33
1.Cand vorbim despre o criza financiara? Criza este definita ca fenomenul care apare atunci cand se cumuleaza fenomenele de selectie adversa si de hazard moral pana la un nivel la care pietele nu mai directioneaza fondurile disponibile catre agentii economici care reprezinta cele mai bune optiuni investitionale. Selectia adversa are loc atunci cand creditorii, prost informati sau putin responsabili, acorda credite unor agenti economici care sunt dispusi sa plateasca rate ale dobanzii ridicate, returnarea imprumuturilor fiind asociata cu grade ridicate de risc. Hazardul moral reprezinta situatia in care fie debitorii, fie creditorii, fie ambii iau decizii de investire riscante bazandu-se pe interventia unui „creditor de ultima instanta” in conditiile producerii riscului de neplata. In iunie 2007 banca de investitii americana Bear Stearns anunta ca cele doua fonduri de hedge( Un fond hedge este un fond de investitii cu un numar limitat de investitori, nereglementat si neinregistrat la o autoritate de supraveghere a pietei de capital, cu obiectiv ce atinge o anumita performanta si care incearca sa obtina rentabilitatile-tinta indiferent de trendurile de pe bursa.) pe care le gira pierdusera aproape tot capitalul lor si ca ea insasi pierduse in 3 zile toate lichiditatile sale (17 miliarde USD), fiind in pragul falimentului. Era debutul crizei „subprime”, care a fost „bulgarele de zapada” ce a declansat actuala criza financiar-economica globala.

Consolidata Final

Embed Size (px)

DESCRIPTION

REFERAT

Citation preview

Page 1: Consolidata Final

1.Cand vorbim despre o criza financiara?

Criza este definita ca fenomenul care apare atunci cand se cumuleaza fenomenele de selectie adversa si de hazard moral pana la un nivel la care pietele nu mai directioneaza fondurile disponibile catre agentii economici care reprezinta cele mai bune optiuni investitionale. Selectia adversa are loc atunci cand creditorii, prost informati sau putin responsabili, acorda credite unor agenti economici care sunt dispusi sa plateasca rate ale dobanzii ridicate, returnarea imprumuturilor fiind asociata cu grade ridicate de risc. Hazardul moral reprezinta situatia in care fie debitorii, fie creditorii, fie ambii iau decizii de investire riscante bazandu-se pe interventia unui „creditor de ultima instanta” in conditiile producerii riscului de neplata.In iunie 2007 banca de investitii americana Bear Stearns anunta ca cele doua fonduri de hedge(Un fond hedge este un fond de investitii cu un numar limitat de investitori, nereglementat si neinregistrat la o autoritate de supraveghere a pietei de capital, cu obiectiv ce atinge o anumita performanta si care incearca sa obtina rentabilitatile-tinta indiferent de trendurile de pe bursa.) pe care le gira pierdusera aproape tot capitalul lor si ca ea insasi pierduse in 3 zile toate lichiditatile sale (17 miliarde USD), fiind in pragul falimentului. Era debutul crizei „subprime”, care a fost „bulgarele de zapada” ce a declansat actuala criza financiar-economica globala.

Page 2: Consolidata Final

2. Mecanismele Crizei Economice

1. Explozia creditelor ipotecare.

In conditiile extinderii dereglementarii in SUA, in anii ‘90 se accentueaza inegalitatile sociale. Ca urmare, in vederea sustinerii cresterii economice pe seama consumului si pentru dezamorsarea tensiunilor sociale, din anul 2001 se relaxeaza conditiile de acordare a creditelor imobiliare, cu scopul accederii la case proprietate personala si a gospodariilor cu venituri reduse. Creditele aveau pentru o prima perioada de 2 ani rate ale dobanzii fixe, dar in perioada urmatoareratele erau ajustabile la evolutiile de pe piata. Potrivit unor specialist (Blundell-Wignall, Atkinson, Hoon Lee, 2008), momentul cu adevarat de cotitura in expansiunea creditelor ipotecare este reprezentat de anul2004, cand Administratia Bush pune in aplicare programul sau „Visul American”, prin care ipotecile deveneau accesibile si gospodariilor fara capital propriu. Cumpararea unei case reprezenta pentru multi implinirea unui „vis”, dar au fost si persoane pentru care motivatia reala era tranzactionarea speculativa a valorii caselor, care parea a avea o tendinta de continua crestere.

2. „Financiarizarea” creditelor

Titlurile de credit acordate in conditiile mentionate mai sus au fost transformate in titluri financiare si vandute bancilor de investitii, care, dupa ce le-au „impachetat” si ele intr-o noua „titrizare”, le-au revandut apoi altor institutii financiare. O particularitate a „financiarizarii” a reprezentat-o asocierea ipotecilor „subprime” (cu riscuri inalte) cu alte ipoteci, ale unor debitori solvabili, in cadrul diferitelor produse financiare create in acest context.

Avantajele acestei operatiuni pentru vanzatori erau acelea de a obtine lichiditati si de a dispersa riscul, dezavantajele, pentru cumparatori si sistemul financiar, erau acelea ca riscul nu era eliminat, ci doar transferat ultimilor achizitori ai titlurilor financiare emise pornind de la aceste credite.

Doua modificari survenite in anul 2004 au accelerat tendinta bancilor de investitii de a-si restructura portofoliile, in favoarea cresterii ponderii activelor financiare derivate emise pe seama creditelor ipotecare: impunerea unui control mai strict pentru cele doua institutii de asigurare a ipotecilor cu garantii de stat, Fannie Mae si Freddie Mac,pe de o parte, si noile reguli Basel II privitoare la raportul datorii/capital, pe de alta parte. In mod paradoxal, concomitent cuaceste noi constrangeri, autoritatile americane de supraveghere a pietei creditului ipotecar au creat un spatiu de manevra suplimentar pentru bancile de investitii in vederea gestionarii riscurilor, fapt care le-a permis multora dintre acestea sa-si majoreze raportul datorii/capitalnet de la 15/1, cat era acesta inainte de 2004, la 40/1, prin alte inovatii financiare.

Page 3: Consolidata Final

3. Declansarea crizei in SUA

Incepand cu anul 2006, ratele directoare ale Fed sunt majorate, fapt ce antreneaza si cresterea semnificativa a ratelor dobanzii pentru creditele imobiliare, unele atingand nivelul de 18%. Drept urmare, mii de gospodarii cu venituri reduse s-au aflat in situatia de a nu-si mai putea plati ratele scadente si s-au precipitat in a-si vinde casele.Vanzarile masive au antrenat dupa ele reducerea dramatica a pretului caselor.

4. Propagarea crizei in sistemul bancar american

O data ce valoarea caselor a tins sa scada sub valoarea ipotecilor, unele institutii creditoare s-au aflat in situatia de a nu-si putea recupera creantele pe seama ipotecilor detinute. Astfel se produce criza „subprime”.

5. Reducerea volumului de credite

Caderea preturilor caselor determina agentiile de rating sa degradeze titlurile financiare derivate emise pe seama creditelor imobiliare. Asocierea creditelor ipotecare subprime cu alte titluri de credit in cadrul a diferite produse derivate a facut ca acestea sa fie „intoxicate” de primele si astfel a devenit extrem de dificila evaluarea corecta a „sanatatii” portofoliilor institutiilor financiare care le detineau. In consecinta, valoarea titlurilor respective tinde sa scada simtitor, drept urmare investitorii incep sa vanda masiv aceste titluri, ceea ce antreneaza o scadere si mai accentuata a valorii lor. Majoritatea institutiilor bancare detinatoare de astfel de titluri transformate din titluri pe termen mediu si lung in titluri pe termen scurt, ceea ce conduce la o cerere mare de lichiditati pe termen scurt, careia bancile nu reusesc sa-i faca fata. Se creeaza astfel o criza de lichiditati. Totodata, bancile devin neincrezatoare in „sanatatea” partenerilor lor financiari. De asemenea, confruntate cu dificultati de refinantare, bancile pastreaza propriile lichiditati pentru ele insele. Aceste fenomene cumulate conduc la cresterea nivelului ratelor dobanzilor interbancare si la reducerea volumului de credite acordate.

6. Propagarea internationala a crizei

Internationalizarea pietei financiare a condus la situatia ca si alte mari institutii neamericane sa se confrunte cu dificultati similare, pe de o parte ca urmare a detinerii de active ”toxice”, si pe de alta parte ca urmare a dificultatilor de refinantare. In consecinta, neincrederea se generalizeaza pe plan international si piata interbancara se ingusteaza, producandu-se o criza de lichiditati globala.

Page 4: Consolidata Final

2. Cauzele crizei economice

A. Dereglementarea si eliminarea restrictiilor din legea Glass-Steagll

Dereglementarea financiara a fost una dintre masurile centrale ale politicii lui Ronald Reagan (cea mai mare reducere de impozite din istoria americana). Prin aceasta se tinteau doua obiective principale: reducerea costurilor de tranzactionare si facilitarea accesului micilor operatori pe piata. Aceasta a fost insa prea departe impinsa si a condus la producerea a doua fenomene:pentru a rezista unei concurente tot mai acerbe, bancile de investitii s-au implicat in operatiuni tot mai complexe, multe asociate cu riscuri tot mai mari”);intrarea pe piata a unor brokeri „low-cost”, care au acordat credite pentru gospodarii cu venituri scazute.

Dereglementarea financiara a condus totodata si la unele efecte neasteptate, cu un impact negativ semnificativ.Unele institutii financiare sau anumite activitati ale acestora au iesit din retelele de supraveghere prudentiala.Dimensiunea fenomenului de supraindatorare nu a putut fi estimata corect, datorita opacitatii colateralelor;Etica de afaceri a fost deseori ignorata, deoarece pentru justificarea atribuirii unor remuneratii foarte inalte, conducerile marilor institutii financiare s-au implicat in operatiuni financiare cu randamente foarte ridicate, dar si cu riscuri pe masura.

B. Existenta unui volum mare de fonduri disponibile in economia mondiala

Dezechilibrele mondiale ale balantelor de plati alimenteaza trasferurile uriase dintre tari, facand posibila mentinerea timp indelungat a tendintei de consum excesiv in SUA. Astfel, tarile asiatice, cu niveluri ridicate ale economisirii interne si cu excedente ale balantelor de cont curent, sunt investitori mondiali de anvergura.Criza din Asia din anul 1997 a determinat reorientarea fondurilor disponibile din zona catre alte regiuni geografice, in primul rand SUA. Restrictiile practicate de SUA pentru investitiile directe chineze au condus la plasarea fondurilor provenind din China in titluri financiare ale diferitelor institutii financiare. Dupa B. Eichengeen (2008), cca. 1/5 din rezervele valutare ale Chinei au fost plasate in cele 2 institutii create de guvernul american pentru garantarea creditelor ipotecare, Fannie Mae si Freddie Mac. De asemenea, estimeaza acelasi specialist, cea mai mare parte a rezervelor valutare ale Japoniei (de cca. 1000 mrd. Dolari) a fost investita in SUA, tot in sectorul financiar (sub forma de achizitii de obligatiuni guvernamentale).

Oferta generoasa de fonduri asiatice ar fi avut drept efect direct reducerea costului creditului imobiliar in SUA cu cca. 10%.

C. Politicile economice neadecvate

Page 5: Consolidata Final

In anul 2001 s-a procedat la o reducere a ratei directoare a dobanzii, in conditiile existentei unei supralichiditati in economie, fapt care a condus la o incurajare a creditului imobiliar, dar si a riscului de inflatare a preturilor (B. Eichengreen, 2008). Masura a fost justificata de autoritatile monetare prin existenta riscului de intrare a economiei in recesiune, ca urmare a prabusirii pietei firmelor cu tranzactii pe Internet (pierderi cifrate la cca. 7000 mrd. Dolari).

Prevalenta finantarii prin piete de capital in SUA, in conditiile extinderii dereglementarii, ar fi necesitat modificari in sistemul destimulente si in regulile de supraveghere a pietelor, modificari care nu au fost insa operate (R. Vranceanu, 2006).

Politicile neadecvate (politica monetara expansiva) au creat un sistem de stimulente care au condus la o alocare proasta a resurselor. Ele au alimentat un consum„excesiv”.

Politicile economice au favorizat o schimbare a „modelului de afaceri” al bancilor, care a devenit tot mai mult un model mixt,imbinand elemente de cultura traditionala de credit cu o „cultura financiara”, specifica multa vreme doar bancilor de investitii. Astfel, bancile s-au concentrat pe cresterea mai rapida a pretului actiunilor si cresterea veniturilor din anii ‘90. Strategia acestora a constat in cresterea volumului tranzactiilor cu titluri financiare derivate, deoarece astfel ele puteau sa-si majoreze veniturile concomitent cu economisirea capitalului implicat.

Anumite masuri fiscale au stimulat deodata exacerbarea creditarii ipotecare si a financiarizarii acesteia din urma. Astfel, dobanzile la creditele ipotecare sunt deductibile in SUA, iar anumite nivele de financiarizare intr-o transformare in mai multi pasi nu sunt taxate.

D. Gestiunea corporativa specifica bancilor de investitii

Anumiti autori au observat ca bancile cu o diversificare de portofoliu rezonabila (adica neimplicate in asa mare masura in transformarea creditelor ipotecare in titluri financiare, precum bancile de investitii) au fost mai putin afectate de criza. Explicatiile avansate ar fi, intre altele, ca anumite particularitati ale gestiunii corporative specifice bancilor de investitii le-au expus pe acestea din urma in mai mare masura riscurilor „nemasurabile”:a) tranzactiile sunt mai complexe, iar produsele financiare sunt mai dificil de inteles decat produsele clasice de creditare, ceea ce conduce la un control al riscului mai dificil de realizat;b) remuneratia devine un stimulent puternic in modelul de afaceri al bancilor de acest tip, dar ea poate conduce la „patologii decizionale” (J. Sapir, 2008a);c) tipul de cultura organizationala specific acestor institutii face mai dificil de realizat controlul de catre conducere.

E. Modelul de crestere economica bazat pe consum

Dupa J. Sapir (2008b), creditele pentru consum, si mai ales cele imobiliare in ultimii ani, au devenit motoarele cresterii economice in SUA (o evolutie similara s-a petrecut si in Spania – n.m.). Politicile neoliberale de dereglementare au condus la o evolutie diferentiata a veniturilor diferitelor categorii sociale, sustine acest economist, apartinand scolii franceze reglementariste.

Potrivit estimarilor acestuia, in perioada 2000-2007 venitul mediu a crescut in SUA cu cca. 2,5% anual, in timp ce salariul mediu cu doar 0,1% anual. Pentru a contracara aceasta

Page 6: Consolidata Final

tendinta si a mentine consumul la un nivel ridicat, inclusiv pentru persoanele cu venituri scazute, administratia americana a stimulat creditarea imobiliara si de consum. Nivelul de indatorare a gospodariilor a atins un prag record in 2007, de cca. 93% din PIB (77% reprezentand doar creditul ipotecar),in timp ce rata de economisire a tins sa se reduca, potrivit FMI (dupaSapir, 2008a), de la 18% din PIB in anul 2000, la 13,6% in anul 2007.

E. Complexitatea pietelor financiare si a inovatiilor generate de explozia creditului imobiliar a condus la o evaluare eronata a

preturilor titlurilor.

Deoarece preturile caselor au avut o tendinta aproape constanta de crestere (K. Rogoff, C. Reinhart, 2008) si, din acest motiv, refinantarea creditelor imobiliare a fost relativ facila, titlurile financiare emise pe seama lor au avut, pe anumite componente ale lor, rating-urile cele mai ridicate, AAA.

Aceste piete, ale produselor financiare derivate, sunt departe de a fi piete cu concurenta perfecta, asimetriile de informare fiind substantiale (si datorita lanturilor foarte lungi de intermediere create pe drumul crearii si tranzactionarii lor). Drept urmare, opineaza unii specialisti (R. Vranceanu, 2006), preturile se pot stabili la niveluri ce depasesc valoarea de echilibru a activelor, ca urmare a ignorantei si a unui optimism irational, nefondat. R. Boyer (2008) explica aceasta situatie prin particularitatile pietelor financiare, in cadrul careia se tranzactioneaza anticipari si asteptari ale valorilor viitoare ale diferitelor titluri, marcate de numeroase incertitudini derivate din evolutia conjuncturii economice, a comportamentelor strategice ale operatorilor, din gradul de cunoastere si de intelegere a acestor produse. Potrivit acestuia, cand incertitudinile cresc, operatorii sunt atentati sa acorde mai multa incredere opiniei conventionale impartasita de piata (ansamblul operatorilor), decat propriilor evaluari (astfelproducandu-se si „efectul de turma”), situatie care conduce cel mai frecvent la impingerea comportamentelor catre extreme: „exuberanta”sau „pesimism” exagerate. In aceste conditii insa, prin insumarea comportamentelor individuale, presupuse a fi rationale, nu se ajunge la o rationalitate colectiva, ci mai curand la o irationalitate colectiva (J.Sapir, 2008a).Astfel de evolutii favorizeaza aparitia de crize.

In plus, nu doar complexitatea produselor face dificila evaluarea corecta a riscurilor si a preturilor ci si interconexiunile dintre segmentele pietei financiare, nu intotdeauna foarte bine cunoscute. Drept urmare, unii economisti vorbesc chiar despre existenta pe aceste piete a unor riscuri „necuantificabile”. J. P. Fitoussi afirma chiar ca:„..Suntem aproape siguri ca actorii de pe aceste piete nu stiau prea bine ce fac. Ei cumparau si vindeau titluri, a caror evaluare concomitenta a devenit aproape imposibila.” (Le Monde, octobre2008).

Page 7: Consolidata Final

3. Studii de caz multinationale

3.Carrefour

Carrefour este cel mai mare retailer european si al doilea din lume, dupa Wal-Mart. Cu 15 000 de magazine, 456 000 de angajati in 30 de tari, Carrefour are numeroase divizii si subsidiare in Uniunea Europeana, America de Sud, Africa si Asia si opereaza in prezent in patru mari grupe de formate de cumparaturi : hypermarketuri, supermarketuri, hard-discount si magazine de convenienta.

Domeniul de activitate al Grupului Carrefour este retailul. Acesta consta in vanzarea de bunuri sau marfa dintr-o locatie fixa in loturi mici sau individual pentru consum direct de catre cumparator.

Compania”Carrefour” a fost fondata in 1959 in Franta , de catre Marcel Fournier  si Denis si Jacques Defforey, acestia fiind  numiti “inventatorii hypermarketului.” 

In anul 1960 se deschide primul supermarket in Annecy, iar in 1963, primul hypermarket in Sainte-Genevieve-des-bois. In 1970, Carrefour a deschis 2 hypermarketuri in afara tarii,respectiv in Spania si Brazilia . In acelasi an a cumparat si dezvoltat numeroase branduri care sunt  si astazi prezente si anume: Shopi, Pryca, Ed, Dia.

Primul hypermarket Carrefour din Romania a fost deschis la Bucuresti in anul 2001 si in doar doua luni, Carrefour Militari a reusit sa atraga peste un milion de vizitatori, in sase luni ajungand la vanzari de 45 de milioane de euro. Carrefour Romania a fost proprietate a grupului francez Hyparlo pana in 2006. Grupul Hyparlo este unul dintre cei mai importanti francizati Carrefour, fiind o afacere de familie.

Carrefour a achizitionat in aprilie 2007 lantul brazilian de supermarketuri Atacadao, pentru 1,24 miliarde USD. Achizitia a condus grupul francez pe primul loc pe piata braziliana de retail. Brazilia este a treia piata pentru Carrefour, din punct de vedere al vanzarilor, dupa Franta si Spania.

In august 2007, compania s-a retras de pe piata din Elvetia, vanzand participatia sa de 50% din grupul Distributis AG grupului elvetian de retail Coop, valoarea tranzactiei ridicandu-se la 390 milioane dolari.

Carrefour Romania a preluat, in toamna lui 2007, lantul de supermarketuri Artima, pentru 55 milioane de euro, cu scopul de a-si consolida pozitia pe piata. Dupa preluare, magazinele Artima au fost redenumite in Carrefour Express, iar in decembrie 2010 au fost redenumite din nou in Carrefour Market.

In Romania, Grupul Carrefour numara, in prezent, 104 magazine dintre care 24 Carrefour Hipermarket, 65 de supermarketuri Carrefour Market si 15 magazine Express.

Bilanturile contabile ale firmei arata ca, incepand cu 2007, grupul francez si-a incheiat activitatea raportand profituri nete insemnate. Astfel in 2007 rezultatele au fost pozitive : cifra de afaceri de 2.640.916.772 lei, profit net de 82.395.719 lei.

In 2008, cifra de afaceri a ajuns la 3.800.425.375 lei, dar profitul s-a redus la 74.095.696 lei.

In 2008 Carrefour Romania a inregistrat cea mai mare crestere a vanzarilor anuale la nivel mondial in cadrul grupului, de 51,8%, scaderea inregistrata fiind semnifcativa. Cea mai mare scadere a vanzarilor s-a inregistrat in ultimul trimestru al anului 2009 cand compania franceza de retail a consemnat o scadere de 12%.

Page 8: Consolidata Final

In acelasi an Carrefour a fost nevoit sa inchida unul din cele doua hipermarketuri detinute la Braila, fiind singurul astfel de magazin inchis de catre un mare retailer international pe piata romaneasca

Anul 2009 a insemnat pentru Carrefour Romania o cifra de afaceri de 4.352.594.422 lei si un profit de 88.014.083.

Desi reteaua din Romania a avut cea mai mare crestere a vanzarilor din Europa, de 6,9%, in primul trimestru din 2009, incasarile pe magazin au fost serios afectate de criza economica. La acelasi numar de magazine, vanzarile Carrefour de pe piata romaneasca au scazut cu 5,1%, iar cresterea raportata se explica doar prin cresterea numarului de magazine.

Anul 2009 a insemnat astfel pentru hypermarketuri o stagnare in cifra de afaceri. Intr-un top al retailerilor ca cifra de afaceri, Carrefour se situa pe pozitia a doua, dupa Metro si pe pozitia a treia intr-un clasament al cifrei cumulate la nivel de grup, dupa Metro si Rewe.

Pozitia sa este puternic amenintata de ceilalti doi competitori, Real si Kaufland, ambii aflati intr-un trend ascendent al deschiderilor.

Un an mai tarziu cifra de afaceri a scazut la 3.918.829.019 lei, dar profitul aproape ca s-a dublat la 140.752.179 lei.

Pentru 2011, compania a raportat o cifra de afaceri de 4.031.266.685 lei si un profit net de 133.799.794 lei.

In 2011, pe piata din Franta Carrefour a vandut cu 2,4% mai putin comparativ cu 2010. Explicatia oficiala pentru declinul din 2011 se referea la o activitate promotionala intentionat redusa si investitii in vederea reducerii consistente a preturilor.

In Romania, vanzarile Carrefour au crescut in 2011 cu 4,8%, la 1,184 datorita atat extinderii retelei de magazine, cat si efectului unui TVA mai mare cu 5 puncte procentuale fata de primul semestru din 2010.

In perioada 2011-2012, gupul Carrefour a adoptat strategia de iesire de pe pietele in care rezultatele sunt sub asteptari. Compania Carrefour si-a vandut operatiunilor sale din Malayezia catre grupul japonez Aeon pentru 250 milioane de euro.

La inceputul lunii octombrie 2012, Carrefour si-a vandut si operatiunile din Columbia pentru doua miliarde de euro, dupa ce in luna iunie, s-a retras de pe piata din Grecia, iar in luna august de pe piata din Singapore.

Strategia grupului Carrefour este de a se axa pe activitatile de baza si a-si aloca resursele pe tarile mature unde ocupa pozitii puternice precum si pe pietele emergente.

Retailerul francez se concentreaza si asupra unui plan de reducere de preturi, pentru a atrage inapoi cumparatorii, in contextul in care grupul se asteapta ca consumatorii sa-si limiteze cheltuielile.

Conform raportarilor financiare, Carrefour si-a ajustat in 2012  preturile  pe toate pietele in care opereaza, au facut-o insa astfel incat sa nu le afecteze prea mult marjele brute.

In anul 2013 Carrefour se va concentra, printre altele, asupra preturilor, dar mai ales asupra perceptiei pe care o au consumatorii despre cat de scumpe sau ieftine sunt magazinele Carrefour.

Page 9: Consolidata Final

2007 2008 2009 2010 20110

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

4,000,000,000

4,500,000,000

5,000,000,000

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

160,000,000

2,640,916,772

3,800,425,375

4,352,594,422

3,918,829,0194,031,266,685

82,395,71974,095,696

88,014,083

140,752,179133,799,794

ProfitCifra de afaceri

Page 10: Consolidata Final

4. McDonald’s

McDonald's Corporation este cel mai mare lant de restaurante de tipul fast-food din lume, vanzand cu prioritate hamburgeri, pui, cartofi prajiti, amestecuri de bauturi racoritoare pe baza de lapte (asa numitele milkshake-uri) si bauturi carbo-gazoase. Mai recent, a inceput sa ofere si salate, fructe, snack wraps si carrot sticks. McDonald's este si cel mai mare retailer global din domeniul serviciilor alimentare, cu peste 32.000 de restaurante in 117 tari.

Afacerea a inceput in 1940, cu un restaurant deschis de fratii Dick si Mac Macdonald in San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapida" in 1984 stabilea principiile restaurantelor fast food. Corporatia prezenta isi dateaza fondarea din timpul deschiderii restaurantului franciza de catre Ray Kroc, din Des Plaines, Illinois din 15 aprilie 1955, acesta fiind al noualea restaurant McDonald's. Kroc a cumparat mai tarziu drepturile legale ale fratilor McDonald asupra companiei si a condus expansiunea sa in toata lumea.

Odata cu extinderea plina de succes a companiei McDonald's pe multe piete internationale, compania a devenit un simbol al globalizarii si al raspandirii stilului de viata american. Proeminenta sa in influentarea masiva a modului de a manca al diferitelor categorii sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere publica legat de obezitate, etica corporatista si responsabilitatea fata de consumator. A creat, ca un produs secundar si un jargon specific, asa cum ar fi expresia junk food in loc de fast food, adica mancare gunoi in loc de mancare rapida.

Unii analisti sugereaza ca nivelul de prestare al serviciilor din tarile in care McDonald's deschide restaurante creste odata cu intrarea companiei pe piata. Un grup de antropologisti a produs un studiu numit Golden Arches East (Stanford University Press, 1998, editat de James L. Watson), studiu care analizeaza impactul pe care McDonald's l-a avut in Asia de Est, si in particular in Hong Kong. Atunci cand a deschis primul restaurant in Hong Kong in 1975, McDonald's a fost primul restaurant cu toalete curate, atragand numerosi clientisi obligand alte restaurante sa-si imbunatateasca standardele. In Asia de est in special, McDonald's a devenit un simbol al dorintei de a imbratisa normele culturale vestice. McDonald's a initiat un parteneriat cu cea de-a doua companie petroliera din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de folosire al automobilelor personale, si a deschis numeroase restaurante drive-thru.

In afara imbunatatirii standardelor in domeniul serviciilor, McDonald's a schimbat si obiceiurile locale. Un studiu Watson sugereaza ca, prin popularizarea ideii de mese rapide la restaurant, McDonald's este in avangarda in eliminarea unor tabuuri, ca de exemplu mancatul in timpul mersului (In Japonia). Compania este prezenta in Romania din iunie 1995, cand a fost deschis primul restaurant la parterul Complexului Comercial Unirea. In 2012, compania opereaza o retea de 64 de restaurante in 21 de orase, dintre care 28 de restaurante in Bucuresti si 36 in restul tarii si are peste 4.000 de angajati, din care peste 40% lucreaza in regim part-time. In cei 18 ani de prezenta pe piata din Romania compania a investit circa 300 milioane euro in dezvoltarea retelei si a avut peste 500 milioane de clienti, adica o medie de 140.000 clienti pe zi.

Page 11: Consolidata Final

McDonald's detine si o fabrica unde se produc chifle, situata pe Platforma Titan (localitatea Cernica). Fabrica se intinde pe o suprafata de 4.000 mp, si-a inceput activitatea in iunie 2010, necesitand investitii de 15 milioane euro.

La mijlocul anilor 90, McDonald’s a intentat procesul McLibel. Doi activisti englezi, David Morris si Helen Steel, au distribuit pe strazile Londrei fluturasi cu titlul „Ce nu este in regula la McDonald's?”. McDonald's le-a scris lui Steel si Morris cerandu-le sa inceteze actiunea lor si sa isi ceara scuze, iar atunci cand acestia au refuzat compania i-a dat in judecata pentru calomnie. Procesul, ce a durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din istoria omenirii' pentru companie. Tehnicile de publicitate si politica de afaceri a companiei au fost atent analizate de catre Inalta Curte de Justitie din Londra si prezentate pe larg in presa, presa ce a perceput procesul ca pe un fel de lupta intre David si Goliat (conform legii engleze nu se acorda ajutor legal acuzatiilor intr-un proces de defaimare, asa ca Steel si Morris s-au ocupat aproape singuri de toate problemele legale ale procesului in timp ce McDonald's a fost reprezentat de o intreaga echipa de avocati). In iunie 1997, judecatorul a decis in favoarea McDonald's, acordand companiei dreptul la a primi £60,000 ca despagubiri, suma ce ulterior a fost redusa la £40,000 de catre Curtea de Apel. Suma a fost micsorata deoarece judecatorul a decis ca unele dintre acuzatiile aduse de catre Morris si Steel s-au dovedit a fi adevarate inclusiv faptul ca McDonald's exploata copii in reclamele sale, era o organizatie de tip anti-comercial si in mod indirect exploata si producea suferinta animalelor. Steel si Morris au anuntat ca nu au nici cea mai mica intentie sa plateasca, iar compania a confirmat mai trziu faptul ca nu vor proceda la urmarirea in justitie pentru a primi banii hotarti prin proces.’

In 2003, McDonald's se vede in fata unei scaderi a volumului de vanzari, pentru prima data dupa criza din anii ”90. Scaderea a fost explicata de catre conducerea companiei ca fiind rezultatul situatiei economice globale care a dus la intensificarea concurentei atat in interiorul Statelor Unite, cat si pe piata internationala.

In luna octombrie 2003 a fost inregistrata o scadere globala de 1,8% la restaurantele deschise in ultimele 13 luni. Aceasta cifra este relevanta pentru ca aduce informatii pertinente de spre bugetele pe care le aloca oamenii pentru mancare, bugete cheltuite atat la restaurantele proprii, cat si la cele aflate sub franciza McDonald's.

Un studiu McDonald's arata ca tendinta de consum a oamenilor a scazut in toate regiunile pe care le-a analizat. Astfel, in Statele Unite si Europa, scaderea inregistrata a fost de 2,2%, in timp ce in Asia, Orientul Mijlociu si Africa, scaderea a ajuns la 2,4%. Doar in Canada rezultatele companiei au fost pozitive in luna octombrie.

McDonald's a dominat piata ani la rand, dar parea ca pierde teren in fata unor competitori ca Burger King, care a reusit sa-si regandeasca oferta astfel incat sa tina pasul cu schimbarile din comportamentul consumatorilor. De asemenea, cresterea si diversificarea ofertei unor lanturi ca Starbucks sau SubWay sau indreptarea consumatorilor loviti de criza catre restaurante mai mici cu o oferta mai atractiva si mai ieftina, au fost alte elemente care au venit impotriva McDonald's. 

In schimb, in ultimii ani, McDonald’s Romnia conduce detasat in topul operatorilor din domeniu. Criza financiara nu a impiedicat planurile de dezvoltare ale lantului McDonald’s in Romnia, reprezentantii companiei anuntand ca „sunt in grafic” cu planurile de extindere pentru 2009. Astfel, la sfrsitul lunii aprilie, McDonald’s deschidea McDrive-ul pe doua nivele din Drumul Taberei - Billa, prima locatie din acest an si, totodata, cel mai mare restaurant al companiei de pe piata locala. Investitia in noul McDonald’s, de patru milioane de euro, a fost a doua de o asemenea anvergura dupa ce, anul trecut, lantul de fast food deschidea o locatie

Page 12: Consolidata Final

asemanatoare pe bulevardul Barbu Vacarescu. Potrivit reprezentantilor companiei, restaurantul din Drumul Taberei, construit dupa noile

tipare la nivel international, este printre putinele de acest gen din Europa din punct de vedere al amenajarii si dotarilor: 375 de metri patrati, 320 de locuri, facilitati Customer Order Display, spatiu de joaca, zona Birthday Party, echipamente sportive, internet wireless. A urmat deschiderea locatiei de la Sibiu, cu o investitie de 2,5 milioane euro. Compania a alocat 1,5 milioane de euro, pentru deschiderea primului restaurant de la Piatra Neamt. Investitiile au continuat cu modernizarea locatiilor de langa Electroaparataj Bucuresti si de la Delfinariul din Constanta.

Compania McDonald’s care s-a bucurat de un succes urias in urma crizei economice, a sustinut ca in 2012 cifra de afaceri a crescut cu 12 procente, la 27 miliarde de dolari, in timp ce veniturile nete au crescut cu 11 procente, pana la 5,5 miliarde de dolari, potrivit The Telegraph. Acesta este al noualea an consecutiv in care vanzarile au crescut, dupa ce McDonald's a suferit o perioada din cauza lipsei de incredere spre finele anilor '90.

In SUA vanzarile au crescut cu 7,1% in ultimul trimestru si cu 6% in ultimul an, cel mai ridicat nivel de crestere din 2006. Restaurantele din Europa au continuat sa mearga bine si au castigat consumatori din randul familiilor care preferau pizzeriile ieftine si din randul navetistilor care cumparau cafea in drum spre serviciu. Vanzarile europene au sarit cu 10%, potrivit datelor companiei. Jim Skinner, director executiv in cadrul McDonald's, a explicat ca eforturile companiei s-au axat pe optimizarea meniului, modernizarea in ceea ce priveste experienta clientuluisi accesibilitatea brandului.

In 2009, McDonald’s a obtinut titlul de „Cel mai bun angajator din Romania”, decernat de Hewitt Associates, premiu acordat in urma analizei nivelului de multumire si implicare al angajatilor. Toamna a debutat insa cu schimbari de varf in interiorul companiei, directorul general Marian Alecu parasind McDonald’s Romnia dupa 16 ani de activitate, dintre care 12 in pozitie de conducere, urmat la scurt timp de directorul de comunicare, Cristian Savu.

McDonald's depaseste criza: deschide peste 1.500 de noi restaurante in 2013

Lantul de restaurante de tip fast-food McDonald's a anuntat ca va deschide intre 1.500 si 1.600 de noi restaurante in acest an si a rezervat 3,2 miliarde de dolari pentru aceasta operatiune, a anuntat conducerea companiei.

Investitiile prognozate pentru anul 2013 au fost prezentate odata cu publicarea rezultatelor exercitiului financiar incheiat la 31 decembrie 2012, potrivit Herald online.

Din datele continute de raportul financiar reiese ca vanzarile McDonald's la nivel mondial au crescut in 2012 cu 3,1%, din care cu 3,3% in SUA si cu 2,4% in Europa.

Cifra de afaceri totala a fost in 2012 de 27,6 miliarde de dolari, cu 500.000 de milioane de dolari mai mult decat in 2011. Profitul net atinge aproape 5,5 miliarde de dolari.

La ora actuala McDonald's poseda 34.000 de restaurante in 119 tari. In 2013, vor fi adaugate retelei de restaurante fast-food intre 1.500 si 1.600 de noi locatii.

Page 13: Consolidata Final

Don Thompson, presedinte al companiei, a explicat decizia conducerii McDonald's de a investi 3,2 miliarde de dolari in acest sens: "Suntem increzatori ca acum este un moment oportun pentru a investi in portofoliul nostru de restaurante, bazandu-ne pe un model de afaceri durabil".

S

2007 2008 2010 20110

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

350,000,000

400,000,000

450,000,000

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

299,554,956

403,079,465418,284,472

398,355,24229,691,963

19,227,810

24,869,302

17,799,874 ProfitCifra de afaceri

Page 14: Consolidata Final

5. KPMG

KPMG este o companie americana de consultanta si audit care face parte din grupul celor mai mari patru firme de audit din lume numit Big Four, alaturi de PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young si DeloitteToucheTohmatsu.

Initialele KPMG reprezinta numele fondatorilor organizatiei: Piet Klynveld,William BarclayPeat, James Marwick si Reinhard Goerdeler. Dupa o serie de expansiuni si fuziuni, reteaua moderna de firme s-a nascut in 1987 prin unificarea firmelor de audit PMI (PeatMarwick International) si KMG (Klynveld Main Goerdeler).

Firmele membre in reteaua KPMG au birouri in 152 de tari. Impreuna, firmele membre au mai mult de 145.000 de angajati, inclusiv peste 7.000 de parteneri, aproximativ 105.000 profesionisti si peste 23.000 de persoane in functii administrative si de suport. Aceasta combinatie unica intre cunostinte nationale puternice si o retea regionala si multinationala echilibrata pune la dispozitia clientilor companiei un sistem de servicii de cea mai buna calitate, precum si capacitati de consultanta transfrontaliera.

KPMG a fost una dintre primele firme de servicii profesionale care si-a adaptat serviciile in functie de domeniile specifice ale economiei si care se concentreaza in continuare asupra furnizarii unor servicii coordonate, de calitate, organizatilor din cinci domenii principale de activitate: Servicii Financiare, Piete de Consum, Piete Industriale, Industria Informatiilor, Comunicatii si Divertisment, Infrastructura, Guvern si Sanatate.

In Romania, KPMG a deschis primul sau birou in Bucuresti in anul 1994. In anul 1999 au deschis un birou in Timisoara iar in 2007 in Cluj-Napoca. In toamna anului 2008 au deschis birouri in Iasi si Constanta. In anul 1997 biroul din Chisinau al KPMG Moldova s-a afiliat la KPMG din Romania.

KPMG in Romania ofera servicii de Audit, Asistenta fiscala si Consultanta in afaceri, inclusiv servicii de restructurare si accesare de fonduri, pentru organizatii din diverse domenii, atat din sectorul privat, cat si cel public. Ofera asistenta firmelor si organizatiilor in vederea respectarii cerintelor de conformitate cu reglementarile in vigoare si ii ajuta sa se dezvolte, adaugand valoare afacerii clientilor.

Printre clientii companiei sunt corporatii, agentii din sectorul public si privat, precum si organizatii non-profit, ce vad in KPMG un standard consistent de servicii bazat pe capabilitati profesionale excelente, cunoasterea profunda a industriilor si know-how local.

Printre clientii KPMG in Romania sunt companii de top, atat locale, cat si international: Banca Nationala a Romaniei, Curtea de Conturi, Agrana Romania, Aker Braila, Allianz Tiriac Asigurari, Banca Comerciala Unicredit Tiriac, Banca Transilvania, Citibank Romania, Posta Romana, Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, Complexul Energetic Craiova, Rovinari si Turceni, Enel, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Eureko, Oltchim, Raiffeisen Bank, SNTFC CFR Calatori,

Page 15: Consolidata Final

Tarom, Dobrogea Group si SIF Muntenia sunt printre companiile care au intalnit profesionistii companiei.

KPMG in Romania are in prezent peste 650 de angajati, atat cetateni romani, cat și straini (expatriati), care combina experienta pietelor din Romania si Moldova cu know-how-ul international.

Firmele membre in reteaua KPMG respecta un cod comun de valori KPMG. Firmele urmeaza cu strictete standardele de calitate care guverneaza modul in care fac afaceri si modul in care le oferia clientilor servicii.

Evolutia cifrei de afaceri consolideaza cresterea firmei din ultimii ani intr-un context economic dificil. Ponderea serviciilor de Asistenta Fiscala si Juridica in totalul cifrei de afaceri reprezinta 23%, serviciile de Consultanta in Afaceri - 26%, in timp ce serviciile de Audit reprezinta 51% din totalul cifrei de afaceri.

Page 16: Consolidata Final

1 2 3 4 50

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

4,000,000

89,163,448

115,354,985

130,147,486125,134,620

109,563,568

77,640

2,429,129

3,411,190

1,909,819 1,931,320 ProfituriCifra de afaceri

KPMG in Romania a anuntat o cifra de afaceri de 156.85 milioane de lei pentru anul

financiar incheiat la 30 septembrie 2012, in crestere fata de anul precedent. Aceste cifre se bazeaza pe situatii financiare intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara si includ operatiunile birourilor KPMG din Romania si din Republica Moldova.

Serban Toader, Senior Partner al KPMG in Romania si Moldova, comenteaza: “Este o performanta solida intr-o perioada in care piata serviciilor de consultanta in Romania s-a contractat si in care climatul economic a ramas incert. Am continuat sa atragem si sa retinem oamenii talentati pe care ni-i doream, proactivi si adaptabili la noul mediu de afaceri, dezvoltand noi servicii ce raspund nevoilor actuale ale clientilor”.

Serban Toader concluzioneaza: “Strategia noastra pentru urmatorii trei ani este ambitioasa, se bazeaza pe resurse globale si regionale si pe cei peste 650 de specialisti din Romania. Climatul de afaceri ramane dificil și cautam in permanenta noi modalitati prin care sa ajutam clientii sa evolueze, sa minimizeze riscurile inerente, oferindu-le confortul necesar pentru a gestiona stresul acestei perioade incerte si pentru a avea controlul asupra performantei companiilor lor”.

In plina criza economica, profiturile KPMG au avut o crestere spectaculoasa. Anul 2005 a fost un punct critic pentru multinationala, cu o pierdere de -47 361 lei insa treptat, profiturile acesteia s-au ridicat, in ciuda celei de-a doua mare criza economica, declansata in 2007, ajungand de la 77 640 RON in anul mentionat anterior, a atins punctual maxim in 2009, 3411190, apoi, o involutie a profitului, o cifra de 1 931 320 RON in 2011. Probabil, cauza acestor salturi a fost chiar bine-cunoscuta criza economica, se pare ca frauda iese mai mult la suprafata in timpul unei recesiuni in comparatie cu perioadele de crestere economica. Atentia sporita acordata de catre organizatii gestionarii riscurilor de frauda in timpul crizei este rezultatul nevoii de a impune controale mai stricte asupra costurilor in conditiile reducerii resurselor

Page 17: Consolidata Final

disponibile, dupa cum a declarat Jimmy Helm, partener KPMG si coordonatorul departamentului de Investigare a Fraudelor din Europa Centrala si de Est.

Pentru a afla mai multe despre relatia existenta intre frauda si actuala criza financiara au fost intervievati de catre KPMG manageri din organizatii situate in 7 tari ale Europei Centrale si de Est (CEE).

S-a dovedit ca in cele mai multe tari, aproximativ jumatate dintre cei intervievati au sustinut ca au identificat o crestere a numarului fraudelor detectate in organizatia lor in 2009-2010.La polul opus s-a situat Republica Ceha, unde mai putin de 10% dintre respondenti au constatat o crestere a numarului de fraude detectate. 58% dintre participantii din Romania au depistat o crestere a numarului cazurilor de frauda in organizatiile lor.

Sectoarele de activitate in care s-a observat cu preponderenta aceasta tendinta sunt vanzarile (64% in CEE, 86% in Romania), achizitiile (41% in CEE, 57% in Romania), gestionarea stocurilor (32% in CEE, 57% in Romania) si administrarea activelor (27% in CEE)

Sectoare de activitate in care au fost detectate cu preponderenta cresteri in detectarea fraudei 2009-2010

Nu a existat un model clar al tipurilor de frauda pentru care s-a observat o crestere a numarului de cazuri detectate, dar cele mai raspandite tipuri au fost conflictele de interese si actele comise in complicitate cu partenerii de afaceri (45%), furtul sau scurgerea de informatii confidentiale (45% in CEE, 43% in Romania), platile frauduloase (41% in CEE, 43% in Romania), utilizarea frauduloasa a mijloacelor de

Page 18: Consolidata Final

stimulare a vanzarilor (41% in CEE, 57% in Romania), precum si mita si coruptie (43% in Romania). Cele mai multe dintre acestea reprezinta in mod traditional cazurile cele mai raspandite de frauda, dar este interesant de remarcat ca scurgerea de informatii are un procent atat de ridicat printre celelalte raspunsuri: s-ar putea sa evidentieze valoarea sporita a informatiilor comerciale intr-o perioada in care conditiile pietei sunt dificile.

Despre Romania, studiile KPMG cu privire la politicile fiscale a 19 dintre economiile din G20 arata ca nivelul datoriilor publice se aflau deja la limita cu mult inainte de aparitia crizei financiare globale, iar impactul imbatranirii populatiei si a unei economii mondiale interconectate necesita politici pe termen lung pentru a preveni inrautatirea conditiilor de indatorare.

Chiar daca Romania are un avantaj in ceea ce priveste pozitionarea fata de criza datoriilor suverane, in sensul ca acesta se situeaza sub pragul de 60% stabilit in Tratatul de la Mastricht, totusi nevoia de a avea o strategie fiscala clara construita pe termen mediu si lung devine din ce in ce mai necesara avand in vedere contextul global", a afirmat Serban Toader , Senior Partner al KPMG Romania.

Raportul constata ca acele tari care aveau nivele ridicate ale datoriei brute inainte de inceperea crizei – mai mare de 60% din produsul intern brut (PIB) - au fost cele care au avut capacitatea limitata de a raspunde in mod adecvat la aceasta problema si care se confrunta si acum cu un proces mai dificil si mai lung pentru a ajunge iar la stabilitate fiscala.

"Directiile principale ale acestei strategii ar trebui sa fie sustinute de predictibilitatea si stabilitatea cadrului legislativ fiscal pentru a spori increderea mediului de afaceri in a considera Romania o jurisdictie favorabila investitiilor si dezvoltarii activitatii pe termen mediu si lung", a adaugat Ramona Jurubita, Partener in cadrul KPMG Romania.

In timp ce studiile indica faptul ca aceste probleme adanc inradacinate nu vor disparea probabil prea curand, se constata de asemenea ca perspectiva de crestere economica mondiala lenta din viitorul apropiat, cumulata cu cresterea costurilor create de imbatranirea populatiei pentru multe guverne, va avea un impact asupra tintelor sustenabilitatii fiscale. Acest lucru, la

Page 19: Consolidata Final

randul sau, va spori nevoia de actiuni sustenabile fiscal (cum ar fi gestionarea bugetului intr-o maniera prudenta si restabilirea bilantului) in urmatorii 40 de ani.

Conform raportului, cea mai mare povara a datoriei guvernamentale o au tarile dezvoltate, chiar daca atat economiile dezvoltate, cat si cele in curs de dezvoltare contribuie cu aproximativ acelasi procent la PIB-ul mondial.

Pana in 2015, primele sapte tari dezvoltate incluse in acest studiu (Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie si SUA) vor realiza pana la 86,5% din totalul datoriilor sectorului administratiei publice (AP) acumulate de cele 19 tari, in timp ce cele opt tari in curs de dezvoltare (Argentina, Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Africa de Sud si Turcia), vor detine doar 11,6%.

”Aceasta constatare este deosebit de importanta avand in vedere interconectarea tot mai mare a economiei globale. Perspectivele de crestere lenta in orice parte sesizabila a economiei mondiale va duce inevitabil la provocari fiscale in alte jurisdictii, facand nivelul datoriei guvernamentale al lumii dezvoltate deosebit de ingrijorator pentru perspectivele acestor economii in curs de dezvoltare", a declarat Nick Baker, oficial al KPMG International.

Page 20: Consolidata Final

3. Concluzii

Criza financiara globala a surprins pe multi prin amploarea luata si princonsecintele economice declansate, ce s-a prefigurat a se intinde pemai multi ani.

Totusi, au fost voci care au atentionat din anii 90 ca modificarilestructural-institutionale ale capitalismului sporesc riscurile sistemice(M.Aglietta, G. Soros, S. Fisher), ca globalizarea financiara face maifacila propagarea crizelor de la o economie la alta, odata cu importulmecanismelor si produselor financiare si cu deschiderea pietelornationale fata de investorii straini. Unii chiar au incercat sa identificevulnerabilitatile acestor economii financiarizate ale tarilor dezvoltate,mentionand dificultatea de a controla sau lipsa de control asupra fondurilor speculative si a produselor financiare derivate, in primulrand. Altii au semnalat faptul ca managementul macroeconomic lanivel national in conditiile globalizarii financiare este mai dificil derealizat, politicile economice nationale necorelate just cu influenteleinternationalizarii putand conduce la dezechilibre economice grave (G.Soros, J. Stiglitz).

Dar, atunci cand astfel de avertismente sunt date intr-o perioada decrestere economica aproape nimeni nu le iain seama, ele fiind considerate doar cosmaruri care bantuie pe falsi profeti.

Au fost deasemenea si trimiteri la lectiile istoriei economice a lumii, mai cu seama cele ale Marii Crize din anii ’29-’30. Astfel, se punea intrebarea dacaaceasta perioada de crestere prelungita (pe parcursul actualului deceniu) este cu adevarat o crestere sanatoasa sau daca majorarea preturilorla diferite valori si active este una reala sau una

Page 21: Consolidata Final

artificial intretinutaprintr-un comportament irational si un optimism intemeiat pe iluziasporirii valorii reale.

Din pacate actuala criza a validat avertismentele anterioare, indicandcu claritate mai multe lucruri:- crearea unui cerc vicios al cresterii economice, bazat pe un consumexcesiv, intretinut prin indatorare, aceasta din urma amplificata laproportii necontrolabile prin financiarizare;- dereglementarea si liberalizarea financiara nu au condus la oalocare mai eficienta a resurselor, actiunea lor fiind paradoxala(stimuland inovarea si concurenta, pe de o parte, cu efecte pozitive,dar permitand insa simultan si o cursa deseori imorala dupa castig, pede alta parte, cu efecte negative); ele nu au fost dublate de creareaunor stimulente si constrangeri corespunzatoare, care sa ingradeascairesponsabilitatea, imoralitatea;- necorelarea unor politici economice (cea monetara, in primulrand) cu efectele dereglementarii si ale liberalizarii; amplitudinea efectelorsociale negative ale acestora din urma (erodarea veniturilor claseide mijloc) a fost fie o vreme ignorata, fie ulterior contracarata cu instrumentenepotrivite (creditele imobiliare subprime);- in conditii de frenezie speculativa, preturile diferitelor tipuri deactive reale sau financiare se pot indeparta mult de la valoarea lor deechilibru, iar producerea “bulelor” speculative conduce aproape inevitabilla criza, o data cu “spargerea” iluziilor!

Premizele pentru 2013 par a fi promitatoare. Cheltuielile de consum la nivel global au inregistrat un usor reviriment in octombrie 2012, daca va creste consumul, ne putem gandi cu optimism la iesirea din criza. Sa fie oare asa?

Anul 2013 nu incepe deloc sub auspicii generoase. Cea mai mare economie a lumii, Statele Unite, este pe cale sa se arunce de pe "stanca fiscala" pe care singura s-a suit si, chiar daca se va ajunge la un acord de ultim moment, neincrederea investitorilor va persista si redresarea economica americana va fi firava. Perspectivele de crestere ale economiei SUA nu depasesc 2% pentru 2013, o performanta sub asteptari pentru America, obisnuitain trecut cu ritmuri de crestere de peste 5%. Daca Statele Unite nu isi revin repede, nici restul lumii nu o va face. Criza euro fiind departe de a se fi se fi incheiat, prognoza de crestere pentru 2013 a zonei euro este de numai 0,5%, cu o Germanie in vadita pierdere de vitezasi o Franta care abia anul viitor va resimti efectele experimentului Hollande de alungare a bogatilor din tara. Cum nici din China nu se asteapta vesti bune, unde, potrivit raportului Departamentului Economic si al Afacerilor Sociale al ONU (DESA), 2013 va marca o scadere semnificativa a cresterii, perspectivele economice globale sunt spre catastrofale. Potrivit DESA, cresterea globala de anul viitor va fi de numai 2,4%, dar si aceasta este o cifra déjà revizuitain jos. Cum unele dintre cele mai slabe performante se asteapta din partea tarilor europene cu care Romania are cele mai stranse legaturi economice - Germania, Franta, Italia, Spania - anul 2013 va fi unul extrem de greu pentru economia romaneasca.

Guvernul romanescisi propune sa reduca impozitele pe venit prin acordarea unor deduceri pentru persoanele sarace, sa diminueze TVA la 19% si chiar la 9% pentru produsele alimentare, sa reduca CAS cu 5% si sa mareasca salariul minim la 1200 de lei. In plus, guvernul isi propune sa construiascascoli si spitale, sute de kilometri de autostrada precum si sa demareze alte mari proiecte de infrastructurain care scop a si infiintat un minister special.

Pe de alta parte, la capitolul venituri situatia Romaniei nu este favorabila. In 2012 investitiile straine directe au inregistrat un minim istoric si nu exista niciun semn cain 2013 acest declin se va opri, dimpotriva data fiind situatia globala. Pentru 2013, guvernul prevede o crestere

Page 22: Consolidata Final

de 2% bazandu-se pe prognozele FMI, dar anul trecut, FMI si-a revizuit de trei ori prognoza privind Romania si de fiecare datain jos. Dar chiar si in cazul fericit in care previziunile guvernului se vor adeveri in totalitate si vom avea o crestere de 2% in 2013 si de 3% in urmatorii ani, tot nu va fi suficient pentru a acoperi reducerile de taxe si impozite, cresterile salariale, acoperirea deficitului bugetului de asigurari sociale plus marirea aparatului administrativ plus investitiile de stat in infrastructura, totul in limita de deficit de 3% ceruta de Tratatul de la Maastricht.