNĂ ÎN PREZENT DATORITĂ FENOMENELOR COMPLEXE DE ALUNECARE ŞI CURGERE GRAVITAŢIONALĂ ACTIVE CARE SE MANIFESTĂ ÎN ZONĂ. Drumul naţional 10 face legătura între oraşele reşedinţe de judeţ Buzău şi Braşov. Tronsonul DN 10 adiacent km 81+000 este situat între Acumularea Siriu –în aval – şi versantul stâng împădurit al Masivului “ Podu Calului” - în amonte. Materialul alunecat provine din eroziunea progresivă a pereţilor unei viroage situate aproape de creasta versantului; acest material erodat, depus pe fundul viroagei, este înmuiat de apa provenită din izvoare. La atingerea masei critice, materialul noroios deversează peste marginea aval a viroagei şi curge lent pe versant până la bază. Acest fenomen este amplificat şi grăbit de precipitaţiile mai abundente din anumite perioade.

Fig. 4.49. Alunecare versant –Mai 2005

Fig. 4.50. Baraj captare izvor versant

209

Dată fiind dinamica amplă a fenomenului de instabilitate şi necesitatea urgentă de redare în exploatare a drumului, s-a stabilit ca intervenţiile în zonă să comporte două faze: Faza I – Lucrări provizorii Faza a II-a – Lucrări definitive Lucrările proiectate în faza a II-a sunt următoarele:

• Lucrare de susţinere şi retenţie cu ranforţi izolaţi, ancoraţi şi cu elemente de continuizare prefabricate de tip bolţar.

Fig. 4.51. Ranforţi ancoraţi şi cu elemente prefabricate de tip bolţar

Această lucrare are rolul de consolidare a taluzului de debleu şi de reţinere a

materialului care va rezulta din eventuale viitoare eroziuni sau prăbuşiri locale ale versantului natural. Înălţimea elevaţiei lucrării este constantă (H = 5,00m).

Fig. 4.52. Zid de sprijin realizat din bolţari de tip tunel. Ancorare ranforţi. Execuţie rigolă şi cap dren

210

• Protecţia taluzurilor ravenei create în uma alunecării

În vederea combaterii eroziunii în continuare a malurilor ravenei create ca urmare a alunecării versantului s-a prevăzut o protecţie de taluz cu georeţele însămânţate. Acest tip de protecţie permite atât refacerea rapidă a condiţiilor de mediu existente în zonă înainte de calamitate, cât şi păstrarea îndelungată a acestora prin mai buna fixare a vegetaţiei.

Fig. 4.53. Secţiune baraj de drenaj

Fig. 4.54. Septembrie 2006

Fig. 4.55. Contur ravenă în evoluţie, Septembrie 2006

211

• Lucrare de protecţie antişoc a ranforţilor şi bolţarilor

Fig. 4.56. Protecţie antişoc a ranforţilor şi bolţarilor

În spatele lucrării de susţinere şi retenţie descrisă mai sus s-a prevăzut un prism de piatră cu secţiune trapezoidală cu înălţime max. de 5m. La partea superioară a prismului se va executa o lucrare continuă din gabioane cu o înălţime constantă de 1,50m.

Rolul acestor lucrări este de a înlătura efectul de izbire cauzat de eventualele căderi de stânci asupra betonului ranforţilor şi bolţarilor.

Pentru evitarea stagnării apelor sub prismul de piatră s-au proiectat drenuri în săpătură în mijlocul fiecărei travei. Aceste drenuri sunt prevăzute cu umplutură drenantă, tuburi din PVC şi filtru din geotextil. Apele astfel captate se vor evacua la mijlocul fiecărei travei în rigola drumului a cărei refacere a fost prevăzută în prezentul proiect.

Fig. 4.57. Decembrie 2007 Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF Perioada elaborării proiectului: 2005

212

4.2.11. CONSOLIDARE VERSANTI SI PRAG DE FUND PE DN 10 Km 25+800-92+700 Buzau-Nehoiu

În zona Km 26 , (in apropierea comunei Măgura), Km 36 (comuna Vipereşti), Km 92, drumul a fost tasat si rupt ca urmare a acţiunii apelor infiltrate în corpul drumului, a curgerii haotice a apelor de pe versant si a puternicei eroziuni la piciorul versantului produsă de râul Buzau (zona Măgura).

Lucrările pentru stabilizarea zonelor au constat în: - injecţii cu pastă de ciment în corpul drumului realizate dupa metoda clasică (foraj,

introducere armatură şi pastă de ciment în gaura forată); -coloane din beton armat solidarizate prin radiere ancorate din beton armat; -drenuri în săpatură prevazute cu tub de colectare şi umplutură drenantă învelite în

geotextil; -drenuri forate de la suprafaţă în diferite direcţii; -refacere sistem rutier.

Fig. 4.58. Rezultatul tasării şi al ruperii terenului

213

Fig. 4.59. Sitaţia din teren

Fig. 4.60. Dren longitudinal

Şef proiect: Ing. Ioana Lungu Proiectanţi: Ing. Andreea Dănciulescu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF; PT; DE Perioada elaborării proiectului: 2005

214

4.2.12. ELIMINARE EFECTE CALAMITĂTI DN 10, Km 78+000 – Km 80+900

Soluţia adoptată a fost consolidare cu plase ancorate.

Fig. 4.61. Profil transversal tip - Plase ancurate Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi: Ing. Alexandru Ungureanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: 2005

215

4.2.13. CONSOLIDARE DN 10 Km 88+600

Proiectul cuprinde lucrările de consolidare: coloane Ø 1500 din beton armat si ancore betonate

15.00

12.7012.50

F1

2.30

12.050.20

0.45 0.45

15.0

0

12.00

22.00

30°

16.0

0

4.50

Km 88+602.28

Fig. 4.62. Profil transversal: Km 88+602.28

50

2.10

1.10

Ø1500

1:3

25 25

1.1733

16.0

0

1.50 1.503.00

6.00

1.50

5033

2.10

1.50

1.10

1.50

5.17

1:3

16.0

0

Fig. 4.63. Radier pe coloane Ø 1500 Fig. 4.64. Coloane din beton armat Ø 150

Detalii de execuţie

Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu; Ing. Dorin Cozachevici; Ing. Ioana Lungu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: 2005

216

4.2.14. CONSOLIDARE DN 65 Km 24+400 Balş, Pachet VI, Obiect 1

Lucrările de consolidare sunt amplasate pe taluzul drept al DN 65, în zona Km

24+395-24+415.

Lucrări proiectate conţinute în proiect au fost:

1. Lucrări de sprijinire a debleului dreapta cu ziduri din beton armat cu he=2.5m; si lungimea de 20 m amplasate la marginea exterioară a rigolei existente. În spatele zidului, pe talpa acestuia s-a proiectat un dren pentru captarea apelor subterane.

Evacuarea apelor colectate de dren se face prin barbacane prevăzute in zidul din beton armat, in rigola de la baza debleului.

Fig. 4.65. Fotografii de pe teren înainte de începerea lucrărilor

2. Lucrări de amenajare şanţ dreapta - Km 0+000 - Km 0+115 - şanţ ranforsat (1.00 - 1.30 m) - Km 0+115 - Km 0+200 - şanţ trapezoidal din beton monolit cu baza de 50 cm;. - Km 0+200 - Km 0+320 - şanţ de pământ cu lăţime de 1.00 m si adâncime de 30 - 35 cm funcţie de configuraţia terenului. Acesta se evacuează prin podeţul CF aflat la capătul aval al şanţului .

Fig. 4.66. Imagini de pe teren înainte de începerea lucrărilor

217

3. Lucrări de evacuare apa in aval - prelungire podeţ tub Φ 1.00 m cu 10 m in aval de la camera de cădere dintre proprietăţi. - amenajare şanţ evacuare cu beton monolit pe lungimea de 10 m, in aval de capătul tubului Φ 1.00 m proiectat.

Programul de urmărire pe faze determinante cuprinde predarea amplasamentului; natura terenului de fundare la primul tronson de zid, forma, dimensiunile si betonarea gropii de fundare;execuţia zidului din beton armat: armare, cofrare, betonare – primul tronson; executarea şanţului din beton monolit –primul tronson; executarea şanţului ranforsat – primul tronson Şanţ ranforsat h=1.25m; (he=1.0m)

He=

1.00

m

A

A

B

B

1.00

1.25

C

C

B-BA-A

50

S E C T I U N E C-C

1.25

50

1.00

He=

1.00

m

Fig. 4.67. Prezentăm secţiuni prin şanţul ranforsat si armarea şanţului

Zid din beton armat He =2.50m

Fig. 4.68. Zid din beton armat

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Nicoleta Duţu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: 2005

218

4.2.15. TASĂRI ALE PARŢII CAROSABILE PE DN 10 Km 29+800 – Km 29+850

Proiectul cuprinde lucrările de consolidare: Consolidare cu minipiloţi injectaţi

Fig. 4.69. Secţiuni transversale şi secţiuni prin minipilot injectat

Ax e

xist

ent

2:3

Fig. 4.70. Profil transversal cu minipiloţi injectaţi H=9.00m

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Nicoleta Duţu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: PT; CS; DE Perioada elaborării proiectului: 2005

219

4.2.16. TASĂRI ALE PARŢII CAROSABILE PE DN 10 Km 72+600

Proiectul prevede solutii de consolidare cu minipiloţi injectaţi.

Fig. 4.71. Profil transversal cu minipiloţi injectaţi H=11.50m

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Nicoleta Duţu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: PT; CS; DE Perioada elaborării proiectului: 2005

220

4.2.17. ELIMINAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR PE DN 10 km 82+400-82+480, km 83+700-83+800, km 84+300-84+700, km 85+900, km 87+200-87+500, km 87+600-88+100, km 88+850, km 88+900-89+170, km 89+600 Traseul drumului DN 10 se desfăşoară de-a lungul văii râului Buzău şi realizează legătura între oraşele Buzău şi Braşov, tronsoanele aferente poziţiilor kilometrice precizate în titlu fiind situate pe teritoriul localităţilor Siriu şi Gura Siriului. Fenomenele de instabilitate întîlnite frecvent de-a lungul zonei supuse cercetărilor sunt amplificate şi grăbite de precipitaţiile mai abundente din anumite perioade. Lucrările proiectate au fost grupate în mai multe obiecte, în funcţie de natura fenomenelor de instabilitate, volumul şi cauzele acestora. Pe sectoarele Km 83+700 – 83+800 si Km 88+850 - 88+950 s-a prevazut suprainaltarea zidurilor de sprijin existente cu gabioane.

• Supraînălţare zid de sprijin existent cu gabioane

La km 85+900 si km 89+600 s-a proiectat/executat sprijiniri ale corpului drumului cu

coloane φ1500mm fundate în roca de bază, rigidizate câte două cu un radier din beton armat care are o înălţime de 2.00m.

Lungimea fiecărui tronson de radier este de 6.00m, în total fiind prevăzute 3 radiere.

Fig. 4.72. Coloane cu radier din beton armat

Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: PT şi DE. Perioada elaborării proiectului: 2005

221

4.2.18. REFACERE ZID SPRIJIN DE RAMBLEU Km 65+000 Stânga REFACERE PODEŢE DALATE Km 74+037 pe DN 7C Trasfăgărăşan

La Km 65 apele infiltrate în corpul drumului au determinat curgerea materialului din componenţa acestuia prin spaţiul creat sub bolţile dintre chesoanele existente, fapt ce a dus la apariţia unor gropi în platforma acestuia.

Fig. 4.73. Fotografii din timpul execuţiei

Lucrările proiectate, au constat în: - Minipiloţi injectaţi fără radier din beton armat (executaţi de pe platforma drumului

în spaţiul dintre chesoane existente folosind tehnologia cu bare autoperforante). Pentru ca stabilizarea prin injectare să fie mai eficientă la baza bolţilor dintre

gabioane s-a prevazut execuţia unor grinzi de beton, în acest mod reducând pierderile de pastă de ciment.

- Minipiloţi injectaţi solidarizaţi cu radiere din beton armat, la capătul dinspre lacul Bâlea al zonei consolidate cu chesoane. Aceşti minipiloţi s-au executat după procedeul clasic : forare, introducere carcasă de

armatură, injectare pastă de ciment sub presiune. În zona Km 74 s-au inlocuit 3 podeţe vechi, deteriorate şi cu dimensiuni reduse cu tuburi din tablă ondulată zincată. Totodată s-au refacut amenajările din amonte şi aval de aceste podeţe.

In ambele zone s-a refacut structura rutieră în intregime ( beton asfaltic, binder, mixtură asfaltică, piatră spartă, balast) în zona minipiloţilor şi a podeţelor,iar în zonele adiacente acestora s-a ranforsat sistemul rutier existent pe toată lăţimea părţii carosabile (beton asfaltic, binder pentru preluare denivelări).

Şef proiect: Ing. Ioana Lungu Proiectanţi principali: Ing. Andreea Dănciulescu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: PT+DE+ET+DA+DT Perioada elaborării proiectului: 2005

222

4.2.19. MODERNIZARE DJ 552B RÂPA ROŞIE (DJ 552) Seghet-Suharu Deznăţui-Gubâncea-Bechet–Călugărei–Verbicioara- Vorbiţa km 0+000 – 27+275

Lucrarea de consolidare este amplasată pe DN 552, km 0+000-27+275, judeţ Dolj Tipuri de lucrări la faza de proiectare SF: Fundaţii de parapet adâncite tip „L” şi

drenuri longitudinal

2.5% 4%4% 2.5%

1:11:2

PROFIL TRANSVERSAL TIP NR.4 DJ 552BSe aplica Km14+900 - Km 15+900

2:3

1:1

Rigola pereata

Ax

DJ5

52B

Fig. 4.74. Profil transversal tip nr. 4, DJ 552 B

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Nicoleta Duţu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF Perioada elaborării proiectului: 2006

223

4.2.20. CONSOLIDARE TERASAMENTE ŞI VERSANŢI PE DN 1 Posada Km 114+700-115+000

Pe DN 1 Comarnic – Sinaia în zona Km 114+850, în primavara 2006 au apărut în platforma drumului crăpături transversale şi tasări care au evoluat progresiv, elementele componente ale corpului drumului (ziduri de sprijin rambleu, ziduri de sprijin debleu, şanturi) au crăpat şi s-au distanţat creând posibilitatea infiltrării apelor de suprafaţa în corpul drumului.

In zona drumului s-au creat goluri vizibile mai ales în partea amonte, în spatele zidului de rambleu, dar şi a zidului de debleu, fapt relevat prin mişcarea acestuia pe verticală, împănarea tronsoanelor la rosturi şi fisurarea elevaţiei pe orizontală.

Rigola de la marginea dreaptă a carosabilului, din cauza deplasării zidului de debleu, a fost deteriorată, marginea sa ajungând deasupra carosabilului, ceea ce a permis intrarea apelor de suprafaţa în sistemul rutier, rigola neavând asigurată descarcarea in aval.

Situaţia existentă implica un risc deosebit deoarece întreruperea circulaţiei pe DN1 intr-o zonă de defileu foarte îngustă nu permite realizarea unei variante, la aceasta adaugând faptul că zona de ruptură se afla în interiorul unei curbe ( dintr-o succesiune de curbe) fără vizibilitate si poate atrage accidente cu urmări deosebit de grave.

Lucrările necesare cosolidării zonei instabile de pe DN 1 Km 114+700-115+000 au început in regim de urgenţă pe baza dispoziţiilor de şantier date de proiectant, completările pentru elaborarea poiectului efectuându-se in acelasi timp cu execuţia lucrărilor.

Au fost necesare următoarele lucrări pentru consolidarea zonei de rambleu: - coloane forate din beton armat φ 1500 solidarizate la partea superioară cu radiere in

consolă in zona bolţilor cu pilaştri; - placarea zidului de rambleu si a bolţilor din beton pentru a permite preluarea unor

forţe transmise pe tiranţii activi si pasivi; - tiranţi pasivi şi activi autopereforanţi realizaţi în zona zidului de rambleu degradat

unde laţimea drumului nu permitea desfăşurarea execuţiei sub circulaţie din cauza lăţimii foarte mici (6÷7 m) ;

- lucrări tehnologice pentru realizarea lucrărilor de mai sus; - drenaje orizontale la rambleu; - amenajări scurgeri ape; - reparaţii la lucrări existente. Lucrările executate pentru zona de debleu au constat din: - placare şi ancorare zid debleu existent pe portiunea rămasă nedemolată dinspre

Sinaia; - drenaje orizontale la debleu; - refacerea rigolei drumului

224



225



S-a corectat traseul în plan prin mărirea razelor de la 90 m la 150 m iar în profil longitudinal s-au corectat tasările din zona alunecării şi linia roşie în zona racordării cu podul de la km 115+150. In profil transversal s-a asigurat latimea platformei de 10 m corespunzatoare unui drum european la care s-au adaugat supralărgirile necesare precum şi dispozitivele de scurgere a apelor şi cele de siguranţă în exploatare.

Şef proiect: Ing. Ioana Lungu Proiectanţi principali: Ing. Andreea Dănciulescu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF; PT; DE Perioada elaborării proiectului: 2006

226

4.2.21. CONSOLIDARE DN 74 Km 26+800-Km 28+600

Lucrări de consolidare executate: • Zid de sprijin din beton monolit ; • Grinda din beton armat ; • Ranforţi pe minipiloţi injectaţi; • Fundaţii de parapet adancite tip “L”

Fig.4. 79.Zid de sprijin din beton monolit

Fig.4. 80. Elevaţie zid de sprijin din beton monolit

227

Fig.4. 81. Profil transversal prin grinda din beton armat

Fig.4. 82. Fundaţii de parapet adâncite tip “L”

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: PT+DE+CS Perioada elaborării proiectului: 2006

228

4.2.22. RESTAURARE ŞI CONSOLIDARE ZID PRĂBUŞIT ZONA PRIMĂRIEI - CETATEA SIGHIŞOARA Pierderea stabilităţii zidului cetăţii s-a produs în luna aprilie 2006 pe o porţiune de ~ 55 m, la est de clădirea Primariei. Fenomenul a fost iniţiat de o prăbuşire a unei zone din zid situat în treimea de jos (existentă de mai mulţi ani), urmată de o prăbuşire de masă a întregului zid al Cetăţii. Pentru eliminarea pericolului unei pierderi de stabilitate a masei de pământ dintre PRIMĂRIE şi ZIDUL CETĂŢII, zona de pământ rămasă în taluz vertical a fost nivelată (în pantă) cu împingerea pământului spre taluzul din aval.

Lucrările propuse a se executa în zona zidului Cetăţii sunt următoarele:

• lucrări de sprijinire cu elemente fişate (minipiloţi) cu descrierea a trei soluţii:

Fig.4. 83. Lucrare de sprijinire a zidului existent cu minipiloti forati si grinda de solidarizare a minipilotilor

Varianta 1: Lucrare de sprijinire la baza zidului existent neprăbuşit cu minipiloţi foraţi (2 buc./secţiune) şi grindă de solidarizare a minipiloţilor. Zidul existent este ancorat în treimea superioară cu ancore pasive

229

Varianta 2: Lucrare de sprijinire la baza zidului existent neprăbuşit cu minipiloţi foraţi (1 buc./secţ.) şi grindă de solidarizare a minipiloţilor In spatele zidului existent, în vederea reducerii împingerii active, se prevede de asemenea o lucrare cu elemente fişate (minipiloţi şi ancore pasive) solidarizate cu o grindă din beton armat (Fig. 4.93).

Fig.4. 84. Minipiloti forati si grinda de solidarizare a lor (1 buc./sectiune)

Varianta 3 : In zona zidului existent prabuşit, restaurarea acestuia va fi completa, pentru consolidarea zidăriei fiind necesar a se executa mai întai o structură de rezistenţă (zid de sprijin) din beton armat fundată pe minipiloţi. In faţa acestei structuri de rezistenţă se va reconstitui în final zidul Cetăţii din piatră recuperată (Fig. 4.94).

Fig.4. 85. Zid de sprijin din beton armat fundat pe minipiloti

230

• lucrări conexe lucrărilor de consolidare şi restaurare a zidului Cetăţii, constând în:

- refacere trotuare din dale prefabricate în spatele şi faţa zidului Cetăţii; - refacere rigolă din piatră cubică în spatele zidului Cetăţii.

Fig.4. 86. Situatia din teren

Coordonare Ing. M. Munteanu Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF, PT şi DE. Perioada elaborării proiectului: 20064÷2007

231

4.2.23. AUTOSTRADA TRANSILVANIA - Sector 3B10 si 3B12

La proiectarea lucrărilor de consolidare s-a ţinut cont de faptul că traseul străbate zone variate din punct de vedere morfologic şi geologic ceea ce a condus la necesitatea efectuării de investigaţii pentru determinarea cât mai exactă a litologiei terenului pe culoarul autostrăzii. Studiile geotehnice au furnizat informatii despre natura si caracteristicile pamanturilor din zona.

Pentru evidentierea zonelor, posibile, de instabilitate si stabilirea soluţiilor de consolidare au fost efectuate calcule dupa cum urmează:

Pentru fiecare zonă de debleu au fost efectuate calcule de stabilitate in secţiunea de adâncime maximă dar nu mai mică de 6.00 m, luând în considerare forajele ce prezentau cele mai reduse valori ale parametrilor fizico-mecanici ale terenului din zonă.

Pentru fiecare zonă de rambleu au fost efectuate calcule de stabilitate şi tasare în secţiunile având înălţimea maximă şi pentru rampele podurilor, luând în considerare forajele ce prezentau cele mai reduse valori ale parametrilor fizico-mecanici ale terenului din zonă.

In urma acestor calcule au rezultat următoarele: Apariţia unor suprafeţe de alunecare superficiale astfel:

• la rambleele din material granular (rampele podurilor); • la debleele înalte săpate în terenuri cu caracteristici geotehnice mai slabe sau

care conţin straturi (lentile) de material granular. Apariţia unor tasări ale rampelor podurilor, pe perioada de exploatare, mai mari de

3.00 cm. Aceste informaţii au stat la baza alegerii soluţiilor adoptate în proiect şi care au

răspuns următoarelor cerinte: - asigurarea elementelor geometrice necesare autostrăzii în condiţiile de teren

existente ţinând cont şi de minimizarea lucrărilor de consolidare a rambleelor şi debleelor autostrăzii

- asigurarea stabilităţii generale a terasamentelor şi taluzurilor autostrăzii prin alegerea unor pante optime ale taluzurilor de rambleu şi de debleu.

Cele două deziderate s-au concretizat prin: 1.Lucrări in debleu – care au ca rol protejarea, susţinerea şi consolidarea pantelor

rezultate ca urmare a săpăturilor necesare. Protecţie taluz cu geocelule – aceasta solutie a fost aleasa pentru protejarea

taluzurilor împotriva ravinărilor provocate de apele pluviale si cele provenite din infiltraţii. Având în vedere faptul că dezvoltarea fenomenelor de alunecări superficiale şi

ravinări în cazul debleelor este mai rapidă datorită caracteristicilor mai slabe ale terenului în care se efectuează săpătura, existentei unor straturi (lentile) de material granular, apariţiei exfiltraţiilor, modificării proprietăţilor fizico-mecanice si chimice, este necesară protejarea imediată a taluzurilor.

Şanturile de la baza taluzurilor de debleu se vor proteja cu geocelule umplute cu beton iar taluzurile şi bermele cu geocelule umplute cu pământ vegetal.

Protejarea taluzurilor cu sol vegetal şi însămânţare va produce efecte după o perioadă mai lungă de timp, necesară pentru dezvoltarea sistemului radicular.

232

Coloane din beton armat – aceasta soluţie a fost aleasă pentru consolidarea taluzurilor debleelor înalte instabile. Coloanele cu diametul de 1500 mm se vor amplasa la baza acestor deblee , la distanţa 1.65 m interax (în lungul drumului) şi se vor solidariza la partea superioară cu radiere din beton armat.

Ziduri din beton – aceasta soluţie a fost aleasă pentru racordarea capetelor zonelor

de debleu consolidate cu coloane din beton armat . 2. Lucrări in rambleu – care au rolul de protectie, susţinere şi/sau ranforsare a

rambleului autostrăzii. Protecţie taluz rampe poduri cu geocelule – aceasta soluţie a fost necesară pentru

protejarea rapidă şi de durată a taluzurilor impotriva alunecărilor superficiale ale materialului granular din rambleu.

Pentru a se evita apariţia tasărilor, la rampele podurilor, mai mari de 3.00 cm pe perioada de exploatare este necesară o perioadă suplimentară de consolidare a terenului, ce variază intre 1.5 si 6.0 luni de la terminarea rambleului până la aşternerea straturilor rutiere.

Pământ armat cu geogrile – această soluţie a fost necesară pentru consolidarea

rambeelor instabile. Prismul de geogrile se va construi pe o fundaţie de beton la baza rambleului. Geogrilele se vor aseza la 50 cm pe înalţimea rambleului iar între stratele de geogrile se va realiza umplutura din material granular.

Ranforsarea bazei rambleelor cu un strat de geogrile – are rolul de îmbunatăţire a

bazei rambleului prin încorporarea unei folii de geogrilă într-un strat de material granular. 3. Drenaje – au ca rol colectarea apei din stratele granulare ale sistemului rutier în

zonele de debleu, acolo unde cota acestor strate este sub cota rigolelor autostrăzii. Pentru verificarea funcţionalităţii drenurilor se vor amplasa cămine de vizitare.

4. Canalizări – au rolul de a prelua debitele reale de apă colectate de pe platforma autostrăzii, debite care depăşesc capacitatea rigolelor. Sistemul de canalizare este necesar şi pentru descărcarea rigolei din zona mediană acolo unde aceasta se termină într-o zonă de debleu. Coordonare: Ing. Mihail Munteanu Şef proiect: Ing. Ioana Lungu; Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu; Ing. Gabriela Sava; Ing. Nicoleta Duţu; Ing. Livia Dobre; Ing. Carmen Călugăru Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF, PT, DE Perioada elaborării proiectului: 2007÷2008

233

4.2.24. LUCRAREA DE CONSOLIDARE DREN ŞI TRANŞEE DRENANTĂ PENTRU AUTOSTRADA TRANSILVANIA Sector 2B1 CLUJ-BORŞ

Proiectul cuprinde urmatoarele solutii: tranşee drenantă şi dren Km 18+130 şi la Km 18+250

Tranşee drenantă şi dren Km 18+130 Profil longitudinal Km 18+130 şi secţiuni transversale prin tranşee drenantă şi dren

Km 18+130

TRANSEE DRENANTADRAINAGE TRENCH

TRANSEE DRENANTADRAINAGE TRENCH

2.55

Umplutura drenanta (40...80 mm)Drainage filling (40...80mm)

Aerisire drenDrain ventilation

DRENDRAIN

Aerisire drendrain ventilation

Umplutura material corespunzatorFilling with suitable material

Cheson circular H=10.00mCircular caisson; H=10.00m

Fig.4. 87. Tranşee drenantă


Tub PVC Ø 160 perforatPipe PVC Ø 160 perforated

Umplutura material granular(40...80mm)Filling with granular material(40...80mm)

Protectie cu geotextilProtection with geotextil

SECTIUNE DRENDRAIN SECTION

8.00

4.00

1.50

Umplutura material granular (40...80mm)Filling with granular material (40...80mm)


SECTIUNE TRANSEE DRENANTADRAINAGE TRENCH SECTION

Umplutura drenanta (40...80mm)Drainage fill (40...80mm)

Aerisire drendrain ventilation

DRENDRAIN

Pamant vegetal inierbat (50cm)Grassed topsoil (50cm)

Umplutura material corespunzatorFilling with suitable material



Fig.4. 88. Secţiune tranşee drenantă

234

ZONA TALUZATASLOPED AREA

4%

4%

4%

2:3

2:3

2:3

2:3

PROFIL LONGITUDINAL. ALUNECARE KM 18+250LONGITUDINAL PROFILE. LANDSLIDE DRAINAGE WORKS KM 18+250


4%4%

4%

Fig.4. 89. Profil longitudinal alunecare km 18+250

4%

4%

4%

2:3

2:3

2:3

PROFIL LONGITUDINAL. ALUNECARE KM 18+250LONGITUDINAL PROFILE. LANDSLIDE DRAINAGE WORKS KM 18+250

4%

4%

2:3

2:3

Fig.4. 90. Profil longitudinal alunecare km 18+250

235

PDU 17

1.00

8.00

15

15

Tub PVC Ø 160Pipe PVC Ø 160


Umplutura material granular (40...80 mm)Granular fill (40...80 mm)



ZONA TALUZATASLOPED AREAUmplutura material corespunzator

Filling with suitable material


4.00

Fig.4. 91. Profile transversale prin tranşeea drenantă şi dren

PDU 25 PDU 26 PDU 27

F1

1.00

4.00 4.008.0015


15


Umplutura material granular (40...80mm)Filling with granular material (40...80mm)


Umplutura material granular (40...80 mm)Granular fill (40...80 mm)


Fig.4. 92. Profile transversale prin tranşeea drenantă şi dren

Fig.4. 93. Secţiune transversală prin autostradă la km 18+280

Coordonare: Ing. Mihail Munteanu Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: 2007

236

4.2.25. CONSOLIDARE DJ100G PĂDUREA CAZACU Km 0+400, Km 0+800, Km 0+900 Comuna Vărbilău

Pe drumul judeţean DJ 100G au fost identificate 4 zone instabile cu evoluţie lentă staţionară în perioada secetoasă, dar accelerată în perioada ploioasă. Efectele instabilitaţii se fac vizibile prin înclinarea şi deplasarea lucrărilor existente, prin fisurile si crăpăturile existente în platforma drumului.

Pentru consolidarea zonei s-au proiectat coloane forate solidarizate cu radiere din beton armat pe partea de rambleu. Pentru consolidarea debleului s-au prevazut ziduri de sprijin din beton monolit, iar sub şantul drumului drenuri longitudinale.

Fig.4. 94. Imagini din teren Fig.4. 95. Imagini din timpul execuţiei

Coordonare: Ing. Mihail Munteanu Şef proiect: Ing. Iona Lungu Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: PT+CS+DE Perioada elaborării proiectului: 2007

237

4.2.26. MODERNIZARE DN 73 PITEŞTI – CÂMPULUNG – BRAŞOV km 13+800 – km 42+850, km 54+050 – km 128+250 Drumul naţional 73 este amplasat în zona de sud a României, străbătând Depresiunea Muscelului, apoi Pasul Rucăr-Bran, Depresiunea Branului, oprindu-se în Ţara Bârsei la intrarea în municipiul Braşov. Imagini cu situaţia iniţială a drumului:

Fig.4. 96. Situatia din teren in aprilie 2007

Solutii poroiectate.

Fig.4. 97. Amenajare torent amonte cu trepte de beton

238

Fig.4. 98. Amenajare cu geocelule umplute cu beton

Fig.4. 99 Refacere dren în spatele zidului existent şi şant de gardă

Ac=0.50

Rigola ranforsata

max

. 1.5

0

5050

25

Nisip pilonat

Dren in spatelerigolei

Km 64+936.71 - 64+990.52Km 65+387.61 - 65+405.11Km 70+092.92 - 70+162.92Km 81+521.59 - 81+738.57Km 85+304.18 - 86+109.42Km 86+346.01 - 86+796.01Km 87+308.47 - 87+478.47Km 87+308.47 - 87+394.00Km 90+312.30 - 90+612.30Km 93+758.02 - 93+833.62

Beton de pozare

Fig.4. 100. Rigola ramforsată din beton

239

0.75

1:1

1:2

AX

PR

OIE

CTA

T

PLATFORMA

PARTE CAROSABILAAc=0.50

Ac=0.50

Parapet metalic tip greu

Fundatie adancita de parapet

Minipiloti armati injectati

1.40

0.80

H

h

Barbacana

Zid de debleu

70 30

h

3:1

1:3

fBb

Zidarie uscata din

3:1

e

akd

50

din beton

Capac dren dinumplutura din argila

compactata

piatra bruta

Balast in dren

2:3

L=15.00m

2.5-7.0% 2.5-7.0%

Fig.4. 101. Fundaţie adâncită de parapet pe două rânduri de minipiloţi

0.751:1

1:2

AX P

RO

IEC

TAT

PLATFORMA


Ac=0.50

H (m

)

B = H

1.00

1.001.00

0.25

1.00

Gabioane

Fundatie de beton

Parapet metalic

Radier de beton armat2.50

1.30

Coloane forate Ø1.08L=20m

2.5-7.0% 2.5-7.0%

Fig.4. 102. Zid de debleu din gabioane pe fundaţie de beton; consolidare cu

coloane forate şi radier din beton

2:3

0.75

1:1

1:1

1:2

Geogril pentru impiedicarea transmiterii fisurilor(L=1.00m)

SREN965/1999

AX P

RO

IEC

TAT

2.5-7.0% 2.5-7.0%

PLATFORMA


Ac=0.50

Parapet metalic tip greu

2.10

1.20

Rostuirea cu mortara moloanelor existente

ce se mentineZid existent de debleu

Inlocuirea cu betona moloanelor dislocate

Minipilotiarmati injectati L=15.00m

Beton de panta

Fig.4. 103. Reparaţii locale la ziduri existente; consolidare cu trei rânduri de minipiloţi şi radier de beton

240

1:1

1:2

1.50

Anco

re d

e cr

easta

L=4

.50m

la 2

.50m

dist

anta

Ancore de camp L=3.00m la 5.00m distanta

L=3.00m

L=3.00m

L=3.00m10%

2.50

2.50

2.50

2.50

0.25

Fig.4. 104. Protecţie versant cu plase ancorate

1:1

1:1

1:2

AX

PR

OIE

CTA

T

2.5-7.0% 2.5-7.0%

PLATFORMA


Ac=0.50

Zid de debleu existent din zidarie de piatra

care se mentine

Gabion 1.00x1.00m

Gabion 1.00x1.50m

1.00

1.00

1.00

50

ce se mentineZid existent de rambleu

H e

lev.

Parapet de zidarie de piatraexistent

1.45

1.20

Minipiloti armati injectati

Grinda de beton

Monolit de injectie

L=15.00m

Fig.4. 105. Supraînălţare zid existent cu gabioane; preluarea împingerii pământului cu două rânduri de

minipiloţi solidarizaţi cu grindă din beton Coordonare: Ing. Mihail Munteanu Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: SF Perioada elaborării proiectului: 2007

241

4.2.27. CONSOLIDARE VERSANT DN 7, KM 242-la Boiţa PROTECŢIE VERSANŢI CU PLASE ANCORATE Lucrările de consolidare aplicate în acest proiect includ lucrări provizorii de protecţie, lucrări de curăţire controlată a taluzului de debleu şi lucrări de protecţie antierozională cu plase ancorate, dintre care ultimele constituie elementul de noutate.

Fig.4. 106. Situaţia iniţială, căderi masive de pietre – Martie 2006

Lucrări de protecţie antierozională (plase ancorate) pe taluz după curăţirea (politura) suprafeţei acestuia. După rănguirea taluzului (care se efectuează din motive de siguranţă pe tronsoane de câte 10m înălţime) şi politura suprafeţei acestuia se va fixa o plasă de protecţie din sârma zincată cu ochiuri dublu răsucite cu mărimea ochiurilor de 8x10 cm si Φ 2,7mm. Fixarea plasei se face la partea superioară printr-o bară din OB 37 Φ 20 ce se prinde de ancorele de creastă din bare PC 52 Φ 25. Ancorele de creastă se amplasează la cca. 1.50m faţă de creasta taluzului, la interdistanţă de ~4.00m. Lungimea ancorelor de creastă este variabilă, funcţie de înălţimea versantului ce trebuie protejat (pentru înălţimi mai mari de 28m, ancorele de creastă vor avea lungimea de 12.00m; pentru înălţimi cuprinse între 28 si 17m lungimea va fi de 8.00m; pentru înălţimi mai mici de 17m, ancorele de creastă vor avea lungimea de 6.00m). Plasa se îndoaie peste această bară cca. 2 ochiuri şi apoi se coase cu fir sau agrafe inelare. Plasa astfel prinsă la partea superioară se derulează ca o perdea pe taluz peste zona rănguită.

242

După operaţiunea de derulare a plasei pe taluz, se trece la execuţia etajelor intermediare de ancore ce va realiza împărţirea câmpului plasei în caroiaje cu latura de 5.00 m. Ancorele din câmp au lungimea, de asemenea, variabilă. Pentru câmpurile situate la înălţimi mai mari de 17m, ancorele au lungimea de 8.00m, iar pentru cele situate la înălţimi mai mici de 17m, lungimea ancorelor este de 6.00m. Intre ancorele din câmp, peste plase, se întind bare orizontale de fixare din OB 37 Ф10mm sau cabluri Ф7mm.

Fig.4. 107. Profile caracteristice cu plase ancorate la km 242+758 şi km 242+798

Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel Faza de proiectare: DE Perioada elaborării proiectului: 2006

243

4.3. ACTIVITATEA DE STUDII GEOTEHNICE Activitatea geotehnica desfasurata in perioada 2003 – 2008 a continuat traditia

geotehnica inceputa in institut in urma cu peste 50 de ani. Aceasta perioada este reprezentativa in primul rand datorita inceperii in luna iunie 2003 a unei lucrari de o mare complexitate si extindere – Autostrada Transilvania - sectorul Targu Mures – Bors. Aceasta lucrare pe langa problemele tehnice si logistice pe care ni le-a ridicat si pe care a trebuit sa le rezolvam ne-a pus fata in fata cu modul de organizare si cu dotarea tehnica deosebita a firmei americane “Bechtel International“, INC careia a trebuit sa ii fim parteneri.

Pentru a putea rezolva toate cerintele acestui complex proiect a trebuit sa actionam atat pe planul reorganizarii cat si al dotarii cu aparatura si mijloace auto.

Colectivul Geotehnic a fost reorganizat in 4 echipe de investigatie pe teren pentru dotarea carora au fost achizitionate 3 aparate Standard Penetration Test – Anglia, 1 aparat de forat “Dando – Anglia” (atat pentru pamanturi cat si pentru roci), 3 masini de teren “Dacia” pentru transportul muncitorilor si al echipamentelor usoare, 1 autocamion IVECO si 1 autocamion Roman Brasov pentru transportul echipamentelor grele.

Managementul tehnic si administrativ al activitatii de studii geotehnice este prezentat schematic in cele ce urmeaza:

Precizam ca Laboratorul Geotehnic a fost de asemenea dotat cu un aparat de forfecare directa “ELE – Anglia”, un aparat Proctor “ELE”, un aparat CBR – “ELE” atat pentru determinari in situ cat si pentru determinari in laborator – “ELE”, un deflectometru dinamic usor, balante electronice, seturi de site si ciururi si o masina automata de cernut pentru determinarea granulometriei. Au mai fost realizate, pe baza unor proiecte proprii, o instalatie Lucas pentru determinarea in situ a modululelor statice de deformatie si un deflectometru Benkelman.

Pentru realizarea acestor studii si pentru a obtine rezultate cat mai complete au fost utilizate pe langa investigatiile clasice si testele in situ cu aparatul CBR sau placa statica iar

244

in cazul “studiiilor geotehnice intocmite pentru consolidarea versantului drept al CDMN – km. 60” au fost executate atat investigatii clasice cat si investigatii geofizice (seismice si electrometrice). Mentionam ca aceasta lucrare, realizata in colaborare cu Colectivul Geofizic din cadrul SC ISPCF-SA, a fost prezentata la al “13-th European Meeting of Environmental and Engineering Geophysics Near Surface 2007 Istanbul – Turcia”.

Combinarea metodelor clasice de investigatie cu metode nedistructive a mai fost folosita si la studiile intocmite pentru “Monitorizarea alunecarilor de teren de la km. 18 si km. 39 - Autostrada Transilvania – sector 2B” prin echiparea forajelor cu aparatura inclinometrica precum si la studiul realizat in colaborare cu Universitatea din Bucuresti – Facultatea de Geologie si Geofizica, pentru “Cercetarea hidrogeofizica privind starea terenului de fundare a zonei sud-estice a incintei Sfintei Manastiri Suzana - jud. Prahova” –

245

Aceste colaborari cu societati de geofizica precum si faptul ca metodele nedistructive

sunt din ce in ce mai solicitate de beneficiarii nostri datorita complementaritatii lor fata de investigatiile clasice ne fac sa ne propunem ca prioritara dezvoltarea acestui segment in cadrul activitatilor de investigare a terenurilor de fundare.

Metodele geofizice, ofera posibilitatea obtinerii de informatii utile in locuri in care de multe ori instalatiile de forat nu pot fi amplasate si pot fi folosite. Ele furnizeaza imagini de ansamblu asupra zonei cercetate, punand in evidenta structuri geologice ascunse de forma paleovailor, limitelor geologice intre formatiuni cu caracteristici geofizice diferite, curgeri

246

de ape subterane si directii preferentiale de curgere ale acestora, goluri subterane naturale sau artificiale, vechi suprafete de instabilitate care se pot reactiva in anumite conditii.

* * *

Colaborarea permanenta cu proiectantii, cu parteneri romani si straini si nu in ultimul rand mediul competitiv in care ne desfasuram activitatea ne-au impus realizarea unor servicii geotehnice de calitate, competente si livrarea la termenele convenite.

Pentru aceasta si pentru a ne mentine in permanenta in topul firmelor de investigatie geotehnica obiectivul nostru principal a fost acela de a fi in permanenta bine informati, de a folosi informatiile pentru veni in intampinarea cerintelor clientului pe care am incercat nu numai sa le realizam in totalitate dar chiar sa le depasim.

Documents

Consolidari exemple IPTANA