307
CAP 1. INTRODUCERE 1.1 PRINCIPII DE BAZĂ ÎN PROIECTARE Materializarea concepţiei despre o construcţie de orice fel, constă în elaborarea unui “proiect” pentru aceasta, adică a unui ansamblu de piese scrise şi desenate, pe baza cărora construcţia se poate executa în condiţii care să-i asigure rezistenţă, stabilitate, durabilitate şi siguranţă în exploatare, o bună funcţionalitate, aspect arhitectural corespunzător, un înalt grad de utilitate economică şi socială. Construcţia proiectată trebuie să creeze condiţii normale de muncă şi viaţă pentru cei care o folosesc, să răspundă pe deplin scopului pentru care a fost realizată. Prin proiectare trebuie să se evite supradimensionările, să se reducă la strictul necesar suprafeţele şi volumele construite, să se asigure utilizarea eficientă a resurselor materiale şi de forţă de muncă în execuţie, să se adopte soluţii arhitecturale care să conducă la structuri de rezistenţă ordonate şi omogene. 1.2 ELEMENTE DE PROIECTARE FUNCŢIONALĂ A CONSTRUCŢIILOR CIVILE La proiectarea construcţiilor civile este important să se ţină seama de o serie de cerinţe funcţionale şi tehnice. Dintre acestea cele mai importante sunt: - cerinţe psiho-fiziologice – acustica, higrotermica, iluminatul, puritatea aerului, radiaţiile, estetica, ambianţa socială, siguranţa la acţiuni mecanice, protecţie contra incendiilor, accesul la căile de comunicaţii; - cerinţe sociologice – adaptarea spaţiului de locuit şi ansamblului construcţiei la viaţa individului şi a familiei, sau în interesul colectivităţii; - cerinţe economico-organizatorice – cost – indici tehnico-economici; - cerinţe tehnice – durabilitate, rezistenţă, stabilitate, uzură. Iluminarea naturală a clădirilor se asigură prin ferestre şi luminatoare amplasate în pereţi sau acoperişuri şi depinde de anotimp, ora din zi, orientarea faţă de punctele cardinale, mărimea şi caracteristicilor constructive ale ferestrelor şi distanţa dintre clădirile învecinate. Orientarea clădirii faţă de punctele cardinale este deosebit de importantă pentru obţinerea unui nivel de intensitate a iluminării naturale (lumina de zi), cât mai favorabil diverselor activităţi umane. La latitudinea ţării nostre, estul este caracterizat prin dimineţi puternic însorite, aproape în tot timpul anului, cu încălzire plăcută vara, dar cu cea mai mare răcire iarna; sudul reprezintă orientarea cea mai bună pentru principalele încăperi ale unei clădiri, deoarece soarele este vara, la prânz cel mai sus pe cer, favorizând în general o însorire îndelungată; vestul este caracterizat printr-o însorire agresivă în orele după-amiezii, iar

Constructii Civile - Indrumator

Embed Size (px)

DESCRIPTION

INDRUMATOR CIVILE

Citation preview

  • CAP 1. INTRODUCERE

    1.1 PRINCIPII DE BAZ N PROIECTARE

    Materializarea concepiei despre o construcie de orice fel, const n elaborarea unui proiect pentru aceasta, adic a unui ansamblu de piese scrise i desenate, pe baza crora construcia se poate executa n condiii care s-i asigure rezisten, stabilitate, durabilitate i siguran n exploatare, o bun funcionalitate, aspect arhitectural corespunztor, un nalt grad de utilitate economic i social. Construcia proiectat trebuie s creeze condiii normale de munc i via pentru cei care o folosesc, s rspund pe deplin scopului pentru care a fost realizat. Prin proiectare trebuie s se evite supradimensionrile, s se reduc la strictul necesar suprafeele i volumele construite, s se asigure utilizarea eficient a resurselor materiale i de for de munc n execuie, s se adopte soluii arhitecturale care s conduc la structuri de rezisten ordonate i omogene.

    1.2 ELEMENTE DE PROIECTARE FUNCIONAL A

    CONSTRUCIILOR CIVILE

    La proiectarea construciilor civile este important s se in seama de o serie de cerine funcionale i tehnice. Dintre acestea cele mai importante sunt:

    - cerine psiho-fiziologice acustica, higrotermica, iluminatul, puritatea aerului, radiaiile, estetica, ambiana social, sigurana la aciuni mecanice, protecie contra incendiilor, accesul la cile de comunicaii;

    - cerine sociologice adaptarea spaiului de locuit i ansamblului construciei la viaa individului i a familiei, sau n interesul colectivitii;

    - cerine economico-organizatorice cost indici tehnico-economici; - cerine tehnice durabilitate, rezisten, stabilitate, uzur.

    Iluminarea natural a cldirilor se asigur prin ferestre i luminatoare

    amplasate n perei sau acoperiuri i depinde de anotimp, ora din zi, orientarea fa de punctele cardinale, mrimea i caracteristicilor constructive ale ferestrelor i distana dintre cldirile nvecinate.

    Orientarea cldirii fa de punctele cardinale este deosebit de important pentru obinerea unui nivel de intensitate a iluminrii naturale (lumina de zi), ct mai favorabil diverselor activiti umane.

    La latitudinea rii nostre, estul este caracterizat prin diminei puternic nsorite, aproape n tot timpul anului, cu nclzire plcut vara, dar cu cea mai mare rcire iarna; sudul reprezint orientarea cea mai bun pentru principalele ncperi ale unei cldiri, deoarece soarele este vara, la prnz cel mai sus pe cer, favoriznd n general o nsorire ndelungat; vestul este caracterizat printr-o nsorire agresiv n orele dup-amiezii, iar

  • 6 Introducere - 1 la nord soarele nu ptrunde niciodat n ncperi, lumina fiind din aceast cauz uniform n tot cursul anului, iar temperatura mai sczut n general.

    Pornind de la aceste caracteristici orientarea optim a ncperilor cldirilor de locuit este urmtoarea:

    - direcia SE (sud-est) dormitoare, camere de lucru, sufragerie, birouri; - direcia SV (sud-vest) joc copii, sala de mese, camera de zi, sal de lectur; - direcia NE (nord-est) ateliere, depozite, buctrii, anexe pentru prepararea

    hranei; - direcia NV (nord-vest) intrri, vestibule, degajamente, circulaie, baie,

    grupuri sanitare, spltorie, garaj.

    La cldirile civile, la ncperile la care se apreciaz c iluminarea nu este riguros legat de destinaia ncperii, dimensionarea golurilor de lumin (ferestre, ui, ui balcon) se poate face pe baza raportului dintre suprafaa golurilor ferestrelor i suprafaa pardoselii ncperii conform tabelului 1.1.

    Tabelul 1.1

    Destinaia ncperilor la cldirile de locuit Raportul dintre suprafaa

    golurilor ferestrelor i suprafaa pardoselii ncperii

    - camere de zi i dormitoare 1/6 1/8

    - bi, buctrii, spltorii i usctorii 1/8 ... 1/10

    - casa scrilor 1/10 ... 1/14

    n cazul locuinelor unifamiliale, amplasate n cldiri cu suprafa construit relativ mic i regim de nlime redus (parter sau parter i etaj), se recomand ca ncperile s fie orientate astfel nct s aib nsorire maxim. n figura 1.2 este prezentat un exemplu de schem funcional a unei locuine unifamiliale.

    Pentru o locuin unifamilial componentele uzuale sunt urmtoarele: - camera de zi are o serie de funciuni legate de viaa familial (camer de

    lucru, alimentaie, odihn, lectur); camera de zi se poate completa cu un balcon sau logie;

    - dormitorul este ncperea care asigur odihna locatarilor. Suprafaa recomandat pentru un dormitor este de 14 - 16m2;

  • 1.2 Elemente de proiectare funcional a construciilor civile 7

    - parter - - etaj -

    Figura 1.2 Schema funcional a unei locuine unifamiliale P+1E - baia (grupul sanitar) trebuie s fie dotat cu cad de baie, lavoar (chiuvet),

    vas de closet i accesoriile necesare; dimensiunile bii se obin prin amplasarea obiectelor sanitare n diferite poziii innd cont de distanele minime admise ntre ele [30].

    Suprafaa recomandat pentru o baie este de 6 m2. Bile pot fi ventilate direct prin ferestre sau indirect prin canale de ventilaie. - buctria este destinat pentru pregtirea hranei i uneori pentru servirea

    mesei n familie. Buctria este dotat obligatoriu cu chiuvet de buctrie sau spltor de vase, main de gtit, dulap pentru vesel, mas etc. Suprafaa recomandat pentru buctrie este de 8 10 m2;

    - cmara - este un spaiu de depozitare care se amplaseaz n buctrie sau n imediata vecintate a acesteia;

    - holurile, vestibulurile, sasurile sunt spaii de circulaie dimensionate din condiia de circulaie comod i de manevrare a mobilierului. Distanele minime pe orizontal de amplasare a obiectelor sanitare n bi i buctrii sunt prezentate n tabelul 1.2. Tabelul 1.2

  • 8 Introducere - 1

    Distana se msoar Distane minime [mm]

    de la pn la

    fr spaiu de circulaie pe

    lng persoana care folosete

    obiectul sanitar

    cu spaiu de circulaie pe

    lng persoana care

    folosete obiectul sanitar

    Observaii, schem

    - perete lateral 450 1050

    - axa altui lavoar

    700 -

    - axa lavoarului

    - faa frontal a lavoarului de pe alt perete

    a = 50 b = 1000

    -

    a

    bc

    Pentru a > 1000, c 450 - faa

    lateral a lavoarului

    - faa frontal a closetului sau

    bideului

    c > 600 a = 400

    -

    - faa frontal a lavoarului

    - faa lateral a closetului sau

    bideului

    d = 2400,4 c pt. c = 0 600

    d = 500 e < 600

    - e

    c

    da

    - peretele opus 600 1100 - faa frontal a

    altui lavoar e = 1200 e = 1200

    - faa frontal a lavoarului

    - faa frontal a closetului sau

    bideului f = 500 -

    - faa lateral a lavoarului

    - axa closetului sau bideului

    400 -

    e

    f

    - buza czii de du

    - perete 0 a = 600

    a

  • 1.2 Elemente de proiectare funcional a construciilor civile 9

    Distana se msoar Distane minime [mm]

    de la pn la

    fr spaiu de circulaie pe

    lng persoana care folosete

    obiectul sanitar

    cu spaiu de circulaie pe

    lng persoana care

    folosete obiectul sanitar

    Observaii, schem

    -faa frontal a lavoarului

    b = 500 -

    - faa frontal a closetului, bideului

    c = 400 -

    - buza czii de du

    - axa closetului sau bideului

    d = 300 -

    - axa czii de du

    - perete (la cabine

    individuale)

    450 -

    c

    b

    d

    - faa lateral a chiuvetei

    - maina de gtit

    b = 350 -

    - axa chiuvetei sau spltorului

    - perete c = 400

    - faa frontal a spltorului sau chiuvetei

    - perete sau mobilier

    d = 600 1100

    bd

    c

    d

    1.3 NOIUNI DESPRE DESEN

    Formate pentru desen

    Pentru executarea desenlor de constucii se utilizez formate standardizate [47], conform tabelului 1.3 n care sunt trecute i dimensiunile chenarului. n cazul n care nu se poate folosi unul din formatele standard din cauza dimensiunilor mari ale cldirii ce se proiecteaz se admite folosirea unor formate prelungite denumite formate alungite speciale i formate alungite excepionale.

  • 10 Introducere - 1

    Tabelul 1.3 Distana ntre chenar i

    marginea formatului Simbol Format

    Dimensiunile formatului [mm] La latura de

    ndosariere La celelalte laturi

    A0 841 x 1189 20 5 A1 594 x 841 20 5 A2 420 x 594 20 5 A3 297 x 420 20 5 A4 210 x 297 20 5

    Formatele alungite speciale sunt formate de preferina a doua, obinute prin alungirea dimensiunii de baz astfel nct lungimea formatului alungit s fie multiplu ntreg de limea formatului de baz ales. n tabelul 1.4 sunt prezentate cteva formate alungite speciale.

    Tabelul 1.4

    Simbol format alungit Dimensiunile formatului [mm]

    A3 x 3 420 x 891 A3 x 4 420 x 1189 A4 x 3 297 x 630 A4 x 4 297 x 841 A4 x 5 297 x 1051

    Formatele alungite excepionale sunt formate de preferina a treia, obinute prin alungirea dimensiunii de baz astfel nct lungimea formatului alungit s fie multiplu ntreg de limea formatului de baz ales. n tabelul 1.5 sunt prezentate cteva formate alungite excepionale.

    Tabelul 1.5

    Simbol format alungit excepional Dimensiunile formatului [mm]

    A0 x 2 1189 x 1682 A0 x 3 1189 x 2523 A1 x 3 841 x 1783 A1 x 4 841 x 2378 A2 x 3 594 x 1261 A2 x 4 594 x 1682 A2 x 5 594 x 2102

  • 1.2 Elemente de proiectare funcional a construciilor civile 11

    A3 x 5 420 x 1486 A3 x 6 420 x 1783 A3 x 7 420 x 2080 A4 x 6 297 x 1261 A4 x 7 297 x 1471 A4 x 8 297 x 1682 A4 x 9 297 x 1892

    Scri pentru desen Scara este raportul ntre dimensiunea liniar a reprezentrii unui segment al unui obiect pe un desen original i dimensiunea liniar real a segmentului corespunztor obiectului nsui. Acest raport se exprim sub forma 1 : 1, 1 : X , X : 1. Dup cum se observ acestea sunt de trei tipuri: de mrire, de mrime natural i de micorare. Scrile de reprezentare uzuale utilizate n desenul tehnic pentru construcii sunt prezentate n tabelul 1.6.

    Tabelul 1.6

    Scri de mrire 50 : 1 5 : 1 20 : 1 2 : 1 10 : 1

    Scar de mrime natural 1 : 1

    Scri de micorare

    1 : 2 1 : 20

    1 : 200 1 : 2000

    1 : 5 1 : 50 1 : 500

    1 : 5000

    1 : 10 1 : 100

    1 : 1000 1 : 10000

    n cazuri justficate i numai dac este necesar se pot folosi i scrile rezultate

    din cele indicate n tabel prin nmulirea cu 10n (n=1,2,3) a numrtorului (n cazul scrilor de mrire) sau numitorului (n cazul scrilor de micorare).

    Scara desenului se alege funcie de complexitatea i dimensiunile obiectivului de reprezentat i de destinaia desenului respectiv. Ea trebuie s fie suficient de mare pentru a permite interpretarea corect a datelor furnizate de desenul respectiv. Scara i dimensiunile obiectului de reprezentat influeneaz alegerea formatului de desen. Scara desenului se nscrie n indicator la rubrica corespunztoare.

    n cazul n care pe un desen sunt utilizate mai multe scri de reprezentare, scara fiecrei reprezentri se indic lng sau sub notarea reprezentrii respective.

    Indicatorul pentru desen Indicatorul desenului de construcii are forma dreptunghiular i este amplasat n colul din dreapta jos al planei, alipit de chenar, cu latura lung paralel cu baza

  • 12 Introducere - 1 formatului, completat cu datele necesare identificrii desenului [30].

    Indicatorul are trei mrimi: - indicator mare (figura 1.3), folosit la desenele n format mai mare dect A3; - indicatorul mic (figura 1.4), folosit la desenele n format A3; - indicatorul ngust (figura 1.5), folosit la desenele proiectelor i detaliilor tip care se

    multiplic i prin tipar.

    85 80 20

    70 15185

    3020

    50

    1 2 3

    4 5 67

    8

    Figura 1.3 Indicatorul mare

    55 50 1522

    18

    55 12120

    40

    1 2 3

    7

    84 5 6

    Figura 1.4 Indicatorul mic

    25

    65 20 75 15 10185

    1 2 34

    5 6 7 8

    Figura 1.5 Indicatorul ngust

  • 1.2 Elemente de proiectare funcional a construciilor civile 13

    Modul de completare a csuelor indicatorului se face conform indicaiilor din tabelul 1.7.

    Tabelul 1.7 Csua Elementele care se nscriu Observaii

    1 Denumirea sau iniialele instituiei proiectante i eventual subunitatea sa -

    2

    Denumirea proiectului, locul construciei i numele beneficiarului iar la indicatorul ngust: denumirea proiectului tip (obiectivului), iar la detalii tip grupa din care fac parte

    3 Indicativul (numrul) proiectului

    Denumirea i indicativul proiectelor rmn neschimbate n toate desenele aceluiai proiect

    4

    n cele trei coloane se vor scrie: calitatea (proiectat, desenat, verificat, control STAS, aprobat), numele n clar i semntura persoanelor n cauz

    Liniatura csuei numrul rndurilor se stabilete dup necesitate

    5 Scara sau scrile desenului, iar dedesupt data ntocmirii sau a predrii proiectului

    Atunci cnd este cazul scara sau scrile grafice se figureaz deasupra indicatorului

    6 Denumirea obiectului (n cazul n care proiectul cuprinde mai multe obiecte) i titlul planei

    -

    7 Faza de proiect -

    8 Indicativul, rspectiv numrul de ordine al planei n cadrul proiectului n care este folosit

    -

    OBSERVAII 1. Meniunea nlocuiete plana nr. se trece, dac este cazul, deasupra indicatorului. 2. Vizele de aprobare, autorizaie, tampilare, timbre i eventuale observaii sau indicaii speciale

    necuprinse n csue se vor trece pe desen n stnga indicatorului, dar ct mai aproape de el 3. Modificrile, observaiile i adnotrile se vor nscrie desupra indicatorului pe o fie limitat de

    lungimea acestuia. Spaiul ocupat va fi alipit de indicator, folosind o liniatur dup necesiti. La ntocmirea desenelor de construcii se folosesc tipuri i grosimi de linii conform tabelului 2.5. Grosimea de baz b se alege n funcie de mrimea i natura desenului ntre 0,4 2 mm. Clasa de grosime se simbolizeaz printr-o cifr astfel:

    - linia groas (b) prin cifra 1; - linia mijlocie (aproximativ b/2) prin cifra 2; - linia subire (aproximativ b/4) prin cifra 3.

  • 14 Introducere - 1 Tabelul 1.8

    Tipul liniei Destinaia

    Groas (C1) Contururi de seciuni, tabele, chenare pentru desene

    Mijlocie (C2)

    Contururi i muchii nevzute n vederi i seciuni Curbe de nivel principale Construcii geometrice

    Subitre (C3)

    Linii de cot, linii ajuttoare de cot, hauri, axe de goluri la ui i ferestre, linii de referire sau indicaie pentru cote, notri sau observaii scrise pe desen, curbe de nivel curente

    Subire cu zig zag (C3)

    Linii de ruptur i ntreruperi

    Continu (C)

    Subitre ondulat (C3)

    Linii de ruptur i ntreruperi

    Mijlocie (I2) Contururi i muchii acoperite de alte elemente ntrerupt (I) Subire (I3) Pri situate n faa planului de secionare

    Mijlocie (P2) Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate la C3 i P3 Linie punct (P)

    Subire (P3) Axele geometrice ale pieselor

    componente Trasee de secionare Linii de ntrerupere

    OBSERVAII 1. Se pot utiliza i alte tipuri de linii cu obligaia s se specifice pe desen semnificaia lor 2. Liniile-punct ncep i se termin cu segmente de linie; ntretierea liniilor-punct se face numai prin

    segmente

  • CAP 2. NTOCMIREA PLANELOR DE ARHITECTUR

    2.1 PLANURI ORIZONTALE Seciunea orizontal fcut printr-o construcie la un nivel caracteristic se numete plan. Planurile orizontale se fac cu vedere, ceea ce nsemn c pe lng reprezentarea cu linii mai groase a ceea ce este secionat se reprezint cu linii mai subiri ceea ce vedem cnd privim n jos, aceasta pentru o mai bun nelegere a desenului (parapetul ferestrelor, praguri de ui, scri, etc.).

    La o cldire cu mai multe niveluri se vor ntocmi planurile orizontale la fiecare nivel sau, dac nivelurile coincid ca alctuire, se va ntocmi un plan nivel curent precizndu-se cotele la care acest plan trebuie repetat.

    Axe i perei Desenarea planurilor orizontale se ncepe prin stabilirea axelor cldirii proiectate inndu-se cont n acelai timp de tipul structurii de rezisten. La cldirile de locuit cu regim mic de nlime (2 3 niveluri) structurile utilizate n mod obinuit sunt cele cu perei de rezisten din zidrie portant. Pereii acestui tip de structuri se pot realiza din crmid presat plin, crmid eficient, beton celular autoclavizat (BCA), blocuri de beton pentru zidrii etc. Poziia axelor i grosimile pereilor de rezisten la structurile din zidrie portant este dat n tabelul 2.1. Axele se deseneaz cu linie-punct subire. La intersecia pereilor de rezisten (coluri, ramificaii etc) acetia se realizeaz prin eserea crmizilor, reprezentarea pe desen fcndu-se ca n figura 2.1.

    375

    375

    25

    375

    125 75

    375

    25

    25

    Figura 2.1 Reprezentarea interseciilor, colurilor i ramificaiilor la perei

    Pereii despritori din zidrie de crmid plin utilizai pentru

    compartimentare pot avea grosimea de 125 cm atunci cnd au suprafa mai mare de 9 m2, cnd pe ei sunt amplasate obiecte sanitare sau cnd este necesar o mai bun izolare fonic i de 75 cm cnd suprafaa lor este mai mic de 9 m2 i nu au amplasate pe ei obiecte sanitare. n cazul utilizrii de blocuri ceramice tip POROTHERM pereii

  • 20 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    despritori sunt de 10 cm. Pereii despritori nu au axe i se separ de pereii de rezisten (figura 2.1).

    Tabelul 2.1

    Poziia axului Tipul de perete

    Grosimea peretelui

    exterior de rezisten

    [cm]

    Grosimea peretelui

    interior de rezisten

    [cm] perete exterior perete interior

    Perei din crmid

    presat plin 375 25

    3712

    525

    exte

    rior

    5

    inte

    rior

    Perei din crmid eficient 30 25

    3012175 5

    inte

    rior

    exte

    rior

    Perei din blocuri de beton pentru

    zidrii

    375 ; 30 25 similar cu cei de carmid plin sau eficient

    Perei din blocuri ceramice tip

    POROTHERM 38; 30 25

    51238

    25

    inte

    rior

    exte

    rior

    5

    125 12525

    Goluri pentru ui i ferestre

    Pe planurile orizontale, dup reprezentarea pereilor de rezisten i despritori se reprezint golurile pentru ui i ferestre, suprafaa necesar a ferestrelor rezultnd din necesitatea asigurrii unui iluminat natural corespunztor cum s-a artat n cap. 1. n

  • 2.1 Planuri orizontale 21 general golurile uilor i ferestrelor sunt standardizate. Modul de reprezentare al uilor i ferestrelor este indicat n tabelul 2.2.

    Tabelul 2.2 Denumire Reprezentare convenional

    cu 1 canat cu 2 canaturi

    Ui simple, fr prag

    2.1090

    2.101.50

    Ui simple, cu prag

    Ui duble sau cuplate cu deschidere n acelai sens, cu prag

    Ui batante

    Ui (glasvanduri) cu pri laterale fixe

    Ui (glasvanduri) n 3 i 4 canaturi

    U armonic

    Ui glisante

    Ferestre simple, fr i cu urechi

    1.201.50

    p=80 p=80

    1.201.50

    Ferestre duble, fr i cu urechi

    p=80 p=80

    1.201.50

    1.201.50

    Ui ferestre duble sau cuplate, fr i cu urechi

    901.50

    p=80

    802.30 2.30

    80

    p=80

    901.50

  • 22 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    Dimensiunile de baz pentru golurile de ui se aleg astfel [37] : - orizontale, limea L, avnd valori multiple de 10 cm ncepnd de la 70 cm

    pn la 100 cm i multiplu de 30 cm ncepnd de la 120 cm; - verticale, nlimea H, avnd valori multiplu de 10 cm ncepnd de la 190 cm

    pn la 240 cm. Dimensiunile de baz pentru golurile de ferestre se aleg astfel [37] : - orizontale, limea L, avnd valori multiplu de 30 cm ncepnd de la 60 cm; - verticale, nlimea H, avnd valori multiplu de 30 cm ncepnd de la 60 cm.

    n mod convenional, n plan se indic toate golurile chiar dac datorit poziiei lor, planul de secionare ales nu le intersecteaz. Pentru a se indica poziia lor, pe nlime, se noteaz la interior nlimea parapetului (nlimea peretelui de sub gol, msurat de la cota pardoselii).

    Ua de intrare n cldire se deschide spre exterior (conform normelor de paz contra incendiilor). Uile de intrare n camere se vor deschide astfel ca la intrare s se aib ca privelite ntreaga ncpere, iar traiectoria descris la deschidere s nu se intersecteze cu traiectoria altor ui.

    Reprezentarea scrilor. Calculul funcional al casei scrilor

    Scara este elementul care asigur circulaia pe vertical ntre nivelurile cldirii, precum i evacuarea persoanelor din cldire n caz de pericol (incendii, cutremur etc.). Scara principal are un dublu rol i n consecin la stabilirea dimensiunilor ei trebuie s in seama de toate prescripiile referitoare la asigurarea circulaiei comode pe vertical i accesul spre exterior n timpul cel mai scurt i n condiii de siguran deplin.

    n planurile orizontale se deseneaz poriunea de scar ce se vede direct sub planul de secionare. Linia care arat la ce nlime fa de pardoseal a fost secionat scara se numete linie de secionare i este reprezentat printr-o linie ce face 45 cu peretele care mrginete rampa n direca sensului de urcare. La desenarea scrilor se indic sensul de urcare prin linia pailor prevzut cu un cercule la plecare i o sgeat la cellalt capt.

    Pentru a putea reprezenta scara n plan orizontal este necesar s se stabileasc tipul scrii i dimensiunile pentru trepte i rampe, ceea ce n practica inginereasc se numete calculul funcional al casei scrilor.

    n cazul cldirilor de locuit la care aria nivelului este pn la 200-300 m2 se admite o singur cale de evacuare. n celelalte cazuri sunt necesare dou sau mai multe ci de evacuare. n toate cazurile scara se amplaseaz n casa scrii, care trebuie s fie pe ct posibil iluminat direct i ventilat natural. Pentru a se asigura funciunile unei scri se stabilesc dimensiunile principale ale acesteia. Dimensiunile funcionale ale unei scri (figura 2.2) sunt:

    - limea rampei i a podestului (lr, lp); - nlimea i limea treptei (htr, btr); - numrul de trepte (n);

  • 2.1 Planuri orizontale 23

    - distana liber ntre rampe (d); - nlimea balustradelor (hbalustrad); - nlimea liber a scrii (a).

    Figura 2.2 Dimensiuni funcionale ale unei scri cu dou rampe paralele

    Stabilirea limii rampei (lr) i a podestului (lp) se face n concordan cu normele privind evacuarea n caz de incendiu. Limea liber minim a rampelor drepte i a podestelor la scri se stabilete n funcie de destinaia cldirii i tipul scrilor (principal sau secundar). Limea rampelor de scar se msoar ntre perete i balustrad sau ntre dou balustrade ale aceleiai rampe. La cldirile de locuit limea rampei i a podestului se alege conform tabelului 2.3 [35], limea rampei corelndu-se cu cea determinat din condiia de evacuare a fluxurilor de oameni din cldire. La scrile utilizate de mai mult de 5 persoane, limea rampei se determin din tabelul 2.4, n funcie de numrul de fluxuri necesare pentru evacuare. Prin flux de

  • 24 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    persoane se nelege raportul dintre numrul de persoane care trebuie s treac prin calea de evacuare (determinat pentru etajul cel mai aglomerat) i capacitatea de evacuare a unui flux (la cldiri de locuit cca. 90 pers). Pentru a se asigura un flux continuu limea podestului (lp) unei scri trebuie s fie cel puin egal cu limea rampei (lr). Tabelul 2.3

    Limea liber, minim* a rampelor i podestelor n [m], pentru scri Destinaia construciei (cldirii)

    principale secundare maxim 2 niveluri 0,95

    3 ... 5 niveluri 1,05 6 ... 8 niveluri 1,20 Cldiri de locuit

    9 sau mai multe niveluri 1,25

    0,90**

    OBSERVAII

    Se admite reducerea limii libere cu max. 5 cm (n fiecare parte) reprezentnd grosimea minii curente a balustradei scrilor.

    La scrile secundare ale cldirilor de locuit, limea rampelor i podestelor poate fi de 0,85 m, n cazul apartamentelor grupate la scar Tabelul 2.4

    Nr. de fluxuri Limea lr necesar [m] 1 0,90 ... 1,00 2 1,10 ... 1,20 3 1,60 ... 1,70 4 2,10 ... 2,20 5 2,50 ... 2,70

    Alegerea nlimii treptei (htr) se face n funcie de destinaia cldirii (cldire de

    locuit, social-cultural etc.) i de tipul de scar al cldirii (principal sau secundar). n funcie de nlimea treptelor scrile se pot clasifica n: - scri cu trepte joase, htr

  • 2.1 Planuri orizontale 25 cm64...62bh2 trtr =+ (2.1)

    Treptele ce aparin aceleiai rampe trebuie s aib aceeai nlime pe toat desfurarea.

    La scrile cu rampe curbe sau cu trepte balansate se au n vedere urmtoarele: - linia pasului pe care se msoar n proiecie orizontal limea treptelor (btr) se consider la distana de max. 50 cm de la mna curent spre arcul mic al curbei, pentru treptele cu lungime pn la 1 m i de max. 60 cm pentru cele cu o lungime mai mare de 1 m; - balansarea se repartizeaz pe un numr suficient de mare de trepte, astfel nct limea lor s fie de min. 12 cm n partea cea mai ngust i de btr + 20 cm n partea cea mai lat, msurat pe o paralel la linia pasului (figura 2.3); - limea poriunilor de scar cu trepte balansate sau rampe curbe, la care unghiul de rotire este mai mare de 45, trebuie s fie de minim 1,20 m.

    Figura 2.3 Scar cu trepte balansate

    Numrul de trepte (n), pe nlimea unui nivel se determin cu relaia:

    tr

    etj

    hH

    n = (2.2)

    nlimea etajului Hetj reprezint distana dintre cotele finite a dou niveluri consecutive (figura 2.4). Aceasta se va alege astfel nct mprirea s se fac exact, iar la scrile cu dou rampe n s rezulte numr par.

    Geometric nlimea etajului se stabilete cu ajutorul formulei:

    pardplibetj hhHH ++= (2.3) n care: Hlib nlimea liber a etajului definit ca distana dintre cota finit a pardoselii i tavanul aceleiai ncperi (la cldirile de locuit Hliber 2,55m);

  • 26 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    hp grosimea plcii de rezisten a planeului (fr finisaje); la planeele curente din plci i grinzi de beton armat grosimea este de 10 12 cm; hpard grosimea pardoselii (funcie de destinaia ncperii).

    Figura 2.4 Stabilirea nlimii etajului Distana liber dintre rampe (d) trebuie s fie 25cm din condiia de a putea conduce un furtun de incendiu. nlimea parapetelor (hbalustrad) se stabilete din condiia de siguran a circulaiei pe scar [48] (la cldirile de locuit aceasta are valoarea minim de 0,80m) ;

    nlimea liber a scrii (a) n cazul unor rampe paralele pe vertical (suprapuse) msurat ca n figura 2.5 este de min. 2,00 m, n cazul scrilor principale i min. 1,90 m n cazul scrilor secundare [47]. Pentru scrile care nu sunt destinate evacurii n caz de pericol, nlimea (a) se poate reduce la 1,70 m atunci cnd alte considerente nu cer nlimi mai mari.

    Figura 2.5 nlimea liber a scrii

  • 2.1 Planuri orizontale 27

    Se recomand ca ntre nivelul parterului i cel al terenului s existe o diferen de nivel egal cel puin cu nlimea unei trepte.

    Diferena maxim de nivel ntre parter i teren trebuie s in sema de faptul c la cldirile amplasate la strad se admit socluri de cel mult 90 cm de la nivelul trotuarului.

    Cotarea desenului de construcii. Cotarea planurilor orizontale

    Prin cotarea unui desen de construcii se nelege nscrierea n acel desen a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinarea precis i clar a tuturor elementelor reprezentate. Cotarea, conform prevederilor normelor n vigoare [30], [37], [47] i [48], trebuie fcut n aa fel nct s nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Msurarea direct pe desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz a fi executate. Linia de cot indic lungimea sau unghiurile la care se refer cota i pe care se nscrie valoarea dimensiunii respective. Fiecare dimensiune are o linie de cot corespunztoare. Liniile de contur, axele, liniile ajuttoare i prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cot. Liniile de cot se traseaz paralel cu dimensiunile la care se refer.

    Distana ntre dou linii de cot succesive, ca i distana dintre linia de cot cea mai apropiat i elementul cotat, va fi de minimum 7 mm. Poziionarea liniilor de cot succesive se face ncepnd cu linia pentru cotele pariale, trasat n imediata apropiere a elementului i terminnd cu linia pentru cota total.

    Liniile ajuttoare se folosesc pentru delimitarea poriunilor cotate, n cazurile cnd linia de cot nu taie conturul elementului. Liniile ajuttoare sunt perpendiculare pe liniile de cot, pornesc de la conturul elementului reprezentat sau de la o distan apropiat de acesta i depesc liniile de cot cu aproximativ 2 mm. Cota propriu - zis indic valoarea numeric a dimensiunii considerate, n unele cazuri ea putnd fi exprimat printr-o liter. Cotele se scriu imediat desupra liniei de cot la aproximativ 1 mm distan i pe ct posibil la mijlocul intervalului. Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic i nu permite scrierea cotei, aceasta va fi scris pe prelungirea liniei de cot, respectiv n intervalul cotei vecine. n cazul unui ir de distane mici, cotele se scriu alternant, peste i sub linia de cot, n dreptul unei linii de indicaie. Cotele nscrise nu trebuie s fie intersectate de linii din desen care pot mpiedica citirea lor sau pot produce confuzii. Haurile unui cmp i semnele convenionale se ntrerup pentru scrierea cotelor. Cotarea se face prin linii subiri, iar delimitarea distanelor se face prin puncte sau linii scurte nclinate la 45.

    Pe desenele de ansamblu, dac specificul desenului nu are alte reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1.00 m se indic cu dou zecimale (chiar dac acestea

  • 28 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    sunt zero), iar cele mai mici de 1.00 m se indic n centimetri (25, 30 etc). Dac trebuie indicai mm acetia se nscriu sub form de exponent (375, 125 etc). Pe desenele de detaliu cotarea se poate face i n mm.

    Pe desenele de ansamblu se nscriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute iar pe desenele de detaliu elementele se coteaz cu dimensiunile de execuie (ex: grosimea pereilor de crmid n desenele de ansamblu se coteaz cu 75, 125, 25, 30, 375 etc., iar n desenele de detaliu se coteaz 63, 115, 24, 29, 365 . La cotarea unui plan orizontal apar n general urmtoarele grupri de cote:

    - cote exterioare; - cote interioare.

    Pentru cotarea exterioar se utilizeaz trei linii de cot care se traseaz continue de la un capt la altul al cldirii, att transversal ct i longitudinal.

    Cotarea golurilor de ui din pereii exteriori se va face pe prima linie de cot exterioar, pe acesta marcndu-se poziia golului i limea golului / nlimea golului. Pe linia a doua de cot se dau distanele ntre axele cldirii (pentru structurile din zidrie). Pe linia a treia de cot se trece lungimea sau limea total a cldirii. Liniile prin care s-au trasat axele (linii-punct) se continu pn depesc ultima linie de cot. Axele de trasare ale construciei se noteaz cu cifre arabe i litere majuscule, nscrise n ptrate, cu latura de 6 ... 9 mm, dup scara desenului. Axele transversale sau radiale ale unei construcii se noteaz cu cifre i axele longitudinale sau circulare cu litere.

    La cotarea interioar se disting liniile de cot continue, de la un capt la altul al cldirii, pe care se marcheaz grosimea pereilor intersectai i dimensiunea ncperii i liniile care coteaz golurile de ui interioare. Acestea se coteaz astfel ca s rezulte poziia fa de peretele cel mai apropiat i limea golului / nlimea golului.

    nlimea la care ncep golurile de ferestre (fa de pardoseal), adic parapetul, se coteaz n interior prin nscrierea p = ... , nlimea minim a acestuia fiind de 80 cm.

    n ncperi se va scrie destinaia ncperii, tipul de pardoseal utilizat i suprafaa n m2. Cotarea scrilor reprezentate n planul orizontal trebuie s furnizeze informaii suficiente pentru dimensiunile funcionale ale acestora.

    Un exemplu privind alctuirea i reprezentarea unor planuri orizontale este dat n figurile 2.6 - 2.7.

  • 2.1 Planuri orizontale 29

    Figura 2.6 Plan parter

  • 30 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    Figura 2.7 Plan etaj

  • 2.1 Planuri orizontale 31 2.2 SECIUNI VERTICALE

    Locul pe unde se fac seciunile verticale, precum i traseul seciunilor sunt indicate pe planurile orizontale. Planul imaginar de seciune se alege astfel nct s cuprind ct mai multe elemente (ui, ferestre, balcoane etc.). n acest scop traseul seciunii poate fi drept sau frnt. Pe linia care arat locul de secionare se indic prin sgei sensul n care se privete. n funcie de complexitatea alctuirii pe vertical pentru o cldire se ntocmesc una sau mai multe seciuni verticale, astfel nct s se indice toate aspectele legate de aceast alctuire.

    n cazul cldirilor cu mai multe niveluri este obligatorie efectuarea unei seciuni prin casa scrii. Seciunea prin casa scrii se va face astfel nct s poat fi redate ambele rampe i balustradele acestora, adic planul de seciune va trece printr-o ramp i se va privi spre cealalt.

    Seciunea vertical curent se ncepe prin trasarea liniei orizontale care reprezint cota 0.00 (de regul cota pardoselii finite de la parter). Pe aceasta se marcheaz toate elementele secionate sau vzute direct n direcia sensului n care s-a privit. Din aceste puncte se ridic linii verticale subiri pe toat nlimea cldirii. Pe vertical se msoar Hliber , hp, hpard, de attea ori, cte niveluri are cldirea, ducndu-se linii orizontale. Acestea mpreun cu cele verticale trasate anterior formeaz un caroiaj ajuttor care se prelucreaz astfel nct tot ce este secionat s se reprezinte cu linie mai accentuat iar ceea ce este vzut n alt plan , cu linie mai uoar. Modul de mbinare ntre perei i planee se rezolv n funcie de structura de rezisten i de tipul planeului.

    Acoperiul se indic prin conturul exterior. n seciunea vertical pot fi reprezentate ns i elementele de alctuire ale arpantei. La acoperiurile tip arpant, se va lsa o streain de 40 80 cm lime de aceeai mrime pe tot conturul cldirii.

    n cazul acoperiurilor de tip teras, cu pant redus (2 7% pentru cele necirculabile i 1,5 4 % pentru cele circulabile) se traseaz cu o linie partea superioar a tuturor straturilor ce alctuiesc terasa. Pe conturul acoperiului teras se prevede un atic ce constituie n acelai timp i parapet de siguran. nlimea aticului pentru terase circulabile se ia minim 90 cm, iar la cele necirculabile 30 cm.

    n figura 2.8 este prezentat o seciune vertical curent. Seciunea vertical prin casa scrilor se deseneaz dup aceleai principii ca i

    seciunea vertical curent, deosebit fiind realizarea seciunii prin scar. Pentru aceasta se marcheaz pe linia orizontal ce reprezint cota 0.00, limea podestelor i a treptelor (conform planurilor orizontale) ridicndu-se linii verticale din aceste puncte. Atunci cnd avem scri cu dou rampe, pe orizontal se traseaz la mijlocul etajului pe limea podestului o linie ce reprezint cota pardoselii finite a podestului intermediar.

    Rampa secionat se deseneaz cu linii mai accentuate dect rampa nesecionat, punndu-se n eviden continuitatea ei cu cele dou podeste. Placa de rezisten a rampelor pentru scrile realizate din beton armat monolit este de 7 ...12 cm.

  • 32 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    Cotarea seciunilor verticale Cotarea seciunilor verticale se face n principal cu ajutorul cotelor de nivel. Cota de nivel este valoarea numeric a diferenei de nlime dintre un punct al construciei i un reper de nivel stabilit pentru referire. Pentru cotele de nivel relative, n general se alege ca reper suprafaa pardoselii finite a parterului corpului principal al cldirii. Cotele de nivel se indic n metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea sunt zero), indiferent de modul de nscriere a celorlalte dimensiuni. Cota nivelului-reper se indic prin 0.00, cotele de deasupra nivelului-reper sunt precedate de semnul (+), iar cotele de sub acesta sunt precedate de semnul (-). La nscrierea cotelor de nivel se utilizeaz simboluri triunghiulare astfel:

    - pentru cotele relative raportate la reperul construciei simbolul se negrete pe jumtatea din dreapta;

    - pentru cotele relative, raportate la un nivel-reper din afara construciei, simbolul nu se nnegrete.

    Figura 2.8 Seciune vertical curent

  • 2.1 Planuri orizontale 33

    n proiecii verticale (seciuni, elevaii, faade) simbolul se deseneaz cu vrful aezat pe linia care indic nivelul cotat, orientat n sus sau n jos; cota se scrie deasupra braului orizontal, trasat la stnga sau la dreapta simbolului. Pentru a pune n eviden alctuirea din materiale diferite a unui ansamblu se folosesc reprezentri convenionale. Haurile se traseaz echidistant la 45 fa de cadrul desenului. Cnd este necesar o difereniere a suprafeelor n contact, se poate folosi i haurarea la 60 respectiv 30 fa de cadrul desenului. Pe cmpuri nvecinate haurile se inverseaz ca direcie sau se decaleaz.

    Figura 2.9 Seciune vertical prin casa scrilor

  • 34 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    2.3 FAADE Faada principal este cea orientat spre partea principal de circulaie i conine n general elemente de arhitectur mai deosebite pentru a da cldirii un aspect plcut i n acelai timp s se ncadreze n ansamblul de cldiri din care face parte. n majoritatea cazurilor accesul n cldire are loc prin intrarea amplasat n aceast faad. Faadele se deseneaz la scara 1:50 sau 1:100, innd cont de planurile orizontale i seciunile deja ntocmite. Faadele se deseneaz pentru ntreaga cldire, nu se utilizeaz semnul de simetrie. Desenarea faadelor ncepe prin trasarea liniei terenului, pe care se marcheaz limea ferestrelor i distana dintre ele (conform planurilor orizontale), poziia balcoanelor, logiilor, a colurilor etc. Pe vertical, corespunztor seciunilor verticale se marcheaz nlimea soclului, parapetelor, ferestrelor, balustradelor la balcoane i a acoperiului. Prin linii accentuate se contureaz cldirea, golurile ferestrelor i uilor, logiile sau balcoanele, treptele de la intrare, soclul, acoperiul, practic toate elementele vzute direct de la nivelul terenului pn la partea superioar a acoperiului. Ferestrele se deseneaz cu dou linii reprezentndu-se i cercevelele. Nu se deseneaz umbra la ferestre. Linia terenului se deseneaz cu grosimea cea mai mare i depete limitele faadei propriu-zise. Pentru a pune n eviden elementele proeminente, pe faade se vor desena i umbrele, considernd direcia luminii la 45 din colul stnga sus, limea umbrei fiind egal cu distana de la muchia care las umbr pn la planul pe care cade umbra. Pe faade se nscrie materialul de finisaj folosit la execuie (terasit, praf de piatr, igl profilat etc) i culoarea acestuia. De asemenea pe faade se deseneaz jgheaburile i burlanele.

    Figura 2.10 Faada principal

  • 2.1 Planuri orizontale 35

    Figura 2.11 Faada lateral

    2.4 PLAN ACOPERI Planul acoperi reprezint o vedere dintr-un punct situat la o nlime mai mare dect cea a acoperiului nspre teren. Pentru ntocmirea planului acoperi se stabilete mai nti tipul acestuia: teras sau arpant.

    Planul teras este o vedere de sus a acoperiului, vedere ce conine aticul (sau marginea acoperiului) gurile de scurgere, accesul pe teras, terminaia courilor de ventilaie cnd acestea exist. Gurile de scurgere se amplaseaz astfel nct conductele prin care se continu s nu treac prin camerele de locuit pentru a nu strica estetica ncperilor i a nu deranja odihna locatarilor. Numrul de guri de scurgere rezult din considerentul ca fiecare burlan s poat evacua debitul de ap ce i revine de pe o suprafa alocat. Numrul de burlane se poate aprecia pe considerentul ca unui cm2 de burlan s i revin 1,25 ... 1,45 m2 de teras. Prin sgei orientate dup direcia de nclinare maxim a suprafeelor de scurgere se indic sensul de scurgere a apelor. Pe sgei se scrie panta de scurgere, care se calculeaz ca fiind tangenta unghiului fcut de nvelitoare cu planul orizontal.

  • 36 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    La un acoperi de tip arpant se reprezint mai nti cu linie ntrerupt conturul pereilor de rezisten de la ultimul nivel, dup care se stabilete tipul de arpant care se preteaz a fi executat. Se reprezint cu linie groas conturul exterior al arpantei precum i liniile de intersecie a apelor acoperiului (dolii, creste, coame etc.).

    Figura 2.12 Plan acoperi

  • 2.1 Planuri orizontale 37 2.5 PLAN DE SITUAIE Planul de situaie prezint amplasarea cldirii n cadrul unui amplasament sau al unei zone. Plan de situatie a imobilelor este plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, ntocmit la scrile: 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dup caz, prin care se precizeaz:

    - parcela cadastral pentru care a fost emis certificatul de urbanism; - amplasarea tuturor construciilor care se vor menine sau se vor desfiina; - modul de amenajare a terenului dup desfiinarea construciilor; - sistematizarea pe vertical a terenului i modul de scurgere a apelor pluviale; - plantaiile existente i care se menin dup desfiinare.

    Figura 2.13 Plan de situaie

  • 38 ntocmirea planelor de arhitectur- 2

    Pe plan[ se vor indica n mod distinct elementele existente, cele care se desfiineaz i cele propuse - plan de situaie, construcii noi sau umpluturi de pmnt, plantaii etc., dup caz. Pentru a se defini clar amplasarea cldirii n plan orizontal se dau cel puin dou cote fa de un reper fix (cldiri existente, borne topografice etc.) sau se indic la trei coluri ale cldirii coordonatele fa de reeaua geodezic sau topografic. Din planul de situaie este necesar s rezulte i orientarea cldirii fa de punctele cardinale, prin materializarea direciei NORD, celelalte puncte cardinale rezultnd n consecin.

    Planul de situaie trebuie s aib nscris pe el procentul de ocupare al terenului i coeficientul de utilizare a terenului coeficieni calculai cu relaiile urmtoare:

    t

    c

    SST.O.P = (2.4)

    t

    d

    SST.U.C = (2.5)

    unde:

    Sc suprafaa construit la sol [m2]; St suprafaa terenului [m2]; Sd- suprafaa desfurat a construciei [m2].

  • CAP.3 ACIUNI N CONSTRUCII

    3.1 GENERALITI n elementele structurale, solicitrile apar ca efect al diferitelor aciuni. Se consider aciune orice cauz care poate produce o stare de eforturi ntr-un element structural.

    Aciunile se modeleaz n calcule prin: - ncrcri, reprezentate prin diferite sisteme de fore (aciuni directe); - deformaii sau deplasri impuse, cum ar fi cele produse de variaiile de temperatur, de contracie i curgere lent, de tasrile de reazeme, de precomprimarea betonului (aciuni indirecte).

    Parametrii care caracterizeaz aciunile sunt: intensitatea, amplitudinea, modul i direcia de aplicare, frecvena de apariie i durata de aciune. Principalul criteriu de apreciere a modului cum acioneaz ncrcrile este frecvena de apariie a unui anumit tip de ncrcare, la o anumit intensitate maxim. n STAS 10101/0A-77 [40], clasificarea aciunilor se face n categoriile date n tabelul 3.1.

    Tabelul 3.1 Categorii de

    aciuni Simbol Mod de aciune: Exemple

    Permanente: P continuu, cu intensitate practic constant n timp

    - greutatea elementelor structurale i nestructurale de nchidere, finisaj, izolaii - efortul de precomprimare - greutatea i presiunea pmntului etc.

    Temporare: intermitent, sau cu o intensitate variabil n timp:

    Cvasipermanente C - pe durate lungi, sau n mod frecvent

    - greutatea elementelor nestructurale cu poziie variabil - contracia betonului - ncrcri din depozite, arhive etc.

    Variabile V - pot lipsi pe intervale lungi de timp, sau au intensitatea foarte variabil

    - ncrcrile climatice: zpad, vnt - ncrcri tehnologice - ncrcri din circulaia oamenilor, mobilier etc.

    Excepionale E intervin foarte rar, cu intensitate mare

    - seism - vnt n regim de rezonan - ocuri din explozii etc.

    Parametrul cantitativ care opereaz cel mai frecvent n calcule este intensitatea aciunilor. Conform principiilor de baz ale metodei de calcul la stri limit, se utilizeaz noiunile de intensiti normate i intensiti de calcul.

  • 40 Aciuni n construcii - 3 Intensitile normate ale aciunilor reprezint valori de referin, stabilite n standardele de specialitate ([40], [41], [42], [45], [46], [52]), cu considerarea variabilitii statistice pentru unele tipuri de aciuni. Intensitile normate ale aciunilor, determinate pe baz de prelucrare statistic, reprezint n general valori maxime, cu o anumit probabilitate p (%) de a fi depite ntr-o anumit perioad de timp [1]: qn = qmax p% = (1 + t cv) q (3.1)

    Pentru aciunile care nu pot fi analizate statistic, ca intensiti normate se consider valorile nominale date n standarde.

    Intensitile de calcul se obin prin nmulirea valorilor normate cu coeficienii aciunilor, ni sau i conform relaiei (3.2), prin care se ine seama de abaterile posibile n sens defavorabil fa de valorile normate, datorit variabilitii statistice a aciunilor. Coeficienii ni, pentru fiecare aciune n parte, se stabilesc pentru verificrile la diferite stri limit conform standardelor i normelor de specialitate.

    in nqq = (3.2)

    n cadrul unor stri limit, pentru intensitile de calcul se utilizeaz i noiunea de fraciune de lung durat a aciunilor. Aciunile cvasipermanente Cn se consider n ntregime de lung durat, ca i cele permanente Pn. Pentru aciunile variabile Vn, se admite c o parte din acestea, obinute prin multiplicare cu coeficientul nd 1,0, pot fi aplicate timp ndelungat, restul aciunii considerndu-se de scurt durat. n consecin, fraciunea de lung durat a aciunilor se obine din relaia: Pn + Cn + ndVn (3.2a) Pentru determinarea celor mai defavorabile solicitri posibile n orice seciune de calcul a elementelor structurale, efectul aciunilor se cumuleaz n cadrul unor grupri. Prin gruparea aciunilor se ine seama de posibilitatea apariiei simultane, cu efect defavorabil, a diferitelor aciuni considerate cu valoarea lor de calcul, avnd n vedere specificul strii limit la care se face verificarea. n tabelul 3.2 se prezint cele dou categorii de grupri ale aciunilor, utilizate n determinarea celor mai defavorabile efecte ale acestora: gruprile fundamentale i gruprile speciale. n gruprile fundamentale GF se consider:

    - aciunile permanente Pi; - aciunile temporare, cvasipermanente Ci sau variabile Vi, a cror prezen simultan este practic posibil.

    n gruprile speciale GS se consider: - aciunile permanente Pi; - aciunile temporare (Ci i Vi), a cror prezen n momentul apariiei unei

    aciuni excepionale este posibil; dac aciunea excepional E este seismul, dintre aciunile temporare se iau n considerare numai cele gravitaionale;

  • 3.1 - Generaliti 41

    - o aciune excepional, E. Intensitile de calcul ale aciunilor, n gruprile fundamentale i speciale se

    calculeaz cu relaiile (3.3 ... 3.7) din tabelul 3.2.

    Tabelul 3.2 Starea limit la care se face verificarea Gruparea de ncrcri Relaia

    Gruparea fundamental de ncrcri GF

    ++i

    niig

    ni

    ii

    i

    nii VnnCnPn (3.3a)

    De rezisten i de stabilitate

    ++i

    niigi

    ni

    ii

    i

    nii VnnCnPn (3.3b) SLU

    De oboseal obn

    ii

    di

    i

    ni

    i

    ni VVnCP +++ (3.4)

    ++i

    nig

    i

    ni

    i

    ni VnCP (3.5a)

    Verificri sub efectul ncrcrilor totale de

    exploatare

    ++i

    nigi

    ni

    ii

    ni VnCP (3.5b) SLEN

    Verificri sub efectul fraciunilor de lung durat

    ni

    i

    di

    i

    ni

    i

    ni VnCP ++ (3.6)

    Gruparea special de ncrcri GS

    SLU De rezisten i stabilitate ni

    i

    di

    i

    ni

    i

    ni VnCP ++ + E1 (3.7)

    n relaia (3.4), niV sunt date de ncrcrile variabile care nu produc oboseala,

    iar Vob de aciunea care produce ciclurile de solicitare. Relaiile (3.3a, 3.5a) se utilizeaz la calculele obinuite (neautomatizate) ng

    fiind coeficientul de grupare n cazul n care se iau mai multe aciuni variabile, coeficient cu valoare subunitar ce ine seama de probabilitatea redus ca aceste aciuni s apar simultan cu intensitatea lor maxim.

    Valorile pe care le ia ng sunt urmtoarele: - 1,0 n cazul unei singure ncrcri variabile; - 0,9 n cazul a dou sau trei ncrcri variabile; - 0,8 n cazul a patru sau mai multe ncrcri variabile. Relaiile (3.3b, 3.5b) se aplic n cazul n care se utilizeaz mijloace de

    automatizare a calculelor. Coeficienii de grupare ngi se vor adopta cu valori diferite pentru verificri n

    puncte diferite i pentru diferitele ncrcri astfel: - 1,0 pentru ncrcarea cea mai important din punctul de vedere al verificrii

    efectuate; - 0,8 pentru urmtoarele dou ncrcri; - 0,6 pentru celelalte ncrcri.

  • 42 Aciuni n construcii - 3 La strile limit ale exploatrii normale pentru verificri sub efectul ncrcrilor totale de exploatare se consider cel mult dou ncrcri variabile. Pentru simplificarea relaiilor, n situaiile n care coeficienii ncrcrilor ni au valoarea unitar, nu s-au mai scris n tabelul 3.2.

    Pentru aciunile variabile de pe planeele cldirilor etajate, n situaii n care este improbabil ca acestea s acioneze cu intensitate maxim, se pot introduce coeficieni suplimentari de reducere, denumii coeficieni de simultaneitate. Eforturile secionale produse de aciunile grupate conform relaiei (3.3) se numesc obinuit eforturi de calcul (M, N, Q, Mt), iar cele care sunt produse de aciunile grupate conform relaiilor (3.4 3.7), eforturi de exploatare (ME, NE, QE, EtM ). Alte reguli privind alctuirea gruprilor de ncrcri sunt date n STAS 10101/0A-77 [40]. 3.2 NCRCRI PERMANENTE

    ncrcrile permanente, datorate unor cauze cu caracter permanent, ca greutatea elementelor de construcie (inclusiv a elementelor portante i de nchidere), greutatea i mpingerea pmntului (terasamente, umpluturi), se manifest de regul ca sisteme de fore date, acionnd static.

    Aceste fore se determin conform datelor din proiect i condiiilor prevzute pentru execuie.

    Intensitile normate ale ncrcrilor datorate greutii elementelor de construcie i pmnturilor se determin pe baza greutilor tehnice sau a valorilor ncrcrilor permanente precizate n STAS 10101/178 [46] sau, n cazurile necesare, pe baza datelor furnizate de ntreprinderile productoare ale diferitelor materiale de construcie sau pe baza unor determinri directe. n evaluarea acestor ncrcri se consider efectul umiditii i a gradului de ndesare n condiiile specifice de execuie i exploatare.

    n cazurile cnd ncrcrile permanente au un efect favorabil asupra siguranei construciilor, se vor avea n vedere coeficienii subunitari ai acestor ncrcri. De regul coeficienii ncrcrilor permanente, considerai n calcule, se vor lua n acelai sens pentru toat structura sau partea de structur calculat.

    Valorile normate ale intensitii ncrcrilor permanente curente sunt date n tabelul 3.3.

    Evaluarea ncrcrilor permanente se poate face i pe baza greutilor tehnice stabilite prin determinri directe n urmtoarele cazuri:

    - pentru elemente de construcie confecionate din materiale i produse noi, pentru care greutile tehnice respective nu sunt stabilite printr-o prescripie tehnic;

  • 3.1 - Generaliti 43

    - pentru elemente de construcie situate n condiii speciale de microclimat (umiditate peste starea admis de standarde pentru materiale de construcie), impregnri, etc; - pentru elemente prefabricate tipizate de mare serie; - pentru elemente i pri de construcie speciale care nu se ncadreaz ntre cele din prezentul standard sau pentru care o determinare ct mai real a ncercrilor permanente este strict necesar pentru siguran construciei.

    Pentru cazurile n care se vor face determinri directe, ncrcrile permanente se vor stabili printr-o analiz temeinic justificat.

    Tabelul 3.3 Nr.crt Element de construcie Valoarea

    ncrcrii [N/m2]

    1. ELEMENTE DIN BETON I BETON ARMAT (pentru 1 cm grosime)

    1.1 Beton simplu (cu pietri sau piatr spart) 240 1.2 Beton armat (cu pietri sau piatr spart) 250 1.3 Beton cu agregate din sprturi ceramice 180 1.4 Beton cu granulit:

    - Clasa < C 2,8/3,5 (B 10) - Clasa C 2,8/3,5 (B 15 .... 75) - Clasa C 6/7,5 (B 100) - Clasa C 8/10 (B 150)

    70 110 130 170

    1.5 Beton cu agregate din zgur expandat: - Clasa C 2,8/3,5 (B 15 ... 50) - Clasa C 4/5 (B 75) - Clasa C 6/7,5 ... 8/10 (B 100 ... 150)

    140 180 200

    OBSERVAII: 1 Greutatea tehnic a betonului proaspt turnat se determin sporind valoarea din tabel cu 2000N/m3 2 Greutatea tehnic a betonului armat de 25000 N/m3 corespunde unei armturi de 1000 N/m3 beton. Calculul exact se poate face cunoscnd cantitatea de armtur dintr-un m3 de beton i greutatea tehnic a betonului simplu de 24000 N/m3. 3 Greutatea tehnic a betonului armat cu armtura rigid (din laminate de oel) se determin ca sum a greutii tehnice a betonului i armturii dintr-un m3.

    2. NVELITORI (ncrcare pe m2 de suprafa nclinat) 2.1 Azbociment (inclusiv ipcile i cpriorii):

    - plci plane de 4 mm grosime (STAS 5584 73) aezate simplu aezate dublu - plci ondulate cu ondule mici de 5,5 mm grosime (STAS 5936/1 75) - plci ondulate cu ondule medii de 6 mm grosime (STAS 5936/1 75) - plci ondulate cu ondule mari de 6 mm grosime (STAS 5936/1 75)

    240 390 250 230 200

    2.2 Carton bituminat de greutate medie ntr-un singur strat acoperit cu bitum i presrat cu nisip (STAS 138 76) OBSERVAIE: Pentru alte alctuiri, a se vedea nr. crt 3.1 Izolaii hidrofuge

    50

    2.3 Ceramice (inclusiv ipcile i cpriorii) - olane de acoperi (23 N/buc) (STAS 513 74) exclusiv mortarul de ciment - igle solzi (13,5 N/buc) din argil ars (STAS 515 71):

    125

  • 44 Aciuni n construcii - 3

    Nr.crt Element de construcie Valoarea ncrcrii [N/m2]

    pe un rnd pe dou rnduri cu jgheab, presate (26 N/buc) cu jgheab, trase (24 N/buc)

    650 850 500 500

    2.4 Lemn (inclusiv ipcile i cpriorii) - indril sau i

    400

    2.5 Sticl - geamuri armate (inclusiv prosurile) de: 5 mm grosime 6 mm grosime

    300 350

    2.6 Tabl - zincat (STAS 2028 71) sau neagr (STAS 1946 69) inclusiv astereala i cpriorii - ondulat (de 1 mm grosime) (STAS 2029 68) incl. materialul de fixare)

    300 120

    2.7 Diverse - stuf sau trestie, de 40 cm grosime, inclusiv ipcile i cpriorii - paie, 40 cm grosime, inclusiv ipcile i cpriorii - astereal de 2,4 cm grosime pentru nvelitoare

    800 750 150

    OBSERVAIE: Pentru elemente (luminatoare, platforme suspendate) se vor consulta proiectele tip n vigoare.

    3. IZOLAII (ncrcare pe m2 de suprafa nclinat) 3.1 Izolaii hidrofuge

    3.1.1 Materiale bitumate n foi: - carton bitumat - pnz bitumat

    20 30

    3.1.2 Mase bituminoase (soluii pentru amorsare, suspensii de bitum filerizat, mastic):

    - celochit, strat rezultat n grosime de 1,7 ....2 mm - suspensie de bitum filerizat (subif) strat rezultat n grosime de 1,5 mm peste pnz - strat pentru amorsare - strat pentru lipire i etanare, mastic din bitum cu circa 30 % filer de 1,7 ...2 mm grosime

    20

    20 1

    20 3.1.3 Strate ce servesc la bariere de vapori:

    - dou strate de bitum topit cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de amorsaj - un strat de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 76) ntre dou strate de bitum cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de amorsaj

    35

    60 3.1.4. Strate ce servesc la izolaia hidrofug de la acoperiuri:

    - trei strate de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 76) ntre 4 strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsaj i cu protecie dintr-un strat uniform de nisip grunos. - dou strate de pnz bitumate A 55 (STAS 1046 78)i un strat de carton bitumat CA 500 (STAS 138 76) ntre patru strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsaj i protejate cu un strat uniform de nisip grunos - un strat de pnz bitumat tip A 55 (STAS 1046 78) i dou strate de mpslitur de fibre de sticl bitumat tip IA (STAS 7916 75) ntre patru strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer, aplicate peste un strat de

    175

    190

  • 3.1 - Generaliti 45

    Nr.crt Element de construcie Valoarea ncrcrii [N/m2]

    amorsaj i presrat cu un strat uniform de nisip grunos. - un strat de pnz bitumat tip A 55 (STAS 1046 78) un strat de mpslitur din fibre de sticl bitumat tip IA i un strat de mpslitur din fibre de sticl bitumat tip IB (STAS 7916 75) aplicate peste un strat de amorsaj i lipite cu trei strate de mastic - dou strate de pnz bitumat tip 50 sau tip 40 (STAS 1046 78) ntre strate de suspensie de bitum filerizat subif (STAS 58 71) i celochit (STAS 661 71) fr ap de protecie.

    175

    130

    120 3.1.5 Strate de protecie utilizate la hidroizolaii aplicate la acoperiuri peste

    hidroizolaia terminat: - mortar bituminos cu subif (pentru 1 mm grosime) - nisip 1 ...3 mm aternut uniform - un strat uniform de nisip grunos aternut ntr-un strat de mastic (strat suplimentar) - un strat uniform de pietri aternut ntr-un strat de mastic fierbinte (strat unic, exclusiv bitumul) - un strat depietri gros de 4 cm, simplu aezat pe terase necirculabile, aplicat peste hidroizolaia terminat - dale de beton prefabricate (20 x 200 x 3 cm) pe pat de nisip de 2 cm grosime

    22 30

    50

    200

    700

    100

    3.2 Izolaii termice 3.2.1 Azbest plci (pentru 1 cm grosime) 120 3.2.2 Beton (pentru 1 cm grosime):

    - cu agregate de granulit - cu agregate de zgur expandat - cu agregate vegetale (plci nemontate) - celular autoclaviaz tip GBN - celular autocalvizat tip GBC

    110 140 65 60 69

    3.2.3 Mase plastice (pentru 1 cm grosime): - mas celular Ampora - polistiren expandat - spum rigid de poliuretan

    3 3 6

    3.2.4 PFL poros (pentru 1 cm grosime) 45 3.2.5 Psl mineral cu liant bituminos n foi sau saltele, conform tabelului 2 3.2.6 Plut*) plci:

    - expandat (superex) pentru 1 cm grosime - expandat i aglomerat cu bitum (STAS 6970/4 71) pentru 1 cm grosime - expandat, sub pardoseal i la teras, lipite i chituite cu bitum n grosime de:

    - 1 cm - 2 cm - 5 cm

    15 18

    80 100 140

    3.2.7 Saltele de vat conform tabelului 2 3.3 Izolaii fonice n pardoseli (pentru 1 cm grosime)

    3.3.1 Psl mineral P 90 n covoare de 1,5; 2,0; 2,5 cm grosime (tip silan) 9 3.3.2 Vat mineral semirigid (tip silan) n plci de 1,0; 1,5; 2,0 cm grosime

    - A 90 - A 100

    9 10

  • 46 Aciuni n construcii - 3

    Nr.crt Element de construcie Valoarea ncrcrii [N/m2]

    3.3.3 Pudret de cauciuc la perei (pentru 1 cm grosime) 100 3.3.4 Vat mineral (tip silan) saltele cu grosimi de 4,0 ...10,0 cm la tratamente

    acustice

    10 3.3.5 PFI poros

    - plci fonoabsorbante perforate n grosime de: - 1,2 cm - 1,6 cm - 2,0 cm

    - plci fonoabsorbante nepate n grosime de: - 1,2 cm - 1,6 cm

    - 2,0 cm

    30 40 50

    35 45 55

    3.3.6 Vat mineral*) - plci fonoabsorbante de tip FA, 2,0 cm grosime

    12

    OBSERVAIE: Materialele de la pct. 3.2 i 3.3 marcate cu *) se folosesc ca materiale fonoizolatoare 4. PARDOSELI

    4.1 Covor PVC de 3 mm grosime lipit cu aracet sau prenandez inclusiv stratul de egalizare, din mortar de ciment de circa 3 cm grosime

    750

    4.2 Covor PVC de 3 mm grosime lipit cu aracet sau prenandez inclusiv dala flotant sau apa de 3,5 cm grosime: - cu strat fonoizolator din pudret de cauciuc de 2,0 cm grosime i un strat de carton bitumat - cu strat fonoizolator din plci de vat mineral tip silan de 1 cm grosime i un strat de carton bitumat - cu strat fonoizolator din plci de polistiren celular ecruisat de 1 cm grosime i un strat de carton bitumat

    1000

    900

    900 4.3 Parchet LU din stejar de 2,2 cm grosime pe fibrobeton de 3,5 cm grosime

    rostuit cu bitum: - cu strat de nisip de egalizare de 2 cm grosime - cu strat de pudret de cauciuc de 2 cm grosime

    900 650

    4.4 Parchet LU din stejar de 2,2 cm grosime pe PFL poros de 1,6 cm grosime lipit cu aracet: - cu ap de beton de 2 cm grosime - cu strat de pudret de cauciuc de 2 cm grosime - cu strat de nisip de 2 cm grosime

    730 350 600

    4.5 Parchet mozaic de 1 cm grosime lipit cu aracet inclusiv stratul de egalizare de mortar de ciment de 3 cm grosime

    830

    4.6 Parchet mozaic de 1 cm grosime pe dal flotant sau ap de 3,5 cm grosime: - cu strat fonoizolator din pudret de cauciuc de 2,0 cm grosime lipit cu aracet i cu un strat de carton bitumat - cu strat fonoizolator din plci de vat mineral tip silan de 1 cm grosime cu aracet i un strat de carton bitumat - cu strat fonoizolator din plci de polistiren celular ecruisat de 1 cm grosime lipit cu aracet i un strat de carton bitumat

    1050

    980

    970

    4.7 Mozaic pe ap din mortar de ciment de 3 cm grosime: - turnat de 1 cm grosime - plci din beton mozaicat de 3 cm grosime

    940 1000

    5. PEREI (pentru 1 m2 de suprafa a peretelui)

  • 3.1 - Generaliti 47

    Nr.crt Element de construcie Valoarea ncrcrii [N/m2]

    5.1 Beton celular autoclavizat: - plci de 6,3 cm grosime tip GBN - plci de 6,3 cm grosime tip GBN - plci de 12,5 cm grosime tip GBN - plci de 12,5 cm grosime tip GBN - blocuri mici de 19 cm grosime tip GBN - blocuri mici de 19 cm grosime tip GBN - blocuri mici de 24 cm grosime tip GBN - blocuri mici de 24 cm grosime tip GBN

    1300 1400 1700 2000 2200 2600 2600 3600

    5.2 Plci din fii de ipsos cu diferite adausuri (STAS 1480 63): - perei despritori din plci pline de 7,5 cm grosime gletuii pe ambele fee executai cu adaos de:

    - ciment de rumegu - ciment i spumogen - ciment i zgur

    - perei despritori din fii cu goluri de 7,5 cm grosime din ipsos cu adaus de ciment, armai cu trestie

    700 650 1050

    800

    5.3 Zidrie de crmid (inclusiv tencuiala pe ambele fee) de: - 7,5 cm grosime din crmid plin presat pe cale umed de 240 x 115 x 63 mm (STAS 457 71) - 7,5 cm grosime din crmid cu goluri verticale de 290 x 140 x 63 mm (STAS 5185/2 75) - 10 cm grosime din crmid cu goluri verticale de 290 x 140 x 88 mm (STAS 5185/2 75) - 12,5 cm grosime din crmid plin (STAS 457 71) de 240 x 115 x 63 mm - 15 cm grosime din crmid cu goluri verticale de 290 x 140 x 63 mm (STAS 5185/2 75) - 25 cm grosime din crmid plin presat pe cale umed (STAS 457 71) de 240 x 115 x 63 mm - 30 cm grosime din crmid cu goluri verticale (STAS 5185/2 75) de 290 x 140 x 63 mm

    1800

    1500

    2000

    3000

    3000

    5300

    5300 5.4 Pentru alte tipuri de perei din zidrie, ncrcarea permanent se determin

    conform datelor din tabelul nr.1 crt.7

    5.5 Profilit (sticl) - perete din profile U, inclusiv rama:

    - simplu - dublu

    220 440

    6. PLACAJE PENTRU PEREI Ceramice (fr mortarul de poz) crmizi pentru placaje de 115 x 60 x 60 mm 580

  • 48 Aciuni n construcii - 3

    Greuti tehnice Evaluarea greutilor elementelor de construcii i a aciunilor permanente se

    stabilesc pe baza valorilor greutilor tehnice ale materialelor i produselor de orice natur, n starea n care ele ncarc construciile. Greutile tehnice reprezint:

    - greutile specifice pentru materiale omogene i compacte (metale, lichide etc.);

    - greuti specifice aparente pentru materiale neomogene, poroase sau cu goluri (lemn, crmid, beton);

    - greuti specifice n grmad sau n vrac (pentru balast, crbune, ciment, cereale etc.), n stiv (pentru cherestea, hrtie, crmizi etc.) sau n ambalaj (pentru conserve, ou, fructe etc.). Pentru evaluarea ncrcrilor n calculul construciilor de locuit se folosesc

    greutile din tabelele 3.4 3.6. Tabelul 3.4

    GREUTI TEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCII (VALORI NORMATE)

    Nr. Crt.

    Denumirea materialului Greutate tehnic [N/m3]

    1. Piatr de construcii n blocuri

    1.1 Roci magmatice (eruptive): - Andezit, trahit - Bazalt, diorit - Granit, porfir, sienit, dacit

    26.000 30.000 28.000

    1.2 Roci sedimentare: - Calcar compact - Calcar poros, cochilifer - Gresii - Travertin - Tufuri vulcanice

    27.000 23.000 26.000 26.000 18.000

    1.3 Roci metamorfice: - Ardezie, gnais - Marmur

    28.000 28.000

    2. Lemn de construcie

    2.1 Foioase (fag, gorun, salcm, stejar): - Uscat n aer (15% umiditate) - Proaspt tiat sau umed

    8.000 10.000

    2.2 Rinoase (brad, larice, molift, pin): - Uscat n aer (15% umiditate) - Proaspt tiat sau umed - Cherestea de brad aezat n stive

    6.000 8.000 5.000

    OBS: - n greutile tehnice ale lemnului de construcii uscat n aer este cuprins i

  • 3.1 - Generaliti 49

    GREUTI TEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCII (VALORI NORMATE)

    Nr. Crt.

    Denumirea materialului Greutate tehnic [N/m3]

    greutatea fierriei mrunte (cuie, buloane etc.), restul fierriei (tirani, gusee, saboi), se consider separat; - Greutile tehnice ale lemnului uscat se mresc cu 1000 N/m3 pentru lemnul impregnat

    3. Metale

    3.1 Font 72.500 3.2 Oel pentru construcii 78.500

    4. Betoane de ciment

    4.1 Beton simplu (cu pietri sau piatr spart) 24.000 4.2 Beton armat (cu pietri sau piatr spart) 25.000 4.3 Beton cu agregate din sprturi ceramice 18.000 4.4 Beton cu agregate din zgur expandat

    - Clasa C 2,8/3,5 (B 15 ... 50) - Clasa C 4/5 (B 75) - Clasa C 6/7,5 ... 8/10 (B 100 ... 150)

    14.000 18.000 20.000

    4.5 Beton cu granulit - Clasa < C 2,8/3,5 (B 10) - Clasa C 2,8/3,5 (B 15 .... 75) - Clasa C 6/7,5 (B 100) - Clasa C 8/10 (B 150)

    7.000 11.000 13.000 17.000

    4.6 4.6.1

    Beton celular autoclavizat (gaz beton) - Produs pe baz de nisip (GBN), n stare uscat - marca GB 25 - marca GB 35 - marca GB 50

    5.000 6.000 7.000

    4.6.2 - Produs pe baz de cenu (GBC), n stare uscat - marca GB 25 - marca GB 50

    5.500 7.500

    4.6.3 - Produs pe baz de nisip (GBN), n stare umed - marca GB 25 - marca GB 35 - marca GB 50

    6.000 7.200 8.400

    4.6.2 - Produs pe baz de cenu (GBC), n stare umed - marca GB 25 - marca GB 50

    6.900 9.400

    OBS: - n cazul utilizrii n proiectul construciei a unui beton cu o greutate tehnic mai mic dect a betonului obinuit (simplu sau armat), se va indica n proiect greutatea tehnic respectiv i prescripia oficial care reglementeaz tehnologia acestui beton; - Greutatea tehnic a betonului proaspt turnat se ia mai mare ca aceea a betonului uscat, din tabel, cu 2.000 N/m3; - Greutatea tehnic a betonului armat de 25.000 N/m3 corespunde unei armturi de 1.000 N/m3 beton.

  • 50 Aciuni n construcii - 3

    GREUTI TEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCII (VALORI NORMATE)

    Nr. Crt.

    Denumirea materialului Greutate tehnic [N/m3]

    5.1 Mortar de ciment: - ntrit - proaspt

    21.000 22.000

    5.2 Mortar de ciment var: - ntrit - proaspt

    19.000 20.000

    5.3 Mortar de var sau ipsos: - ntrit - proaspt

    17.000 19.000

    5.4 Past de ipsos: - ntrit - proaspt

    12.000 14.000

    5.5 Mortar de argil: - ntrit - proaspt

    16.000 18.000

    6. Crmizi i blocuri pentru zidrie

    6.1 Crmizi pline presate pe cale umed: - Clasa C1 - Clasa C2 - Clasa C3

    13.000 15.000 18.000

    6.2 Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale: - Clasa C1 - Clasa C2

    13.000 15.000

    6.3 Crmizi gurite cu lamb i uluc: - Clasa C0 - Clasa C1 - Clasa C2

    10.000 13.000 15.000

    6.4 Blocuri mici din beton, pline sau cu goluri, cu agregate uoare: - Clasa C1 - Clasa C2 - Clasa C3

    13.000 15.000 18.000

    6.5 Blocuri mici din beton celular autoclavizat tip GBN (produs pe baz de nisip), pentru zidrie portant - marca GB 35 - marca GB 50

    7.200 8.400

    6.6 Blocuri mici din beton celular autoclavizat tip GBC (produs pe baz de cenu), pentru zidrie portant - marca 50

    9.400 OBS:

    - Valorile greutilor tehnice ale crmizilor i blocurilor pentru zidrie indicate la acest punct, servesc la calculul greutilor tehnice ale zidriilor corespunztoare.

    7. Zidrie 7.1 Zidrie din crmizi pline presate pe cale umed

    - Clasa C1

    14.500

  • 3.1 - Generaliti 51

    GREUTI TEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCII (VALORI NORMATE)

    Nr. Crt.

    Denumirea materialului Greutate tehnic [N/m3]

    - Clasa C2 - Clasa C3

    16.000 18.500

    7.2 Zidrie din crmizi, cu goluri verticale - Clasa C1 - Clasa C2

    14.500 16.000

    7.3 Zidrie din blocuri mici cu goluri, din beton cu agregate uoare - Clasa C1 (cu agregate de Ptrlagele sau granulit) - Clasa C1 (cu alte agregate) - Clasa C2

    12.000 13.500 15.500

    7.4 Zidrie din blocuri mici sau plci de beton celular autoclavizat de tipul GBC: - Marca 50

    10.500

    7.5 Zidrie din blocuri mici sau plci de beton celular autoclavizat de tipul GBN: - Marca GB 35 - Marca GB 50

    8.500 9.500

    OBS:

    1. Valorile date nu cuprind greutatea tehnic a tencuielii; 2. Greutile tehnice pentru tipurile de zidrie de mai sus, corespund unui mortar cu greutatea tehnic de 19.000 N/m3

    8. Plci pentru perei, pardoseli, izolaii

    8.1 Foi de plut aglomerat, din materiale plastice 3.500 8.2 Linoleum, diferite grosimi 12.000 8.3 Plci de azbest 12.000 8.4 Plci din fibre de lemn, dure i extradure PFL

    (grosimi de 3,2; 4,0; 5,0; 6,0; 7,0 mm)

    9.000 8.5 Plci rigide din PVC pentru pardoseli

    (grosimi de 1,5 0,2 mm i 2,0 0,1 mm)

    18.600 8.6 Plci rigide din PVC pentru placaje interioare

    (grosime 1,3 0,1 mm)

    18.600 8.7 Plci din vat mineral

    (grosimi de 20; 30; 40; 50; 60; 70; 80 mm)

    3.500 8.8 Plci presate PAL 6.500 8.9 Plci din beton celular autoclavizat tip GBN (produs pe baz de nisip) pentru

    izolaii termice

    6.000 8.10 Plci din beton celular autoclavizat tip GBC (produs pe baz de cenu)

    pentru izolaii termice

    6.900

  • 52 Aciuni n construcii - 3

    Tabelul 3.5 GREUTI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCII

    Nr.crt Denumirea Greutatea tehnic [N/buc]

    1 Plci presate din sticl (STAS 2863/2 76): - tip P - tip S - tip T - tip R 60 - tip R 80

    12,6 22,0 18,5 7,6 10,9

    2 igle de sticl (STAS 2863/2 76): - igle cu jgheab

    30,0

    3 igle cu coame din argil ars (STAS 515 71): - igle cu jgheaburi laterale, presate - igle cu jgheaburi laterale i la capete, presate - igle cu jgheab, trase - igle solzi

    26,0 30,0 24,0 13,5

    Tabelul 3.6 GREUTI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCII

    Nr.crt Denumirea Greutatea tehnic [N/m2]

    1 Carton bitumat fr strat de acoperire (STAS 138 76): - CI 250 - CI 300 - CI 333 - CI 400 - CI 500

    5,0 6,0 6,5 8,0 10,0

    2 Carton bitumat cu strat de acoperire (STAS 38 76): - CA 250 - CA 270 - CA 300 - CA 333 - CA 360 - CA 360/F - CA 400 - CA 400/F - CA 440 - CA 500 - CA 500/F - CA 500/E - CA 500/3 - CPB 300 - CBP 360

    13,0 15,0 19,0 21,0 21,6 17,0 23,0 17,0 24,0 26,0 20,0 29,0 32,0 20,0 21,6

    3 Covor PVC pentru pardoseli, grosime: 1,5 mm

    23,0

    4 Dale flexibile PVC pentru pardoseli, grosime: 11,5 mm

    23,0

    5 mpslitur din fibre de sticl bitumat (STAS 7916 75): - tip IA 600

    15,0

  • 3.1 - Generaliti 53

    GREUTI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCII Nr.crt Denumirea Greutatea

    tehnic [N/m2]

    - tip IA 800 - tip IA 900 - tip IA 1100 - tip IA 1300 - tip IA 1900 - tip IB 1200 - tip IBP 900 - tip IBP 1200

    18,0 20,0 24,0 28,0 40,0 23,0 29,0 23,0 29,0

    6 Pnz bitumat (STAS 1046 78): - tip 50 - tip 40 - tip A 55 - tip A 45 - tip A 35 - tip A 30

    5,0 5,0 30,0 28,0 25,0 28,0

    7 Plci rigide din PVC pentru pardoseli: - tip K 25 (1,5 0,2 mm grosime) - tip M 24 (2,0 0,1 mm grosime)

    20,0 38,0

    8 Plci rigide din PVC pentru placaje interioare (1,3 0,1 mm grosime): 25,0 9 Plci din tala cu ciment bine stabilit:

    - tip SC de 25 mm grosime - tip SC de 50 mm grosime

    120,0 200,0

    10 Rogojini din vat de sticl pe plas de rabi i rogojini din vat de sticl pe carton celulozic ondulat (STA 8077 72) cu grosime de:

    - 2,0 cm - 3,5 cm - 5,0 cm - 6,0 cm - 7,0 cm - 8,0 cm

    18,4 25,0 38,4 47,0 52,0 62,0

    11 Saltele din psl mineral, inclusiv plas de rabi cu grosime de: - 2 cm - 1 cm - 5 cm - 8 cm - 10 cm - 12 cm

    60,0

    110,0 130,0 210,0 260,0 280,0

    12 Saltele din vat de sticl cu plas de rabi (STAS 8077 72) cu grosime de:

    - 3,0 cm - 4,0 cm - 5,0 cm - 6,0 cm - 7,0 cm - 8,0 cm - 10,0 cm

    30,0 39,6 4,8 56,8 68,0 79,3 97,8

  • 54 Aciuni n construcii - 3 n aplicarea metodei strilor limit, ncrcrile se iau n considerare cu intensitile de calcul, care se determin prin nmulirea intensitilor normate cu coeficienii ncrcrilor (relaia 3.2). Coeficientul ncrcrilor pentru ncrcrile permanente se determin conform tabelului 3.7.

    Tabelul 3.7

    n Nr. crt

    Tipul ncrcrii max. min.

    1 - beton simplu sau armat cu greutatea specific peste 18 KN/m3 - metal - lemn

    1,1 0,9

    2

    Greutatea elementelor permanente ale construciilor (greutatea elementelor structurale, greutatea elementelor de nchidere) executate din:

    - beton simplu sau armat cu greutatea specific sub 18 KN/m3 - zidrie din crmid - zidrie din piatr

    1,2 0,9

    3 - industrializate 1,2 0,9

    4

    Greutatea elementelor de izolare, egalizare i finisaj (tencuieli, ape, pardoseli, etc) executate n condiii: - de antier, cu mijloace tradinionale 1,3 0,9

    5 Greutatea i mpingerea pmnturilor i umpluturilor 1,2 0,8 6 Forele de precomprimare4) 1,1 0,9

    3.3 NCRCRI UTILE Valorile normate ale intensitii ncrcrilor utile curente, care reprezint valori maxime n condiii curente de exploatare, sunt date n tabelul 3.8. Aceste valori se pot modifica n condiiile unor justificri tehnico-economice corespunztoare, aprobate odat cu proiectul. Pentru cazuri nespecificate n tabelul 3.8, aceste valori se vor stabili de la caz la caz, cu ajutorul unor metode fundamentate. Valorile precizate n tabelul 3.8 nu in seama de: - greutatea obiectelor grele situate n ncperile cldirilor de locuit sau social-culturale (sobe, case de bani, aparataj special medical etc.); - ncrcrile date de utilajele speciale ale cldirilor (rezervoare i motoare ale instalaiilor cldirii, cazane de nclzire central, ascensoare etc.); - greutatea pereilor despritori. n cazul n care planeul urmeaz s suporte obiectele grele menionate ncrcrile respective se vor considera c acioneaz pe suprafeele efectiv ocupate de acestea, n conformitate cu rezemarea lor real; pe aceste suprafee nu se vor mai lua n calcul alte ncrcri utile. n acest caz, elementele de construcii i construciile se vor verifica i la ncrcrile specificate n tabelul 3.8. ncrcrile utile enumerate n tabelul 3.8, coloanele 3 i 4 acioneaz pe direcie vertical.

  • 3.1 - Generaliti 55 Tabelul 3.8

    ncrcri n: Nr. crt

    Destinaia cldirii sau ncperii

    ncperi

    [N/m2]

    Spaii de acces

    (coridoare, vestibuluri,

    scri, podeste) [N/m2]

    ncrcri pe vertical sau orizontal la balustrade (a se vedea

    obs. 12) [N/m]

    Observaii

    1 2 3 4 5 6 1 Acoperiuri i acoperiuri terase

    necirculabile, cu pante: a) > 1 : 20 b) 1 : 20

    500 750

    - -

    - -

    Obs. 1; 2; 3 Obs. 1; 2; 3

    2000

    4000

    3000

    4000

    500

    1000

    2 Acoperiuri terase circulabile a) utilizate n copuri de odihn, distracie, etc, aglomerri mari de oameni nefiind probabile b) aglomerri mari de oameni fiind probabile c) acoperiurile unor ncperi n hale industriale

    Conform condiiilor tehnologice dar nu

    mai puin de: 1500

    Obs. 1; 3 Obs. 1; 3; 4

    3 Locuine (inclusiv coridoare i dependine), case de odihn, grdinie de copii, cree, dormitoare comune, hoteluri (cu excepia slilor de adunare), camerele sanatoriilor, spitalelor i altor instituii similare

    1500

    3000

    500

    Obs. 7

    4 Birouri i alte ncperi de lucru (care nu sunt utilizate pentru depozitare i nu cuprind aparate sau utilaje) din instituii i organizaii administrative, tiinifice i de proiectare, sli de clas fr aparatur de laborator ale instituiilor de nvmnt, sli de lectur

    2000

    3000

    1000

    Conform condiiilor de exploatare, dar nu

    mai puin de:

    5 a. Laboratoare sau cabinete medicale ale instituiilor medico sanitare, tiinifice, de nvmnt, de calcul, n buctriile cantinelor i localurilor, n etajele tehnice b. n bi publice, spltorii, anexe sociale (vestiare, duuri, etc)

    2000

    3000

    1000

    Obs. 15

  • 56 Aciuni n construcii - 3

    ncrcri n: Nr. crt

    Destinaia cldirii sau ncperii

    ncperi

    [N/m2]

    Spaii de acces

    (coridoare, vestibuluri,

    scri, podeste) [N/m2]

    ncrcri pe vertical sau orizontal la balustrade (a se vedea

    obs. 12) [N/m]

    Observaii

    6 Balcoane, logii cea mai defavorabil dintre ipotezele: a. ncrcare distribuit pe o band de lime 0,8 mm n lungul balustradei b. ncrcare distribuit pe toat suprafaa

    1000 2000

    - -

    500 500

    Obs. 10 Obs. 10

    7 Poduri de cabluri electrice, pasarele de inspecie i circulaie la grinzi de rulare i benzi transportoare

    1500

    500

    750 1500

    dar nu mai puin dect 750 suplimentar echipamentelor, instalaiilor, etc

    3000

    500

    8 Poduri: a. necirculabile b. circulabile

    c. utilizate ca etaje tehnice sau avnd alte destinaii speciale

    Conform nr. Art. 5 a

    Obs. 6

    3.4 NCRCRI DATE DE PEREII DESPRITORI

    Dac amplasamentele unor perei despritori neportani nu pot fi indicate i nu sunt cunoscute n momentul proiectrii sau dac forma n plan a acestor perei este complicat, se admite ca ncrcrile date de aceti perei s fie considerate drept ncrcri utile, uniform distribuite pe un perimetru al suprafeei planeului, pe care sprijinirea acestora este posibil.

    Prevederile acestui punct se aplic numai pereilor despritori neportani a cror greutate distribuit pe lungimea pereilor nu este mai mare de 5000 N/m. n cazul planeelor la care se poate considera o repartiie transversal a ncrcrilor liniare, ncrcrile echivalente uniform distribuite pe m2 au valorile: a) pentru perei despritori avnd greutatea pn la 1500 N/m inclusiv ..........500 N/m2 b) pentru perei despritori avnd greutatea ntre 1500 N/m i 3000 N/m, inclusiv..........................................................................................................1000 N/m2 c) pentru perei despritori avnd greutatea peste 3000 N/m ns nu mai mare ca 5000 N/m inclusiv ................................................................ 1500 N/m2.

  • 3.1 - Generaliti 57

    n funcie de diversele situaii speciale care pot s apar n practica proiectrii, se pot adopta i alte valori, pe baza unui calcul justificativ. n toate cazurile n care poziia i greutatea pereilor despritori sunt cunoscute, ncrcrile date de aceti perei se vor lua n calcul conform datelor reale. Pentru planeele prefabricate (de tip fii cu goluri) modul de considerare a ncrcrilor date de pereii despritori va fi dat n instruciunile de folosire a catalogului respectiv.

    Pentru ncrcrile variabile, valorile coeficienilor n i nd se determin conform tabelului 3.9 Tabelul 3.9

    Nr. crt

    Tipul ncrcrii n nd

    1 pn la 2 KN/m2 (inclusiv)

    1,4

    2 ntre 2.....5 KN/m2 1,3

    3

    ncrcrile distribuite pe acoperiuri i terase, n locuine, n ncperi ale instituiilor administrative, tiinifice, de proiectare, nvmnt, n sli de mese, pe balcoane i logii, n bi publice, spltorii, anexe sociale, n podurile de cabluri electrice, pe pasarelele industriale, n podurile necirculabile, avnd intensiti normate (conform STAS 10101/2A 78 tabelul nr. 1 nr.crt. 1...4, 5 b i 6.....8a) de:

    egale cu 5 KN/m2 sau mai mari

    1,2

    0,4

    4 pn la 2 KN/m2 (inclusiv)

    1,4

    5 ntre 2.....5 KN/m2 1,3

    6

    ncrcri distribuite n poduri circulabile, n sli de adunri i spectacole, n slile comerciale ale magazinelor, n muzee i expoziii, n tribune, n adposturi pentru animale, n ateliere cu utilaj uor, ca i ncrcarea datorit oamenilor i materialelor n fabrici sau ateliere avnd intensiti normate (cf. STAS 10101/2A1 78 tabelul 1 nr.crt.8 b, 9....14) de:

    egale cu 5 KN/m2 sau mai mari

    1,2

    0,6

    7 ncrcri distribuite n lungul unei linii la balustrade, perei despritori, etc orientate pe direcie vertical sau orizontal

    1,2

    -

    8 ncrcri concentrate aplicate pe treptele scrilor i pe elementele secundare ale acoperiurilor i planeelor

    1,2

    -

    OBSERVAIE: Coeficienii ncrcrilor n i nd nu includ coeficieni dinamici.

  • 58 Aciuni n construcii - 3 3.5 NCRCRI DIN ZPAD

    Aciunea zpezii se manifest prin fore exterioare distribuite, statice, acionnd vertical asupra elementelor de construcie expuse.

    ncrcarea din zpad se consider conform STAS 10101/21-92 [42], cu valori diferite, n funcie de zona climatic n care este amplasat construcia. Valorile normate pzn i valorile de calcul pzc se calculeaz cu formulele :

    zezinz gccp = (3.8)

    zeziFcz gccp = (3.9)

    unde: czi coeficient ce ine seama de aglomerarea cu zpad pe suprafaa

    acoperiului, cu valori date n funcie de unghiul nvelitorii (tabelul 3.10); ce coeficient ce ine seama de condiiile de expunere ale cldirii; gz greutatea de referin a stratului de zpad; F coeficient parial de siguran ce multiplic ncrcarea normat i ine

    seama de clasa de importan a cldirii i de gruparea de ncrcri la care se face calculul.

    Coeficientul czi se stabilete pentru fiecare form distinct de acoperi, innd

    seama de zpada care cade linitit, de redistribuirea zpezii datorate vntului, de efectele de alunecare a zpezii pe acoperiuri n pant, n funcie de condiiile termice ale acoperiului n cauz, de pant i de eventuale obstacole. La stabilirea coeficientului czi trebuie avute n vedere i extinderile posibile n viitor ale construciilor sau construciile nvecinate ce pot fi realizate ulterior.

    n cazul acoperiurilor cu configuraie de depresiune sau cldare, trebuie s se aib n vedere i posibilitatea aglomerrilor mari de zpad care se pot produce datorit vntului, prin admiterea, n cazuri justificate, c aglomerarea de zpad poate s se produc pn la nivelul la care corespunde unei suprafee superioare plate a stratului de zpad.

    n cazul unor condiii termotehnice speciale pentru elementele supuse aciunii zpezii, ncrcrile acestor elemente trebuie reconsiderate, avndu-se n vedere posibilitile de topire a zpezii i redistribuire a ncrcrilor.

    Pentru construcii de importan deosebit i sensibile la aciunea zpezii, valorile czi se recomand s se determine experimental pe model, n tunel aerodinamic.

    Coeficientul ce ine seama de condiiile de expunere ale cldirii, avnd urmtoarele valori:

    - 0,6 pentru condiii deosebite de expunere, fr obstacole pentru condiii normale de expunere, - 0,8 pentru condiii normale de expunere - 1,0 pentru condiii speciale de adpostire - 1,1 pentru zone de acoperi cu obstacole n calea spulberrii zpezii.

  • 3.1 - Generaliti 59

    Tabelul 3.10 Nr. Crt.

    Forma acoperiului i scheme de variaie a coeficientului czi

    Coeficientul

    Acoperiuri simple cu un plan

    1.

    cz1

    czi

    0 < 301,0

    30 < 6030

    60

    > 300

    varianta 1

    cz1

    varianta 2

    1,25 cz1

    0,75 cz1

    czi (se determin conform nr. crt.1) Varianta 2 se aplic pentru acoperiuri cu 15

    Greutatea de referin a stratului de zpad gz se determin n funcie de

    zona caracteristic din tabelul 3.11. Zonele caracteristice Romniei sunt prezentate n figura 3.1.

    Coeficientul parial de siguran F, 0, 1, 2 ine seama de clasa de importan a cldirii i de gruparea de ncrcri la care se face calculul. Valorile acestuia se iau din tabelul 3.12 iar valorile coeficienilor pariali de siguran af din tabelul 3.13.

    Clasele de importan pentru determinarea coeficienilor pariali de siguran af sunt definite n tabelul 3.14, n conformitate cu STAS 10100/0-75 [39].

  • 60 Aciuni n construcii - 3

    Figu

    ra 3

    .1

    Zon

    area

    terit

    oriu

    lui R

    omn

    iei p

    entru

    ac

    iune

    a z

    pezi

    i

  • 3.1 - Generaliti 61

    Tabelul 3.11 Perioada de revenire, n ani

    10 25 50 Zona din fig. 1

    Altitudinea Greutatea de referin gz n [N/m2]

    A - 900 1200 1500 B - 1200 1600 2000 C - 1500 2000 2500 D - 1800 2400 3000

    E

    700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500

    1500 1700 1850 2000 2200 2400 2600 2850 3100 3400 3700 4000 4400 4800 5300 5800 6200 6700 7200

    2000 2250 2400 2500 2900 3200 3450 3800 4100 4500 4900 5300 5800 6400 7000 7700 8300 9000 9600

    2500 2800 3000 3300 3600 4000 4800 4700 5100 5600 6100 6600 7300 8000 8800 9600 10400 11200 12000

    Tabelul 3.12

    Zonele din fig. 3.1 A, B, C, D E Strile limit i ruperile de

    ncrcri

    Simbolul coefic.

    parial de siguran Coeficieni pariali de siguran

    Strile limit ultime de rezisten i stabilitate, sub

    aciunea gruprilor fundamentale

    F

    a

    pe

    pa 3,0gc

    g4,0 b

    pe

    pb 3,0gc

    g4,0

    Strile limit ale exploatrii

    normale, sub efectul ncrcrilor totale de

    exploatare

    o c

    pe

    pc 3,0gc

    g2,0 d

    pe

    pc 3,0gc

    g2,0

    Strile limit ale exploatrii

    normale, sub efecte de durat. Strile limit ultime,

    sub aciunea gruprilor speciale (n care aciunea

    zpezii joac un rol secund)

    1 e f

    Strile limit ultim de oboseal 2 0 0,2

  • 62 Aciuni n construcii - 3 Tabelul 3.13

    Clasa de importan a b c d e f I 2,8 3,0 1,8 2,0 0,40 0,60 II 2,5 2,7 1,6 1,3 0,35 0,55 III 2,2 2,4 1,4 1,6 0,30 0,50 IV 2,0 2,2 1,2 1,4 0,25 0,45 V 1,3 2,0 - - - -

    Tabelul 3.14

    Clasa de importan Caracterizare Observaii asupra modului de asigurare

    1 2 3

    I

    Construcii de importan excepional - Construcii a cror avariere are urmri catastrofale - Construcii a cror exploatare nentrerupt este indispensabil

    n afara unor sporuri mai importante de asigurare, prescrise n reglementrile tehnice cu caracter general, pot s fie stabilite, de la caz la caz, criterii speciale de asigurare, pe baza unei justificri corespunztoare.

    II

    Construcii de importan deosebit - Construcii a cror avariere are urmri deosebit de grave - Construcii necesare pentru recuperare n urma unor evenimente catastrofale (construcii a cror supravieuire este necesar pentru asigurarea unui minim de msuri n vederea nlturrii urmrilor unor catastrofe).

    Pe baza prevederilor unor reglementri tehnice sau pe baza unor justificri corespunztoare, se adopt unele sporuri fa de asigurarea obinuit.

    III

    Construcii de importan medie - Clasa cuprinde majoritatea construciilor - Construcii pentru care nu exist indicaii de ncadrare n alte clase se ncadreaz n aceast clas

    Se utilizeaz valorile de baz ale coeficienilor n verificarea siguranei. De regul nu se introduc diferenieri din punctul de vedere al asigurrii necesare.

    IV

    Construcii de importan secundar Construcii a cror avariere implic un pericol redus pentru viaa