Conspect Drept Internațional Public

8/12/2019 Conspect Drept Internaional Public

1/76

1

CONSPECT DREPT INTERNAIONAL PUBLIC

Capitolul 1 Sistemul Dreptului Internaional

Sistem i ansamblul de norme

-Sistemul este un ansamblu de norme efectiv, majoritatea subiectelor de drept respect ansamblulnormelor-ansamblul cuprinde normele care reglementeaz comportamente i norme care indeplinesc uncomplex de funcii care pot fi numite functii de sistem.-ansamblul de norme poseda o anumita unitate, pe care o asigura normele juridice careindeplinesc functiile de sistem.-ansamblul de norme este complet sau inchis----adica orice conflict dintre subiectele de dreptlegat de existenta sau aplicarea normelor poate fi transat de un tert neutru in baza unei normejuridice existente in ansamblul de norme, sau formata ad-hoc, cu o norm care admite acest modde formare si care exista in acest ansamblu---------aceste caracteristici confera dreptului calitatea de securitate juridica

FItransformarea unui ansamblu de norme juridice intr-un sistem de drept este consecinta uneiactiuni politiceiar actiunea politica este un proces de centralizare politico-juridica

Prima centralizare politico-juridica a fost infiintarea unei organizaii internationale politice cuvocatie universala (societatea natiunilor unite), si la instituirea unei jurisdictii centrale sipermanente (Curtea Permanent de Justitie internationala) si la declararea izvoarelor formale aledreptului international (Statutul Curtii Permanente).---sistemul a devenit inchis = toate transformarile sale au fost reglementate prin norme dininteriorul sauCentralizarea politica = presupune autolimitarea statelor in exercitiul suveranitatii, implicainstitutionalizarea, adica prezenta unor organe comune a caror functie este aceea de a crea sau dea gestiona normele centrale ale sistemului

Hans kelsen si HartRule of law= preeminenta dreptului

Cand vorbim de un sistem juridic, putem avea in vedere doar o ordine relativ centralizatavem o ordine relativ centralizat cand avem un set de norme numite norme centrale:a.se aplica in intregul sistemb.se aplica tuturor subiectelor de drept prezente in sistemc.reprezinta criterii de validitate pentru celelalte norme din sistem

-in interiorul sistemului dreptului international general au aparut sub-sisteme care poseda un gradde centralizare mult superior ex, CEDO ------toate subsistemele internaionale poseda ocaracteristic comuna: sunt formate in acord cu normele generale ale sistemului juridicinternational general; validitatea actelor lor institutive (constitutiile sub-sistemelor) esteguvernata de dreptul international general


2/76

2

-un sistem juridic isi mentine calitatea de sistem prin ponderea si efectivitatea normelor centrale ---diminuarea ponderii normelor centrale transforma un stat unitar intr-un stat federal

Sanctiunea pe care o suporta sistemul juridic in care continutul normelor violeaza masiv sipersistent preceptele justitiei este ineficacitatea ----efectivitatea globala a normelor, adica faptul

ca in general normele sunt respectate, este o conditie de supravietuire a sistemelor ----sistemul seerodeaza daca scade efectivitatea normelor sale

----noile norme centrale vor prelua i vor integra in mod necesar atat norme juridice centrale, catsi norme locale, speciale, din vechiul sistem

Pentru a functiona caracterul obligatoriu al DIP, acesta trebuie sa indeplineasca urmatoareleconditii:a.moralitate externaadecvarea continutului material al normei la un standard moralb.moralitatea internarespectarea unui set de principii juridice de sistem: i.generalitate;ii.publicitate; iii.neretroactivitate

-ca sa fie respectat, dreptul trebuie sa fie cunoscut, iar aplicarea sa de catre judecator trebuie safie predictibila

FI ---DIP este ghidat de interesele subiectilor de drept, de interese suverane si indepedente si nude moral

DIP este un sistem normativ, compus din reguli (norme) juridice

Distinctii:1.norme juridice primare i secundarea.normele juridice primare:-impun drepturi si obligatii; se refera la comportamente; privesc actiuni si inactiuni

b.normele juridice secundare:-confera puteri (competene); se refera la alte norme; determina modul in care se creeaza altenorme si acte juridice

i.norme de recunoatere

-ne permite sa verficam daca o norma particulara face parte sau nu din sistemul juridic-desemneaza validitatea unei anumite norme-normele care indica izvoarele de drept ne permit sa stabilim faptul dac o norma s-a format saunu in conformitate cu normele de recunoatere ale categoriei careia ii apartine ---tratat, cutumasau principiu general de drept

ii.normele de modificare-abiliteaza un stat, sau o organizatie internationala sa abroge sau sa inlocuiasca o norma sau unset de norme din sistemul juridic international

iii.normele de adjudecare (ale deciziei)


3/76

3

-abiliteaza subiectele de drept sau institutiile dotate cu competente jurisdictionale sau cvasijurisdictionale sa califice violarea normelor primare sau secundare, sa determine sanctiunile caretrebuie aplicate i/sau sa aplice santiunile-in aceasta categorie intra normele de procedura

---sistemele in care predomina normele primare este un sistem primitivOrdinea internationala-ordinea = un model de comportament care sustine scopurile elementare sau primare ale vietii ---exclude conceptul de reglementare ca element constitutiv al ordinii

Scopurile primare pe care le sustine ordinea sociala:a.a proteja viata omeneasca de violenta care provoaca vatamari corporale sau care aduce moarteab.a face ca promisiunile sa fie respectatec.a stabiliza posesia lucrurilor, in sensul ca acestea sa nu fie supusa unei revendicari nelimitate

scopul primar al ordinii internationale:a.scopul conservarii sistemului si a societatii de state suveraneb.scopul mentinerii independentei fiecarui statc.scopul pacii

FI ---scopul securitatii, a conservarii sistemului primeaza asupra scopului pacii

-comportamentele care intereseaza ordinea sunt reglementate prin norme generale, iar ordineaeste sustinuta prin sanctiuni organizate -----in mediul international insa actuala ordine este oordine restransa la scopurile primare si la cele specifice

Comunitatea internationalaComunitate = este evidentiata de omogenitate si de solidaritate; presupune un set de valoricomune si corelativ, un set de norme juridice create prin practica comuna si/sau care proveneaudin traditiile juridice comune

In mediul international solidaritatea este necesara si posibilia-determina perceperea inefectivitii actiunilor unilaterale si inefectivitatea sistemului bazat inprincipal pe echilibrul puterii------FI ------solidaritatea impune ca interesele particulare ale membrilor sistemului sa fiesacrificate in favoarea interesului comunitatii

!!!!Centralizarea politica functionala, partiala, a condus la aparitia ONU,singura structuracolectiva care posedapersonalitate juridica opozabila erga omnes----ONU reprezintacomunitatea internationala sau societatea internationala doar in domeniul internationalcentralizat: mentinerea pacii i securitatii internationale ----in celelalte domenii interantionalestatele suverane au acceptat in regimul tratatelor multilaterale sa-si autolimiteze in interesulcomunitatii doar serii determinate de competente


4/76

4

Diferenta intre comunitate si societateSocietatea internationala-totalitatea statelor suverane, impreuna cu totalitatea celorlalti actori internationali (OI, ONG,PF, societati transnationale)-prezenta societatii atesta prezenta ordinii juridice

-societatea este un ansamblu omogen format din subiecte cu capacitati comparabilePatru particularitati ale societatii internationale:a.este o societate compusa din alte societati care poseda un grad de organizare,de centralizare,superiorb.numarul membrilor este redusc.membrii sunt heterogenid.membrii societatii sunt entitati care se percept ca ataresunt entitati perpetue

-societatea internationala pune in evidenta dubla calitate --- de creatori si de destinatari aidreptului pozitiv-statele sunt singurele subiecte de drept international cu o capacitate plenara --- sunt deopotriva

subiecte primare si subiecte plenare ale dr.internat.-normele create de sub-sisteme sunt norme locale ale sub-sistemului

In mediul international relatiile sunt preponderent relatii de coexistenta care au o efectivitateglobalaCooperarea din dreptul international este limitata la:a.un numar determinat de subiecte de dreptb.domenii determinatec.determiante in timp

societate vs. Comunitatesocietatea-societatea este un mijloc in vederea atingerii unui scop-membrii au un scop comun in cadrul societatii-nu are un nivel inalt de solidaritate, functia sa principala fiind aceea de a ajuta intereseledivergente-pentru ca societatea sa fie efectiva este necesar ca membrii societatii sa fie animate de bunacredinta

Comunitatea-este un scop in sine-in comunitate nu exista un scop comun-este guvernata de un nivel ridicat de solidaritate-membrii comunitatii manifesta in permanenta o loialitate comunitara

Exista 3 tipuri de drept:a.dreptul puterii-are ca sursa puterea-dar, exercitiul arbitrar al puterii are o eficacitate limitata-puterea trebuie sa isi autolimiteze actiunile prin norme juridice


5/76

5

-este discretionar, se autolegitimeaza-reduce violenta la violenta legitima, la violenta necesara impunerii dreptului, iar normele seformeaza valabil in urma unui proces de formare de tip autoritar-in general dreptul puterii este sustinut de dreptul reciprocitatii ---ex, caracterul discretionar alcompetentelor Consiliului securitatii ONU ---este un drept al puterii care se autolegitimeaza

-reprezinta o ordine juridica centralizata-ex, imunitatile diplomatice exprima dreptul puterii

b.dreptul coordonarii-este specific comunitatii-o comunitate este un scop in sine, care se bazeaza pe o omogenitate reala si pe loialitatiputernice ----o asemenea forma de asociere poate sa-si rezolva probleme si fara organecompetente sa interpreteze standardele de conduita cerute de aceste relatii si sa aplice sanctiunile-dar standardele morale comune trebuie sa fie sustinute de drept ex, dreptul cutumiar-ex, modul de productie al dreptului comunitar derivat este autoritar, insa aplicarea uniforma anormelorin afara sistemului comunitar, adica in sistemele juridice ale membrilor comunitatiise

realizeaza prin dreptul coordonarii-dreptul coordonarii permite transferul in sistemul international sau in sub-sisteme a unor reguli,principii sau standarde din dreptul intern al statelor care au acceptat principiul preeminenteidreptului

c.dreptul reciprocitatii-un compromis intre dreptul puterii si dreptul coordonarii-caracterizeaza societatile hibride si este dominant atunci cand subiectele de drept sunt entitatiaproximativ egale-determina o ordine juridica descentralizata-statele trebuie sa fie egale atat de jure cat si de facto-autolegitmiarea este atinsa cu ajutorul unui tert-ex, tratatele reprezinta dreptul reciprocitatii

Fenomenele de centralizare politico-juridica-astazi sistemul international este un sistem anarhic ---o consecinta a faptului acceptariiuniversale a egalitatii suverane, norma de baza a sistemuluiFI ---egalitatea juridica inseamna egalitate de tratament pentru ca de facto statele suverane ramanprofund inegale

FI ---n prezent ONU are cinci mari puteri:SUA, Marea Britanie, Rusia, Frana, China ---ei suntmembri permanenti ai Consiliului de Securitate ai ONU si poseda un DREPT DE VETO, intoate chestiunile importante care tin de activitatea organizatiei internationale

Nivelul de centralizare juridica actual este:a.conditionat de dubla calitate a statelor de producatori si destinatari ai normelor juridiceinternationaleb.este guvernat de un nou concept de suveranitate: suveranitatea divizibila (anumite prerogativesuverane sunt exercitate in comun cu alte subiecte primare) si suveranitatea relativa


6/76

6

-este un sistem global si inchis-fiind un sistem centralizat, existenta sa se bazeaza pe efectivitatea unor norme centrale ---acestenorme sunt si norme fundamentale

Termenul constitutional ---defineste ordinea juridica de baza a unei comunitati: structura,

organizarea si alocarea competentelor-constitutia exprima unitatea absoluta a sistemului politic care cuprinde normele de recunoasterea validitatii globale a tuturor celorlalte norme juridice

I n dreptul international doar Consil iu l de Securi tate poate crea acte, norme general

obligatorii

Normele constitutionale impun tuturor normelor ierarhic inferioare un acord substantial(material) adica o conformitate substantiala ---absenta acestui acord, conformitate le invalideazajuridic

Constitutionalitatea materiala a normelor este definita in functie de 3 criterii:a.obiectul normei ---norme care reglementeaza materii fundamentale in sistem ex, organizareapolitico-juridica a sistemuluib.natura juridica ----nu pot cadea in desuetudine si nu sunt afectate de caducitate ---pot fimodificate doar printr-o procedura speciala ceea ce le confera o natura staticac.autoritate ----reprezinta normele ultime de recunoatere, de modificare si de atribuire acompetentelor in sistem si prescriu criterii de continut ale celorlalte norme primare si secundaredin sistem

In DIP pot fi identificate un grup de norme care din punct de vedere material poseda o naturaconstitutionala:a.norma care declara si fixeaza limitativ izvoarele generale si sursele lui subsidiare---tratatul, cutuma i principiile generale de drept reprezinta normele de recunoasterealevaliditatii formale ale tuturor normelor de drept international

b.norma care afirma existenta normelor inderogabile, o categorie de norme jus cogens (art.64CV) se instituie astfel in sistem o categorie de norme de recunoastere al caror continutconditioneaza validitatea materia a tuturor celorlalte norme conventionaleFI ---orice norma contrara unei norme din categoria ius cogens este lovita de NULITATE

c.normele care afirma primatul Cartei ONU asupra tuturor celorlalte tratate

--- normele materialmente constitutionale din dr.internat nu pot cadea in desuetudine sau nu potdeveni caduce

FInormele materialmente constitutionale nu pot fi eludate sau evitate chiar daca un subiectprimar paraseste ONU, deoarece aceste norme au o baza cutumiara, iar Carta doar le-a codificat ---deci chiar daca un stat s-ar retrage din ONU, aceste norme tot i s-ar aplica in calitatea de normecutumiare


7/76

7

----sanctiunea in DIP este descentralizata-FI --- sanctiunea NU este de esenta normei juridice ----o norma primara nu trebuie sa fie insotitain mod obligatoriu de o sanctiune-in cazul in care o norma primara se formeaza in dezacord cu o norma de recunoastere,sanctiunea este nulitatea, anulabilitatea, inexistenta inopozabilitatea

-efectivitatea unei norme = faptul ca aproape toate natiunile respecta aproape toate principiile dedrept internat si aproape toate obligatiile lor aproape tot timpul

Self-contained regimens = ansambluri normative care cuprind toate normele secundare necesarepentru a determina autonom consecinele juridice ale transgresarii normelor primare pe care lecuprinde regimul ---ex, normele de lex mercatoria sau FIFA care are regulile sale proprii,procedura proprie, organe proprii, are sanctiuni proprii

-din perspectiva dr.internat si a Curtii, legile nationale sunt simple fapte, manifestari de vointa astatului, la fel si hotararile judecatoresti sau masurile administrative

Teoria dualista-care ca premiza faptul ca ordinea juridica internationala si sistemele juridice statale sunt in modnecesar AUTONOME, deoarece:a.normele fiecarui sistem au conditii specifice de validitateb.normele se aplica unor subiecte juridice diferitec.normele se aplica unor situatii diferite-releva un sistem descentralizat

ex, un tratat se adreseaza statelor si nu confera dreptul si obligatii subiectelor de drept intern ---inabsenta unei receptari a tratatului in sistemul intern al tarii, normele internationale pentruparticulari sunt virtuale si indirecte

teoria monista-2 variante:a.radicala = afirma primatul dreptului intern asupra dreptului internationalb.care afirma primatul dreptului international asupra dreptului intern-caracterizeaza un sistem centralizat

-concluzie valabila pentru ambele sisteme:a.normele interne contrare dreptului international nu pot fi invalidate in ordinea juridica interna,dar raman inopozabile in ordinea internationala

b.exisenta normelorself executing= norme de drept international cu aplicabilitate directa

-aplicabilitatea normelor internationale in dreptul intern presupune o procedura de receptare ---adica transformarea caracterului international al normelor in caracter intern, adica dreptulinternational devine drept intern deoarece sursa sa de validitate va fi un izvor intern (legea deratificare)


8/76

8

FI ---sin tagma drept in ternational general = cuprinde cutumele generale si pri ncipi il e

generale de drept

-dreptul international determina un comportament din partea statelor, si prin urmare nu are niciun efect asupra persoanelor fizice din statele membre

-cand se analizeaza continutul normei internationale se recurge la normele de interpretare careapartin dreptului international si nu la interpretarile date de sistemele interne

Rule of law = preeminena legii

Tehnici de aplicare in sistemul intern a cutumei si a principiilor generale:a.incorporarea automata a dreptului internat-o abordare monista-nu schimba caracterul internat al normelor prin incorporarea lor in sistemul intern-in cazul unui conflict intre dreptul intern si dreptul internati prevaleaza dreptul internat

b.transformarea automata globala a sistemului intern-aplicarea normelor internationale se face printr-un proces de transformare, prin adoptarea unorprevederi interne cu acelasi continut-existenta unei norme de recunoastere in dreptul intern care prevede validitatea dreptului internatgeneral in dr.intern ---prin urmare, orice norma legislativa contrara dr. internat poate fi invalidatade Curtea Constitutionala

c.transformarea ad hoc, in sistemul intern-se conditioneaza aplicabilitatea interna a normelor internat de o transformare punctuala aacestora prin acte legislative, decrete si ordonante de guvern

Dreptul international conventional-existenta unor tratate auto-executorii (self-executing) = tratate cu o aplicabilitate directa,creaza in mod direct drepturi si obligatii in sarcina particularilor, PJ, PF care sunt subiecte de

drept internt-aplicabilitatea sa directa nu poate fi impiedicata prin invocarea unei neconstitutionalitati privindnormele self executing

FI ----judectorul intern sau cel constitutional NU poate statua asupra constitutionalitatii tratatului----judecatorul intern poate statua doar asupra neconstitutionalitatii legii interne care ar impiedicaaplicabilitatea directa a tratatului

In Romania:-tratatul se aplica in sistem ca si tratat si nu ca lege internareceptarea tratatului nu implica sitransformarea lui in lege interna-consecinta este aplicarea imediata a tratatelor de organele statului-aceste acte au un caracter supra-legislativ = adica invalideaza orice norma legislativa contrara,anterioara sau posterioara intrarii lor in vigoare in dreptul internFI---prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a justifica neexecutarea dispoziiilorunui tratat in vigoare


9/76

9

FItratatele secrete sunt valabile dar numai intre parti, acestea sunt inopozabile in sistemulorganizatiei universale si sunt inaplicabile fata de terti

-in cazul unui control de constitutionalitate ex postjudecatorii se vor autolimita si vor refuzaexercitarea acestui control in baza principiului =judi cial self restraint

Capitolul 2 IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL-izvor de drept = un mod valid de formare a normelor in cadrul unui sistem juridic

Izvorul material=cauza, motivul adoptarii unei norme scrise sau al formarii unei norme spontane-la baza interpretarii unei norme judecatorul nu poate lua in considerare izvorul material alacesteia-dar identificarea, descrierea sau analiza izvoarelor materiale sustin explicatia eficacitatii sau aineficacitatii unor norme juridice

FIexista situatii in care normele de aplicare, al caror izvor material este norma care trebuieaplicata sau normele de recunoastere care atribuie competente si care reprezinta izvorul materialal normelor care reglementeaza modul in care se exercita competentele ----in acest caz izvorulmaterial (norma juridica) este criteriul de validitate al normelor de aplicare ---conformitateanormei cu izvorul sau material (norma de recunoastere) este conditia de validitateEx,atunci cand o norma primara din statutul unei organizatii fixeaza scopurile organizatiei,acestea sunt izvoare materiale ale normelor care reglementeaza competenta. atunci cand ocompetenta a fost omisa sau cand se impune alta noua, iar absenta ei ar afecta efectivitateascopului organizatiei, norma primara care fixeaza scopul devine sursa de validitate sau izvorulmaterial in baza caruia apare noua competenta

FI ----o competenta implicita ----o dedublare a normei superioare, care poate fi primara insistemul global si secundara in raport cu norma subordonata dintr-un sub-sistem

-izvoarele materiale conditioneaza continutul normelor primare si evolutia societatii

Izvoarele formale-sunt norme secundare-sunt in principal norme de recunoastere-pentru ca o norma internationala sa fie considerata ca si norma de drept, aceasta trebuie a seformeze in conformitate cu izvoarele formale determinateLaw making process = un mod de formare a normei recunoscut in sistemul juridic printr-o normaspecifica de recunoastere

Normele specifice de recunoastere in DIPart.38 din CIJa.conventiile internationale: fie generale, fie speciale care stabilesc reguli expres recunoscute destatele in litigiub.cutuma internationala:dovada unei practici generale, acceptate ca reprezentand dreptulc.principiile generale de drept: recunoscute de natiunile civilizate


10/76

10

-aceste dispozitii sunt opozabile tuturor subiectelor de DIP-art.38 are un caracter constitutional ----este opozabil erga omnes, norma generala derecunoastere are un caracter static

Cutuma

= modul spontan, natural, informal de productie juridica si este o expresie a fortei traditiei-este creat de subiecte de drept care sunt si destinatarii normelor-este solid ancorata in realitate

Legea=este elaborata, artificiala si formalizata si este expresia vointei unei entitati suveranedeterminate-este creata de organe specializate-este experimentala

CUTUMA = un tip de comportament, un fapt, care reuneste cinci conditii:

a.generalitateb.uniformitatec.freventad.constantae.publicitate----se transforma prin aparitia convingerii ca este obligatoriu inFAPT NORMATIV, adica inCUTUMA

Elementele cutumei:1.sa fie o practica generala-comportamentul care se repeta trebuie sa fie comportamentul majoritatii subiectelor care se aflain situatia data

2.este o practica repetata uniforma- in situatia sau momentul de referinta subiectele de dr trebuie sa se comporte daca nu identicmacar similar

3.o practica constanta-comportamentul subiectilor de dr trebuie sa fie continuu, sa nu fie intrerupt de un comportamentcontrar

4.o practica frecventa-practica trebuie sa se repete la interval relativ scurte de timp

5.o practica publica si certa-subiectele de dr trebuie sa aiba posibilitatea de a formula eventuale obiectii in legatura cuformarea practicii

6.practica subiectelor de dr trebuie sustinuta psihologic de opinio necesitatis


11/76

11

7.practica trebuie sa fie rezonabila-trebuie sa fie compatibila cu principiile fundmentale ale sistemului juridic

----cutuma este un drept spontan, de norma produsa prin transformarea spontana a unui fapt,comportament, in drept, norma

Art.38 din statutul CIJ fixeaza parametrii constitutivi ai cutumei printr-o uniune a 2 elemente:a.elementul material sau obiectiv care prezinta caracteristicile traditionale ale cutumei(consuetendo)b.elem psihologic sau subiectiv (opinio juris sive necesitatis)-acesta semnifica acceptarea comportamentului ca fiind expresia unei norme sau ca fiindexpresia necesitatii

Criteriile normei cutumiare internationale:1.existenta practicii concordante a unui nr de state, raportat la un tip de situatie2.continuitatea sau repetarea practicii pe o perioada considerabila de timp

3.reprezentarea pe care o au subiectele ca practica este pretinsa de sau este in acord cu dr.internat4.acceptarea generala a practicii de catre state

-cutuma este un mod descentralizat de formare a dreptului

Elementul material al cutumei (consuetudo)FIsa fie o practica generala si stabila

-practica trebuie sa poate fi atribuita subiectelor primare, adica statelor suverane ---ei formeazacutuma generala-practica PF sau a OI nu are releventa in formarea cutumei generale, ci eventual a unei cutumespeciale recunoscute in subsitemele acestor organizatii

Consuetendo = posibilitatea de a deduce din practica statelor faptul statele isi conformeazacomportamentul de o maniera generala ---adica sa fie o practica generala si stabila

-practica trebuie sa fie una generala dar nu si universala-daca o norma cutumiara este generala, atunci aceasta este opozabila erga omens ----daca normacutumiara nu este suficient de generala,atunci va fi o norma cutumiara speciala, locala, care areun caracter relativ opozabil doar inter partes

-cutuma speciala nu doreste sa invalideze cutuma generala, aceasta este doar un lex specialis inraport de cutuma generala

Persistent objector= contestatari persistenti = in cazul in care practica unui stat este contraranormei cutumiare in curs de generalizare se pot opune formarii acestei norme sustinand ca nu orecunos si atunci respectiva norma le va fi inopozabila ---in cazul lor cutuma in curs de formareva fi un lex specialis si nu o norma generala ----este admisa in dr.internat


12/76

12

Subsequent objector= impotrivirea unui stat fata de o regula cutumiara deja formata ---NU esteadmisa in dr.internat ---nu produce nici un efect

-aparitia unui numar mare de contestatari subsecventi poate conduce fie la caderea indesuetudine fie la modificarea normei cutumiare in limitele contestarii ei ----procesul de

transformare a normei este conditionat de generalizarea practicii contrareElementul psihologic (opinio juris sive necesitatis)FI---sentimentul de conformare la cutuma

-statele trebuie sa aiba sentimentul de a se conforma la ceea ce echivaleaza cu o obligatie juridica---adica convigerea ca acea practica este obligatorie

Codificarea cutumeiA codifica = a declara continutul dreptului cutumiar existent, a face norma cutumiara maiaccesibila si a-i adauga calitatile dreptului scris (jus scriptum)

FI ----prin codificare norma cutumiara opozabila erga omnes NU se transforma in normaconventionala opozabila inter partes

-in dr.internat cutuma jus strictum reprezinta un izvor formal de tip diferit in raport cu normaconventionala jus aequum

Jus strictum-drepturile sunt absolute sau tind sa fie absolute-nu tine seama de echitate-exercitiul lor nu poate fi echivalat cu un abuz de putereEx,dreptul unui stat de a recunoaste unui alt stat calitatea de subiect primar

Jus aequum-drepturile sunt interpretate in spiritul bunei credinte si in mod echitabil-exercitiul lor trebuie sa fie unul rezonabil ex, dreptul tratatelor

FI----CUTUMA ESTE JUS STRICTUM

-o norma codificata va poseda intotdeauna dubla calitate de norma conventionala si de normacutumiara ---intre partile la tratatul de codificare al cutumei continutul obligatoriu este continutulcodificat ----pentru tertii la tratat continutul obligatoriu va fi continutul normei cutumiare, pentruel tratatul este inopozabil-cutuma isi pastreaza mereu calitatea de ius strictum, chiar daca continutul sau este codificat

Efectele codificarii:a.declararea cutumei existente-implica mentinerea unui continut normativ care a fost deja verificat si atestat ---este numitacodificarea pura si simpla


13/76

13

b.cristalizarea unei cutume in curs de formare-se acumuleaza noi precedente in cursul procesului de codificare

c.producerea unei cutume noi

Principiile generale de drept=are un sens special, este un mod de productie normativa

-o ordine juridica poate fi inchisa ---adica indeplineste urmatoarele conditii:a.un principiu substantial rezidual care sa afirme ideea ca ce nu este interzis este permisb.o norma care interzice judecatorului sa pronunte un non liquetnon liquet= refuzul judecatorului de a solutiona diferendul din fata sa pe motivul ca sistemuljuridic de referinta nu contine o norma juridica care sa se poata aplica situatiei date-o astfe de norma il face pe judecator culpabil de denegare de dreptate

-intr-un sistem de drept trebuie sa prevaleze principiul rule of law adica preeminenta dreptului

FIprincipiul general de drept este singurul izvor de dr. internatPrincipiul general de drept internatindica doar primatul unor norme de drept internat,dar ele isifondeaza validitatea pe cutuma generala sau pe tratat si nu pe principiile generale

-caracterul general al principiului decurge din faptul ca este prezent in majoritatea sistemelor dedrept

Standardul juridic-sunt norme juridice care ghideaza aplicarea dreptului sau aplicarea altor normeEx, standardul natiunii celei mai favorizate-se pot instituiDOAR pe baza conventionala

Functiile principiului in dr. intern:a.functia interpretativa-ex, normele constitutionalenici o norma particulara din sistem nu poate fi interpretat contrarnormelor constitutionale

b.functia interogatorie-recursul la principii permite organului de aplica a dreptului sa acopere eventualele lacuneexistente in sistem

c.functia directoare-are un rol de orientare a legislatorului si a organelor de aplicare a dr

d.functia limitativa-principiile creaza cadrul in care se poate realiza libertatea legislatorului

-----principiile au un rol sistemic si au rolul de norme de recunoastere fundamentale-principiile sunt norme indefinite - ele comporta o serie infinita de aplicatii concrete


14/76

14

-principiile au un continut international autonom si nu sunt preluate tale quale din sistemul internal statelor

FIodata constatate existena principiilor generale, acestea se transforma in norme cutumiare,dar se poate transforma si in norma conventionala

Tratatul=modul de formare voluntar al normelor internationale-reprezinta declaratiile de vointa a 2 sau mai multe subiecte primare sau derivate care decid sacreeze, sa modifice sau sa desfiinteze norme juridice internationale-declaratiile partilor sunt reciproce si nu unilaterale si toate au un continut identic

-fundamentul obligatiilor izvorate din tratat este consimtamantul cuplat cu principiulfundamental conform careia consimtamantul da nastere la obligatii ---pacta sunt servanda = onorma cutumiara care afirma forta obligatorie a tratatului

Tratatul ca mod voluntar prin care subiectele de drept se obliga juridic prezinta un dublu aspect:un act juridic si o norma juridica -----judecatorul intern nu poate analiza calitatile formale aletratatului, nu poate declara tratatul ca inaplicabil ci doar inaplicabilitatea normei al carui suporteste actul

Conventia de la Viena1969-reprezinta dreptul general al tratatelor-are o aplicabilitate rationae personae restransa la tratatele incheiate de state-rationae materiae se aplica doar tratatelor internat incheiate in forma scrisa ----celelalte vor figuvernate in continuare de norma cutumiara

Normejus cogens= norme imperative

Formarea tratatelor-incheierea unui tratat presupune parcurgerea unor proceduri internat in cadrul careia se distingcateva etape:1.schimbul si examinarea deplinelor puteri-depline puteri = un act care emana de la autoritatea statala care detine competenta de a conducerelatiile internat -----actul doar probeaza reprezentativitatea agentilor guvernamentali careinitiaza negocierea-exista o prezumtie relativa de reprezentare in favoarea sefilor de stat, a ministrului de externe, asefilor misiunilor diplomatice si consulare-statelor li se permite inclusiv posibilitatea confirmarii ulterioare a actului indeplinit faraautorizare-in general executivul este cel care confera deplinele puteri

2.negocierea textului tratatului-negocierea = schimbul de propuneri si contrapropuneri pentru stabilirea textului de baza-O tehnica de negociere este package deal = compromisul global = in cursul negocierii partile isidau un acord punctul asupra fiecarei clauze particulare din tratat, insa acest acord nu devine


15/76

15

irevocabil decat sub conditia ca fiecare partesa-si dea la final acordul asupra ansambluluitratatului

3.adoptarea si autentificarea textului-tratatul este format din:

a. preambul;b.dispozitivcuprinde ansamblul normelor primare care leaga juridic partile la tratat; se potformula rezerve la acesteac.clauze finalenorme secundare care stabilesc procedurile de revizuire, modalitatile de intrarein vigoare, durata tratatului, etc; produc efecte identice intre parti, exprima unitatea juridica atratatului, nu se pot formula rezerve la acestea

tratatul poate contine diverse clauze, numite norme secundare tip, care sunt frecvent intalnite intratate:a.clauza de adeziunetipic tratatelor deschise, stabileste modul in care alte state pot adera latratat

b.caluza opting ino tehnica prin care acceptarea unei obligatii prevazute de tratat estesubordonata emiterii unui act unilateral (declaratie)c.clauza de renuntarecaracteristica tratatelor permanente sau de lunga durata, permite unui statsa iasa din tratat dupa expirarea unui anumit termen de la notificarea intentiei de retragered.clauza de reciprocitaterecunoasterea unor prerogative, drepturi sau asumare aunor obligatiiprevazute in tratat este subodonata recunoasterii sau asumarii lor de catre cealalta partee.clauza si omnesatragerea unui singur stat parte la un tratat multilateral atrage in mod automateliberarea tuturor celorlalte parti de obligatiile impuse de acel tratatf.clauza de salvgardarepermite unui stat sa aplice in anumite situatii un regim derogator de laangajamentele de bazag.clauza natiunii celei mai favorizateo stipulatie prin care partile sa obliga sa-si oferetratamentul cel mai favorabil pe care l-au acordat sau il vor concede in viitor unui stat tert.h.clauza federalastatul federal precizeaza ca tratatul angajeaza doar federatia in domeniile caretin de competenta sa si nu angajeaza de nici o maniera entitatile federalei.clauza compromisoriestabileste calea judiciara, in general arbitrajul, prin care se vor transadiferendele nascute din interpretarea sau executarea tratatuluij.clauza opting autse considera ca o modificare a tratatului este considerata acceptata de parteacare nu a emis o opozitie formalak.clauza in all circumstancesare ca si scop garantarea respectarii normelor indiferent decontext, in orice imprejurare ---este un ius strictum creat pe cale conventionala

--faza de elaborare se incheie cu adoptarea textului, care ia forma autentificarii tratatului-autentificarea tratatului are valoarea juridica a unei declaratii unilaterale care confirma ca textulreprezinta intentiile negociatorilor si este definitiv ---tratatele se autentifica prin semnare-tratatul poate fi autentificat prin:parafare (se scrie initialele negociatorului), semnarea adreferendum (semnarea cu titlu provizoriu, sub conditia confirmarii ulterioare a autoritatiinationale competente-odata cu semnarea autentificarii tratatului, chiar daca tratatul nu a fost inca ratificat de stat,acestea produce anumite obligatii pre-conventionale ---adica statul trebuie sa se abtina de la oriceact care ar putea afecta scopul si obiectul tratatului


16/76

16

4.decizia statului de a se obliga prin tratat-confirmarea vointei statului se face prin ratificare, care este un act solemn

5.intrarea in vigoare-de la momentul intrarii in vigoare isi produce tratatul efectele intre parti, iar acest moment este

stabilit in clauzele finalePublicitatea tratatelor-nu este o conditie de validitate ci o conditie de opozabilitate, in sensul ca un tratat neinregistratnu este opozabil organelor ONU dar ramane opozabila intre partile care l-au incheiat

Sistemul de rezerve al tratatelorRezerva = declaratia unui stat, produsa fie la semnarea tratatului fie in cadrul procedurilorulterioare de angajament declaratie prin care el intelege sa excluda in ce-l priveste anumitedispozitii ale tratatului sau sa nu accepte anumite obligatii care ar interveni ca o consecinta atratatului

Declaratia interpretativa = un act juridic asimilat rezervei prin care un stat afirma ca intelege saconfere unor dispozitii un sens propriu

Sunt EXCLUSE din campul de aplicare a rezervei 2 situatii:a.rezerva interzisa de tratatcand se declara in cuprinsul tratatului ca nu pot fi formulate rezervecu privire la anumite dispozitiib.rezerva care este incompatibila cu scopul si obiectul tratatului

regulile din CV sunt jus dispozitivum -----rezervele pot fi formulate la semnare, ratificare,acceptare, aprobare sau aderare-rezerva trebuie acceptata de celelalte state contractante ----obietiunea la rezerva = impiedicaintrarea in vigoare a tratatului intre statul care a formulat rezerva si statul care a formulatobiectiunea la rezerva ---obiectiunea la rezerva trebuie formulata in termen de 12 luni de la datala care a fost primita notificarea rezervei

-retragerea rezervelor si a obiectiilor la rezerva poate fi facuta oricand, dar efectele lor se producdoar de la notificarea lor la cealalta parte-daca o rezerva a fost declarata inadmisibila, statul care a formulat inadmisibila va fi legatintegral prin tratat

Exista 2 categorii de rezerve:a.rezerve libere-sunt posibile asupra oricarui paragraf din tratat

b.rezerve negociate-are 2 variante:i.rezervele limitate:limiteaza numarul de angajamanete bilaterale care sunt disimulate n tratatemultilateralelimiteaza numarul rezervelor care pot fi formulate


17/76

17

ii.sistemul nucleului obligatoriu - este necesara acceptarea unui numar minim general deparagrafe din numarul total, iar acest numar minim trebuie sa includa un minim special dinnormele sau principiile generale ale tratatului

-nu se pot formula rezerve la norme cutumiare codificate, doar la cele conventionale

Validitatea tratatuluiA.capacitatea-se refera la faptul ca doar statele sunt subiecte de drept care pot incheia tratate in baza CV-un stat poate invoca propriul sau viciu de consimtamant in 2 situatii:a.violarea dreptului sau constitutional sa fi fost manifestab.sa fi fost violata o norma de drept intern de o importanta fundamentala

-invalidarea tratatului poate fi obinuta doar daca statul emite o notificare prealabila privinddepasirea competentelor de catre reprezentantii sai

Viciile de consimtamanta.eroarea-trebuie a fie o eroare esentiala, o eroare asupra unui element are a constituit bazaconsimtamantului exprimat ----doar eroarea de faptConditiile erorii:i.eroarea sa nu fie imputabila comportamentului statului care o invocaestoppel =ii.sa nu existe circumstante care sa fi avertizat subiectul de drept in legatura cu posibilitatea uneierori

b.dolul-vointa de a pune un co-contractant in eroare, asociata cu o conduita frauduloasa ---este un ilicitinternational-interventia dolului lasa partii lezate posiblitatea de a opta intre nulitatea partiala si cea completa-daca se invoca de catre parte ilicitul international, si nu viciul de consimtamant, atunci se vaanula intregul tratat

c.coruperea reprezentantului unui stat-produce aceleasi efecte ca si dolul ---nulitate relativa sau absoluta a tratatului

d.constrangerea exrcitata asupra reprezentantilor stata-un tratat incheiat sub asemenea conditii este lipsita de efecte juridice-FI---daca dup semnarea actului decatre reprezentantul constrans, tratatul este ratificat de stat,viciul initial este considerat inlaturat

e.constrangera exercitata asupra unui stat-doar constrangerea ilicita antreneaza nulitatea tratatului ----survine in 2 situatii:i.utilizarea fortei ca mijloc de constrangereii.utilizarea amenintarii cu forta


18/76

18

validitatea materiala a tratatelor-un tratat este nul in ipoteza in care este incompatibil cu o regula ius cogens-ius cogens protejeaza interesul intregii comunitati internat. Si nu interesele particulare alestatelor

--statul poate alege intre anularea totala sau partiala a tratatului-nulitatea integrala se impune doar in cazul in care:a.avem o constrangere a reprezentantuluistatului, b.incalcarea unei norme ius cogens

Ratificarea tratatelor=mod de exprimare a consimtamantului prin care statul se afirma ca vrea sa fie legat de un tratat-eset un act unilateral de drept intern-este discretionarastatul nu este obligat sa ratifice un tratat chiar daca a participat la negocieri

4 situatii in care se impune ratificarea ca forma valabila de consimtamant:a.cand tratatul prevede ca acest consimtamant se exprima prin ratificare

b.cand se stabileste pe alta cale ca statele parti au convenit ca sa si exprime consimtamantul prinratificarec.cand reprezentantul statului a semnat tratatul cu conditia ratificariid.sau cand s-a exprimat pe parcursul negocierii dorinta statului de a-i manifesta consimtamantulprin ratificare

----pentru statele care adera ulterior la tratat, in cazul lor ratificarea este produsa prin acceptare,accesiune sau aprobare

Acorduri in forma simplificata ----sunt acte urgente, nu necesita ratificare, se incheie prinsimplul schimb de scrisori ---au aceeasi valoare ca si tratatele

Institutia depozitarului-instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare, aderare se schimba intre parti prin intermediuldepozitarului-in general depozitarul este ales pe teritoriul statului unde se desfasoara negocierile sau unde segazduieste conferinta in care se adopta tratatul-depozitarul este un personaj impartial

Executarea tratatului-tratatul trebuie aplicat cu buna credinta ---normele sale sunt norme ius aequumaceastacaracteristica este valabila pentru toate normele care instituie drepturi sau obligatiiFI ----normele care instituie imunitati sunt norme ius strictum

Efectele tratatului3 efecte:1.efectele intre parti-principiul relativitatii tratatuluiadica tratatul se aplica doar intre parti-drepturile si obligatiile care rezulta din tratat trebuie executate in mod rezonabil si cu bunacredintajus aequum


19/76

19

-nu se poate invoca o reglementare interna pentru neexecutarea obligatiilor care decurg dintr-untratat-tratatele nu retroactiveaza, ele se aplica doar din momentul intrarii lor in vigoare

b.efecte fata de terti

-este posibil ca tratatul sa imuna anumite drepturi si obligatii fata de terti ---daca tratatul impunestatelor terte drepturi si obligatii, acesta este conditionat de acceptarea lor expresa de catre ceivizati-obligatiile tertilor nu decurg propriu-zis din tratat, ci din acceptarea lor

c.efectele tratatelor aflate in conflict-conflictul este unul de norme juridice-lex specialis va deroga de la lex generalis si cel dintai va fi aplicabil-lex superior presupune o ierarhizare a normelor, iar lex superior se va aplica si nu un lex inferior---tratatul incompatibil cu o norma imperativa generala ius cogens este prin aplicarea principiuluilex superior, lovit de nulitate totala

-lex posterior invalideaza norma lex anterior, daca sunt pe acelasi palier juridic si au aceeasi fortaFI---principiul lex specialis prevaleaza fata de principiul lex posterior

Modificarea, suspendarea si extinctia tratatelor-o singura parte nu poate modifica unilateral tratatul-tratatele legi au o forta erga omnes-tratatul poate fi modificat doar daca exista un acord expres in acest sens, sau ca modificarea sanu fie in contradictie cu tratatulModificarae nu poate sa afecteze:a.exercitiul dr celorlalte parti la tratatb.executarea obligatiilorc.modificarea unei dispozitii care ar face inefectiva realizarea obiectului si scopului tratatuluiconsiderat in ansamblul sau

modificarea, suspendarea si extinctia tratatului sunt guvernate de consimtamant si achiesare

-o poarte poate denunta tratatul daca cealalta parte nu-si executa obligatia din tratat ---este undrept cutumiareste guvernat de principiul reciprocitatii

Desuetudinea/caducitatea sunt moduri de extinctie de drept cutumiar --- confera un efectabrogator faptului ca tratatul nu a fost aplicat sau a incetat sa mai fie aplicat intre parti

Clauza rebus sic stantibus= schimbarea fundamentala a circumstantelor care au constituit bazaacordului-evoca teoria impreviziunii

FI --- dreptul cutumiar este doar o norma ---intre statele parti nulitatea este una total, pe candintre state si terte nulitatea este partiala care vizeaza strict norma sau normele contrare normeiposterioare ius cogens


20/76

20

-in cazul razboiului, tratatele multilaterale se suspenda, dar nu si cele care instituie normeopozabile erga omnes, care se mentin inclusiv pe timp de razboi

-cutuma i tratatul au aceeasi valoare si forta ----dar totui, tratatul reprezinta un lex specialis, iarcutuma lex generalis

Norme ius cogens=aplicabilitatea universala; caracter inderogabil-ius cogens pot fi create doar prin tratat, deci sun conventionale, si doar prin tratate cu oparticipare cvasi-universala cum este Carta ONU-este considerat a fi lex superior

Capitolul 3 Actele unilaterale in dreptul international

Actul unilateral=act imputabil unui singur subiect de drept internat-pot fi relevante doar actele subiectilor primari, a OI si a beligerantilor dintr-un razboi civil

-NU este un izvor de drept propriu-zis ---EXCEPTIE: Consiliul de Securitate al ONU care esteinvestit cu competenta de a emite decizii obligatorii pentru toate subiectele de dr internat. ---actele sale sunt veritabile izvoare de drept, ele fiind lex superior, orice alta norma contrara fiindinopozabil normelor create de ONU

Actele uniltarelale sunt totusi un izvor de obligatii ----pot constitui baza juridica a unei sentinteActul unilateral este un fapt juridic emis cu intentia de a produce efecte juridice si trebuie sa fiein conformitate cu normele secundare de recunoastere

Clasificare:A.promisiunea-se bazeaza pe principiul general al bunei credinte, pe principiul increderii legitime, al securitatiirelatiilor internationaleConditiile promisiunii:a.nu este conditionata de acceptarea sa de catre alte state, fiind un act unilateralb.trebuie emisa cu intentia de a produce efecte juridicec.promisiunea nu trebuie sa aiba un destinatar determinatd.promisiunea trebuie sa fie publicae.nu poate impune sau genera obligatii in sarcina unui tert, poate fi insa consecintaconsimtamantului unui tert, adica motivul pentru care un tert a actionat intr-un anumit fel

sanctiunea promisiunii este estoppel= o exceptie peremptorie prin care se interzice autoruluiactului sa adopte in mod discretionar un comportament contrar continutului actului ---este oexceptie de fond prin care o parte anihileaza orice sustinere a partii adverse atunci cand se paoteproba ca vine in contradictie cu o pozitie juridica exprimata anterior

-in principiu promisiunea poate fi revocata

B.renuntarea


21/76

21

=act unilateral care implica psibilitatea subiectelor de drept de a dispune de drepturile lorsubiective-un mod de extinctie a unui drept determinat-este un act irevocabil-se poate renunta in mod implicit doar la o norma ius aequum, la o norma ius strictum renuntarea

trebuie sa fie expresaC.Recunoasterea-determina doar opozabilitatea situatiei juridice

D.Protestul=are un efect negativ in formarea cutumei-ex, rolul protestului persisten objector in procesul de formare a cutumei neutralizeaza pretentiaexistentei generalitatii practicii si a lui opinio juris-prin protest un anumit stat impiedica ca o anumita pretenite sau comportament sa ii afecteze inmod direct drepturile sau interesele

FIabsenta protestului inseamna achiesareFI---are ca efect: inopozabilitatea situatiei, inopozabilitatea normei cutumiare in formare,inopozabilitatea actului juridic

E.Notificarea si publicarea actului-sunt conditii de opozabilitate a actelor unilaterale

Actele unilaterale ale subiectelor derivate-ex, tratatul institutiv ---care contine norme de recunoastere a validitatii actelor-OI fiind structuri centralizate, se poate exercita un control jurisdictional al validitatii actelor sale-OI decide in mod discretionar daca emite sau nu un act si la fel, stabileste in mod discretionarcontinutul acestuia ex, Consiliul de Securitate al ONU

Actele autonormative=actul prin care subiectul de drept se auto-limiteaza ----isi impune anumite obligatii determinate-promisiunea, recunoaterea, renuntarea ---sunt toate acte autonormative-sunt guvernate de principiul bunei credinte

Cand un OI produce acte autonormative acestea trebuie sa respecte: a.dreptul organizatiei (sub-sistem) i b.sa fie conforme cu normele aplicabile ale dr internat general (sistem)

Actele heteronormative=creaza drepturi si obligatii pentru alte subiecte de drept decat cele de la care emana-in cadrul OI sunt numite si acte operationale-validitatea lor se bazeaza pe centralizarea sistemului si a subsistemului

n cadrul OI actele heteronormative se clasifica in:-acte interne si acte externe

-in functie de intensitatea lor sunt:


22/76

22

a.acte obligatorii-ansamblul actelor care formeaza dreptul intern al OI-un veritabil drept adminsitrativ-daca poseda competente normative in raporturile sale cu statele membre, OI poate emite deciziiindividuale care se adreseaza direct resortisantilor statelor membre i decizii care se adreseaza

strict statelor membreb.acte fara valoare obligatorie-ex,i. actul de recomandare = exprima un punct de vedere al unui organ dar care nu angajeazainternational organizatia fie punctul de vedere al organizatieiEx, opiniile Adunarii Generale, care nu obliga in nici un fel statele membre ale organizatiei-sunt acte politice unilaterale

ii.recomandarea=este suportul de decizie a admiterii ---admiterea se intemeiaza pe o recomandareEx, recomandarea Consiliului de securitate este conditia prealabila a deciziei adunarii prin care

se efectueaza admitereaSof law=indica fie norme internationale cu valoare juridica incerta in masura in care sunt inserate in acteinternat fara valoare juridica obligatorie, fie norme care, desi figureaza intr-un act juridicnormativ NU creeaza obli gatii in dreptul poziti v

-in cazul OI, indiferent de denumirea actelor unilaterale pe care le emit, sunt izvoare de drepturisi obligatii doar pentru membrii sai si doar in mod exceptional pentru terti---actele OI nu pot duce la crearea unor norme de drept interant deoarece reprezentantii statelorla OI au un mandat limitat la scopurile organizatiei, iar consimtamantul lor exprimat in modpozitiv in favoarea unor rezolutii nu poate reprezenta un consimtamant valabil exprimat pentruformarea unei norme de drept international, OI depasindu-si competentele

Non binding agreement= conventii care au creat normele care pot sta la baza unei sentineinternationale

Capitolul 4 Mijloacele prin care se determina normele juridice, interpretarea in dreptul

international

Doctrina-nu este un izvor de drept internat-este doar o opera criticasunt judecati de valoare ale unei persoane ----credibilitatea doctrineieste strict legata de impartialitatea stiintifica, de neutralitatea autorului.

JurisprudentaFI ---jurisprudenta si doctrina sunt mijloace subsidiare de determinare al normelor de dreptinterant-jurisprudenta este superioara doctrinei ca si mijloc de determinare


23/76

23

FI---jurisprudenta si doctrinaNU sunt izvoare de drept, nu pot constitui o baza juridica autonomapentru o sentinta internat.

-nici jurisprudenta si nici doctrina NU creeaza norme de drept international ---sunt utilizate ca simijloace subsidiare pentru a releva norma, pentru a declara dreptul pozitiv ----prin acestea se

determina existenta si/sau continutul cutumei, a principiilor de drept si a normelorconventionale

FIjurisprudenta si doctrina sunt singurele mijloace de determinare ale existentei si continutuluinormelor internationale

Jurisprudenta-nu are o autoritate normativa-ex, hotararile arbitrale, judecatoresti care au calitatea de precedent, Deciziile Curtii Permanentede Justitie Internationala si cele ale Curtii Internationale de Justitie, deciziile unor jurisdictiiregionalespeciale sau ad hoc, deciziile tribunalelor nationale (acestea fiind dovezi indirecte)

-jurisprudenta trebuie sa fie coerenta, continua, si sa respecte securitatea juridicaFunctiile echitatiiEx aequo et bono = echitate

Echitatea - un rol tripartit:1.echitatea infra legem-are ca si scop temperarea eventualei rigori excesive a dreptului pozitiv-nu constituie o baza autonoma a deciziei judecatorului

2.echitatea praeter legem-un mijloc de a completa dreptul pozitiv-are o functie supletiva, oferind o iesire in situatia in care dreptul pozitiv prezinta lacune

3.echitatea contra legem-tinde sa inlature aplicabilitatea dreptului pozitiv in cadrul unei anumite spete

FI---in statutul CPJI s-a prevazut posibilitatea intemeierii unei sentinte pe echitate, pe ex aequoet bono

FI----doar normele jus aequum pot fi aplicate prin folosirea echitatii

Interpretarea normelor conventionaleRolul interpretarii = de a stabili exact sensul termenilor, pentru a determina continutul reguliicare trebuie aplicata in cazul concret

Distintii:a.interpretare vs aplicarea dreptuluiinterpretarea = procesul prin carese stabileste caracterul juridic si efectele consensuluila care auajuns partile


24/76

24

-interpretarea unui tratat este independenta de aplicarea saaplicarea dreptului = procesul de determinare a consecintelor interpretarii intr-un caz concret

b.interpretare vs calificareinterpretarea = tinde sa precizeze sensul unei norme

calificarea = o operaiune care precede aplicarea unei norme al carui sens este accepta si constantla o situatie concreta ---o decizie prin care un fapt, stabilit prin probe, este inclus in campul deaplicare al unui regim juridic

c.interpretarea vs revizuirearevizuiri = cand partile la un tratat decid sa realizeaze anumite modificari in sfera drepturilor siobligatiilor reciproce ----o modificare a tratatului care poate fi realizata si de o instanta dar si departiopereaza in viitorinterpretareaopereaza retroactiv

distinctie:

a.interpretarea autentica-poate fi realizata doar de autoritatea care are puterea sa modifice sau sa suprime norma care esteinterpretatai.interpretarea unilateralaex, cea realizata de state care implica propriile angajamenteii.interpretarea concertata sau colectivacand simultan sau ulterior cu adoptarii unui act juridicinternat autorii actului adopta un text interpretativ distinct

b.interpretarea jurisdictionala-este obligatorie pentru partile din proces dar au si un efect semnificativ si dincolo de litigiul incare au fost pronuntate

Conventia de la Viena-stabileste prioritatea textului fata de vointa reala a partilor-tribunalul in cazul in care face o interpretare trebuie sa stabileasca intentia partilor la tratat, darintentie care trebuie sa rezulte din textul tratatului pe care-l interpreteaza ----tribunalul areobligatia de a interpreta tratatul si NU de a stabili intentia partilor

Diferenta intre metoda si mijlocMijloacele = sunt armeleraspund la intrebarea cu ce?Metodele = modul in care sunt utilizate armeleraspund la intrebarea cum?

-CV a stabilit ca regulile de interpretare NU sunt norme ci sunt principiiConflictul de norme se poate rezolva prin 2 moduri:a.prin introducerea in sistem a unui principiu de tip lex specialisb.una dintre reguli aflate in conflict va fi declarata ca fiind lipsita de validitate

conflictul de principiu se rezolva prin 2 metode:a.unul dintre principii va prevala asupra celuilalt intr-un caz conncretb.principiul declarat inaplicabil nu dispare din sistemul juridic, el isi conserva validitatea siramane susceptibil de aplicare intr-un alt caz concret


25/76

25

reguli care pot fi citate:a.regula efectului utilpoate fi utilizat pentru a da unei norme o deschidere mare care estecompatibila in mod rezonabil cu textul si cu circumstanteleb.regula in favorem validitatesconstituie o prezumtie de buna credinta, conform careia partilenu pot sa contracteze drepturi si obligatii asupra unui obiect care este materialmente indisponibil

c.regula contra proferentemindoiala, dubiul sa interpreteaza in detrimentul partii care a propus,a redactat sau a dictat o anumita clauza, deoarece responsabilitatea pentru lipsa de claritate atesxtului ii incumbad.regula in dubio pro libertatein caz de indoiala un comportament al statului suveran trebuieconsiderat licit

CV a construit o norma juridica conventionala numita regula generala de interpretare, o normade drept pozitiv-a cuprins in continutul sau regula generala a bunei credintecare fondeaza caracterulobligatoriu al tratatului si circumscrie tipul de ius aequum ca si tipul general de drept care secreeaza prin norma conventionala

-stabileste 3 criterii de interpretare, carora le confera valoare de drept pozitiv:a.criteriul textualb.criteriul sistemicc.criteriul teologic---FI---acestea sunt obligatorii dar nu si inderogabilepartile pot deroga de la ele

Regula generala de interpretareart.31 CVimpune ca si criterii de interpretare buna credintasi folosirea criteriului imediat ---FI ----are o functie normativa, functioneaza ca si o norma derecunoastere a interpretarii valide ---orice interpretare trebuie sa fi utilizat un criteriu mentionat eart.31 si 32Articolul 32 - Mijloace complementare de interpretare

Se poate recurge la mijloace complementare de interpretare, ndeosebi la lucrrile pregtitoare ila mprejurrile n care a fost ncheiat tratatul, fie pentru a se confirma sensul rezultnd dinaplicarea articolului 31, fie pentru a se determina sensul atunci cnd interpretarea dat conformarticolului 31:a) las sensul ambiguu sau obscur; saub) duce la un rezultat vdit absurd sau neraional.

Art.32 instituie 2 norme de interpretare:a.este valida interpretarea care afirma un sens clarcare conduce la o norma aplicabilab.este valida doar interpretarea care afirma un sens logic si rezonabil

art.31 cuprinde o regula de interpretare clasica care sustine ca regula care se aplica este regulasensului ordinar al cuvintelor, opus sensurilor speciale) si cuprinde 3 directive de interpretare(directiva de utilizare a metodei textuale, a metodei sistemice si a metodei teleologice)

c.este lipsita de validitate interpretarea abuzivainterpretarea abuziva = afirmarea literei tratatului asupra spiritului tratatului ----afirmareaprimatului literei tratatului permite partii care abuzeaza sa faca in mod indirect ceea ce tratatul iiinterzice in mod direct


26/76

26

d.este lipsita de validitate interpretarea care utilizeaza o alta metoda decat cele indicate in norma-judecatorul sau arbitrul trebuie sa se limiteze doar la metodele de interpretare prevazute deConventie-nu se instituie un primat al unei norme in detrimentul alteia

-indicarea sensului obisnuit al termenilor este o aplicare a principiului bunei credinte ---exista unsens obisnuit al unui termen daca putem stabili ca destinatarii comuncarii trebuiau sa se asteptein mod legitim sau in mod rezonabil la acel sens si nu la altul

e.este lipsita de validitate interpretarea care utilizeaza alte mijloace de interpretare decat celeindicate limitativ de Conventie-Conventia prezinta o lista exhaustiva a mijloacelor de interpretare in art.31:Articolul 31 -Regula general de interpretare1. Un tratat trebuie s fie interpretat cu buna credinapotrivit sensului obinuit ce urmeaz a fiatribuit termenilor tratatului n contextul lor i n lumina obiectului i scopului su.

2. n vederea interpretrii unui tratat, contextul cuprinde, n afara de text, prealabil i anexe:a) orice acord n legtura cu tratatul i care a intervenit ntre toate prile cu prilejul ncheieriitratatului;b) orice instrument stabilit de ctre una sau mai multe pri cu prilejul ncheierii tratatului iacceptat de celelalte pri ca instrument avnd legtura cu tratatul.3. Se va ine seama, odat cu contextul:a) de orice acord ulterior intervenit intre pri cu privire la interpretarea tratatului sau la aplicareadispoziiilor sale;b) de orice practica urmat ulterior n aplicarea tratatului prin care este stabilit acordul prilor nprivina interpretrii tratatului;c) de orice regul pertinena de drept internaional aplicabil relaiilor dintrepri.4. Un termen va fi neles intr-un sens special dac este stabilit c aceasta a fost intenia prilor

Exista 2 categorii de mijloace:a.mijloace propriu-zise (art.31)b.mijloace complementare (art.32)

mijloace de contextcuprinde tratatul, preambului, anexele, acordurile conexe concomitenteincheierii tratatului si actele unilaterale individuale sau colective emise cu ocazia incheieriitratatului si acceptate de celelalte parti ca instrumente conexeFI----intra exclusiv acte scrise iusstrictum care sunt contemporane cu tratatul ---reprezitna metoda textuala

mijloacele care au aceeasi valoare probanta ca si contextul (asimilate contextului)intra acte,fapte si norme: a.acordul ulterior cu privire la tratat, b.practica subsecventa daca releva un acordasupra interpretarii; c.normele pertinente ale dreptului international aplicabile relatiilor dintrepartiFI-----apartin sistemului tratatului ---apartine interpretarii sistemice

sens rezonabilun act sau comportament adecvat in toate circumstantele pertinente ale cazuluidat ---termenul rezonabil implica intotdeauna o judecata de valoare


27/76

27

-este interzisa interpretarea inefectivainterpretarea nu poate sa conduca la declararea unuicontinut normativ in conflict cu o norma de ius cogens

-mijloace complementarelucrarile pregatitoare si circumstantele de incheiere a tratatului

Interpretarea in dr internat general-recunoasterea cutumei, a opinio juris este subordonata interpretarii practiciiFI---interpretarea jurisdictionala a dreptului cutumiar este o interpretare a faptelor ---partile sunttinute sa probeze comportamentele pozitive sau negative care in opinia lor conduce la stabilireaexistentei elementului material al cutumei ---odata stabilita elementul material doar judecatorulpoate stabili calitatea comportamentelor, prezenta lui opinio juris

Capitolul 5 Subiectele primare ale dreptului international

Elementele constitutive ale statuluiSubiectele unui sistem juridic = sunt acele persoane carora li se aplica normele juridice--

impunandu-le obligatii, conferindu-le drepturi sau investindu-le actiunile cu un efect special deproductie normativa = special law creating effect

Subiect de drept = acea entitate care are aptitudinea de a fi titulara de drepturi si de obligatii si dea prezenta reclamatie internationala

Personalitatea juridica a statului pune in evidenta 3 calitati constitutionale:a.independenta externab.egalitatea suveranac.faptul de a fi supus in mod imediat dreptului international

statul-este subiect primar-are o capacitate juridica plenaracreator si destinatar al normelor internationale-detin o omogenitate juridica care le permite sasi asume integral drepturile si obligatiile juridicedin sistem

Pentru a fi recunoscut ca si stat suveran, trebuie sa se indeplineasca 3 conditiieste continutaintr-o norma de recunoastere:a.un teritoriu definitb.o populatie permanentac.un guvern, adica o putere publica capabila sa asigure o ordine juridica efectiva in teritoriu ---oorganizatie politica capabila sa asigure functiile interne si externe ale statuluid.puterea publica trebuie sa fie independenta

-in dr intern exista principiul competentei exclusive a statului asupra propriului teritoriu

Uniunile statale-de asemenea sunt subiecte primarea.confederatia


28/76

28

=o asociere care se bazeaza pe un tratat international, care este pactul federal ---prin pactulfederal se repartizeaza in sarcina confederatiei un set limitat de competente confederative-suveranitatea statala a entitatilor confederate, calitate atributiva a personalitatii juridice,subzista, insa este divizata ---prin divizare se creeaza o personalitate internationala limitata aconfederatiei la materiile exercitate in comun

b.asocieri de tip federal ex, SUA=statul federal cuprinde entitati care sunt in general lipsite de calitatea de subiecte de dreptinternational-gruparea lor este fondata pe o constitutie, act de drept intern-ele pot exercita competente internationale reziduale atunci cand relatiile lor internationale selimiteaza la categoria de competente nefederalizate, la competentele lor descentralizate-se bazeaza pe o constitutie interna si pe o putere politica suverana asupra intregului teritoriufederal

Teritoriul de stat

-nu exista un stat fara populatie si nu poate exista un stat fara teritoriu-statul dispare odata cu pierderea teritoriului sau

Teritoriul de stat=o unitate juridica, care reprezinta sfera de competenta spatiala a statului, portiunea de suprafataterestra si a spatiilor asimilate in care sistemul de norme juridice este valid, eficace si executoriu

Teritoriul de stat cuprinde:a.spatiul terestrub.spatiul aerianc.marea teritoriala

-teritoriul statal este separat de teritoriul altor state prin frontiere de statFrontierele de stat terestre presupune 2 faze:a.delimitarea frontierei-descrierea punctelor geografice prin care trece linia de frontiera-poate fi: Astronomica, politica, istorica-se realizeaza fie pe cale conventionala fie pe cale jurisdictionala-tratatele bilaterale presupun un drept al reciprocitatii constituit pe baze strict egalitare

b.demarcarea-jalonarea in teren a unor semne ale liniei de frontiera-act de executare a delimitarii, este efectuat de comisii de experti

Uti possidentisun principiu retroactiv care transforma in frontiere internationale limiteleadministrative concepute la origini pentru cu totul alte scopurireprezinta delimitareafrontierelor in interiorul unui stat care se desmembreaza ----este o regula cutumiara si NU unprincipiu general de drept

Modurile de dobandire ale titlului teritorial:


29/76

29

a.dobandirea cu titlu originar ----ocupatia, accesiunea, decizia pontificalab.dobandirea cu titlu derivat -----cesiunea, debellatio, prescriptia achizitiva

efectivitatea puterii politice-este necesar ca guvernarea teritoriului sa fie eficace ----sa posede o capacitate reala de exercitare

a principalelor functii statale-o putere publica efectiva are capacitatea de a mentine ordinea publica in interior, asigura accesulstrainilor la un tribunal independent si impartial si asigura in exterior reprezentarea statului sirespectarea angajamentelor internationaleFI---obligatia de a mentine ordinea publica este o obligatie de diligenta ----adica obligatiastatului sa previna si sa reprime comportamente ilicite pe teritoriul sau ----o obligatie de tip iusaequum

-se recunosc si subiectele primare provizorii ---adica subiectele de facto care exercita un controlpolitic efectiv asupra unei portiuni considerabile a teritoriului de stat ---cum este cazulbeligerantilor si a insurgentilor ---pentru a putea determina o persoana juridica care sa raspunda

de aplicarea normelor internationale privind conducerea razboiului ----atunci cand insurectiaesueaza, recunoasterea acestor subiecte primare provizorii inceteaza

Failed states= state esuate = state care nu pot susptine scopurile primare ale societatii, nu potproteja populatia de violenta pe care o provoaca grupuri inarmate care se infiltreaza pe teritoriulstatului sau care s-au format n interiorul sau

Suveranitatea statuluiPuterea suverana = a judeca, a legifera, a bate moneda, a preleva impozite si taxe, a declansarazboiul, a incheia pacea -----este fateta interna a suveranitatii-pe plan international, statul trebuie sa fie independent, adica nu este subordonat dreptului internal unui alt stat

Competentele teritorialeAcestea sunt:a.generaledeoarece cuprind ansamblul competentelor atasate calitatii de autoritate publica astatuluib.exclusivein masura in care statul nu le partajeaza cu o alta entitate suverana --- este limitatala domeniul rezervat exclusiv statului ----in acest caz statul poseda o competenta discretionara

competentele personale-sunt cele exercitate asupra indivizilor atasati lui printr-o legatura juridica particulara, numitanationalitate-statul exercita competente personale si asupra persoanelor juridice atasate lui precum vehiculele,navele, aeronavele inmatriculate pe tritoriul lor-criteriul de atribuire a nationalitatii este un domeniu rezervat al statuluiLa persoanele fizice exista:a.Nationalitatea originaraobtinuta prin jus sangvinis, jus solib.nationalitatea achizitaprin casatorie, la cerere


30/76

30

in cazul in care o PF are mai multe cetatenii, iar toate statele al carui cetatean este vor sa exercitecriterul personal, delimitarea si preeminenta dintre acestea se va realiza in felul urmator:a.criteriul efectivitatiimetoda in concreto prin care se determina fata de catre dintre cele douastate individul a probat atasamentul cel mai puternicb.atasamentul efectivfata de care exista o solidaritate de interese si de sentimente

limitele exercitarii suveranitatii-statele trebuie sa ia act de exclusivitatea competentelor celorlalte subiecte de drept si trebuie sarespecte integritatea teritoriului celorlalte state suverane ---acest aspect implica obligatia statuluide a nu permite utilizarea teritoriului sau in vederea savarsirii unor acte contrare drepturilor altorstate ----este o norma cutumiara

Recunoasterea internationala a statelorRecunoasterea = este un act unilateral imputabil subiectelor de drept international ---este un actjuridic declarativ-recunoasterea este un drept cutumiar care are o natura ius strictum ---se exercita in mod

discretionar ---implica inclusiv posibilitatea de a revoca intemestiv recunoasterea, ca o exceptiede la irevocabilitatea actelor unilaterale-refuzul unui stat de a recunoaste un alt stat nu are nici un efect asupra existentei statului a carerecunoastere se refuza

Caracteristicile juridice ale recunoasterii-este un act unilateral declarativ:a.este un act individualb.un act discretionarc.un act pur si simplud.nu produce efecte ex nunc ci ex tunc, adica de la momentul in care a intrunit cele trei elementede fapt

recunoasterea internationala a guvernelor-este o practica pur politica-recunoasterea sau nerecunoasterea guvernelor este fara efecte juridice in dreptul international-nu priveste personalitatea juridica a statelor ci reprezentarea lor

Doctrina Tobarrefuza recunoasterea guvernelor ajunse la putere prin insurectiiDoctrina estradapledeaza pentru principiul efectivitatii----are un caracter de ius strictum

Imunitatile statului suveranImunitati suverane = cuprinde normele si principiile generale de drept care excepteaza statelestraine de la jurisdictia teritoriala a celorlalte state suverane-in absenta consimtamantului sau expres, nici un stat suveran nu paote face pe teritoriul unui altstat, numit statul forului, obiectul unor masuri legislative sau administrative ale acestuia dinurma si nici nu poate fi judecat de jurisdictiile sale

Imunitatea de jurisdictie cuprinde 2 nivele:


31/76

31

a.imunitatea judiciarafata de toate jurisdictiile interne ale statului foruluib.imunitatea de executare silitaa bunurilor statului strain aflate pe teritoriul statului forului-statul pe al carui teritoriul se afla de ex, bunurile unui alt stat este lipsit de competenta rationaepersonae de a judeca acest litigiu-imunitatea de jurisdictie este o consecinta, o efectivitate a principiului egalitatii suverane

-imunitatea este una calificata ---este un regim cutumiarRestrictiile instituite in baza imunitatii se bazeaza pe caracterul dual al capacitatii juridiceexterne ale statelor, carora li se pot atribui, indiferent de calificarea proprie, 2 categorii de acte:a.acte efectuate in exercitarea competentei suveraneb.acte de gestiune privata urmarind un scop lucrativ

succesiunea statelor in dreptul internationalsuccesiunea statelor = un regim juridic international al substituirii unui stat succesor altui statpredecesor in suveranitatea (responsabilitatea) asupra unui teritoriu determinat-o cesiune teritoriala nu antreneaza extinctia unui subiect de drept

----in cazul unificarii = regula mentinerii tratatelor statului predecesor in limitele teritoriale aleacestuia----in cazul separarii = tratatele raman in vigoare pentru toate noile state succesoare care rezuladin procesul de separare

-statul predecesor preia bunurile predecesorului sau fara despagubiri ----dar arhivele sereturneaza statului predecesor-datoriile statului predecesor se vor imparti in mod proportional intre statele succesoare

Drepturi castigate in cazul succesiunilor de state:-transferul bunurilor publice care au apartinut statului predecesor, obligatiile contractualepublice, drepturile persoanelor private, proprietatea asupra bunurilor, pretentiile fata de altepersoane si fata de stat----acestea sunt drepturi castigate care trebuie protejate juridic prin aplicarea principiului generalal neretroactivitatii

Sfantul scaun, vaticanul si ordinul de la malta-sunt subiecte juridice primare suprastatale

Sfantul scaun si Vaticanul-intra aici: inviolabilitatea persoanei Suveranului Pontif, imunitatea resedintei sale, dreptul delegatie activa si pasiva, imunitatea agentilor diplomatici acreditati pe langa Sfantul scaun,libertatea corespondentei-are o baza teritoriala proprieCetatea Vaticanului-aici avem 2 entitati, 2 subiecte primare de drept internat: a.Sfantul scaun = entitate spiritualaresponsabila de bisericile catolice din intreaga lume; b.statul cetatii vaticanului = entitateteritoriala a carei calitate de subiect de drept se manifesta internat atunci cand participa la relatiiinternationale in cadrul carora sunt create norme conventionale de aplicabilitate teritoriala


32/76

32

-cei care lucreaza in cetate primesc o cetatenie care se suprapune peste cetatenia de baza si carese pierde odata ce au incetat activitatea din cetate

Sfantul scaun participa ca si observator la numeroase OI

Ordinea de la malta-o entitate religioasa-nu poseda un tertitoriu propriu-are un statut international definit in statul sau gazdaitalia:i se recunoaste autonomie, rangdiplomatic, inviolabilitatea sediului Marelui Magistru-ordinul este sub controlul religios la Sfantului scaun

Sfantul scaun si ordinul de la maltanu participa la procesul international de creare a normelor

Capitolul 6 Subiectele derivate ale dreptului international-exista institutii specializate, precum FMI care poseda o capacitate juridica si sunt legate de

ONU printr-o serie de acorduri particulare-sunt un model functional de cooperare internationala-functiile statelor suverane sunt separabilefunctiile politice (apararea, ordinea publica, politicaexterna) sunt separabile de functiile tehice, sociale sau economice ---aceasta separabilitatepermite ca o parte dintre competentele statale sa fie transferate in beneficiul unei OI, fapt careproduce o tranzitie de la puterea teritoriala a statului suveran la o putere deteriorializata aorganizatiei supranationale

Dpdv juridic, OI sunt sub-sistemepe care dreptul international general le integreaza-OI le este aplicabil dreptul international general in limitele compatibile cu tipul de persoanlitatejuridica propriu acestor entitatiFI------In ceea ce priveste dreptul international special, creat de OI, atunci cand sunt createpentru a pune in opera politici comune, OI sunt investite de membri cu competenta de a creanorme internationale, de regula prin exercitarea dr de a participa la tratatele internationaleFI----in cazul dreptului intern al OI ---acesta indeplineste in interiorul organizatiei functiiledreptului constitutional, administrativ si financiar din sistemele centralizate ----este un dreptimperativ care poseda un caracter de ius aequum datorat izvorului sau, care este tratatul institutiv--OI pot emite acte obligatorii sau recomandari membrilor

Clasificarea OI-este un sub-sistem de norme juridice care reglementeaza anumite materii1.OI universale sau cu vocatie universala-cand numarul membrilor nu a atins un prag care sa ne permita sa declaram ca sunt in modefectiv universale-sunt instituite in domenii care poseda un caracter universal si in care participarea universala saulipsa de participare afecteaza semnificativ eficacitatea actiunii

2.OI regionale

3.OI inchise


33/76

33

-sunt limitate la un numar restrans de state care poseda un set de interese comune-presupune ca toti membrii sa aiba capacitatea de asi indeplini obligatiile statutatepresupuneun drept la reciprocitatii-atunci cand intersele comune sunt dublate de valori comune accentul se muta pe dreptulcooperarii

-conditiile de admitere sunt restrictiveEx, NATO, UE-sunt organizatii de integrare

4.OI deschise-sunt forumuri in care se schimba opinii, se pregatesc proiecte de tratate internationale-se organizeaza cooperari limitate in domenii relativ marginale-importanta lor este limitata deoarece dreptul acestora este limitat la dreptul lor intern-sunt organizatii de cooperare

5.OI deschise in mod conditionat

-aceste organizatii au fie o vocatie uiversala ex ONU, fie doresc sa acopere o intreaga regiune ex,Consiliul Europei-acestea renunta la o aplicare stricta a criteriilor de admitere si devin organizatii deschise

6.OI politice-pun in opera scopuri politice generaleEx, ONU, Consiliul Europei

7.OI cu caracter sectorial-realizeaza obiective specifice, in principal cooperari in sectoare tehniceEx, NATO-reflecta sau incurajeaza structura de putereEx, FMI, BIRD

8.OI de integrare-acestea pun in lumina o pondere diferita a celor 3 tipuri de drept in sistemul juridic alorganizatiei-este caracterizat de dreptul cooperarii-conduce la centralizari juridice si la un drept al puterii consensuale-majoritatea normelor din sistemul organizatiei sunt norme imperative-asemenea organizatii au competente normative extinse, dreptul lor este auto-executoriu siprimeaza asupra dreptului statal, sunt dotate cu jurisdictii obligatorii-jurisdictiile sale sunt de tip constitutional

9.OI de cooperare-este preponderent dreptul reciprocitatii-este caracterizata de absenta centralizarii-este guvernat in special de dreptul special de tip jus dispozitivum

Membrii OI


34/76

34

-membrii lor sunt in primul rand statele suverane dar pot fi si alte OIExista 3 tipuri de statute:a.membru cu drept deplinb.membru asociat-un statut tranzitoriu ---in sensul ca acesta se acomodeaza in perioada de asociere cu normele si

operatiunile organizatiei in vederea aderarii ulterioare-beneficiaza de anumite forme de cooperare

c.membru observator-este un participant pasiv la activitatile unor organe-este un beneficiu marginal al cooperariii

-admiterea sau retragerea din O. este guvernat de tratatul institutiv ---daca nu se prevede oreglementare expresa privind retragerea, se aplica dreptul comun din CV

Sanctiunile generale:

a.suspendarea din exercitiul anumitor drepturib.excluderea din organizatie

sanctiuni specifice:a.denuntarea publica a ilicitului internatb.incetarea asistentei financiare acordata membruluic.instituirea embragoului comerciald.declansarea de operatiuni militare dirijate impotriva statelor membre

structura OI-sunt structuri de organe permanente

1.Structura de organe principale:a.organe plenare-organ compus din reprezentantii statelor-ii revin decizii sau recomandari de politica globala ---se reuneste anual

b.organul restrans-partajeaza de cele mai multe ori competentele de decizie cu organul plenar-ori de cate ori competentele de decizie sunt cu adevarat importante, compozitia organuluirestrans va indica si limitele dreptului reciprocitatii-este un aspect al dreptului puterii

c.organul administrativ-isi desfasoara activitatea la sediul organizatiei-lucreaza in limbile oficiale ale OI care sunt stabilite de actul institutiv-este condus de un inalt functionar, numit pe o perioada determinata-are atributii administrative, de executie, dar si politice, de reprezentare

2.organe subsidiare


35/76

35

-exprima ideea de functii specifice realizate de OI-pot fi compuse si din reprezentanti guvernamentali----in general sunt organe compuse dinexperti independenti

Personalitatea juridica a OI

-calitatea de subiect de drept internat presupune ca sistemul juridic confera OI personalitatejuridica----dar, aceasta personalitate juridica nu este identica ca si continut cu personalitatea juridicainternationala a statelor membre-este o personalitate juridica derivata

FI---subiectul derivat poseda doar o personalitate functionala, corespondentul obiectivelorstatutare ---este guvernat deprincipiul specialitatii(in contrast cu personalitatea juridica asubiectelor primare care este o personalitate plenara, generala)

-in raport cu statele membre, OI poseda o personalitate juridica prin intermediul tratatului

institutiv ---dar fata de terti tratatul institutiv nu le poate fi opozabil ---recunoasterea tertilor apersonalitatii juridice a OI trebuie sa fie expresa

FI----personalitatea opozabila erga omnes poate surveni doar in cazul unei efectivitati universale---in cazul OI universale ---adica in cazul personalitatii juridice obiective cum este de ex, si ONU

Personalitatea juridica a OI in dreptul internat implica:a.capacitatea de a incheia tratate internationaleb.capacitatea de a conduce in mod autonom relatii internationalec.capacitatea de a utiliza un spectru larg de mijloace de reglementare a diferendelord.capacitatea, limitata functional, de a recurge la contenciosul international

-dreptul intern nu poate institui drepturi si obligatii in sistemul international-in general OI beneficiaza de imunitate de jurisdictie si de imunitate de executare in fatajurisdictiilr statale ---acest fapt plaseaza partenerii comerciali ai OI pe pozitii contractualeinegale si in situatii juridice incerte

-OI poate adopta acte obligatorii pentru membrii sai

Mecanismele de formare a vointei persoanei juridice-existenta unei vointe proprii a organizatiei, distinctia de vointa membrilor sai

Validitatea formarii vointei:a.exprimarea unanima prin votb.intrunirea majoritatii calificate prin votc.realizarea prin vot a majoritatii simpled.consensul ---presupune absenta votului

---votul poate fi:a.paritar


36/76

36

-care in general este reflectata de regula unanimitatii

b.ponderat (Reflecta principiul efectivitatii)-cuprinde 3 criterii cumulative:i.nivelul demografic

ii.nivelul economiciii.criteriul politic

competetentele OI-un grad de autonomie recunoscut OI in raporturile cu membriiCompetenta = desemneaza o putere juridica pe care o poseda organizatia ---deriva din actul sauconstitutiv-normele care atribuie competente organizatiei si organelor sale functioneaza ca norme derecunoasterea validitatii actelor organizatiei ---sunt norme de tip constitutional-prin urmare, un act este valid, adica este format in acord cu normele de recunoastere aplicabile-competentele OI sunt competente functionale ---NU au competenta generala

-sunt guvernate de principiul specialitatii ----sunt dotate de statele membre cu competenteatribuite expres, ale caror limite exista in functie de interesele comune a caror promovare li s-aincredintat

OI are:a.competente expresesunt definite in normele tratatului institutiv si in normele actelorposterioare care il modificab.competente implicitese contureaza in practica Organizatiei, iar validitatea de principiu aexercitarii lor este confirmata de practica

competentele implicite trebuie sa fie:i.necesare ---adica sa nu putea fi prevazuta de autori la momentul intocmirii statutuluiii.sa existe competente exprese, formulate in termeni generali care permit in acord cu intentiileautorilor tratatului o interpretare in favoarea unor competente noi, implicate in competenteleexpreseiii.faptul neincluderii competentei implicite in lista competentelor explicite sa poata fi motivatconvingatoriv.sa existe in constitutia OI garantii impotriva actiunilor ultra vires care ar putea fi deghizat inexercitiul competentelor implicate

mijloace materiale ale OIsunt de 2 feluri:a.resurse financiare-cele care determina cheltuielile care vor fi angajate prin actul juridic numit buget al organizatiei

b.patrimoniul-este o conditie liminara a autonomiei PJ


37/76

37

-veniturile bugetare se bazeaza pe contributiile obligatorii ale membrilor ----cotele suntdeterminate in general prin negoiceri in organul plenar iar stabilirea lor respecta principiulechitatii ----repartizarea poate lua in considerare populatia statala, venitul pe locuitor, etc

Bugetul ONU:

a.buget administrativ-cheltuielile cu aparatul administrativ, achizitii sau locatiuni de bunuri-cheltuieli legate de organizarea reuniunilor internationale-sunt finantate de cheltuielile obligatorii

b.buget operational-cheltuieli prilejuite de exercitiul competentelor

Statutul juridic al functionarilor internationali-organele unei OI sunt formate fie din reprezentanti ai statelor membre fie din functionariinternationali

Agent/functionar international = orice persoana care a fost insarcinat de catre un organ alorganizatiei sa exercite sau sa ajute la exercitarea unei functii a acesteia ----orice persoana princare actioneaza organizatia-intra sub aceasta notiune functionarii de cariera, colaboratorii ocazionali si expertii ----ei suntansamblul de agenti internationali

Functionarul este doar cel care exercita functii pe seama organizatiei in mod continuu siexclusiv-el trebuie sa se dedice exclusiv functiei internationale-trebuie sa fie intr-o deplina independenta ---independenta fata de state

-functia internationala este guvernata de normele interne ale organizatie-recrutarea functionarilor se face in baza a 2 criterii:a.criteriul meritului personalb.criteriul repartizarii geograficec.criteriul proportionalitati ---care ia in considerare contributia statelor la bugetul organizatiei

incompatibilitati in cazul functionarului:-el nu poate exercita activitati politice in statul de origine si nu ii este permis sa intretina legaturicu entitati comerciale care intra, de o maniera sau alta, in raporturi juridice cu OI din care faceparte ---ata

Documents

Conspect Drept Internațional Public