CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA

CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELE UNEI ENTITATI

ECONOMICE

1.1.Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor

1.2.Sructura cheltuielilor si veniturilor

1.3. Organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor

1.4. Delimitari conceptuale privind rezultatele unei entitati economice

CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA FIRMEI ELECTRO INSTAL FRIG 

2.1 Date de identificare ale societății

2.2 Gama de produse fabricate si servicii prestate

2.3 Personalul societății comerciale  ELECTRO INSTAL FRIG 

2.4 Piața societății comerciale

2.4.1 Aprovizionare – furnizori

2.4.2 Desfacere – clienți

2.4.3 Concurenți

2.5 Analiza economico -financiara

CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA SI

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR IN CADRUL FIRMEI

ELECTRO INSTAL FRIG 

3.1. Reflectarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor

3.2.Analiza cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în cadrul firmei

3.2.1.Analiza cheltuielilor

3.2.2.Analiza veniturilor

3.3 Sistemul informatic utilizat de firma

CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1

CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE PRIVIND

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI

REZULTATELE UNEI ENTITATI ECONOMICE

1.1.Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate

evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea

valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se

realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de

exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori

descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate

evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o

diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea

cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii

valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea

echipamentelor)."1

Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt

cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării

respective, în funcţie de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli2.

Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui

contract de închiriere, locaţie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se

evidenţiază în contabilitatea entităţii care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept

cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice

aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii."3

O entitate nu recunoaşte în valoarea contabilă a unui element de imobilizări

corporale costurile întreţinerii zilnice a elementului respectiv. Aceste costuri sunt

1 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)2 Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010, p. 673 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)

2

recunoscute în contul de profit şi pierdere pe măsură ce sunt suportate. Costurile

întreţinerii zilnice sunt reprezentate, în principal, de costurile cu manopera şi materiale

consumabile. Scopul acestor cheltuieli îl constituie reparaţiile şi întreţinerea curente ale

elementului de imobilizări corporale. Cheltuielile cu reparaţiile includ, de exemplu,

sumele facturate de furnizori pentru lucrările efectuate sau valoarea manoperei şi

consumurilor de stocuri, amortizarea şi alte cheltuieli atribuibile în cazul lucrărilor

executate în regie proprie. Entitatea stabileşte prin politicile contabile criteriile în

funcţie de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale

majorează valoarea acestora sau se evidenţiază în contul de profit şi pierdere.4

În cazul în care cesionarul cedează creanţa faţă de debitorul preluat, acesta

recunoaşte în contabilitate la data cedării:

a) o cheltuială (contul 654 <>), dacă costul de achiziţie al creanţei cedate

este mai mare decât preţul de cesiune al acesteia;

sau

b) un venit (contul 758 <>/analitic distinct), dacă preţul de cesiune al creanţei

cedate este mai mare decât costul de achiziţie al acesteia."5

Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile

aferente se procedează astfel:

a) din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere: - în cursul fiecărei luni

se evidenţiază cheltuielile după natura lor; - la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri

subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;

b) din punctul de vedere al bilanţului: - creanţa din subvenţii se recunoaşte în

corespondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate

din aceste subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost

efectuate încă; - periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor

suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc şi aprobă sumele cuvenite,

se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanţă din subvenţii."6

În cele mai multe situaţii, perioadele de-a lungul cărora o entitate recunoaşte

cheltuielile legate de o subvenţie guvernamentală sunt uşor identificabile.

4 Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010, p. 785 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)6 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)

3

Astfel, subvenţiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt

recunoscute la venituri în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala aferentă. În mod similar,

subvenţiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de

profit şi pierdere pe parcursul perioadelor, şi în proporţia în care amortizarea acelor

active este recunoscută.

O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru

cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat

entităţii, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit şi

pierdere în perioada în care îndeplineşte condiţiile să fie recunoscută drept creanţă.

În anumite circumstanţe, o subvenţie guvernamentală poate fi acordată în scopul

oferirii de ajutor financiar imediat unei entităţi. Astfel de subvenţii pot fi limitate la o

anumită entitate şi pot să nu fie disponibile unei categorii întregi de beneficiari. În acest

caz, recunoaşterea subvenţiei în contul de profit şi pierdere are loc în perioada în care

entitatea îndeplineşte condiţiile pentru primirea subvenţiei.7

O subvenţie guvernamentală reprezintă o creanţă pentru o entitate în situaţia în

care compensează cheltuieli sau pierderi suportate într-o perioadă precedentă. O astfel

de subvenţie este recunoscută în contul de profit şi pierdere al perioadei în care devine

creanţă.

Entitatea prezintă în notele explicative informaţii referitoare la subvenţiile

primite, destinaţia acestora şi elementele care justifică îndeplinirea condiţiilor necesare

pentru acordarea subvenţiilor.

Subvenţiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea

anumitor obligaţii. În acest caz, subvenţiile se recunosc drept venituri pe parcursul

perioadelor în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligaţii. De

exemplu, o subvenţie pentru teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe

terenul respectiv. În acest caz, subvenţia se recunoaşte în contul de profit şi pierdere pe

parcursul duratei de viaţă a clădirii."8

Unele entităţi pot practica programe de fidelizare a clienţilor, care presupun

acordarea de puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a

achiziţiona bunuri sau servicii gratuite sau cu preţ redus, ca parte a unei tranzacţii de

vânzare de bunuri sau prestări de servicii, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale

7 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 898 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)

4

condiţii suplimentare. Entitatea contabilizează punctele cadou ca o componentă

identificabilă a tranzacţiei în cadrul căreia acestea sunt acordate (contul 472 <>/analitic

distinct). Suma corespunzătoare punctelor cadou se recunoaşte drept venit în momentul

în care entitatea îşi îndeplineşte obligaţia de a furniza premiile sau la expirarea perioadei

în cadrul căreia clienţii pot utiliza punctele cadou. Dacă se estimează că nivelul

cheltuielilor necesare îndeplinirii obligaţiei de a furniza premiile depăşeşte

contravaloarea primită sau de primit pentru acestea, la data la care clientul le

răscumpără, pentru diferenţa aferentă entitatea înregistrează în contabilitate un

provizion;"9

Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile şi

avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o

examinare a circumstanţelor în care s-a desfăşurat tranzacţia. În cele mai multe cazuri,

transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul

titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia cumpărătorului. Acesta

este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri, transferul riscurilor şi

avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într-un moment diferit de cel al

transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în posesia

cumpărătorului.10

Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de

proprietate, atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. De

exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se

asigura că va încasa suma care se datorează. Într-un asemenea caz, dacă entitatea a

transferat riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate,

tranzacţia este o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu când entitatea

păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vânzare

cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este

satisfăcut.

În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării,

presupunându-se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare şi poate

9 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)10 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 100

5

recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza experienţei anterioare şi a altor

factori relevanţi."11

1.2.Sructura cheltuielilor si veniturilor

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat

în nume propriu din activități curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.     

Activitățile curente sunt orice activități desfăşurate de o entitate, ca parte

integrantă  a obiectului său de activitate, precum şi activitățile conexe acestora.     

Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: 12vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi,

dividende.     

Câştigurile reprezintă  creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu

ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă  ca natură de veniturile din

această activitate. În contul de profit  şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă,

la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri din

exploatare". 13

 Sumele colectate de o entitate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul

contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu

reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe

valoarea adăugată persoanele care acționează în nume propriu sunt considerate

cumpărători revânzători. În această  situație, veniturile din activitatea curentă  sunt

reprezentate de comisioanele cuvenite.   14  

11 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)12 ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 201413 ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 201414 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 103

6

 Suma veniturilor rezultate dintr‐o tranzacție este determinată, de obicei, printr‐

un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ținând cont de suma

oricăror reduceri comerciale.

 Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:     

a) venituri din exploatare; 

şi     b) venituri financiare.   

  Veniturile din exploatare     

Veniturile din exploatare cuprind:   15 

a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii.

În această categorie se includ  şi veniturile realizate din vânzarea de locuințe de

către entitățile ce au ca activitate principală  obținerea şi vânzarea de locuințe;    

 b) venituri aferente costului producției, reprezentând variația în plus (creştere)

sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de

produse şi servicii în curs de execuție de la sfârşitul perioadei  şi valoarea stocurilor

inițiale ale produselor  şi serviciilor în curs de execuție, neluând în calcul ajustările

pentru depreciere reflectate;     

c) venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate

de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale şi

necorporale;   16

d) venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru

acoperirea diferențelor de preț şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenții

de care beneficiază entitatea;     

e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe

recuperate, penalități contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii,

precum şi alte venituri din exploatare.     

Variația stocurilor de produse finite şi în curs de execuție pe parcursul perioadei

reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția

a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.     

15 ? ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 201416 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 104

7

Veniturile aferente costului producției în curs de execuție se înscriu, alături de

celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau

minus (sold debitor.17

Pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 "Alte venituri din exploatare")

se recunoaşte, de asemenea, diferența dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a

participării cu mărfuri la capitalul altor entități şi valoarea mărfurilor, la data dobândirii

acelor titluri.     

Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere

sau pierdere de valoare se evidențiază distinct, în funcție de natura acestora.     

Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor

pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la

venituri în cazul în care nu se mai justifică menținerea acestora, are loc realizarea

riscului sau cheltuiala devine exigibilă.18

  Veniturile financiare     

Veniturile financiare cuprind:  19   

a) venituri din imobilizări financiare;     

b) venituri din investiții pe termen scurt;    

 c) venituri din investiții financiare cedate;    

 d) venituri din diferențe de curs valutar;     

e) venituri din dobânzi;     

f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;    

 g) alte venituri financiare.     

În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama veniturilor se înregistrează 

prețul de vânzare al acestora.     

17 ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 201418 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 10619 ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 2014

8

În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare

decât valoarea lor contabilă, pe seama veniturilor se înregistrează câştigul rezultat din

vânzarea acestora.

Pe seama veniturilor financiare (contul 768 "Alte venituri financiare") se

recunosc diferența dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite  şi valoarea

neamortizată  a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură  la

capitalul altor entități, precum  şi diferența dintre valoarea participațiilor primite ca

urmare a participării cu creanțe la capitalul altor entități  şi valoarea nominală a

creanțelor care fac obiectul participației, la data dobândirii acelor titluri. Similar se

înregistrează şi valoarea titlurilor primite fără plată, potrivit legii20.

Cheltuieli     

Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:  21 

  ‐ consumuri de stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea;     

‐ cheltuieli cu personalul;    

 ‐ executarea unor obligații legale sau contractuale etc.     

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice  şi pot rezulta sau nu ca

urmare a desfăşurării activității curente a entității. Acestea nu diferă ca natură de alte

tipuri de cheltuieli.     

În contul de profit şi pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea

netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare".     

În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea,

provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

reflectate.

1.3. Organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:     ‐  cheltuieli cu materiile prime  şi materialele

20 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 10921 ? ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 2014

9

consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție

al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei  şi a

apei consumate; valoarea activelor biologice de natura stocurilor; costul mărfurilor

vândute şi al ambalajelor;     ‐  cheltuieli cu serviciile executate de terți, redevențe,

locații de gestiune  şi chirii; prime de asigurare; studii  şi cercetări; cheltuieli cu alte

servicii executate de terți (colaboratori); comisioane  şi onorarii; cheltuieli de protocol,

reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări;

cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicații, servicii bancare şi altele;     ‐ cheltuieli cu

personalul (salariile, asigurările şi protecția socială şi alte cheltuieli cu personalul,

suportate de entitate);    

 ‐  alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător,

aferente perioadei; pierderi din creanțe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi

penalități; donații, sponsorizări şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele

cedate şi alte operații de capital; creanțe prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de

gaze cu efect de seră achiziționate potrivit legislației în vigoare şi ale căror costuri pot fi

determinate, aferente perioadei curente etc.); 22

şi   

  b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanțe legate de participații;

cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar;

dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților; pierderi din

creanțe de natură financiară şi altele.     

Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din creanțe şi debitori

diverşi") se recunoaşte, de asemenea, diferența dintre valoarea creanțelor cedate în

schimbul titlurilor primite  şi valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii

acelor titluri.23     

În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se

înregistrează  valoarea contabilă a acestora.     

În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mic

decât valoarea lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea

rezultată din vânzarea acestora.      Cheltuielile cu provizioanele, amortizările  şi

22 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 10923 ? ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 2014

10

ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul

pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază  distinct, în funcție de

natura lor24.

Sumele care, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009, cu

modificările  şi completările ulterioare, au fost reflectate în contul 106 "Rezerve",

reprezentând diferența dintre valoarea acțiunilor dobândite  şi valoarea neamortizată  a

imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură  la capitalul entităților la

care se dețin respectivele titluri se reiau la venituri (contul 768 "Alte venituri

financiare") la data scoaterii din evidență a respectivelor titluri.     Venituri din vânzări

de bunuri.25     

În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează  în momentul

predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții

prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor

respective, către clienți.     

Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt

îndeplinite următoarele condiții:     

a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile  şi avantajele semnificative care

decurg din proprietatea asupra bunurilor;     

b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut‐o,

în mod normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deține controlul

efectiv asupra lor;    

 c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;    

 d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate

către entitate; şi  e) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.     

Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile  şi

avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o

examinare a circumstanțelor în care s‐a desfăşurat tranzacția. În cele mai multe cazuri,

transferul riscurilor  şi avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu

transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia

24 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 11025 ? ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 2014

11

cumpărătorului. Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri,

transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într‐un moment

diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în

posesia cumpărătorului. Dacă  o entitate păstrează  doar un risc nesemnificativ aferent

dreptului de proprietate, atunci tranzacția reprezintă  o vânzare şi veniturile sunt

recunoscute. De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor

doar pentru a se asigura că  va încasa suma care se datorează. Într‐un asemenea caz,

dacă  entitatea a transferat riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de

proprietate, tranzacția este o vânzare  şi veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu

când entitatea păstrează  doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate

poate fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care

clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul

vânzării, presupunându‐se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare şi

poate recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza experienței anterioare şi a altor

factori relevanți.     26

O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri.     

Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignație, se consideră  că 

livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt

livrate de consignatar clienților săi27.     

Pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformității, se

consideră că  transferul proprietății bunurilor a avut loc la data acceptării bunurilor de

către beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificării conformității sunt bunurile

oferite de furnizor clienților, aceştia având dreptul fie să  le achiziționeze, fie să  le

returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate în vederea testării este un

contract provizoriu prin care vânzarea efectivă a bunurilor este condiționată de

obținerea de rezultate satisfăcătoare în urma testării de către clientul potențial, testare ce

are scopul de a stabili că bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.     

Pentru stocurile la dispoziția clientului, se consideră că transferul proprietății

bunurilor are loc la data la care clientul intră  în posesia bunurilor. Stocurile la

dispoziția clientului reprezintă  o operațiune potrivit căreia furnizorul transferă regulat

26 ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 201427 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 112

12

bunuri într‐un depozit propriu sau într‐un depozit al clientului, prin care transferul

proprietății bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate

bunurile din depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de producție.     Venituri

din prestarea de servicii  28   

Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura

efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice

alte operațiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.  29   

Stadiul de execuție al lucrării se determină pe bază de situații de lucrări care

însoțesc facturile, procese‐verbale de recepție sau alte documente care atestă stadiul

realizării şi recepția serviciilor prestate.     

În cazul lucrărilor de construcții, recunoaşterea veniturilor se face pe baza

actului de recepție semnat de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul şi‐a

îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentației de

execuție

Contravaloarea lucrărilor nerecepționate de beneficiar până  la sfârşitul perioadei

se evidențiază la cost, în contul 332 "Servicii în curs de execuție", pe seama contului

712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție".     

În cazul în care prețul de vânzare include o valoare distinctă, specificată 

contractual, destinată prestării ulterioare de servicii (de exemplu, asistența tehnică şi

perfecționarea produsului după  vânzarea unui program informatic), acea sumă este

amânată (contul 472 "Venituri înregistrate în avans") şi recunoscută ca venit pe

parcursul perioadei în care se prestează serviciile, dar nu mai târziu de încheierea

perioadei pentru care a fost contractată prestarea ulterioară de servicii.     Venituri din

redevențe, chirii, dobânzi şi dividende     

Veniturile din redevențe, chirii, dobânzi şi dividende se recunosc astfel:    

 a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării

venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente;     

b) redevențele şi chiriile se recunosc pe baza contabilității de angajamente,

conform contractului;    

28 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p.11429 ? ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT:      MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 963 din 30 decembrie 2014

13

 c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le

încasa.     

1.4. Delimitari conceptuale privind rezultatele unei entitati economice

În literatura de specialitate profitul, în sens general este definit ca fiind rezultatul

financiar pozitiv al unei activităţi lucrative, reprezentând diferenţa dintre încasările

realizate şi chiar cheltuielile ocazionate de aceasta. De asemenea se consideră că

profitul brut reprezintă suma rezultatelor financiare pozitive într-un interval de timp

(lună, trimestru, an) obţinute de o persoană fizică sau juridică din sectoarele de

activitate.30

Acest sens general al profitului dă o imagine asupra modalităţilor în care se

desfăşoară activităţile într-o unitate productivă, dacă aceste unităţi reuşesc din veniturile

obţinute în urma vânzării producţiei, să-şi acopere cheltuielile ocazionate de obţinerea

producţiei respective. Realizarea efectivă a profitului presupune ca sortimentul şi

calitatea producţiei să răspundă vânzării producţiei să-şi acopere cheltuielile ocazionate

de obţinerea producţiei respective. Realizarea efectivă a profitului presupune ca

sortimentul şi calitatea producţiei să corespundă cererii solvabile. Dacă mărfurile nu

corespund necesităţilor ele nu se realizează şi profitul nu se formează.

Profitul este un element de conducere al agenţilor economici şi de stimulare

materială a personalului în desfăşurarea unei activităţi eficiente. El este aşa cum sublinia

Francois Perroux “motorul esenţial al societăţii”.

Acţiunea economică, desfăşurarea unei activităţi de natură economică este

condiţia generală a profitului. Lipsa profitului face dificilă sau chiar imposibilă

existenţa în continuare a activităţii respective.

Profitul sintetizează rezultatele activităţii oricărei unităţi economice, deci,

iniţiativa cade sub incidenţa sa directă. Unităţile economice îl urmăresc sistematic. Ele

constituie motivaţia obiectivă a întreprinzătorilor şi proprietarilor de capital. Situaţia

economică a acestora este condiţionată de mărimea şi dinamica profitului.

30 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 120

14

În economia de piaţă maximizarea profitului la nivelul agenţilor economici este

criteriul major al eficienţei lor, fără de care şi-ar înceta activitatea. În acest tip de

economie, fără profit nu ar exista viaţă. Scopul tuturor deciziilor şi acţiunilor

managerilor vizează direct şi indirect realizarea unui profit cât mai mare.31

Dacă avem în vedere că profitul este surplusul obţinut de o societate comercială

atunci când venitul total pe care aceasta îl obţine din toate activităţile sale depăşeşte

cheltuielile necesare realizării acestor activităţi, putem defini:

profitul brut, calculat prin scăderea tuturor cheltuielilor (efectuate în limitele

permise) din venitul total obţinut de societatea comercială;

profitul net, calculat prin scăderea din profitul brut a cotelor de impozit pe profit

Dacă venitul este egal cu costul, atunci nu se obţine profitul economic şi dacă

lucrurile continuă în acelaşi mod, proprietarii firmei vor căuta alte alternative de

valorificare a capitalului.

Profitul contabil rezultă din diferenţa dintre venitul firmei şi costul contabil,

fiind mai mare decât profitul economic. El cuprinde pe lângă aceasta şi aşa numitul

profit normal, adică acea parte din costul implicit care se referă la cheltuielile de muncă

ale proprietarilor firmei implicaţi în activitatea acesteia.

Obţinerea profitului contabil înseamnă o situaţie bună pentru firmă, respectiv ea

câştigă suficient pentru ca toate costurile ei să fie acoperite. Acest lucru nu înseamnă că

dispare tendinţa unei alternative, dacă se întrevede un câştig suplimentar. Există situaţii

când firma obţine profit contabil, dar din punct de vedere economic înregistrează

pierderi.

Acest fapt nu trebuie să mire. Dacă venitul firmei este mai mic decât costul de

producţie atunci firma înregistrează pierderi deşi ea îşi recuperează costul contabil şi

chiar poate să obţină profit normal. Pierderile se datorează costului implicit ca rezultat

al acestei consideraţii, de câte ori ne vom referi la costul de producţie vom avea în

vedere şi costul de oportunitate al firmei, deci şi costul explicit şi costul implicit. În

acest caz profitul normal nu este altceva decât o componentă a costului de producţie. De

31 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 121

15

asemenea atunci când ne vom referi la profit vom avea în vedere numai profitul

economic.32

Mărimea profitului, care în general este variabilă în timp şi spaţiu, se calculează

cu ajutorul a doi indicatori:

Masa profitului, calculată ca o diferenţă dintre venituri şi cheltuieli concretizată

prin suma profitului unui întreprinzător, întreprinderi economice sau economii

naţionale;

Rata profitului, calculată ca un raport procentual între masa profitului şi

costurile investite pentru obţinerea acestuia sau volumul capitalului folosit. Prin

calcularea acestui raport se obţine gradul de rentabilitate pe produs, unitate economică,

ramură industrială sau economie naţională.

Formula folosită este:

Rata profitului= x 100 sau x100;

Unde P= masa profitului;

C= costurile (cheltuielile) materiale;

S= costurile (cheltuielile) salariale;

C= capitalul folosit.

Calcularea ratei profitului prezintă o importanţă deosebită pentru întreprinzători

întrucât în funcţie de aceasta se asigură şi orientarea structurii producţiei pe produse,

ramuri şi subramuri fiind reţinute cele care oferă o rată cât mai mare a profitului. Pe

această bază unii agenţi economici îşi restrâng sau chiar îşi abandonează anumite

activităţi cu profit mic, iniţiind sau dezvoltând altele cu o rată a profitului mai mare.33

32 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 12333 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 125

16

PC+S

PC

Profitul este format din profit obişnuit, normal sau ordinar, iar uneori şi din

supraprofit sau profit suplimentar de monopol.

Profitul obişnuit, normal sau ordinar este profitul considerat ca suficient pentru

orice agent economic, servind doar la continuarea activităţii curente. Nivelul său este

rezultatul opţiunii fiecăruia în funcţie de circumstanţe, psihologie, etc. Lipsa acestui

profit obişnuit face ca activitatea economică iniţiată de agentul economic în cauză să

devină imposibil de continuat

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE SC ELECTRO INSTAL FRIG

SRL

2.1 Date de identificare ale societății

17

Societatea comercială SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL, înregistrată la Registrul

Comerțului Bucuresti cu nr. J40/12546/2008 , Cod Unic de Identificare RO 24209552,

situată in Bucuresti, STR. SOLD. TINA PETRE 4 B, a fost înfințată in anul 2008, in

subordinea administrației județene, fiind profilată, in special, pe activitatea de

Fabricarea echipamentelor de ventilatie si frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz

casnic.

Sistemul de management al calității a fost cerificat conform standardului EN ISO

9001:2008 de secția de certificări TUV Cert din cadrul TUV Thuringen Germania, pe

toate activitățile firmei. 34

2.2 Gama de produse fabricate si servicii prestate

In anul 2008, in care s-a infiintat Electro Instal Frig SRL, a fost reprezentativ din

punct de vedere economic, fiind o adevarata piedica in calea dezvoltarii in toate

domeniile de lucru. Electro Instal Frig are ca activitate proiectare, montaj si service

instalatii frigorifice, functionale pe freoni, vanzare agregate frigorifice, vaporizatoare de

diverse puteri, vitrine frigorifice, freon, compresoare, tablouri de actionare, piese de

schimb, etc. Societatea apare ca urmare cerintei acestui segment de piata, adresandu-se

in special celor ce doresc reducerea costurilor de dezvoltare si intretinere, cu dorinta de

a se impune prin Profesionalism, Calitate si Promptitudine.

2.3 Personalul societății comerciale SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL

Repartizarea personalului SC SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL pe

meserii/funcții/sex la 31 decembrie 2014, este următoarea: (Tabelul 2)

Departament Funcția Bărbați Femei Total

Administrator Administrator - 1 1

Asistent Manager Asistent Manager - 2 2

Economic Director - 1 1

Contabili - 3 3

Referent economic - 1 1

Comercial Director - 1 1

34 www.electroinstal.ro

18

Gestionar 1 3 4

Șef Stație PECO 1 2 3

Lucrător Comercial 4 2 6

Operator 11 4 15

Producție Director - 1 1

Maistru 1 - 1

Muncitori

necalificați

9 - 9

Operatori 20 - 2

Casa Director 1 - 1

Consilier Vânzări 1 2

Recepționer

Service

3 - 3

Juridic Consilier Juridic - 1 1

Resurse Umane Inspector Resurse

Umane

- 1 1

Marketing Director 1 - 1

Tehnic+Întreținere Director 1 - 1

Electrician 1 - 1

Muncitori

necalificati

5 - 5

Alte meserii 3 6 9

Total 67 31 98

Tabelul 2- Repartizarea personalului societății

Structura personalului pe grupe de vârstă, la 31 decembrie 2014: (Tabelul 3)

Grupe de vârstă Număr angajați

18-25 ani 11

26-35 ani 29

19

36-45 ani 36

46-50 ani 8

Peste 51 ani 14

Tabelul 3 – Structura personalului pe grupe de vârstă

Conform tabelului de mai sus, se constată ca vârsta medie a persoanelor existente în

cadrul societății in anul 2014 este de 41 de ani (36 de persoane cu vârsta cuprinsă intre

36-45 ani).

Ponderea angajaților tineri (vârste cuprinse intre 18 și 25 de ani) este relativ mică,

mai precis, 11% din totalul angajaților, indicator nu tocmai pozitiv, dar explicabil,

întrucât, în ultima perioadă, pregătirea educaționala a tinerilor s-a diminuat foarte mult.

Faptul că 14 persoane au vârsta de peste 51 de ani, este un lucru pozitiv, întrucât

acestea au demonstrat loialitate și experiență în domeniile în care activează.

2.4 Piața societății comerciale

2.4.1 Aprovizionare – furnizori

Furnizorii fac și ei parte din micromediu, întrucât impactul lor asupra firmei este

imediat.

Firma are încheiate contracte cu furnizorii pe o perioada de 1-2 ani, cu posibiliate de

reînnoire automată. Din păcate, sunt și furnizori care pot produce cu ușurință un efect

advers în cadrul firmei, prin furnizarea unor materiale de proastă calitate sau prin

nerespectarea termenelor de livrare. Inevitabil, aceste lucruri vor avea impact asupra

clienților firmei.

Firma trebuie să-și monitorizeze furnizorii și să se asigure ca ei le oferă bunuri de

calitate.

Ținând cont de gama de servicii prestate și produse fabricate, se impune o clasificare

a furnizorilor în funcție de activitățile societății comerciale SC ELECTRO INSTAL

FRIG SRL .

1.Artic

2.Whirlpool

20

2.4.2 Desfacere – clienți

Clienții constituie componenta cea mai importantă, deoarece aceștia alcătuiesc piața

de desfacere a oricărei întreprinderi. Aceștia sunt reprezentați de: consumatori,

utilizatori industriali, angrosişti, agenții guvernamentale și internaționale etc.

Activitatea principală a firmei fiind cea de prestări servicii, și anume repararea

autovehiculelor, atragerea clienților și mai ales menținerea acestora prin oferirea de

servicii de înaltă calitate este prioritatea principală a firmei.

In urma unui studiu intern, desfășurat pe perioada anului 2014, peste 70% din

veniturile companiei reprezintă încasări de la persoane fizice ce au beneficiat de

serviciile sau de produsele fabricate/comercializate de această companie privată.

Persoanele juridice, au un rol important în desfașurarea activității, chiar dacă ponderea

acestora în total venituri este de aproximativ 30%.

Un element important in cazul relatiei de colaborare cu persoanele juridice este

constituit de prezența contractelor existente între aceștia și SC ELECTRO INSTAL

FRIG SRL. Acest lucru oferă o stabilitate, întrucât este redusă posibilitatea emigrării

clienților către concurență.

2.4.3 Concurenți

Concurenții - reprezintă agenții economici cu care intră în competiție orice

întreprindere, întrucât în economia de piață este indispensabilă înfruntarea pentru

obținerea unor condiții mai avantajoase de producere și desfacere a bunurilor și

serviciilor, cu țelul atingerii unor performanțe deosebite, întrucât concurența este o luptă

dură - în care învinge întotdeauna cel mai bun și care, deși primează interesele

economice - se desfășoară nu numai cu mijloace economice, ci și extraeconomice,

astfel, pentru fiecare întreprindere este absolut necesar să descopere: structura și

amploarea concurenței, motivele reușitei concurenților importanți, precum și șansele de

a-i învinge.

Concurenții sunt, de obicei, firme sau persoane particulare care își dispută aceiași

clienți (beneficiari) sau furnizori de bunuri și servicii. Ei pot deține un anume loc și

importanță pe piață, ceea ce le confera postura de: lideri, inovatori, conservatori,

concretizată într-un comportament specific mai ales în ceea ce privește modalitățile de

21

intervenție pe piața si tipul de relații practicate.

Principalul concurent pe piața vânzărilor este societatea Artic, Ploiești, dar datorita

nerespectării standardelor impuse de producător, activitatea acestora a fost suspendată

pe o perioadă nedeterminată de timp, din acest motiv, cota de piață majorându-se până

la aproximativ 20% la nivel local.

În cazul activităților de comercializare a produselor, cota de piață este de 1%, în

condițiile în care pe piața locală activează marile companii de distribuție a produselor.

2.5 Analiza economico - financiara

Analiza cifrei de afaceri

Nivelul cifrei de afaceri furnizează informaţii importante privind importanţa firmei

pentru sectorul din care face parte, mărimea firmei şi ponderea sa pe piaţă.

Cifra de afaceri netă (CA) = Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor

Preţuri curente

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Producţia vândută 20

433

35329 3337

2. Venituri din vânzarea

mărfurilor

177061 405162 510197

3. Cfira de afaceri netă 197494 440491 513534

(Tabelul 3 – Cifra de afaceri curentă)

Preţuri comparabile

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Producţia vândută 20433 x

106,56=

21773,404

35329 x

104,84=

37104,972

3337

2. Venituri din vânzarea

mărfurilor

177061 x

106,56=

188676,2

405162 x

104,84=

423556,35

510197

3. Cfira de afaceri netă 197494 x

106,56=

440491 x

104,84=

513534

22

210449,6 460489,29

(Tabelul 4 – Cifra de afaceri comparabilă)

(Figura 2 – Cifra de afaceri)

Creşterea cifrei de afaceri de la anul 2012 la 2013 s-a datorat creşterii producţiei

vândute. Ulterior pe anul 2014 creşterea veniturilor din vânzarea mărfii a dus la o

creştere a cifrei de afaceri, deşi producţia vândută a fost în scădere.

2. Analiza profitului

1. Profit curent

Profitul curent este determinat atât de rezultatul exploatării cat si de cel al

activităţii financiare fiind prin urmare rezultatul activităţii curente.

Profitul curent (PC) = Profitul exploatării + Venituri financiare - Cheltuieli

financiare

Preţuri curente

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Profitul exploatării 13163 19935 -13855

2. Venituri financiare 53 16 31

3. Cheltuieli financiare 0 0 0

4. Profitul curent (PC) 13216 19951 -13824

(Tabelul 9 – Profitul curent curent)

Preţuri comparabile

2012 2013 2014

23

Profitul curent(PC) 13216 x 106,56 =

14082,969

19951x 104,84 =

20916,628 -13824

(Tabelul 10 – Profitul curent comparabil)

(Figura 5 - Profitul curent)

Profitul curent, care este suma dintre profitul activităţilor de exploatare şi

financiare, este şi el diminuat, ajungând să fie chiar negativ, deci pierdere, ca urmare a

reducerii mai mult decât sensibile rezultatelor activităţii financiare.

Profit net

Profitul net exprimă mărimea absoluta a rentabilităţii financiare cu care sunt

renumeraţi acţionării pentru capitalurile proprii subscrise.

Profitul net (PN) = Profit current + Venituri excepţionale - Cheltuieli

excepţionale - Participarea salariaţilor - Impozitul pe profit

Preţuri curente

Nr. Crt. INDICATORI 2012 2013 2014

1. Profitul/pierdere curentã 13216 19951 -13824

2. Venituri excepţionale 0 0 0

3. Cheltuieli excepţionale 0 0 0

4. Participarea salariaţilor la profit 0 0 0

5. Impozitul pe profit 1435 3393 0

6. Profitul net / pierderea curentã

(PN)

11781 16558 -13824

(Tabelul 11 - Profitul net curent)

24

Preţuri comparabile

2012 2013 2014

Profitul net(PN) 11781 x 106,56 =

12553,833

16558 x 104,84 =

17359,407 -13824

(Tabelul 12 – Profitul curent comparabil)

(Figura 6 - Profitul net/ pierderea netã)

Profitul net al firmei a crescut pe periada anilor 2012 – 2013, dar a scăzut

dramatic în 2014 datorită cheltuielilor mai mari ca şi veniturile, asta fiind explicată de

achiziţionarea unui autovehicul cu bani cash marca FIAT Doblo.

3. Analiza capacităţii de autofinanţare

Capacitatea de autofinanţare a fost calculată prin metoda diferenţelor. Indiferent de

modul de calcul capacitatea de autofinanţare permite aprecierea rezultatelor firmei şi

capacitatea acesteia de a degaja resurse interne de finanţare din propria sa activitate.35

Preţuri curente

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Rezultatul brut al exploatării 13163 19935 -13855

2. Alte venituri aferente exploatării 17 0 035Dalota M., "Analiza economico-financiara", Editura PRO Universitaria, 2007, pag. 156

25

3. Alte cheltuieli aferente exploatării 8771 19095 28220

4. Venituri financiare (cu excepţia

veniturilor financiare din

provizioane)

53 16 31

5. Cheltuieli financiare (cu excepţia

cheltuielilor financiare privind

amortizările şi provizioanele)

0 0 0

6. Venituri extraordinare (cu excepţia

veniturilor din vânzarea de active, a

veniturilor extraordinare din

provizioane)

0 0 0

7. Cheltuieli extraordinare (cu excepţia

valorii contabile a activelor cedate, a

cheltuielilor extraordinare privind

provizioanele şi amortizările)

0 0 0

8. Impozitul pe profit 1435 3393 0

9. CAF (Capacitatea de

autofinanţare)

3027 -2537 -42044

(Tabelul 13 – CAF curent)

Preţuri comparabile

2012 2013 2014

CAF (Capacitatea

de autofinanţare)

3027 x 106,56 =

3225,5712

-2537 x 104,84 =

-2659,7908 -42044

(Tabelul 14 – CAF comparabil)

CAF = Rezultatul brut + Alte venituri – Alte cheltuieli + Venituri financiare (cu

excepţii) – Cheltuieli financiare (cu excepţii) + Venituri extraordinare (cu excepţii) –

Cheltuieli extraordinare (cu excepţii) – Impozit pe profit

26

Capacitatea de autofinanţare scade pe perioada celor 3 ani, fiind chiar negativă, în

principal datorită scăderii rezultatelor financiare. Acest lucru este ameninţător pentru

firmă, care poate chiar falimenta.

4. Analiza diagnosticul riscului firmei

Gradul de îndatorare

Riscul îndatorării este cunoscut sub denumirea de levier financiar şi exprimă

incidenţa îndatorării firmei asupra rentabilităţii capitalului propriu.

Preţuri curente

Nr. Crt. INDICATORI 2012 2013 2014

1. Profit brut/Pierdere brută 13163 19935 -13855

2. Active totale 23762 71191 92389

3. Capital propriu 6310 18369 -10456

(Tabelul 15 - Indicatorii riscului: preţuri curente)

Preţuri comparabile

Nr. Crt. INDICATORI 2012 2013 2014

1. Profit brut/Pierdere brută 13216 x 106,56=

14082,969

19951 x 104,84=

20916,628

-13824

2. Capital permanent 6310 x 106,56=

6723,936

18369 x 104,84=

19258,059

-10456

3. Capital propriu 6310 x 106,56=

6723,936

18369 x 104,84=

19258,059

-10456

(Tabelul 16 - Indicatorii riscului: preţuri comparabile)

Riscul firmei

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Rata rentabilităţii financiare

(Rf = Profit brut / Capital propriu x 100)

209,45 108,61 132,21

2. Rata rentabilităţii economice 209,45 108,61 132,21

27

(Rf = Profit brut / Capital permanent x

100)

(Tabelul 17 - Riscul firmei)

(Figura 8 - Riscul firmei)

Se observă că rata rentabilităţii economice este egală cu rata rentabilităţii

financiare. În această situaţie, structura capitalului nu influenţează rata rentabilităţii

financiare a capitalului propriu, situaţia marcând stabilitatea structurii financiare.

Riscul de faliment

Riscul de faliment va fi analizat pe baza indicatorilor de echilibru financiar.

Indicatorii echilibrului financiar sunt fondul de rulmet (FR), necesarul de fond de

rulment (NFR) şi trezoreria (T).

Preţuri curente

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Fondul de rulment (FR)

FR = (Capitaluri proprii + Datorii

financiare) – Imobilizări nete

21590 70171 37010

2. Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Active circulante – Datorii pe

4138 13287 -46770

28

termen scurt

3. Trezoreria (T)

T = FR - NFR

17452 56884 83780

(Tabelul 18- Riscul de faliment curent)

Preţuri comparabile

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Fondul de rulment (FR)

FR = (Capitaluri proprii +

Datorii financiare) –

Imobilizări nete

21590 x

106,56=

23006,304

70171 x

104,84=

73567,276

37010

2. Nevoia de fond de rulment

(NFR)

NFR = Active circulante –

Datorii pe termen scurt

4138 x 106,56=

4409,4528

13287 x

104,84=

13930,09

-46770

3. Trezoreria (T)

T = FR - NFR

17452 x

106,56=

18596,851

56884 x

104,84=

59637,185

83780

(Tabelul 19 - Riscul de faliment comparabil)

(Figura 9 - Riscul de faliment)

29

Pe durata celor 3 ani s-a dovedit că fondul de rulment are valoare pozitivă, deşi

faţă de anul 2013 valoarea lui pe 2014 a scăzut cu 36557,276 lei ceea ce denotă în cazul

repetării ei că firma face faţă finanţării exploatării, generând o situaţie favorabilă firmei.

Se observă că trezoreria netă va avea valori pozitive, în concordanţă cu cerinţele

gestiunii financiare. Mărimea sa a crescut de la un an la altul, evoluţia activităţii

societăţii fiind în creştere. Pentru o activitate pe termen lung, relaţia denotă realizarea

unui echilibru financiar şi diminuarea riscului de faliment. Trezoreria pozitivă face

posibilă realizarea de plasamente şi deţinerea de disponibilităţi băneşti.

6. Analiza rentabilităţii firmei

Analiza rentabilităţii este realizata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca

indicator de volum) si rata rentabilităţii (indicator al marimii relative a rentabilităţii). O

importanta deosebita prezinta ratele rentabilităţii, intrucat exprima gradul in care

capitalul sau folosirea resurselor aduc profit.

Preţuri curente

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Cheltuieli totale 184348 420556 527389

2. Venituri totale 197564 440507 513565

3. Active totale 23762 71191 92389

4. Capital permanent 6310 18369 -10456

5. Capital propriu 6310 18369 -10456

6. Profit brut/ pierdere brutã 13216 19951 -13824

(Tabel 20 – Indicatori rentabilitate: preţuri curente)

Preţuri comparabile

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Cheltuieli totale 184348 x

106,56=

196441,22

420556 x

104,84=

440910,91

527389

2. Venituri totale 197564 x

106,56=

210524,19

440507 x

104,84=

461827,53

513565

30

3. Active totale 23762 x

106,56=

25320,787

71191 x

104,84=

74636,644

92389

4. Capital permanent 6310 x 106,56=

6723,936

18369 x

104,84=

19258,059

-10456

5. Capital propriu 6310 x 106,56=

6723,936

18369 x

104,84=

19258,059

-10456

6. Profit brut/pierdere brutã 13216 x

106,56=

14082,969

19951 x

104,84=

20916,628

-13824

(Tabel 21– Indicatori rentabilitate: preţuri comparabile)

Nr.

Crt.

INDICATORI 2012 2013 2014

1. Rata rentabilităţii costurilor (Rc = Profit brut /

Chelt. Totale x 100)

7,17 4,74 -2,62

2. Rata rentabilităţii veniturilor

(Rv = Profit brut / Venituri totale x 100)

6,69 4,53 -2,69

3. Rata rentabilităţii activelor totale (Ra = Profit brut

/

Active totale x 100)

55,62 28,02 -14,96

4. Rata rentabilităţii economice

(Re = Profit brut / Capital permanent x 100)

209,45 108,61 132,21

5. Rata rentabilităţii financiare

(Rf = Profit brut / Capital propriu x 100)

209,45 108,61 132,21

Indicatorii de rentabilitate

(Tabel 22 – Ratele rentabilităţii)

31

(Figura 10 – Rata rentabilităţii costurilor)

Rata rentabilităţii costurilor, ce reflectă modul în care firma a gestionat resursele

care au intrat în costuri – scade de la 7,17% în anul 2012 la 4,74% în 2013 (evolutia

negativă se datorează scăderii costurilor) şi continuă să scadă de la 4,742,82% în anul

2013 la valoarea negativă -2,62% în 2014. Această evoluţie negativă se datorează

creşterii costurilor într-un ritm mai mare decât creşterea profitului.

(Figura 11 – Rata rentabilităţii veniturilor)

Rata rentabilitãţii veniturilor caracterizeazã eficienţa intregii activitãţi a firmei în

cursul exerciţiului.36

Rata rentabilităţii veniturilor: scade de la 6,69% la 2,75% în anul 2013, şi continuă

să scadă de la 4,53% la valoarea negativă 2,69% în anul 2014, ceea ce înseamnă

creşterea profitului într-un ritm mai mic decât veniturile, deci o înrăutăţire a activităţii

firmei.

36 Dalota M., "Analiza economico-financiara", Editura PRO Universitarã, 2007, pag 159

32

(Figura 12 – Rata rentabilităţii activelor)

Rata rentabilităţii resurselor ocupate (a activelor) înregistrează valori peste pragul

limită de 1% în anii 2012 – 2013, iar în 2014 scade dramatic de pragul limită. Valorile

indicatorului înregistrează o scadere în anul 2013 faţă de 2012 şi în anul 2014 faţă de

2013, ceea ce indică un aspect negativ pentru activitatea viitoare a firmei.

(Figura 13– Rata rentabilităţii economice)

Aceastã ratã mãsoarã eficienţa mijloacelor materiale şi financiare alocate întregii

activitãţi a firmei. 37

Rata rentabilităţii economice se situeaza in toti anii peste pragul de 5% fiind

determinată de scăderea vitezei de rotaţie a activului total şi de scăderea ratei de

rentabilitate a veniturilor.

37 Tole M., Voicu R., Nedelescu M., Matei C., "Gestiunea financiara a firmei", Ed PRO Universitarã, 2007, pag 94

33

(Figura 14 – Rata rentabilităţii financiare)

Rata de rentabilitãţii financiare (a capitalurilor proprii) masoarã randamentul

capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care acţionarii l-au fãcut prin

cumpãrarea actiunilor firmei.38

Rata rentabilităţii financiare, care arată capacitatea capitalului investit de a aduce

profit, scade de la 209,45% la 108,61% în anul 2013 şi de la 108,61% la 132,21% în

anul 2014, lucru care se datorează scăderii rezultatului net.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND REFLECTAREA IN CONTABILITATE A

VENITURILOR SI CHELTUIELILOR IN CADRUL FIRMEI SC ELECTRO

INSTAL FRIG SRL SA, Ploiești

38 Tole M., Voicu R., Nedelescu M., Matei C., "Gestiunea financiara a firmei", Ed PRO Universitaria, 2007, pag 97

34

3.1. Monografie venituri si cheltuieli

Societatea comercială SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL SA, înregistrează

în contabilitate înluna decembrie a anului 2014, următoarele operaţiuni:

1.Societatea la data de 02.12.2014 achiziţionează materii prime pe baza facturii

numărul 345689 în valoare de 500.000 lei, materiale consumabile în valoare de 25.000

Lei şi materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 20.000 Lei.

% = 401 620.000

301 500.000

4426 120.000

% = 401 31.000

302 25.000

4426 6.000

% = 401 24.800

303 20.000

4426 4.800

2. La data de 04.12.2014 se dau în consum materii prime în valoare de 300.000

lei, materiale consumabile de 10.000 şi se înregistrează uzura obiectelor de inventar

existente în valoare de 5.000 lei.

601 = 301 300.000

602 = 302 10.000

603 = 303 5.000

3. La data de 05.12.2014 se achiziţionează imprimate de birou care se dau în

consum ,fără stocarea prealabilă, în valoare de 30.000 lei, TVA 24%.

% = 401 37.200

604 30.000

4426 7.200

4. La data de 06.12.2014 se înregistrează factura de energie electrică în valoare

de 15.000 lei şi de apă canal de 13.000 lei, TVA 24%.

% = 401 34.720

35

605 28.000

4426 6.720

5. La data de 06.12.2014 se achiziţionează mărfuri în valoare de 300.000 lei, pe

baza facturii numărul 12356 , TVA 24%.

% = 401 372.000

371 300.000

4427 72.000

6. Se stabileşte preţul cu amănuntul pentru mărfurile achiziţionate conform

facturii 12356.

371 = % 110.550

378 45.000

4428 65.550

7. La data de 31.12.2014 se descarcă gestiunea mărfurilor vândute pe bază de

factură .

% = 371 300.000

4428 32.100

378 47.900

607 220.000

8. La data de 07.12.2014 se înregistrează cheltuielile de întreţinere şi reparaţie

în suma de 20.000 lei, cheltuieli de chirii şi locaţii de gestiune de 12.000 lei şi cheltuieli

cu primele de asigurare de 15.000 lei.

% = 401 47.000

611 20.000

612 12.000

613 15.000

9. La data de 07.12.2014 se înregistrează cheltuieli cu colaboratorii de 13.500 lei

şi comisioanele în valoare de 24.800.

% = 401 38.300

621 13.500

36

622 24.800

10. La data de 08.12.2014 se evidenţiază în contabilitate:

- cheltuieli cu transport de bunuri şi personal, în valoare de 32.000 lei, TVA

24%.

- cheltuieli cu deplasările, în valoare de 15.000lei

- cheltuieli poştale, în valoare de 4.000lei, TVA 24%.

- comisioanele bancare, în valoare de 500 lei.

% = 401 44.640

624 32.000

626 4.000

44268 640

% = 5121M 15.500

625 15.000

627 500

11. La data de 15.12.2014 se înregistrează cheltuielile cu salariile

personalului încadrat cu carte de muncă în valoare de 80.000 Lei, precum şi cheltuieli

cu asigurările sociale şi fondul de şomaj.

641 = 421 80.000

6451 = 4311 17.600

6452 = 4371 2.400

6453 = 43135 600

628 = 447 600

12. La data de 16.12.2014 se înregistrează amenzile achitate în cursul lunii

de 20.000 lei şi donaţiile în valoare de 10.000 lei.

% = 5121 30.000

6581 20.000

6582 10.000

13. La data de 18.12.2014 se înregistrează veniturile din vânzarea produselor

finite în valoare de 200.000 lei, veniturile din prestări de servicii în valoare de 15.000

lei, veniturile din vânzarea mărfurilor de 200.000 lei, TVA 24%.

37

4111 = % 215.000

701 200.000

708 15.000

4427 51.600

14. La data de 18.12.2014 se înregistrează recepţia unui mijloc fix realizat în

regie proprie în valoare de 300.000..

2121 = 722 200.000

15. La data de 20.12.2014 se înregistrează pe baza extrasului de cont

încasarea unui client extern cu suma de 10.000 $,la cursul de 3 lei / $,cursul în

momentul facturării fiind de 3 lei / $.

5121 = % 30.000

5125 30.000

4427 7.200

16. Se înregistrează cheltuieli cu provizioanele pentru activităţi de

exploatare.

6813 = 151 100.000

17. La data de 21.12.2014 se evidenţiază încasarea unei subvenţii pentru

exploatare în suma de 50.000 lei.

5121 = 741 50.000

18. La data de 21.12.2014 se înregistrează anularea provizioanelor din

activitatea de exploatare în suma de 100.000 lei.

151 = 7813 100.000

19. Se achită diverşi furnizori prin bancă.

401 = 5121 300.000

20. Se închid Conturile de TVA.

4427 = % 202.350

4426 187.340

38

4428 15.010

21. La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli.

121 = % 966.000

601 300.000

602 10.000

603 5.000

604 30.000

605 28.000

607 220.000

611 20.000

612 12.000

613 15.000

621 13.500

622 24.800

624 32.000

625 15.000

626 4.000

627 500

628 600

641 80.000

6451 17.600

6452 2.400

645 5.600

6581 20.000

6813 100.000

22. La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea conturilor de venituri.

% = 1211 175.000

701 600.000

704 15.000

707 200.000

722 200.000

39

741 50.000

765 10.000

7813 100.000

Rezultatul brut = Venituri - Cheltuieli = 1.175.000– 966.000 = 209.000 lei

Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit = 209.000 –33.440

Profitul net = 175.560 lei

Impozitul pe profit = 16 % * 209.000 = 33.440

23. La data de 23.12.2014 se înregistrează impozitul pe profit.

691 = 441 33.440

24. La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea contului de cheltuieli

cu impozitul.

121 = 691 33.440

25. Se repartizează profitul.

121 = % 175.560

-100.000 lei

457 75.560

26. Se înregistrează impozitul pe dividende.

457 = 446 5.675

3.2.Analiza cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în cadrul firmei

3.2.1.Analiza cheltuielilor

40

Analiza cheltuielilor se realizează prin respectarea principiului conectării la

venituri şi vizează evoluţia acestora şi factorii determinaţi în vederea identificării

posibilităţilor de diminuare a lor pentru creşterea rentabilităţii întreprinderii. Pentru

această analiză se utilizează indicatorul „Cheltuieli la 1000 lei venituri” (C) determinat

ca raport între Cheltuielile totale ( ) şi Veniturile totale ( ).

gi = structura veniturilor pe categorii

ci = cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri

mii lei

Specificaţie Perioada

precedentă 2014

(Pn-1)

Perioada curentă 2014

Prevăzut (P0) Realizat (P1)

Cheltuieli exploatare 137770 58797 72385

Cheltuieli financiare 724 80 -

Cheltuieli extraordinare 401 8 176

Total cheltuieli 138896 58885 72561

Venituri din exploatare gi

(%)

1392498

(99,9%)

108020

(100%)

73762

(99,9%)

Venituri financiare 27 - 6

Venituri extraordinare 75 - 49

Total venituri 139353 108020 73818

Cheltuieli la 1000 lei

venituri

996,72 545,14 982,97

a) de exploatare 989,37 544,31 981,33

b) financiare 26 - -

c) extraordinare 52 - 355

P0/2014 – P2010= - 451,58

P1/2014 -P0/2010 = 437,83

În 2014 s-au prevăzut 545,14 lei cheltuieli la 1000 lei venituri, ceea ce înseamnă

o programare optimistă faţă de 2014 când s-au înregistrat 996,72 lei cheltuieli la 1000

41

lei venituri. Economiştii au mizat pe reducerea cheltuielilor de exploatare prin creşterea

rentabilităţii schelei şi prin urmărirea strictă a celorlalte categorii de cheltuieli.

În realitate această reducere a cheltuielilor nu a avut loc într-o asemenea măsură,

ci doar în valoare de 13,75 lei la 1000 lei venituri, acest lucru fiind explicat prin

influenţele structurii veniturilor şi a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri pe

categorii de venituri.

Se evidenţiază faptul că s-a avut în vedere amplificare eficienţei cheltuielilor mai

ales pe seama eficienţei pe categorii de venituri, care însă a înregistrat o evoluţie

inversă.

Structura cheltuielilor ocazionate pe anul 2014

Structura cheltuielilor ocazionate pe anul 2014

Structura veniturilor, ca factori de influenţă, explică rezultatul. Faţă de 2014,

când acest factor a avut ponderea lui în creşterea eficienţei cheltuielilor, în 2014 s-a

previzionat o scădere a importanţei sale.

42

Structura cheltuielilor ocazionate în 2014, comparativ cu 2014 evidenţiază faptul

că ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu amortizarea, respectiv 35% în 2014 şi

22% în 2014 când ocupă locul doi după cheltuielile salariale.

Pentru reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a avut în vedere creşterea

indicatorilor de utilizare intensivă şi extensivă şi folosirea raţională a utilajelor, scăderea

cheltuielilor cu forajul de exploatare şi injecţie, raţionalizarea investiţiilor.

În ceea ce priveşte evoluţia cheltuielilor, se poate analiza pe baza graficului

următor:

Evoluţia cheltuielilor pe categorii în perioada 2012-2014

(mii lei)

În perioada 2012-2014, cheltuielile de exploatare au înregistrat o evoluţie

importantă, relevată grafic şi valoric după cum urmează: în anul 2008 au înregistrat o

valoare de 87.974. lei, iar în anul 2010 o valoare de 137.770. lei, deci au crescut cu

56,60%.

Însă anul 2014 a marcat scăderea semnificativă a cheltuielilor de exploatare până

la valoarea de 72.385 lei, ceea ce înseamnă cu 47,46%, adică aproape cu jumătate din

valoarea anului 2014.

Cheltuielile financiare înregistrează valori reduse datorită specificului activităţii

de producţie desfăşurată la Schelă. Evoluţia în anul 2014 faţă de 2010 a fost

concretizată într-o creştere cu 116,79%, iar în anul 2014 nu s-au înregistrat cheltuieli

financiare.

Cheltuielile excepţionale au fost ocazionate în valori mai mari decât cele

financiare, înregistrând următoarea evoluţie: în 2014 au scăzut de la 629.302 lei la

401.770 lei, cu 36,15%, iar în 2014 au continuat să scadă până la valoarea de 176.170

43

lei, ceea ce reprezintă o scădere relativă faţă de anul 2014 cu 56,15%, iar faţă de 2010

cu 72%.

3.2.2.Analiza veniturilor

Veniturile obţinute în cursul perioadei 2012-2014 din activităţile de exploatare,

financiară şi excepţională au înregistrat evoluţia prezentată în graficul care urmează

Evoluţia veniturilor obţinute în

perioada 2012-2014 (mii lei)

Veniturile din exploatare au înregistrat corelativ cu cheltuielile din exploatare, o

creştere în 2014 faţă de 2013, cu 58,55%, pentru ca în anul 2012 să scadă cu 47% faţă

de anul precedent.

Veniturile financiare au o pondere mică în totalul veniturilor datorită specificului

obiectului de activitate.

Au înregistrat următoarea evoluţie: în 2014 au crescut cu 3,39% faţă de 2013, iar

în 2012 au scăzut drastic până la 77,28% faţă de anul precedent.

Veniturile excepţionale au valori mai mari decât cele financiare, dar au scăzut în

2014 faţă de 2010 cu 7,15%, iar în 2014 au scăzut cu până la 34,68% faţă de 2013.

Această evoluţie denotă o scădere a frecvenţei operaţiilor de casare şi dezmembrare a

mijloacelor fixe şi implicit, o reducere a operaţiilor excepţionale de cedare a

subansamblelor rezultate din dezmembrările şi casările de mijloace fixe.

3.3 Analiza şi conceperea sistemelor informatice economice

Conform teoriei sistemului economic, sistemul este economia care se compune

din elemente ca: întreprinderi, gospodarii casnice, organe de stat, instituţii sociale.

Organismul asupra căruia se răsfrâng atributele sistemelor economice poate fi de

orice dimensiuni, dar de cele mai multe ori se înţelege economia unei ţări. În acelaşi

timp, se poate considera sistem economic o singură ramură, sau o zonă bine delimitată a

unei ţări. În concepţia amintită sistemul are în componenţa instituţii, care la rândul lor

au organizaţii, iar acestea sunt compuse din unităţi.

Instituţia poate fi o întreprindere sau un minister. În interiorul instituţiei se

disting organizaţiile, situaţie în care în interiorul întreprinderii vor fi unităţi

producătoare sau de servicii s.a. Gospodăria casnică reprezintă o organizaţie specială

(instituţia coincide cu organizaţia).

44

Organizaţia este o formaţie socială constituită din oameni uniţi în vederea

îndeplinirii anumitor funcţii social-economice determinate.

Unitatea reprezintă un element al sistemului economic ce nu mai poate fi

descompus, se comporta cu regularitate determinată şi răspunde conform unor reguli la

impulsurile primite.

Un sistem economic îşi desfăşoară activitatea în timp. Perioadele sunt intervale

de timp de lungime egală, legate între ele. Mai multe perioade succesive alcătuiesc o

etapă. Funcţionarea unui sistem consta în faptul că în fiecare perioada primeşte un input

şi emite un output, modificându-şi în timp starea internă. Input-urile şi output-urile se

numesc fluxuri.

Procesul intern este procesul ce are loc în interiorul unităţii şi care transforma

input-ul în output.

Procesele dintr-un sistem economic sunt de două tipuri: reale şi de reglare. Cele

reale sunt procese materiale, fizice. Cele de reglare sunt procese intelectuale.

În viaţa noastră de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obişnuit, ba chiar

indinspensabil în unele cazuri. Se poate spune, pe drept cuvânt că trăim într-o societate

informatizată . În zilele noastre, întâlnim calculatoare peste tot, de la băcanul din colţ,

care-şi ţine evidenţele sale cu ajutorul unui PC şi până la ghişeul la care plătim

telefonul. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual între ele şi formând astfel reţele de

calculatoare. Toate acestea se datorează faptului că ne dăm seama din ce în ce mai mult

ca PC-ul ne uşurează munca. Dar trebuie de subliniat faptul că un calculator este de fapt

o “maşinărie” care prelucrează o serie de informaţii pe care i le dăm. Informaţia, este

elementul esenţial din acest întreg lanţ. De fapt, în practică întâlnim, printre altele, două

concepte legate de aceasta şi anume sistemul informational şi sistemul informatic.

Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate în procesul de

colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informaţii.

Rolul sistemului informational este de a transmite informaţia intre diferite

elemente . De exemplu, în cadrul unei unităţi economice, roulul sistemului

informational este de a asigura persoanele din conducere cu informaţii necesare pentru

luarea diferitelor decizii economice sau de altă natură..

În cadrul sistemului informational se regăsesc : informaţia vehiculată,

documentele purtătoare de informaţii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de

prelucrare a informaţiei, etc.

45

Printre posibile activităţi desfăşurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate:

achiziţionarea de informaţii din sistemul de bază, completarea documentelor şi

transferul acestora intre diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.

În cadrul sistemului informaţional, majoritatea activităţilor se pot desfăşura cu

ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare şi apoi, rezultatul poate fi

transferat mai departe, către alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face şi

el pe cale electronică, prin intermediul unei reţele de calculatoare sau cu ajutorul

modemului.

Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare şi transmitere

a datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem informatic.

Într-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor,

alte componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploatează

tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.

Se poate spune deci, că sistemul informational este inclus în sistemul informatic,

acesta din urmă fiind o componentă esenţială a primului.

Sistemele informatice acoperă cele mai diverse domenii.În funcţie de

specializare, avem :

* Siteme specializate, adică sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip

de problema dintr-un anume domeniu;

* Sisteme de uz general, cu ajutorul cărora se poate rezolva o gamă largă

de probleme din mai multe domenii;

* Sisteme locale, programele necesare prelucrărilor de date şi datele se

afla pe un singur sistem de calcul;

* Sisteme pe reţea, sistemul funcţionează într-o reţea de calculatoare, caz

în care, datele şi programele pot fi distribuite mai multor staţii de lucru ce fac parte din

acea reţea.

În ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru în reţea,

avantajele fiind evidente : transfer de date intre staţii foarte rapid, costuri minime, etc.

În funcţie de localizarea datelor şi de locul în care sunt efectuate prelucrările,

putem avea sisteme informatice :

* Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;

* Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare în

reţea;

46

* Cu prelucrări centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singură staţie

de lucru, indiferent de numărul staţiilor pe care sunt informaţiile de prelucrat;

* Cu prelucrări distribuite, mai multe calculatoare prelucrează datele

provenite de la unul sau mai multe calculatoare din reţea;

După domeniul în care funcţionează, sistemele pot fi clasificate :

* De baze de date, specializate în gestiunea unor cantităţi mari de date;

* Pentru prelucrări ştiinţifice, specializate pe anumite domenii ştiinţifice;

* Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor

maşini,scule,unelte computerizate;

După nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice în structura organizatorică a

societăţii, putem avea :

* Sisteme informatică pentru conducerea activităţilor la nivelul unităţilor

economice;

* Sisteme la nivelul organizaţiilor cu structura de grup;

* Sisteme informatice teritoriale;

* Sisteme informatice la nivel de ramură şi subramura şi la nivel economic

naţional;

* Sisteme de uz general.

După activitatea ce o automatizează, sistemele pot fi :

* Pentru conducerea producţiei;

* Pentru activitatea comercială;

* Pentru evidenţa contabilă;

* Pentru evidenţa materialelor şi mărfurilor;

* Pentru evidenţa personalului şi salarizare;

* Pentru evidenţa mijloacelor fixe.

3.4.Aplicaţie informatică privind veniturile în cadrul entităţii

OPERAŢII DE ÎNCHIDERE VENITURI ŞI CHELTUIELI LUNARE ÎN

PROGRAMUL XP

Acest meniu este foarte important. Aici se efectuează toate operaţiunile contabile

de închidere lunară (sau trimestriala, după caz), care se referă la cheltuielile legate de

stocuri, înregistrarea automată a amortizării, note contabile la salarii, închiderea

veniturilor şi cheltuielilor, a TVA şi alte operaţiuni.

47

Verificare repartizare retur : este destinat depistării erorilor apărute la operarea

documentelor de retur; după cum v-om vedea la modulurile de "Furnizori", "Clienţi" şi

"Stocuri" aveţi posibilitatea de a înregistra operaţiunile de retur a stocurilor prin

introducerea cantităţii returate cu semnul (-) moment în care programul va deschide o

machetă care afişează intrările/ieşirile/consumurile de stocuri şi unde avem posibilitatea

să alegem din care lot facem returul.

Descărcare de gestiune en-gross : intrăm de fiecare dată când dorim să

consultăm valoric stocurile şi la sfârşitul lunii când trebuie să înregistrăm descărcarea

definitiva pe cheltuieli a stocurilor vândute/consumate în luna respectivă.

La modulul de "Clienţi" şi "Stocuri" se vor opera toate documentele de ieşire a

stocurilor din gestiune. Aceste mişcări sunt centralizate la modulul de "Stocuri ", şi pot

fi consultate la situaţia "Fisa generală de stoc" (care cumulează toate stocurile pe

conturi) sau "Fisa mişcare produs", dar fără a accesa butonul de descărcare de gestiune

le putem consulta doar din punct de vedere cantitativ. Pentru a le consulta şi valoric va

trebui să accesăm macheta de "Descărcare de gestiune" care conţine două butoane

principale şi anume : <Efectuare descărcare> şi <Anulare descărcare>.Prin accesarea lor

putem efectua descărcarea de gestiune de câte ori avem nevoie pentru obţinerea

informaţiei valorice legată de stocuri (nu uitaţi să apelaţi periodic butonul de "curăţare"

de care dispuneţi la modulul "Utilitare"pentru a nu încărca inutil bazele de date)

Programul poate utiliza ca metode de descărcare : FIFO (primul intrat-primul ieşit) sau

CMP (cost mediu ponderat). Putem alege , la început, ce metodă doriţi bifând una din

cele două opţiuni la modulul "Utilitare" , meniul "Configurare generală".

Notele contabile, care se vor înregistra în registrul jurnal automat, vor fi cele

operate de dumneavoastră la clienţi, stocuri-bonuri de consum sau note de transfer.

Din punct de vedere tehnic efectuarea acestei operaţiuni blochează ceilalţi

operatori din machetele ce operează cu stocuri. În acelaşi moment va trebui ca în toate

lunile anterioare lunii curente să fie efectuată descărcarea de gestiune, altfel programul

va calcula eronat preţul de ieşire. Dacă dorim să facem o modificare a descărcării de

gestiune intr- o lună anterioară va trebui să anulăm întâi descărcarea de gestiune din

luna curentă, şi abia apoi pe cea din luna anterioară.

Dacă se doreşte modificarea unor documente de ieşire sau adăugarea de noi

documente se va anula descărcarea de gestiune.

Descărcare de gestiune en-detail funcţionează similar celui expus anterior doar

ca la apelarea lui se va deschide o machetă în care avem posibilitatea să punem

48

conturile cu care vrem să lucrăm. Programul are predefinite automat conturile standard

referitoare la gestiunea en-detail şi de asemenea are introdusă formula de calcul pentru

coeficientul de repartizare a adaosului comercial pentru mărfurile ieşite din gestiune.

Pentru anularea acestei descărcări intrăm pe aceeaşi machetă şi apăsam unul din

butoanele aflate în dreptul fie al coeficientului, fie al conturilor de ieşire, moment în

care primim mesajul că este efectuată descărcarea şi se va activa butonul de anulare

note.

Pentru a utiliza acest meniu stocurile vor trebui încărcate la preţ cu amănuntul, la

modulul de "Cumpărări". După accesarea butonului <Calcul>, pentru a se înregistra

notele contabile de descărcare apăsaţi butonul <Transfer Note>.

Faţă de descărcare en-gros, unde se vor genera note contabile pentru fiecare

mişcare de stoc, la descărcarea en-detail, se va genera o singură notă cumulata de

descărcare, pe baza coeficientului calculat.

Descărcarea de stocuri en-detail este utilizată doar în cadrul produselor care se

încarcă la preţ cu amănuntul. Încărcarea la preţ cu amănuntul se va face în modulul de

cumpărări, în cadrul valorii pentru contul de marfă 371 încărcându-se şi valoarea

contului de adaos comercial 378 şi TVA neexigibil 4428.

Aceasta descărcare va efectua de fapt diminuarea debitului contului de marfă

371 cu valorile conturilor de cheltuieli de marfă 607, adaos comercial şi TVA neexigibil

(toate acestea aflându-se pe partea de debit).

Amortizare mijloace fixe - este o machetă de unde puteţi efectua sau anula

amortizarea tuturor mijloacelor fixe; amortizarea mijloacelor fixe o puteţi efectua şi de

la modulul "Imobilizări" unde puteţi să efectuaţi operaţiunea cumulat sau pe fiecare

mijloc fix în parte.

Generare note contabile salarii - este un meniu care centralizează sumele legate

de salarii, care vor fi prelucrate la modulul "Salarizare". Operaţiunea poate fi efectuată

de aici sau din modulul "Salarizare". Prin apelarea meniului se va deschide o machetă în

care se afişează date legate de numărul de zile lucrătoare din lună, numărul mediu de

salariaţi şi numărul total de salariaţi. Accesarea butonului <Generare note> va deschide

o fereastră în care se vor afişa notele contabile ce urmează a fi transferate în

contabilitate. Dacă lucrăm cu analitice, aceste note vor trebui predefinite de către

programator, deoarece programul lucrează cu note standard.

Închiderea conturilor de T.V.A. - aici deschidem o machetă în care va fi afişat

cumulat şoldul conturilor de TVA, 4426 - TVA deductibil, respectiv 4427 - TVA

49

colectat, 4423 - TVA de plată sau 4424 - TVA de recuperat. Pentru a închide contul de

TVA deductibil şi TVA colectat veţi accesa butonul <Generare Note Contabile>,

moment în care programul va deschide o fereastră în care vă va afişa notele contabile.

Dacă suntem de acord cu sumele apelăm butonul <Transfer Note Contabile>.

În cazul în care introducem noi documente sau modificăm documente deja

înregistrate este suficient să accesăm din nou aceasta machetă, şi programul va închide

noile valori. Pentru mai multă siguranţă apelăm întâi butonul <Anulare>, în cazul unei

închideri deja efectuate.

Închidere conturi de venituri şi cheltuieli - permite închiderea lunară a tuturor

conturilor de cheltuieli şi venituri, inclusiv a contului 711 - care va fi tratat ca o

închidere de venit, cu semnul "+" sau "-", după cum şoldul acestui cont este creditor,

respectiv debitor.

Pentru a închide toate aceste conturi este necesar (mai ales pentru conturile de

tip analitic) ca atunci când sunt create, să se completeze căsuţa "Cont de închidere".

Prin apelarea butonului <Generare note contabile> se va deschide o fereastră în

care sunt afişate şoldurile conturilor de cheltuieli şi venituri, ce urmează a fi închise prin

"Contul de profit şi pierdere". Dacă se lucrează cu analitice, aici putem observa dacă

din greşeală am operat direct în contul sintetic.

Apăsam butonul <Transfer note contabile> şi în acest moment toate conturile de

venituri şi cheltuieli vor fi soldate.

Verificare contabilă lunară - deschide o machetă în care sunt afişate principalele

conturi care, în mod normal, la sfârşitul lunii trebuie să aibă şoldul "0", dar şi conturile

legate de Casă şi de Bancă, care trebuie să aibă şold debitor. Macheta permite bifarea

sau debifarea conturilor pe care doriţi să le verificaţi.

Închidere luna de lucru - deschidem o machetă în care avem posibilitatea de a

bloca operaţiunile contabile efectuate (nici un alt utilizator nu mai poate modifica notele

contabile create în luna curentă).

Avem opţiunea de a bloca numai anumite module, prin bifarea căsuţei

corespunzătoare, sau toate documentele, prin bifarea căsuţei "Închidere integrală luna

contabilă".

Transfer Solduri pentru an nou - se va utiliza numai când vă aflaţi în luna

decembrie, şi dorim deschiderea noului an.

50

CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluzii

Având în vedere că unul din obiectivele sistemului informaţional-contabil,

priveşte gestiunea fiscală, iar informaţi contabilă este utilizată ca bază pentru

determinarea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii fiscale sau sociale, desprindem

concluzia că între contabilitate şi fiscalitate există atât raporturi de integrare cât şi de

neutralitate, care în mod normal trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de

dezvoltare a firmei. În acest sens trebuie avut în vedere următoarele:

- soluţiile optime referitoare la: obiectul impunerii, cotele de impozit, termenele

de plata a obligaţiilor fiscale şi sociale;

- facilităţile fiscale prevăzute de lege, constând in: scutiri, amânări, eşalonări sau

reduceri la plata impozitelor şi taxelor şi altor obligaţii;

- ponderea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii în total operaţiilor de

trezorerie, respectiv total active sau cifră de afaceri;

- evaluarea impactului fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor

sancţiuni de natură fiscală, ca urmare a nerespectării unor reglementări fiscale datorită

recunoaşterii acestora, sau ca urmare a unei abilităţi fiscale extreme la care sunt nevoiţi

să apeleze agenţii economici pentru a supravieţui în condiţiile unei fiscalităţi excesive.

În cocndiţiile actuale a ţării noastre, unde contabilitatea este reglementată,

politicile contabile chiar dacă sunt importante, nu sunt hotărâtoare în evaluarea

deciziilor manageriale întrucât impactul reglementărilor fiscale asupra mediului de

afaceri dar şi asupra organizării contabilităţii este negativ, cel puţin din următoarele

considerente:

-lipsa de coerenţă a diferitelor prevederi legislative care reglementează acelaşi

domeniu sau sector de activitate;

-instabilitatea legislativă datorită frecventelor modificări ale reglementărilor

fiscale;

-modificarea frecventă a prevederilor unor legi organice prin ordonanţe de

urgenţă sau hotărâri ale guvernului;

-aplicarea diferenţiată în teritoriu a unor reglementări fiscale sau aplicarea cu

întârziere ori retroactivă a acestora;

51

-imposibilitatea transpunerii în practică a unor legi, hotărâri sau ordonanţe până

la apariţia uneori cu mare întărziere a instrucţiunilor, normelor şi precizărilor privind

aplicarea acestora.

Propuneri

1. Decizia managerilor de concediere a unor persoane, are ca efect reducerea

cheltuielilor cu impozitul pe salarii, a contribuţiilor la: asigurările sociale, fondul de

şomaj, fondul de sănătate, determinând diminuarea cheltuielilor firmei şi menţinerea

nivelului trezoreriei.

2. Hotărârea acţionarilor şi asociaţilor de a reinvesti profitul obţinut, genereaza o

reducere a sarcinii fiscale, în timp ce decizia de repartizare a profitului la dividende şi

ridicarea acestora ar antrena majorarea obligaţiilor fiscale prin impozitul ce trebuie

plătit bugetului de stat.

3. Declaraţiile privind impozitele, taxele şi contribuţiile depuse la organismele

fiscale şi de protecţia socială consemnează obligaţii ce vor afecta cheltuielile, rezultatele

financiare şi trezoreria agenţilor economici.

4. Materialele întocmite de organele de control constituie surse de date pentru

impunerea persoanelor juridice şi fizice ce au ca rezultat creşterea veniturilor bugetare şi

diminuarea trezoreriei agenţilor economici.

52

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA :

1. A.Pişleag – Sinteze Contabilitate financiară curentă

2. A.Pişleag – Sinteze Contabilitatea financiară de raportate

3. A.Pişleag – Sinteze Contabilitatea publica

4. A.Pişleag ,Contabilitatea financiară curentă, Editura Alma Mater, Sibiu 2013

5. Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare

europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010.

6. Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea

financiara. Aplicatii practice si teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundatiei

Romania de Maine, Bucuresti, 2010.

7. Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura

Universitara, Bucuresti, 2011 sau editiile anterioare.

8. Bătrâncea M., s.a. - Raportarea şi analiza financiară a entităţii economice,

Editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2010

9. Creţoiu Gh., Cornescu V., Bucur I. (2011), Economie, Bucureşti: Editura CH.

Beck;

10. Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa

Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

11. Pântea, I.P., Bodea Gh. (2011), Contabilitatea financiară – Editura Intelcredo,

Deva.

Reglementări contabile şi fiscale

12. Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 3055/2011 privind aprobarea Reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene, Reglementarilor contabile conforme cu

directivele europene, M. Of. nr. 766 şi 766 bis din 10 noiembrie 2011.

13. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.861/2011 pentru aprobarea Normelor

privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor

şi capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2011.

14. Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2010, privind documentele

financiar-contabile, M. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2010.

53