Conspect En

8/20/2019 Conspect En

1/31

Tema 1. Obiectul de studiu și cadrul conceptual al economieinaționale ca știință. Tipuri de sisteme economice naționale:caracteristicele și mecanismele de gestionare

1. Conceptul și elementele defnitorii ale economiei naționale.

2. Obiectul de studiu și metodele de cercetare a economiei naționale.3. Particularitățile constituirii și evoluției economiei naționale a

epublicii !oldova.

". Tipuri de sisteme economice naționale. Caracteristica sistemuluieconomiei naționale a epublicii !oldova.

1. Conceptul și elementele defnitorii ale economiei naționale.

OIKONOMIA –oikos (casă, gospodărie), nomos (regulă, ordine)

Anumită regulă în administrarea unei case (patrimoniu)Legate între ele prin divi iunea socială a muncii, di!eritele activită"i economicese constituie treptat în economia naţională

Ansam#lul activită"ilor economico$sociale, privite în unitatea %iinterdependen"ele lor dinamice, care se des!ă%oară în cadrul na"ional$statal,istoric constituit&

'conomia na"ională e primă o !ormă speci că a divi iunii %i cooperării muncii, îninteriorul unei na"iuni, al unei "ări, !ormate în timp, ca urmare a ac"iuniicon*ugate a !actorilor interni (naturali, social$politici, economici) %i a interac"iuniilor dinamice cu !actorii e terni&

'conomia na"ională se pre intă ca un sistem comple în cadrul căruia di!eritelesu#sisteme (ramuri, sectoare de activitate – primar, secundar, ter"iar) sede voltă intercondi"ionat, au un anumit loc %i rol în procesul de ansam#lu, darele au %i o mi%care relativ independentă %i o structură de organi are proprie&

'volu"ia %i elementele de constituire economiei na"ionale

a) modurile de produc"ie care s$au succedat+

#) de voltarea produc"iei+

c) de voltarea !actorilor %i rela"iilor de produc"ie ca %i a unor elemente alesuprastructurii în unitatea lor %i în sc im#urile lor interdependente în diverseleepoci istorice+

d) particularită"ile acesteia în di!erite perioade istorice+

e) istoria de voltării rela"iilor #ăne%ti, comerciale, de credit %i nanciare

-remisele apari"iei %i constituirii economiei na"ionale


2/31

Na"iunea ca unitate structurală esen"ială a e isten"ei societă"ii (activitateacon*ugată a unei na"iuni %i a unui număr de na"ionalită"i conlocuitoare care î%ides!ă%oară o activitate economică comună în cadrul unei "ări)

.n teritoriu na"ional( spa"iul delimitat prin !rontiere, asupra căruia se e ercităsuveranitatea statului na"ional)

.n anumit nivel al ad/ncirii divi iunii sociale a muncii (împăr"irea activită"ilor peramuri %i su#ramuri, între întreprinderi, sec"ii, ateliere etc&)

2. Obiectul de studiu și metodele de cercetare a economiei naționale.

O#iect de studiu – ansam#lul raporturilor (rela"iilor) ce apar între participan"ii lacererea, reparti"ia, sc im#ul %i consumul #ogă"iei na"ionale într$un interval de timpdeterminat&

Metode de cercetare0&

#nitatea induc$ie%deduc$ie

◦ &nduc$ia presupune trecerea de la cercetarea !aptelor unice laconclu ii generale&

◦ 'educ$ia presupune trecerea de la generali ări comune laconclu iiparticulare

◦ (bstrac$ia %tiin"i că re1ectă cercetarea unei laturi a!enomenuluieconomic, determinarea esen"ialului acestuia& Orice

a#strac"ie %tiin"i că re1ectă în con%tiin"a omului realită"i o#iective&#nitatea dintre anali)ă *i sinte)ă

(nali)a înseamnă descompunerea !enomenului, procesului de cercetat înelementele sale componente %i cercetarea ecăruia dintre acestea, ca păr"inecesare ale întregului

◦ anali a calitativă a rela"iilor de proprietate în societate+

◦ anali a cantitativă – re1ectă măsura de des!ă%urare a!enomenelor economice+

◦ anali a statică – re1ectă realitatea economică la un moment dat+

◦ anali a dinamică – re1ectă sc im#ările survenite în procesele %i!enomenele economice într$o anumită perioadă de timp+

◦ anali a microeconomică – re1ectă studierea !enomenelor %iproceselor economice la nivelul unită"ilor economice+

◦ anali a macroeconomică – re1ectă cercetarea !enomenelor %iproceselor economice la nivelul societă"ii&

◦ +inte)a presupune unirea elementelor anali ate separat în cadrul întregului unitar, legat prin resorturi interne (cau ale %i !unc"ionale)&


3/31

!etoda dialectică contri#uie la descoperirea cau elor %iconsecin"elor de voltării vie"ii economice& 'a re1ectă e aminarea!enomenelor, categoriilor %i legilor economice în procesul apari"iei,de voltării, modi cării %i dispari"iei lor istorice

.nitatea dintre metoda istorică *i cea logică & 2u ce se incepe istoria cu

aceia se incepe si anali a practicilor economiciMetoda matematică constă în reproducerea sc ematică a unui proceseconomic su# !orma unui sistem linear sau analog, în scopul studierii moduluidedes!ă%urare a procesului %i !enomenului real

Metoda de e,periment & 3eoria economică, ca %i alte %tiin"e, se #a ea ă pe!apte, procese economice, legită"i care sunt veri cate de practică

4& -articularită5ile constituirii 6i evolu5iei economiei na5ionale a 7epu#liciiMoldova&

At/t in plan universal cat %i na"ional periodi area istoriei economice se !ace in!unc"ie de succesiunile !orma"iunilor sociale, a trans!ormărilor ce au avut locin evolu"ia !or"elor %i rela"iilor economice&

In periodi area istoriei economiei universale se disting următoarele epoci0

1. -poca străvec e *i vec e & Acestea corespund or/nduirii comuneiprimitive %i modului de produc"ie sclavagist&

◦ 2.-poca evului mediu corespunde or/nduirii !eudale

a) /eudalismul timpuriu , secolele 8$9I -ersisten"a rela"iilor sclavagiste %i împletirea lor cu cele !eudale+ :c im#ul de măr!uri este sla#, el ind deregulă determinat de necesitate+

#) /eudalismul de)voltat secolele 9II$98 ;omina"ia rela"iilor sociale!eudale+ structurarea societă"ii in "ărănimea io#agă lipsită de mi*loace deproduc"ie in special păm/nt %i no#ilime de"inătoare a păm/ntului+ de%ieconomia păstrea ă încă un caracter natural, locul ei începe treptat să eluat de economia de sc im#&

c0 descompunerea /eudalismului intre sec&98I %i pană la prima *umătatea veacului al 98II$lea&


4/31

s!/r6itul acestei perioade are loc procesul de trecere de la !a apremonopolistă la cea monopolistă&


5/31

economii simple agricole c/nd întreaga activitate economicăse îndreaptă spre producerea unui #un (ca!ea, trestie de a ar,cauciuc etc&)

economii simple de tip industrial. ;e regula ast!el deeconomii apar in 5ările mai pu5in de voltate 6i cu resurse

naturale limitate, însa ele nu sunt de dorit&'conomiile comple,e au o de voltare multilaterala si con5in in structura lortoate tipurile principale de ramuri, iar de voltarea lor este de tip verticala&

Numărul si ponderea ramurilor economice sunt !unc5ie de o mul5ime de!actori, dintre care cei mai important sunt0 volumul, calitatea si diversitatearesurselor naturale+ numărul persoanelor active (apte de munca) si gradul lorde instruire+ gradul de de voltare al economiei in ansam#lu+ nivelul dede voltare al învă5ăm/ntului si 6tiin5ei+ modul de racordare la economiamondiala+ concep5iile politice etc&

-rincipalele ramuri macroeconomice ale economiei na5ionale sunt0 industriacare include si transporturile, constructive si telecomunica5iile+ agriculturasi industria alimentara+ serviciile si alte ramuri.

In calculele de anali a macro structurala, statisticile operea ă cu patru ramurimacroeconomice0 industria, agricultura, serviciile si alte ramuri&

In general pentru sta#ilirea tipului de structură economică a unei 5ări seoperea ă cu doua grupe de indicatori0

indicatori de structura $ care indica tipologia economiei si ponderearamurilor in structura economiei (ponderea -IE din agricultura, ponderea -IEdin Industrie etc&)

indicatori de de)voltare (e & -IEFlocuitor)&

◦ 1 . +tructura P& pe principalele ramuri ale economiei nationale(agricultura, Industrie, servicii, alte ramuri) se calculea a ca raportintre produsul intern #rut (-IE) din ramura respectiva si -IE total0

◦ 2. Ponderea populatiei active pe ramuri se calculea a ca raportintre populatia activa din ramura respectiva (agricultura) si populatiaactiva totala si e prima procentul de ocupare a populatiei active peramura&

◦ 3. +tructura capitalului imobili)at e prima ponderea mi*loacelore detinute de ramura anali ata si se calculea a ca raport dintre

mi*loace e detinute deramura si mi*loace e totale& +tructura P&pe principalele sectoare economice. -rincipalele sectoare aleeconomiei sunt0 privat si de stat.

+tructura P& pe principalele ramuri ale economiei naționaleIn !unctie de :tructura -IEFsectoare o economie poate 0


6/31

a0 etati)ata (etatista) $ cea mai mare parte din -IE este produs de sectoruleconomic al statului, deoarece proprietatea asupra capitalului este ma*oritarde stat+

b0 economia privata $ in acest ca ma*oritatea -IE se o#tine in sectorulprivat deoarece si proprietatea este privata&

c) economic mi,ta $ in aceasta situa5ie cele doua ponderi sunt sensi#ilegale&

In tara noastra pana in = = a predominat economia de tip etatista in pre entpredomina cea mi ta iar tendin5a este de a deveni economie privata&

:tructura -IE pe ramuri economice in di!erite tari (de voltate sau in curs dede voltare) arata ca Moldova se a1a înca in ona "arilor cu economieneper!ormantă iar nivelul de trai al popula5iei este !oarte scă ut comparativcu tarile de voltate&

T.2 Parametrii macroeconomici de ba)ă ai economieina$ionale

1. +copurile economice

2. ivelul nalt al ocupării resurselor de muncă

3. +tabilitatea pre$urilor

". Cre*terea economică

+copurile economice

cre%terea economică+

ocuparea deplină a resurselor de muncă+e cien"a economică+

sta#ilitatea pre"urilor+

li#ertatea economică+

ec itatea socială+

#unăstarea popula"iei+

ec ili#rul economic ( nanciar, material , comercial)&

2. (sigurarea unui nalt nivel al ocupării resurselor de muncă


7/31

un înalt nivel al ocupării poate considerat drept scop al !unc"ionării unuisistem economic&

Odată cu cre%terea nivelului ocupării, ceea ce poate reali at prin cre%tereanumărului locurilor de muncă, va cre%te volumul produc"iei na"ionale, vor produse mai multe #unuri %i servicii, %i deci, vor satis!ăcute mai deplin

necesită"ile nelimitate ale popula"iei&:u#ocuparea !or"ei de muncă conduce la %oma*&

2uv/ntul %oma* provine de la cuv/ntul grecesc GcaumaH care înseamnăcăldură mare din cau a căreia încetea ă orice activitate&

oma*ul repre intă unul din indicatorii macroeconomici$c eie& Joma*ul este %iun indice al insta#ilită"ii macroeconomice care caracteri ea ă !a a ciclică dede voltare a economiei, precum %i un indice speci c de evaluare a politiciloreconomice promovate în stat, a ideologiei %i moralei societă"ii

Tipologia *oma4ului

5oma4ul voluntar e istă atunci c/nd muncitorii re!u ă în mod #enevoloportunită"ile de a se anga*a în anumite slu*#e la salariile e istente pe pia"ă&

se mai nume%te %i şomaj natural , sau şomaj clasic iar procentul%omerilor care sunt neanga*a"i voluntar este cunoscut su# denumireade rata naturală a şomajului

5oma4ul involuntar e istă atunci c/nd în economie sunt insu ciente locuri

de muncă la salariile e istente, iar lucrătorii, cu toate că ar accepta oriceslu*#ă indi!erent de nivelul salariului, răm/n neanga*a"i&

Rata naturală a şomajului este rata la care to"i %omerii sunt voluntari&

Joma*ul voluntar poate de mai multe tipuri&

şomajul fricţional , presupune o perioadă de inactivitate a individului înlegătură cu sc im#area locului de muncă din motive personale&

Nivelul %oma*ului !ric"ional într$o economie este determinat de 1u urile

e istente la nivelul !or"ei de muncă %i de vite a cu care %omerii î%igăsesc de lucru

şomajul structural care apare drept consecin"ă a progresului te nic, caresc im#ă structura cererii de muncă în sensul apari"iei meseriilor %ispecialită"ilor noi %i dispari"iei celor vec i&

şomaj regional care apare drept consecin"ă a de ec ili#relorgeogra ce în căutarea !or"ei de muncă

oma*ul involuntar poate divi at

Şomajul ciclic sau %oma* prin insu cien"a cererii, care apare atunci c/ndcererea de #unuri %i servicii din toate sectoarele economiei (economia reală,


8/31

sectorul mena*e sau restul lumii) este mai mică dec/t o!erta& 2onsecin"a esteo o!ertă de muncă mai mare dec/t cererea& Joma*ul ciclic este asociat cu1uctua"iile în ciclul a!acerilor

Şomajul sezonier este similar celui ciclic, în sensul că este determinat de1uctua"iile cererii de !or"ă de muncă&


9/31

Joma*ul ca !enomen economic este considerat drept o #oală a societă"iiHcare generea ă at/t costuri economice c/t %i costuri sociale&

2osturile economice ale %oma*ului pot estimate cu a*utorul „Legii luiOkun H numită în cinstea descoperitorului ei Art ur Okun&

-otrivit acestei legi ecare procent al ratei 6oma*ului care depă6e6te ratanaturala a 6oma*ului provoacă o scădere de @, procente a produsului intern#rut& Mai e act, pentru ecare procent de cre%tere -IE real reali at într$un anrata %oma*ului scade cu C,?D0

. C,? ( $@, )&

Politica anti%*oma4activă

crearea de noi locuri de munca, în special, sectorul real al economiei&

Acordarea de !acilita5i scale rmelor care creea ă noi locuri de munca&organi area de lucrări pu#lice remunerate+

sporirea gradului de adapta#ilitate a popula"iei, a1ate în 6oma* la e igentelelocurilor de munca disponi#ile+

cre6terea transparentei pie5ei muncii prin organi area unui sistemin!orma5ional e cient de eviden"ă a locurilor de munca, precum %i princoncilierea pro!esională %i psi ologică a persoanelor a1ate în %oma*, inclusiv atinerilor+

promovarea anga*ării anumitor categorii pro!esionale %i în anumite one alerepu#licii

politica pasiva

acordarea de #ene cii sociale persoanelor a1ate în %oma* involuntar su#!orma îndemni a"iilor de %oma* %i a asistentei %omerilor prin di!erite programeguvernamentale&


10/31

3. +tabilitatea pre$urilor 7&n6ația0

Penomenul in1a5ionist este o#servat printr$un aspect general care înseamnăcre6terea sensi#ila si de durata a preturilor&

este un !enomen comple prin natura sa

are un mod rapid de a ac5iona

o arie de e tindere !oarte mare

este contagios,se transmite at/t in1a5ia ca atare cat si consecin5elesale

din punct de vedere 6tiin5i c este un de ec ili#ru !undamental aleconomiei,dar cau ele sale au caracter comple nu sunt numai economice,

;intre cau ele cu mare in1uenta neeconomica, dar nu rupte de economiesunt cele politice,apoi cele sociale

In1a5ia poate sesi ata prin doua !enomene in interac5iune concomitent0

creșterea generali)ata a preturilor

scăderea puterii de cumpărare a banilor

Acest e!ect survine in următoarele situa5ii0

$ creste masa monetara si scade cantitatea de #unuri

$ creste masa monetara iar cantitatea de #unuri răm/ne constanta

$ cresc cei doi termeni, dar #anii cresc mai mult

$ scad cei doi termeni, dar #anii mai pu5in

$ scad cei doi termeni, dar cantitatea de #unuri mai mult

!arimea in6atiei

In ceea ce prive6te #unurile de consum este !oarte atent urmărit indicelepreturilor si se calculea ă pentru aceasta categorie indicele preturilor deconsum(I-2)&

I-2 Q(RC S-=) F Q (RC S -C) S=CC

R repre intă co6ul de #unuri de consum in statistică

-= F -C $ pre5ul in momentul actual F pre5ul in momentul C

I-2 @C=

Amploarea sau intensitatea in1a5ieiS in6ație t8r8toare cre6terea preturilor merge !oarte pu5in 4 $ D


11/31

S &n6ație moderată cre6terea anuala a preturilor de pana la > $T D

S &n6ație rapida cre6terea anuala a preturilor intre B $=C D

S &n6ație galopanta cre6terea anuala a preturilor este de peste =C D

9iperin6ație cre6terea anuala a preturilor este de peste C D

&n6a$ia : &anuarie 2 1; < "=> ? %%% iulie 2 1; < @=A %%%septembrie 2 1;%12=A ?

". Cre*terea economică

Cre*terea economică înseamnă o evolu"ie po itivă, ascendentă aeconomiei na"ionale, dar care nu e clude oscila"ii con*uncturale, c iar %iregrese economice temporare& Aprecierea că o economie na"ională

înregistrea ă o cre%tere economică se #a ea ă pe e isten"a tendin"ei cre%teriipo itive reale&

Cre*terea economică e primă acele modi cări ce au loc într$un anumitori ont de timp %i într$un spa"iu, în sporirea dimensiunilor re ultatelormacroeconomice, în str/nsă legătură cu !actorii lor determinan"i& Acestere ultate pot măsurate prin intermediul unor indicatori sintetici ca produsulintern #rut, produsul na"ional #rut sau venitul na"ional, în termeni reali at/tpe total c/t %i pe locuitor&

Bn sens restr8ns , cre%terea economica e primă mărimea reală într$oanumită perioada de timp, a unui indicator economic agregat, cum ar -&I&E&,

pe total sau pe locuitor, într$un anumit spa"iu economic&Bn sens larg , cre%terea economică este !orma su# care se mani!estăansam#lul trans!ormărilor cantitative, structurale %i calitative ce se produc încadrul vie"ii economice, într$o perioadă îndelungată imprim/nd indicatoriloragrega"i o tendin"ă ascendentă&

3ipurile de creştere economică

Creştere economică extensi ă , tip de cre%tere economică caracteri at prinsporirea produsului intern #rut pe locuitor cu preponderen"ă pe seama

in1uen"ei con*ugate a dimensiunilor cantitative (de volum) ale tuturor!actorilor de produc"ie, concreti ate în 0 mai mulţi lucrători, mai multe maşinişi utilaje tehnolo ice, mai multe materii !rime, mai multe terenuri ara"ile etc&

Creştere economică intensi ă =tip de cre%tere economică concreti at prinsporirea produsului intern #rut pe locuitor cu preponderen"ă pe seamain1uen"ei con*ugate a dimensiunilor calitative (de e cien"ă) ale tuturor!actorilor de produc"ie, concreti ate în0 #!orirea !roductivităţii muncii,creşterea randamentului !ăm$ntului, reducerea co#turilor de !roducţieunitare, %m"unătăţirea calităţii "unurilor etc & In1uen"a e cien"ei utili ării

!actorilor de cre%tere economică asupra produsului intern #rut pe locuitoreste practic nelimitată, ind produsul cel mai de pre" al luptei omului curaritatea resurselor&


12/31

Creşterea economică !otenţială = rata de cre%tere ma imă a produc"ieina"ionale, !undamentată pe #a a resurselor economice e istente la unanumit moment, a utili ării depline a resurselor materiale %i umanedisponi#ile&

Cre*terea economică )ero , men"ionată pentru prima oară într$un raport

către 2lu#ul de la 7oma, semni că situa"ia în care re ultatele economicea#solute %i popula"ia totală sporesc în acela%i ritm nivelul re ultatelor pelocuitor răm/n/nd constant&

Cre*terea economică negativă eviden"ia ă acea situa"ie în carere ultatele macroeconomice pe locuitor au o tendin"ă de scădere,men"in/ndu$se însă su# control o serie de corela"ii !undamentale de ec ili#ru,ceea ce presupune compromisuri re ona#ile pe planul e cien"ei economice %ial #unăstării sociale&

&ndicatorii 'reşterii (conomice)

7e ultatele cre%terii economice pot măsurate prin indicatori sintetici %iace%tia sunt0

produs intern #rut (-IE)+

produs na"ional #rut (-NE)+

venit na"ional, at/t pe total c/t %i pe locuitor (8N)&

2a proces macroeconomic, cre%terea economică nu surprinde modi cările

calitative din structura economiei %i nivel de trai, aspecte puse în eviden"ă deconceptul de de voltare economică&

cre%terea economică în Moldova

.n viciu al cre%terii economice în Moldova este că aceasta s$a produs înparalel cu lic idarea netă a locurilor de muncă %i cu eliminarea !or"ei demuncă din "ară& eniturile !rovenite din emi rare au alimentat con#umulcare a fo#t !ilonul !rinci!al al creşterii, dar %n acelaşi tim! emi rarea a redu#şi re#ur#ele de muncă di#!oni"ile)


13/31

Anii @CCC$@CC=? au !ost marca"i de o puternică de!ormare geogra că acre%terii economice, care a in1uen"at ritmurile de reducere a sărăciei %iindicatorii de de voltare umană în pro l teritorial& -olul cre%terii economiceeste municipiul 2 i%inău, unele tendin"e po itive pro l/ndu$se în Eăl"i %i altec/teva ora%e de talie medie&


14/31

de produc"ie, sta#ilirea dimensiunii, structurii %i calită"ii o!ertei %i cererii de #unurieconomice&

;e asemenea, pe #a a lor se e!ctuea ă compara"ii interna"ionale, privindpoten"ialul economic, e cien"a %i competitivitatea #unurilor economice produse îndi!eite "ări ale lumii contemporane, se sta#ile%te locul ecărei "ări în ierar ia

economiei mondiale&Măsurarea economicăa re ultatelor de ansam#lu al economiei na"ionale se!undamentea ă pe o anumtă teorie %i concep"ie metodologică, speci că"ărilor cueconomie de pia"ă $ sistemul conturilor na"ionale&

7e ultatele activită"ii economiei 7M

D Produsul intern brut= con!orm datelor operative, în anul @C=?, a însumat=== C= milioane lei, pre"uri curente de pia"ă, în cre6tere – în termeni reali – cu ?,>D!a"ă de anul @C=4 semidefnitiv.

D &ndicele volumului produc$iei industriale în anul @C=? în raport cu anul @C=4a constituit =CT,4D& Ma*orarea volumului produc"iei industriale a !ost determinatăde cre%terea volumului produc"iei în industria e tractivă cu C,@D %i în industriaprelucrătoare cu B, D&

D Producția globală agricolă o#"inută în gospodăriile de toate categoriile în anul@C=?, con!orm estimărilor preliminare, a constituit (în pre5uri curente) @TCT= mil& leisau =CB,@D (în pre"uri compara#ile) !a"ă de anul @C=4& Ma*orarea produc"iei glo#aleagricole a !ost determinată de cre%terea produc"iei vegetale cu =C,?D, produc"iaanimalieră a crescut cu ?,CD&

D &nvesti$iile n active materiale pe termen lung din contul tuturor surselor denan"are reali ate în economia na"ională în anul @C=? au !ost însu%ite în valoare de

@C4 @, milioane lei (în pre"uri curente), din care lucrările de construc"ii$monta* auconstituit =C>B ,= milioane lei sau respectiv, =C=,BD %i =C?,?D (în pre"uricompara#ile) în raport cu anul @C=4& ;area în !olosin"ă a caselor de locuit s$amic%orat cu T,BD !a"ă de anul @C=4&

D -,porturile de măr!uri reali ate în anul @C=? au totali at la @44 , milioanedolari :.A, volum in!erior celui înregistrat în anul @C=4 cu 4,TD& &mporturile demăr!uri au evoluat la 4=T,C milioane dolari :.A, volum in!erior cu 4,@D comparativcu anul @C=4&alan$a comercială s$a soldat cu un defcit de @ TT, milioanedolari :.A sau cu B>,> milioane dolari :.A ($@,BD) mai mic !a"ă de cel înregistrat înanul @C=4&

:istemul conturilor na"ionale

:istemul conturilor na"ionale se !undamentea ăpe teoria !actorilor de produc"ie,potrivit căreia participan"ii la multiplele activită"i economice sunt recompensa"i înraport cu serviciile aduse (munca prin salarii+ natura prin rentă, capitalul prin pro tsau do#/ndă)&

2a sistem de eviden"ă macroeconomică el îndepline%te următoarele !unc"ii0


15/31

a) instrumement de eviden$ă statistică prin care se sinteti ea ă,sistemati ea ă %i se coordonea ă datele economice+ datele ce sunt !urni ateasigură constituirea indicatorilor macroeconomici la di!erite nivele de agregare,!ormarea imaginii de ansam#lu asupra economiei+

#0 instrument de cunoa*tere *i anali)ă economică pe perioada anterioară& -e

această #a ă se urmăresc trei aspecte0 cre%terea economică, ec ili#rul economic,nsanciar %i valutar+ e cien"a economică+

c) instrument de /undamantatre a deci)iilor privind de voltarea economicăcurentă %i de perspectivă&

-rincipiile :2N

a) cuprinderea în calcul numai a #unurilor economice v/ndute pe pia"ă+

#) #unurile economice incluse în calcul sunt re ultatul activită"ii perioadei pentrucare se e!ectuea ă acest calcul+

c) evaluarea re ultatelor macroeconomice are în vedere numai veniturile !actorilorde produc"ie, participan"i la activitatea economică+

d) e cluderea înregistrărilor repetate, mărimea re ultatelor macroeconomicee prim/ndu$se în valoarea #rută sau netă a #unurilor economice cu caracter naldestinate consumului privat, consumului pu#lic, investi"iilor, cre%terii stocuilor,e portului+

e)luarea în considerare a tuturor agen"ilor economici care î%i des!ă%oară activitatea în interiorul "ării, dar distinct pe cei care apar"in altor "ări, precum %i a agen"iloreconomici auto toni, care î%i des!ă%oară activitatea în alte "ări ale lumii&

'lementele de #a ă a :2N

Agen"ii economici

a) unită"i producătoare de măr!uri (#unuri materiale %i servicii)+

#) producători de servicii guvernamentale (institu"ii ale administra"iei de stat,comunale, institu"ii de învă"ăm/nt etc&)

c) producători de servicii casnice+d) institu"ii cu caracter nelucrativ,care prestea ă servicii gospodăriei

Opera"iunile $ cuprind toate actele economice %i nanciare e!ectuate de agen"i& :erereră la 1u urile materiale (produc"ie, consum, !ormarea capitalului)

2onturile $ eviden"ia ă distinct 1u urile materiale %i cele nanciare %i delimitea ă#unurile economice $ cu caracter mar!ar %i caracter nemar!ar& ;e asemenea, princonturi legăturile dintre agen"ii economici sunt delimitate, ceea ce permitecunoa%terea rela"iilor economice dintre ace%tia

7ealitatea economică se grupea ă în !unc"ie de caracteristicile de timp %i spa"iu& ;inpunct de vedere temporal, conturile dunt alcătuite trimestrial, anual , pe mai mul"i


16/31

ani sau pe un moment dat+ su# aspect spa"ial conturile vi ea ă pro lul na"ional,plurina"ional %i regional&

:istemul conturilor na"ionale este pre entat su# !ormă de ta#ele de ansam#lu %imatrici& Plu urile materiale se înregistrea ă în patru conturi0

produc"ie,

consum,

acumulare

sc im#uri cu străinătatea&

-e #a a datelor din aceste conturi se ela#orea ă ta#ele de ansam#lu su# !ormă dematricii& Porma matricială a ta#lourilor de ansam#lu scoate în eviden"ă multipleinterdependen"e dintre agen"i, opera"iuni %i conturi, precum %i din interiorulacestora&

-e #a a in!orma"iilor o!erite de :2N se calculea ă următorii indicatori sintetici0produsul intern #rut (-IE), venitul na"ional net (8NN), venitul na"ional (8N) etc&

2. Produsul intern brut 7P& 0

-IE repre intă valoarea #unurilor nale produse pe teritoriul unui stat, produse at/tde producătorii auto toni, c/t %i de producătorii srăini

-roduc"ia tuturor acestora este evaluată la pre"ul pie"ei, iar valorile sunt adunatepentru a o#"ine -IE&

-IE este un indicator valoric

-IE este valoarea #unurilor nale %i a serviciilor prestate

-IE constă din valoarea produc"iei curente nu include valoarea #unurilor %i serviciilorproduse în perioade anterioare, dar vîndute în anul curent)&

-NE nu include plă"ile de trans!er at/t private, c/t %i sociale de stat(pensii,a*utoaresociale, su#ven"ii, remiten"e) opera"iunile cu /rtiile de valoare(ac"iuni %io#liga"iuni), deoarece aceste plă"i %i opera"iuni repre intă doar activită"i dereparti"ie a #unurilor economice de*a produse %i nu activită"i productive&

a0 !etodici de calcul a P& după c eltuieli

-IE 2UIUVU9n&

2onta#ilitatea na"ională propune clasi carea c eltuielilor după următoarelecategorii0

1. Consumul fnal 7individual ) 7C)& 2onsumul personal este principalacomponentăa -NE calculat prin metoda după c eltuieli& 'a este repre entată deconsumul personal al #unurilor %i serviciilor necesare pentru via"a cotidiană& -rin

urmare, consumul personal include în sine at/t produsele alimentare c/t %i celenealimentare, serviciile culturale %i cele sociale etc& ;e asemenea în consumul


17/31

personal se includ %i #unurile de !olosin"ă îndelungată (mo#ilă, automo#il) c eltuielicare aparent ar putea incluse în investi"ii&

2. (c i)i$iile guvernamentale 7E0 & Ac i i"iile guvernamentale repre intăc etuielile !ăcute de guvern pentru cumpărarea de #unuri %i servicii necesareapărării na"ionale, e!ectuării unor lucrări edilitare de interes generale precum %i

remunerării !unc"ionarilor guvernamentali&3. &nvesti$iile na$ionale brute private 7&0

Investi"iile pot divi ate în trei categorii mari0

investi"ii în capitalul ic al întreprinderilor+

investi"iile în locuin"e+

investi"ii în stocuri&

Investi"iile incluse în calculul -IE sunt #rute, deoarece ele înregistrea ă atătcre%terea netă a stocului de capital din "ara dată, c/t %i c eltuiala de capital(deprecierea) în re ultatul procesului de produc"ie pe parcursul perioadei dere!erin"ă concreti ată în amorti are&

". -,portul net 7Fn0. ' portul net repre intă di!eren"a dintre importul măr!urilor în "ara respectivă %i e portul măr!urilor din ea& ' portul net poate primi atăt valoripo itive c/t %i valori negative&

b0 !etodici de calcul a P& după venituri-IE include în sine venitul proprietarilor !actorilor de produc"ie utili a"i pentruproducerea produc"iei respective& ;eci, -IE calculat după venituri includeurmătoarele componente0

1. +alariul lucrătorilor & :alariul repre intă toate plă"ile e!ectuate de către rmepentru utili area !or"ei de muncă în procesul de produc"ie& :alariul constituieprincipala !ormă de venit într$o economie de pia"ă&

2. enta proprietarilor de păm8nt &

3. (renda & 8enitul agen"ilor economici primit în urma dării în arendă a capitalului&At/t renta c/t %i arenda repre intă !orme de venit din proprietate&

". ata dob8n)ii & 8enitul agen"ilor economici primit în urma plasării #anilor li#eri în conturi #ancare sau în /rtii de valore

;. Proftul corpora$iilor & -ro tul corpora"iilor, la r/ndul său, are trei meniri deutili are0

$ pentru plata dividendelor

$ pentru stimularea materialăa lucrătorilor


18/31

$ pro tul rămas în cadrul corpora"iei pentru compensarea u urii capitalului precum%i pentru lărgirea stocului de capital

. (morti)area & 7epre intă deprecierea capitalului pe parcursul anuluicalendaristic&

c0 aportul dintre P& real *i P& nominal

-IE nominal măsoară valoarea produc"iei într$o anumită perioadă de timp lapre"urile curente&

-IE real măsoară varia"ia produc"iei ice din economie, evalu/nd toate #unurileproduse în două perioade de timp di!erite la acelea%i pre"uri constante .7aportul dintre -IE nominal %i -IE real se determină prin intermediul de1atorului-IE0

'e6atorul P& G P& realHP& nominal.

3. (l$i indicatori macroeconomici

enitul a$ional rut (8NE) repre intă ansam#lul veniturilor #rute ale agen"ilorna"ionali, re ultate din activitatea %i proprietatea din interiorul %i e teriorulteritoriului economic na"ional

8NE -IEU:8P:

:8P: – soldul veniturilor !actorilor de produc"ie na"ionali în raport cu străinătatea

:8P: veniturile !actoriale o#"inute de agen"ii na"ionali în alte "ări – veniturile!actoriale ale agen"ilor străini reali ate în interiorul "ării

8enitul Na"ional Erut, calculat în pre"urile pie"ei este denumit -rodusul Na"ional Erut(-NE)a0 Produsul &ntern et 7P& 0


19/31

:pre deose#ire de -IE care măsoară valoarea produc"iei nale la pre"urile pie"ei într$o perioadăde timp, 8enitul Na"ional (8N) măsoară valoarea aceluia% volum deproduc"ie la costul !actorilor de produc"ie& -rin urmare, la calcularea 8N se ia îneviden"ă totalitatea veniturilor primite de către mena*e în urma prestării serviciilor!actorilor de produc"ie a1a"i în posesia lor& :pre deose#ire de -IE 8N nu va include însine amorti area %i impo itele indirecte0

G P& % ( < Tind G P& % Tind

c0 enitul personal 7 P0

8enitul -ersinal (8-) repre intă totalitatea veniturilor mena*elor indi!erent deprovenien"a lor& -rin urmare, spre deose#ire de 8N, 8- include în sine %i trans!erurilesociale acordate de stat grupurulor social$vulnera#ile ale popula"iei&


20/31

2. Priorită$ile de de)voltare ale ! n domeniul economic *i social

3.Priorități strategice de de)voltare a agriculturii *i mediului rural

". Obiectivele generale de de)voltare a guvernării cercetării % de)voltării

1.Jactorii de cre*tere economică durabilă

+actorul uman in1uen"ea ă mărimea venitului na"ional prin cantitatea %icalitatea !or"ei de muncă %i prin e cien"a utili ării acesteia, adică prinproductivitatea muncii&

+actorul material al cre%terii economice cuprinde resursele naturale atrase înprocesele productive %i te nicile %i te nologiile acumulate în decursul timpului&

Pro re#ul tehnic are un rol deose#it în cre%terea economică, el regăsindu$se

încorporat în to"i !actorii de produc"ie0 !or"a de muncă, ma%ini, utila*e, materiiprime, materiale etc& Acest !actor determină mărirea randamentelor, a e cien"eiutili ării !or"ei de muncă, capitalului, resurselor naturale %i, deci, a aportuluiacestora la cre%terea economică&

2. Priorită$ile Euvernului ! n domeniul economic *i social

2re6terea dura#ila

2onsolidarea nan5elor pu#lice %i solu"ionarea pro#lemei datoriei interne

2re6terea #unăstării popula"iei'conomia de pia"ă !unc"ionala

;e voltarea rurala %i regionala

-olitica sociala %i de ocupare a !or"ei de muncă

o#iective strategice pe termen lung 6i priorită5ile de de voltare stipulate în:trategia Na"ională de ;e voltare Moldova @C@CH

=& 7acordarea sistemului educa"ional la cerin"ele pie"ei !or"ei de muncă in scopulsporirii productivită"ii !or"ei de muncă %i ma*orării ratei de ocupare in economie&

@&Investi"ii pu#lice în in!rastructura de drumuri na"ionale %i locale în scopuldiminuării c eltuielilor de transport %i sporirii vite ei de acces&

4& ;iminuarea costurilor nan"ării prin intensi carea concuren"ei în sectorulnanciar %i de voltarea instrumentelor de management al riscurilor&

?& Ameliorarea climatului de a!aceri prin optimi area cadrului de reglementare %iprin aplicarea te nologiilor in!orma"ionale în serviciile pu#lice destinate mediuluide a!aceri %i cetă"enilor&


21/31

& ;iminuarea consumului de energie prin sporirea e cien"ei energetice %iutili area surselor regenera#ile de energie&

>& :ustena#ilitatea nanciară a sistemului de pensii întru asigurarea unei rateadecvate de înlocuire a salariilor&

T& :porirea calită"ii %i e cien"ei actului de *usti"ie %i com#aterea corup"iei întruasigurarea ec ită"ii pentru to"i cetă"enii&

o"iecti ele s!eci#ce ale de voltării regionale a 7M pe termen scurt 6i mediu

=& -er!ec5ionarea cadrului legal 6i normativ în domeniul de voltării regionale

@& :us5inerea de voltării dura#ile a regiunilor 6i asigurarea unui sistem ur#anpolicentric

4& 2onsolidarea capacită5ilor institu5iilor de de voltare regională în regiunile 5ării

?& ;iminuarea disparită5ilor locale, inter $ 6i intra $ regionale

& :ta#ilirea coe iunii teritoriale 6i de prevenire a proceselor de marginali are aonelor de!avori ate

>& 'la#orarea 6i promovarea plani cării integrate 6i participatorii în procesul dede voltare regională

3.Priorități strategice de de)voltare a agriculturii *i mediului rural nperioada 2 1"%2 2

i)iunea strategică 0W.n sector de agro$#usiness competitiv va contri#ui camediul rural din 7epu#lica Moldova să devină unul atractiv pentru muncă 6i trai,dispunînd de in!rastructura necesară& Agricultura %i mediul rural vor !urni a#unuri 6i servicii, totodată conservînd #iodiversitatea, valorile culturale 6itradi5ionale pentru genera5iile viitoare&H

+copul principal al +trategiei se ba)ea)ă pe atingerea unei sinergii ntre domeniile economic= mediu 6i a celui social.

+copul +trategiei 0 W;e a spori competitivitatea sectorului agro$alimentar prinintermediul unei restructurări 6i moderni ări ample 6i de a îm#unătă5i calitateavie5ii 6i a muncii în mediul rural prin reali area unei sinergii între activită5ileagro$alimentare 6i mediul natural&W

Prioritatea 1: Cre 6terea competitivită 5ii sectorului agro%alimentar dinepublica !oldova= prin restructurare *i moderni)are. 2ompetitivitatea

agriculturii moldovene6ti este una scă ută din cau a mai multor !actori& 7eie%inddin acest considerent precum %i avînd în vedere vi iunea strategică asuprasectorului, este elocvent că 7epu#lica Moldova urmea ă să sporeascăcompetitivitatea agriculturii prin concentrarea pe produse agricole cu valoareadăugată înaltă&


22/31

ă#ura 1)1) 're-terea inve#ti.iilor %n moderni area lan.ului a ro alimentar,inclu#iv conformarea cu cerin.ele U( !rivind #i uran.a alimentară -i cerinţele decalitate)

ă#ura 1) ) +acilitarea acce#ului la !ie.ele de ca!ital, de in!uturi şi out!uturi !entru fermieri)

ă#ura 1)2) 're-terea calită.ii %nvă.ăm%ntului, cercetărilor -tiin.i3ce -i #erviciilorde e4ten#iune %n #ectorul a ro alimentar, inclu#iv facilitarea #i#temelor deinformare)

$rioritate a 2: (sigurarea gestionării durabile a resurselor naturale. ;e6i7epu#lica Moldova are soluri !ertile 6i o climă !avora#ilă pentru produc5iaagricolă, ea se con!runtă cu mai multe provocări de mediu descrise mai sus& -rinurmare, o prioritate pentru 7epu#lica Moldova devine adaptarea la sc im#ărileclimatice la nivel na5ional 6i consolidarea capacită5ilor O ast!el de a#ordare artre#ui să includă îm#unătă5irea accesului agricultorilor la noi soiuri, te nologii 6iin!orma5ii prin instruirea agricultorului+ îm#unătă5irea di!u ării progno elormeteorologice pentru producători, în special pentru evenimente e treme

ă#ura )1) 5!rijinirea !racticilor de e#tionare a terenurilor a ricole 6i a a!ei)

ă#ura ) ) 5!rijinirea tehnolo iilor de !roduc 5ie şi !rodu#elor ecolo ice, inclu#iv a "iodiver#ităţii &

ă#ura )2) 5!rijinirea ada!tării la condiţiile climatice #!eci3ce)

Prioritatea 3: Bmbunătă 5irea nivelului de trai n mediul rural. 7epu#licaMoldova se con!runtă cu multe pro#leme în mediul rural, ast!el e istînd onecesitate elocventă de îm#unătă5ire a nivelului de trai în onele rurale

ă#ura 2)1) 5!orirea inve#ti 5iilor %n infra#tructura 3 ică 6i de #ervicii din mediulrural)

ă#ura 2) ) 're 6terea o!ortunită 5ilor de ocu!are a for 5ei de muncă %n domeniulnon a ricol 6i #!orirea veniturilor %n mediul rural)

ă#ura 2)2) 5timularea im!licării comunită 5ii locale %n de voltarea rurală)

?& O#iectivele generale de de voltare a guvernării cercetării $ de voltării=) ;e voltarea capacită"ilor umane, institu"ionale %i de in!rastructură&

@) ;e nirea %i managementul priorită"ilor de cercetare&

4) ;ialogul continuu între %tiin"ă si societate, diseminarea cuno%tin"elor siimplementarea în practică a re ultatelor cercetării&

?) Interna"ionali area cercetării, integrarea în spa"iul european de cercetare %icre%terea vi i#ilită"ii interna"ionale&

) Vuvernarea domeniului cercetării$de voltării în #a a unui model consensualde administrare, orientat spre per!orman"ă %i e celen"ă&


23/31

T. ; olul sectorului public n de)voltarea economieinaționale

1. o$iune de sector public ntr%o economie

2. 'imensiunea sectorului public n economia de pia$ă

3. Junc$iile *i activită$ile de ba)ă ale sectorului public

". +ectorul public al economiei naționale n condi$iile tran)i$ieieconomice

;. eniturile sectorului public n economia națională

A. C eltuielile publice n cadrul economiei naționale

1. o$iune de sector public ntr%o economie

Lumea economică contemporană este o lume a economiilor mi te&Ma*oritatea măr!urilor %i serviciilor este produsă de rmele private careurmăresc scopul de ma imi are a pro tului&


24/31

economică este *usti cată doar atunci c/nd ac"iunea li#eră a !or"eloreconomice nu asigură o alocare optimă a resurselor+

scopurile pe care le urmăre%te statul în activitatea sa, precum %imi*loacele utili ate în reali area acestora, sunt determinate deinteresele indivi ilor, asemeni întreprinderilor private sau a

organi a"iilor o#%te%ti+statul în activitatea sa utili ea ă preponderent instrumente nanciare&

'conomia sectorului pu#lic, privind statul ca un agent economic de r/nd cual"i agen"i economici, e plică logica comportamentului economic a lui înprocesul de trans!ormare al pre!erin"elor indivi ilor în scopuri ale statului înceea ce prive%te producerea #unurilor pu#lice, precum %i în %i cum acestescopuri sunt reali ate din punct de vedere a principiilor de ra"ionalitate %ie cien"ă&

:ectorul pu#lic, adică acea parte a economiei în care se regăse%teproprietatea pu#lică cuprinde societă"i pu#lice su# !orma regiilor autonome %ipatrimoniul administra"iei pu#lice centrale, locale %i de securitate socială,precum %i o parte considera#ilă a !ondului !unciar&

egiile autonome $ repre intă unită"i economice a1ate în proprietatepu#lică constituite în domeniile ramurilor economice de interes strategicna"ional (industria de armament, industria energetică, e ploatarea minelor %iga elor naturale, po%tă %i transporturi !eroviare, precum %i în unele domeniiapar"in/nd altor ramuri sta#ilite de guvern)& 7egiile autonome se în in"ea ă

prin otăr/re a guvernului dacă sunt întreprinderi de interes na"ional sau prinotăr/rea organelor *ude"ene %i municipale ale administra"iei de stat, dacăsunt întreprinderi de interes local&

regiile autonome tre#uie să$%i acopere din venituri toate c eltuielile %idatoriile acumulate&

8eniturile regiei autonome sunt destinate în primul r/nd acopeririic eltuielilor, urm/nd ca restul să e reparti at pentru constituirea !ondului dere ervă %i de de voltare a societă"ii, precum %i pentru unele activită"i social$culturale, sportive, de per!ec"ionare %i recali care a salaria"ilor&

(dministra$ia publică repre intă totalitatea autorită"ilor care producservicii pentru colectivită"i %i redistri#uie veniturile prin diverse modalită"i,adică îndeplinesc sarcini administrative&

Administra"ia pu#lică poate centrală sau locală&

Administra"ia pu#lică centrală cuprinde ansam#lul institu"iilor care reali ea ă în principal activitatea e ecutivă a guvernului %i ministerelor& La acest nivel,autorită"ile sunt repre entate prin0

X -arlament+X -re%edin"ie+


25/31

X Vuvern+

X Ministere+

X Institu"ii *uridice+

X Institu"ii %i servicii pu#lice centrale&

Administra"ia pu#lică locală vi ea ă totalitatea institu"iilor care ausarcini administrative %i !unc"ionea ă la nivel local0 comună,ora%Fmunicipiu, *ude"& La acest nivel, autorită"ile sunt repre entateprin0

X 2onsiliile comunale, oră%ene%ti %i *ude"ene+

X -rimăriile+

X Autorită"ile din su#divi iunile municipiilor+

X :erviciile pu#lice ale institu"iilor centrale din unită"ile administrativeteritoriale+

X :erviciile pu#lice locale&

Jondul /unciar % repre intă a treia componentă a domeniului sectoruluipu#lic& Aici se includ pe de o parte supra!e"ele pe care se a1ă institu"iilea1ate în proprietate pu#lică, e regii autonome, e administra"ii pu#lice, iarpe de altă parte terenurile cultivate sau necultivate a1ate în proprietateapu#lică& ;esigur, unele regii autonome pot !unc"iona pe teritoriu privat, iarunele administra"ii pu#lice pot organi ate în imo#ile private %iFsau peproprietă"i private& ;ar aceasta re1ectă o latură a întrepătrunderii sectoruluipu#lic cu cel privat, pe l/ngă aspectele comple e ale #unurilor economicemi te&


26/31

2u toate acestea, teoria economiei sectorului pu#lic stă pe po i"ia că oriceconstr/ngere sau distri#uire !or"ată tre#uie să e redusă la minimum&7edistri#uirea !or"ată a veniturilor agen"ilor economici este determinată înprincipal de compromisul dintre principiile de e cien"ă economică %i ec itatesocială speci c "ării date&

2. 'imensiunea sectorului public n economia de pia$ă7esursele cu care statul participă în via"a economică sunt, pe de o parteproprietatea de stat, iar pe de altă parte, veniturile %i c eltuielile #ugetului destat& 'stim/nd dimensiunea sectorului pu#lic sunt evaluate anume acestedouă categorii& ;acă în primul ca este vor#a de un stoc de resurse, în aldoilea ca este vor#a de un 1u & O ast!el de caracteristică a poten"ialuluieconomic are orice întreprindere sau gospodărie&

Ast!el se poate spune că în estimarea dimensiunii sectorului pu#lic suntutili a"i doi indicatori0

Indicatorul de stoc – ca raport dintre stocul e istent al !ondurilor a1ate înproprietatea pu#lică către întreg patrimoniu al "ării+

Indicatorul de 1u – ca raport dintre cantitatea c eltuielilor #ugetare către-rodusul Intern Erut+

-onderea c eltuielilor sectorului pu#lic în venitul na"ional nu corelea ănumaidec/t cu ponderea activelor sectorului pu#lic în patrimoniul (capitalul)glo#al al "ării& 2u toate acestea intensitatea 1u ului de resurse economice,

într$o anumită măsură, este determinat de stocul e istent&

;e regulă, pentru estimarea dimensiunii sectorului pu#lic este mai relevantraportul dintre c eltuielile #ugetare în -rodusul Intern Erut&


27/31

3. Junc$iile *i activită$ile de ba)ă ale sectorului public

Junc$iile de ba)ă ale sectorului public:

Alocarea e cientă a resurselor

Asigurarea ec ită"ii sociale prin procesele de redistri#uire

-roducerea %i prestarea #unurilor pu#lice

Principalele activită$i ale sectorului public:

Activitatea legislativă

7eglementarea economică

:u#ven"ionarea produc"iei

-roducerea %i prestarea #unurilor pu#lice-rograme de protec"ie socială

Activită"i pe pie"ele nanciare

". +ectorul public al economiei naționale n condi$iile tran)i$ieieconomice


28/31

economică& Nei ol/ndu$se de re olvarea pro#lemelor sociale, statul în modcardinal î%i sc im#ă limitele de răspundere %i metodele de ac"iune&

-rima etapă a perioadei de tran i"ie se caracteri ea ă printr$un declineconomic, printr$o necesitate ar ătoare în promovarea unei politici desta#ili are macroeconomică, precum %i a unei politici sociale activă& 3oate

acestea conduc inevita#il la de ec ili#rarea #ugetului de stat&


29/31

egresive – impo itul va cre%te într$o măsură mai mică dec/t cre%tereavenitului impo itat+

!arcate – impo itele colectate au o destina"ie #ine determinată %i nu poate modi cată (asigurările sociale, contri#u"ii în !ondul rutier)+

emarcate – impo itele colectate nu au o destina"ie determinată&A. C eltuielile publice n cadrul economiei naționale

C eltuielile publice repre intă c eltuielile sectorului pu#lic destinate pentrusatis!acerea nevoilor popula"iei în #unuri pu#lice, precum %i pentruasigurarea *usti"iei sociale prin procesele de redistri#uire& 3ipurile, mărimea%i structura c eltuielilor pu#lice sunt determinate în !unc"ie de principiile dee cien"ă economică %i ec itate socială, ast!el înc/t acestea să satis!acă pedeplin interesele contri#ua#ililor (alegătorilor), cu costuri de tran ac"ieminime&

2 eltuielile pu#lice pot divi ate în trei grupe0

(4utorul social – diverse !orme de asisten"ă socială acordatepersoanelor a1ate în di cultate+

(sigurările sociale obligatorii – acumularea de către contri#ua#ili aresurselor într$un anumit !ond care, ulterior, sunt utili ate în ca ulapari"iei unor ca uri de riscuri sociale (incapacitate de muncă,#ătr/ne"e, %oma* etc&)& 2aracterul redistri#utiv al asigurărilor socialeeste mai pu"in pronun"at dec/t cel al a*utorului social&


30/31

;acă scopul programelor de c eltuieli pu#lice ar producerea de #unuripu#lice pure, în calitate de #ene ciari direc"i pot considera"i to"i mem#riisocietă"ii, iar pro#lema trans!erului de #ene cii nu ar e ista&

2u toate acestea, c iar %i în ca ul producerii #unurilor pu#lice, gra"iepre en"ei e ernalită"ilor po itive transferuri de "ene#cii de la "ene#ciarla alţi agenţi economici au loc& ;e e emplu, în ca ul a*utorului de %oma*care repre intă un #un pu#lic, ecare plată în parte are un #ene ciar concret&2u toate acestea, #ene ciile o#"inute din acest program de c eltuieli pu#licerevin nu doar lui& Jomerii, c eltuind a*utorul de %oma* pentru procurareaproduselor alimentare, în mod implicit, contri#uie la cre%terea cererii !a"ă deprodusele alimentare& 2ererea inelastică !a"ă de aceste #unuri, va conduce lacre%terea pre"urilor %i, respectiv, la un trans!er de #ene cii de la #ene ciariidirec"i ai programului de c eltuieli pu#lice (%omerii) către producătorii %iv/n ătorii de produse alimentare&


31/31

apro!undată a speci cului pie"ei pe care activea ă contri#ua#ilii %i #ene ciariiprogramului dat& Or, c/%tigurile din programele c eltuielilor pu#lice ca %ipresiunea scală pot trans!erate de la agen"ii economici la contragen"ii lor&

Documents

Conspect En