Embed Size (px)
DESCRIPTION
PROIECT DIPLOMA
Citation preview
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL
SPECIALIZAREA : CONTABILITATEA ŞI INFORMATICA DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICENŢĂ
CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI A DATORIILOR CU PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA
SOCIALĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: PROF. UNIV. DR. ELENA IATAN
ABSOLVENT:CRAIU I. LENUŢA
CONSTANŢA
2006
1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………. 3
CAPITOLUL I - CADRUL GENERAL AL CONTABILITĂŢII CREANŢELOR,
DATORIILOR CU PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI
PROTECŢIA SOCIALĂ …………………………………………. 5
1.1. Elemente generale privind salarizarea ……………………………………………… 5
1.2 Documente primare utilizate privind salarizarea……………………………………. 8
1.3. Evidenta operativa si contabilitatea analitica privind salarizarea…………………... 12
1.4. Salarizarea si alte drepturi salariale………………………………………………….13
1.5. Recunoasterea si evaluarea beneficiilor angajatilor, a drepturilor de personal in
contextul Standardelor Internationale de contabilitate……………………………. 17
1.6. Sistemul de conturi utilizat privind creanţele şi datoriile cu personalul …………. 19
1.7. Modul de constituire si de plata a impozitelor pe salarii …………………………. 20
1.8. Considerente generale privind protecţia şi asigurările sociale …………………… 23
CAPITOLUL II - APLICAŢII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA
CREANŢELOR ŞI DATORIILOR CU PERSONALUL,
ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ …….………… 29
2.1. Prezentarea generala a SC ACSAN VIC COM SRL ……………………………. 29
2.2. Analiza principalilor indicatori economico-financiari ……………………….….. 31
2.3. Operaţiuni înregistrate în contabilitate privind drepturile salariale……………….. 38
CAPITOLUL III –PROIECTAREA PROGRAMELOR 45
CONCLUZII …………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………
2
INTRODUCERE
Orice activitate care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta
reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor intr-o tara pe o perioada data. Dar ea nu
contine in intregime o cerere care se exprima (manifesta) pe piata muncii. Conditia generala pentru
ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea sa (salarizarea ei). De aceea, in
cererea de munca, nu se includ activitatile care se pot realiza de catre femeile casnice, militari in
termen, studenti si alti nesalariati.
Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata, care se formeaza la un moment dat
intro economie de piata. Cererea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca.
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca
existente in societate, adica a volumului de munca, ce poate fi depus de populatia apta de munca a
tarii respective, in perioada data. Si in acest caz, trebuie sa avem in vedere ca nu toate
disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa fie remunerate,
salarizate.
Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii
salariale.
Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta,
disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sa se
angajeze in nici o activitate, intrucat, au resurse pentru existenta sau alte preocupari.
Piata muncii, ca expresie a raportului dintre cerere si oferta se desfasoara in doua trepte sau
faze. Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta,
determinate de particularitatile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul acestei faze, se
formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor, se contureaza principiile care actioneaza la
stabilirea salariilor si o anumita continuare a celei dintai si consta in intalnirea cererii cu oferta de
munca in termini reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei.
Lucrarea intitulata “ Contabilitatea creanţelor şi a datoriilor cu personalul, asigurările şi
protecţia socială “ isi propune sa prezinte modul de calcul al salariului, al datoriilor la asigurarile
sociale, asigurari de sanatate, fond de somaj, fond de risc si accidente, scopul final fiind o mai buna
intelegere a problemelor legate de salarizare.
3
Conform Legii 571/2003, venituri din salarii sunt considerate toate veniturile in bani
si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual
de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru
incapacitatea temporara de munca.
Bugetul asigurarilor sociale de stat, alaturi de bugetul de stat, bugetele locale si
bugetele fondurilor speciale formeaza bugetul public.
In economia contemporana, bugetul public constituie veriga centrala a sistemului financiar
al oricarei tari, fiind expresia unui tip specific de relatii financiare - relatiile bugetare - care se
manifesta in procesele formarii si utilizarii fondurilor bugetare necesare organelor statului de la
nivel national si de la nivelul unitatilor sale administrativ-teritoriale.
Bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste distinct si se aproba de Parlament prin
lege separata. El este gestionat si administrat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.Veniturile
cuprinse in acest buget nu pot fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare decat cele pentru care sunt
repartizate prin prevederile bugetului respectiv.
Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de pensii si
alte drepturi de asigurari sociale, in conditiile Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale.
Lucrarea prezentată tratează următoarele problematici:
Capitolul I : prezintă aspecte generale privind salarizarea, documentele utilizate,
sistemul de conturi, modul de constituire şi de plată a impozitelor pe salarii, determinarea
contribuţiilor aferente.
Capitolul II : subliniază aspecte practice privind contabilitatea drepturilor salariale.
În final sunt prezentate concluziile cu privire la cadrul organizatoric, juridic şi contabil
al drepturilor şi obligaţiilor salariale.
4
CAPITOLUL I – CADRUL GENERAL AL CONTABILITĂŢII
CREANŢELOR, DATORIILOR CU PERSONALUL,ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ
1.1 ELEMENTE GENERALE PRIVIND SALARIZAREA
Salariile reprezinta pretul fortei de munca utilizate in procesul de productie, precum si acea
parte din venitul national destinata consumului individual al salariatilor bugetari, in functie de
munca prestata si sectorul neproductiv de activitate unde lucreaza.
Marimea drepturilor de personal se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre
angajatori si salariati. In urma negocierilor se stabileste un contract colectiv de munca care contine
forma de salarizare, sistemul de sporuri, de premiere si alte drepturi si obligatii. In baza contractului
colectiv de munca se incheie contracte individuale de munca ce pot contine elemente in plus, dar in
nici un caz in minus fata de contractul colectiv de munca. Angajatorii sunt obligati sa negocieze
salariul la cel putin nivelul salariului minim brut pe tara.
Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate
fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara.
Structural, salariile sunt formate din: salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si
adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute (sporuri pentru conditii
grele de munca, sporuri pentru orele prestate pe timpul noptii, sporuri pentru orele suplimentare de
munca, sporuri pentru vechime neintrerupta in munca), indemnizatiile si alte sporuri acordate pentru
conducere, indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi, indemnizatiile acordate pentru
concediul de odihna.
In fondul de salarii sunt incluse si indemnizatiile platite personalului, care lucreaza pe baza
de contracte de prestari servicii in masura in care sunt prevazute a fi suportate de acesta.
Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de protectie
sociala sub forma de: ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca, ajutoare de deces si
alte ajutoare acordate de unitatea patrimoniala, care se suporta din contributia pentru asigurari
sociale, precum si sumele achitate potrivit legii pentru somaj tehnic.
5
Pentru desfasurarea normala a activitatii lor, agentii economici folosesc forta de munca.
Intre acestia si personalul angajat intervin decontari pentru munca prestata, sub forma de salariu, in
conditiile prevazute in contractul de munca.
Salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat in functie de calificarea, importanta,
complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta
profesionala.
Totalitatea drepturilor cuvenite salariatilor constituie fondul de salarizare al unitatii si
reprezinta pe de o parte cheltuieli ale unitatii, iar pe de alta parte, decontari cu personalul unitatii si
cu alte organisme beneficiare ale unor sume legate de drepturile salariale ale personalului.
Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul efectueaza lucrari ce privesc
operatiunile banesti care insotesc drepturile de personal. Acest resort indeplineste atributii operative
in legatura cu intocmirea si ordonantarea documentelor de plati in numerar si prin virament si
urmarirea modului de tinere a evidentei de mijloace banesti si cu organizarea si controlul platilor, cu
si fara numerar, privind drepturile si datoriile banesti ale personalului. Ordonantarea documentelor
de plati inseamna autorizarea data casieriei sa onoreze si sa depuna la banca actele respective in
vederea efectuarii platii. Inainte de a se efectua ordonantarea, documentele sunt supuse organelor in
drept din unitatea patrimoniala spre aprobare, se exercita controlul asupra lor, se verifica si eventual
se refuza inregistrarea acelora care nu indeplinesc conditiile legale.
Modelul general de calcul al salariilor si al retinerilor pentru decontarea cu salariatii este
urmatorul:
SALARIUL BRUT DE BAZA, adunat cu:
(+) sporuri
(+) indemnizatii
(+) indexari de salarii si compensari
(+) salariul in natura
(+) premii din fondul de salarii,
= SALARIUL BRUT TOTAL. Din acesta se scade:
(-) contributia salariatilor la asigurarile sociale (9,5%)
(-) contributia salariatilor la fondul de somaj (1%)
(-) contributia salariatilor la asigurarile de sanatate (6,5%)
(-) deduceri de baza
= SALARIUL BRUT IMPOZABIL. Din acesta se scad:
(-) impozitul pe salariu
6
(-) avansuri acordate personalului
(-) retineri din remuneratii datorate tertilor
(-) alte retineri datorate unitatii
= SALARIUL NET PLATA
In vederea obtinerii informatiilor necesare referitoare la munca prestata, rezultatele muncii si
remunerarea ei se organizeaza evidenta primara si operativa a acestor aspecte deosebit de importante
atat pentru unitate, cat si pentru fiecare salariat in parte.
7
1.2. DOCUMENTE PRIMARE UTILIZATE PRIVIND SALARIZAREA
Documentele primare referitoare la prezenta la lucru, cantitatea de munca prestata si
rezultatele muncii stau la baza calcularii salariilor cuvenite fiecarui lucrator in parte, constituind, in
acelasi timp, fundamentul pentru analizarea modului de utilizare a timpului de munca si a
obligatiilor contractuale.
Cunoasterea acestor informatii se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente care, in
functie de continutul lor, se pot grupa astfel:
Contractul colectiv de munca
Contractul colectiv de munca in conformitate cu art.1 din alin.1 Legea nr.130/1996, este
conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala pe de o parte, si
salariati, reprezentanti de sindicate, ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte prin care se
stabilesc clauze privind conditii de munca, salarizare, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg
din raporturile de munca.
Negocierea colectiva este obligatorie cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati
mai putin de 21 salariati.
La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective, partile sunt egale si libere.
Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea
partilor, iar prevederile contractului produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajarii
sau afilierea lor la o organizatie sindicala.
Contractul individual de munca
Spre deosebire de contractul colectiv, incheiat intre patroni si salariati, reprezentanti de
regula de sindicate, contractul individual de munca se incheie intre o singura persoana fizica si cel
ce o incadreaza in munca.( societate comerciala, regie autonoma, alta persoana fizica sau juridica).
In doctrina franceza, contractul individual de munca se analizeaza ca o conventie prin care o
persoana se angajeaza sa puna activitatea la dispozitia altuia, in subordinea careia ea se plaseaza, in
schimbul unei remuneratii. Din aceasta definitie se desprind trei elemente caracteristice: prestarea
muncii, prestatia este realizata in schimbul unui salariu si legatura de subordonare dintre un salariat
si patronul sau. La cele trei elemente se mai adauga unul, cel temporar, avand in vedere ca acest fel
de contract se incheie pe o anumita perioada de timp ( nedeterminata sau determinata).
Conform art.1 din Legea 130/1999:
8
(1) Încadrarea în munca a unei persoane se realizeaza prin încheierea unui contract
individual de munca între persoana care presteaza munca si persoana fizica sau juridica în
beneficiul careia este prestata munca, denumita angajator.
(2) Contractele individuale de munca se încheie în forma scrisa. Obligatia de a încheia
contractul de munca în forma scrisa revine angajatorului
(3) Persoana încadrata în munca în conditiile prevazute la alin. (1) dobândeste calitatea de
salariat si are drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii, de contractele colective
de munca si de contractul individual de munca.
Art. 64 din Codul Muncii prevede:
“Contractul individual de munca se incheie in scris si va cuprinde obligatia persoanei
incadrate in munca de a-si indeplini sarcinile ce-i revin, cu respectarea ordinei si disciplinei, a
legilor, obligatia unitatii de a asigura conditii corespunzatoare pentru buna desfasurare a activitatii
de a o remunera in raport cu munca prestata si de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin precum si
alte clauze stabilite de parti”
Tinand seama de aceste prevederi legale, contractul individual de munca poate fi definit ca
intelegerea incheiata in scris intre o persoana fizica, pe de o parte si un patron pe de alta parte, prin
care prima se obliga a presta o munca prevazuta in contract, iar secundul sa-i asigure persoanei
incadrare, conditiile pentru buna desfasurare a activitatii, deplina protectie si securitate a muncii si
sa o remunereze in raport cu munca prestata potrivit clauzelor contractului.
Contractul individual de munca este sinalagmatic, intrucat da nastere la drepturi si obligatii
intre parti.
Contractul de munca sta la baza intocmirii statului de salarii lunar.
• Documente de evidenta cantitativa a timpului sau volumului de munca
In functie de tipul de relatie contractuala de munca, aceste documente vor fi adaptate astfel:
- Pentru lucratorii pe baza de contract de munca in regie - contabil, secretara, manager,
functionar - este relevanta pentru plata salariului numai prezenta sau absenta de la locul de munca,
deci se va folosi fisa zilnica de prezenta, cuprinzand:
- data
- numele salariatilor
- semnaturile, la venire si plecare
9
- Pentru lucratorii pe baza de contract de munca in acord de timp - soferi - fiind relevant
numarul de ore lucrate, se poate folosi o fisa zilnica de pontaj care sa cuprinda:
- data
- numele persoanelor
- semnaturile, la venire si la plecare
- numarul de ore lucrate, confirmat de semnatura sefului de sector
- Pentru lucratorii pe baza de contract de munca in acord, fisa zilnica de pontaj va
cuprinde: - data
- numele persoanelor
- semnaturile la venire si la plecare
- volumul de munca prestat sau valoarea, confirmate de semnatura
coordonatorului persoanei respective.
Statul de salarii
Sunt recomandate urmatoarele modele de state de salarii si anume:
1. “Stat de salarii cu informatii complete” utilizabil in cadrul diferitelor forme de salarizare in
acord, combinate cu eventuale plati in regie.
2. “Stat de salarii cu informatii minimale” necesare intocmirii fiselor fiscale, utilizabil in cadrul
diferitelor forme de salarizare in regie.
3. “Stat de salarii pentru colaboratori” utilizabil in cadrul angajatilor pe baza de conventie
civila de prestari de servicii.
“Statele de salarii” indeplinesc urmatoarele functii:
- document justificativ pentru calculul veniturilor salariale cuvenite angajatilor, a
contributiilor obligatorii ale angajatului, impozitul pe veniturile salariale si a
retinerilor din veniturile salariale nete;
- document justificativ de inregistrare a decontarilor cu angajatii in contabilitate.
Documente justificative privind retinerile din salarii
Documente justificative pentru retinerile din salarii pot fi:
• contracte de achizitii de bunuri in rate;
• fise de rambursare rate la imprumuturi;
• hotarari judecatoresti privind poprirea pe salariu;
• decizii administrative emise de firma pentru imputarea de pagube produse de
10
angajati si retineri din salariu penalizatoare.
Documente justificative pentru salarii acordate in natura
• facturi pentru masa servita la locul de munca
• liste de distributie de bunuri
• procese-verbele de predare-primire
• cereri de concediu de odihna sau concediu fara plata, aprobate de conducerea firmei
• certificate privind concediile medicale
Circuitul “Statelor de salarii” sistematic,se prezinta astfel:
STAT DE SALARII
↓
Se intocmeste in doua exemplare lunar pe compartimente de lucru,
sectii, ateliere, servicii
↓
Circula la:
- Persoane autorizate sa exercite controlul preventiv si sa aprobe la plata
- Casieria unitatii pentru efectuarea platilor
- Compartimentul financiar-contabil pentru inregistrarea platii
- Compartimentul salarii
↓
Se arhiveaza la:
- Compartimentul financiar-contabil ( exemplarul 2 se anexeaza registrului
de casa)
- Comparimentul salarii
11
1.3. EVIDENTA OPERATIVA SI CONTABILITATEA ANALITICA PRIVIND
SALARIZAREA
Realizarea contabilitatii analitice prezinta mai multe caracteristici care influenteaza intro
anumita masura organizarea si conducerea ei. Redate sumar , acestea sunt urmatoarele:
• contabilitatea analitica nu cuprinde in mod automat in campul ei de observatie toate
mijloacele economice si sursele lor de procurare, ci numai acele mijloace economice si surse
(fonduri) care necesita o cunoastere detaliata a integritatii lor pentru diferite necesitati de informare
si analiza;
• contabilitatea analitica reprezinta un mijloc de urmarire si control al mijloacelor materiale
si banesti ale unitatii, impus de anumite cerinte reale;
• inregistrarile in contabilitatea analitica se fac fie in etalon banesc (valoric), fie in etalon
material natural si banesc (cantitativ si valoric), spre deosebire de contabilitatea sintetica, unde se
utilizeaza numai etalonul banesc (valoric);
• forma grafica a conturilor analitice este mai ampla si mai diversificata fata de cea a
conturilor sintetice. Acest lucru este datorat si faptului ca ele contin, in general, mai multe elemente
decat conturile sintetice, impuse de necesitatea furnizarii unui numar sporit de informatii analitice
referitoare la mijloacele si fondurile unitatii. Forma grafica a conturilor analitice mai este influentata
si de natura economica diferita a mijloacelor si fondurilor unitatii pe care trebuie sa le exprime in
etalon banesc sau in etalon natural si banesc.
12
1.4. SALARIZAREA SI ALTE DREPTURI SALARIALE
Salariul de baza constituie partea principala a salariului total, adaosurile si sporurile fiind o
parte variabila care se acorda numai in raport de rezultatele obtinute, de conditiile concrete in care se
desfasoara activitatea si de vechime. Adaosurile salariale acordate salariatilor peste salariul de baza
in legatura cu munca depusa sau ca premii pentru anumite realizari pot fi intalnite sub forma
adaosurilor de acord, a premiilor si a sporurilor.
Adaosul de acord este dat de diferenta dintre suma incasata potrivit formei de salarizare in
acord practicata si salariul de baza corespunzator timpului lucrat. Acest adaos se determina in mod
direct in legatura cu realizarea anumitor indicatori si se evidentiaza distinct in raport cu salariul de
baza.
Premiile sunt acele adaosuri care se acorda in functie de aportul individual sau colectiv la
realizarea veniturilor. Sursele din care se platesc premiile pot fi: fondul de premiere constituit din
veniturile realizate dupa acoperirea cheltuielilor si fondul de participare a angajatilor la profitul
ramas dupa plata impozitului datorat, care se acorda dupa aprobarea bilantului contabil.
Sporurile de salarii platite angajatilor, sub forma fixa sau sub forma cotelor procentuale
aplicate salariilor tarifare de baza, indica specificitatea veniturilor salariale si sunt grupate in:
• sporuri ce se pot acorda in functie de locul de munca, pentru timpul lucrat in aceste
conditii, precum: spor pentru conditii grele de munca, spor pentru conditii nocive, spor
pentru conditii periculoase, spor pentru timpul lucrat noaptea;
• alte sporuri precum: spor de vechime, spor pentru exercitarea unei functii suplimentare,
spor pentru orele lucrate suplimentar peste timpul lunar de lucru
Conditiile, cuantumurile, locurile de munca si categoriile de personal carora li se
acorda sporuri se stabilesc prin contractele colective de munca. Tot prin contractele colective de
munca se stabilesc si criteriile pe baza carora se realizeaza premierea, obiectul premierii,
modalitatile de constituire si sursa fondurilor de premiere, limitele premiilor individuale, precum si
alte elemente ce definesc sistemul premial.
Nivelul salariului poate sa varieze in functie de intreprindere, sectie sau profesie, in functie
de caracterul muncii si conditiile de munca, in functie de deosebirile existente in calitatea muncii,
precum si in functie de gradul de organizare sindicala.
In conditiile economiei moderne, nici un sistem de salarizare nu poate face abstractie
de urmatoarele principii ale salarizarii:
13
• Principiul negocierii salariului;
• Principiul existentei salariului minim;
• Principiul "la munca egala, salariu egal";
• Principiul salarizarii dupa cantitatea muncii;
• Principiul salarizarii in functie de nivelul de calificare profesionala;
• Principiul salarizarii in functie de conditiile de munca;
• Principiul salarizarii dupa calitatea muncii;
• Caracterul confidential al salariului.
Determinarea marimii si dinamicii salariilor individuate se realizeaza cu ajutorul formelor
de salarizare, considerate modalitati de plata, mecanisme, ce fac legatura intre participarea la munca,
rezultatele obtinute si salariu. Formele de salarizare cunoscute sunt:
• Salarizarea in regie - dupa timpul lucrat, in cadrul careia recompensarea muncii se face in
functie de timpul lucrat, fara a se preciza cantitatea de munca ce trebuie depusa in unitatea de timp.
Se stabilesc doar raspunderile, obligatiile revenite, tinandu-se seama de calificarea salariatului.
Unitatea de masura a salariului total in cadrul acestei forme de salarizare este pretul mediu al orei de
munca . Aceasta se calculeaza prin raportarea valorii medii pe o zi a fortei de munca la numarul
mediu al orelor zilei de munca.
• Salarizarea in acord - in functie de volumul productiei. Este forma de salarizare potrivit
careia plata salariilor se face in raport cu cantitatea de operatii executate in unitatea de timp si a
tarifului pe lucrare. Ea releva legatura dintre marimea salariului si efortul facut. In functie de
marimea tarifului practicat exista acord direct - cand salariul se stabileste dupa un tarif, si acord
progresiv - cand la un anumit nivel de realizare a productiei, tariful se majoreaza in anumite
proportii, sporite progresiv. In functie de conditiile de organizare a activitatii, acordul poate fi:
individual, colectiv si global.
• Salarizarea mixta imbina elementele din celelalte doua forme de salarizare si consta in
stabilirea unui salariu fix pe unitatea de timp, ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii
tehnice, tehnologice, de organizare fiecare conditie avand un tarif, astfel incat marimea salariului
devine variabila.
Prin contractul colectiv sau individual de munca sunt stabilite si drepturile cuvenite
salariatilor sub forma de plata in natura sau avantaje in natura - bunuri sau servicii.
In afara drepturilor pentru munca prestata, salariatii beneficiaza si de alte drepturi de
personal acordate in baza normelor legale si a contractelor colective de munca, cum sunt:
14
indemnizatii pentru concediul de odihna, indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitate din
fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale.
Din punct de vedere contabil, salariile acordate personalului constituie pentru titularul de
patrimoniu care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare, la nivelul salariilor brute impozabile -
fond de salarii brut.
Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile,
indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii
preturilor si tarifelor, avantajele in natura, diminuate cu contributia personalului pentru pensia
suplimentara si la fondul de somaj.
Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza;
compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului.
Avantajele in natura reprezinta o parte a renumeratiei care nu este varsata sub forma
baneasca, ci sub forma de bunuri si servicii. Evaluarea avantajelor in natura se face conform
legislatiei in vigoare.
Plata salariilor se face lunar, in luna urmatoare celei la care se refera, la datele stabilite prin
contractul de munca incheiat la nivel de unitate, cu posibilitatea acordarii unui avans chenzinal.
Drepturile de personal neridicate se inregistreaza intr-un cont distinct, 426 "Drepturi de personal
neridicate", dezvoltat pe persoane.
In categoria "Altor drepturi de personal" se includ drepturile materiale cuvenite salariatilor,
altele decat cele pentru munca efectiv prestata - salarii.
Contabilizarea acestor drepturi se face diferit, dupa cum acestea sunt suportate de
intreprindere din fondul de salarii sau sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Conform legislatiei in vigoare, indemnizatiile de boala, pentru prevenirea imbolnavirilor,
refacerea si intarirea sanatatii si cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale se
suporta atat din fondul de salarii al persoanei juridice care foloseste personal salariat, cat si din
bugetul asigurarilor sociale.
Astfel, indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea
imbolnavirilor, intarirea si refacerea sanatatii se suporta diferentiat in functie de numarul
angajatilor existenti la data la care a intervenit incapacitatea temporara de munca astfel: pina la 20
angajati angajatorul plateste indemnizatia de boala din prima zi pina in a 7-a zi de incapacitate; intre
21 si 100 angajati plateste indemnizatia din prima zi pina in a 12-a zi de incapacitate,
iar peste 100 angajati din prima zi pana in a 17-a zi. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de
munca se plateste atat din fondul de salarii, cat si din bugetul asigurarilor sociale de stat.
15
Indemnizatiile pentru maternitate, se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de
stat:
Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile inainte de nastere
(concediu de sarcina) si 63 de zile dupa nastere (concediu de lehuzie), concedii care se pot
compensa intre ele.
In cazul in care, intre data nasterii si data estimata a nasterii copilului, exista un interval mai
mare de 21 de zile calendaristice, asigurata beneficiaza de un concediu medical pentru sarcina mai
mare de 63 de zile calendaristice. In aceasta situatie, asigurata nu va putea beneficia dupa nasterea
copilului, de cel putin 42 de zile calendaristice din concediul medical pentru lehuzie, ceea ce
conduce la acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului numai dupa parcurgerea acestei
perioade. Indemnizatia se acorda si in situatia in care copilul se naste mort sau moare dupa nastere.
Indemnizatia pentru cresterea copilului se suporta integral din bugetul asigurarilor
sociale de stat. Indemnizatia se acorda mamei sau tatalui, pana cand copilul implineste doi ani, iar
pentru copilul cu handicap, pana la implinirea varstei de trei ani. Cuantumul indemnizatiei este de
85 % din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat ( aprobat
prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat Legea 519/2003).
Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav se suporta integral din bugetul
asigurarilor sociale si se acorda pentru ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 7 ani si pentru
ingrijirea copilului cu handicap pana la varsta de 18 ani.
Durata concediului este de 14 zile calendaristice pe an, cu exceptia cazurilor privind bolile
contagioase, interventiile chirurgicale, imobilizarile in gips, cand durata este stabilita de medicul de
familie.
Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel (salariul mediu pe ultimele 6 luni:numarul de
zile lucratoare din luna in care se acorda concediul) x 85 % x numarul de zile lucratoare de
concediu.
Contabilizarea sumelor reprezentand indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si
premii de orice fel platite din fondul de salarii, indemnizatiile de asigurari sociale suportate din
fondul de salarii si alte drepturi de personal suportate de intreprindere se face ca si in cazul
drepturilor reprezentand salarii, prin intermediul contului 421 "Personal - remuneratii datorate".
Drepturile de personal suportate de la bugetul asigurarilor sociale sunt reflectate de contul
423 "Personal - ajutoare materiale datorate".
16
1.5. RECUNOASTEREA SI EVALUAREA BENEFICIILOR ANGAJATILOR, A
DREPTURILOR DE PERSONAL IN CONTEXTUL STANDARDELOR
INTERNATIONALE DE CONTABILITATE
Standardele Internationale de Contabilitate acorda atentie si aspectelor legate de
remunerarea capitalului uman. In acest sens s-au elaborat doua standarde:
IAS 19 “Avantajele personalului”
IAS 26 “Contabilitatea si raportarea planurilor de pensii”
Aceste standarde au implicatii si asupra altor standarde cu precadere cele referitoare la datorii
si active.
Obiectivul IAS 19 este de a descrie contabilizarea si prezentarea informatiilor referitoare la
beneficiile angajatilor. Standardul cere unei intreprinderi economice sa recunoasca:
- o datorie, atunci cand un angajat a prestat servicii in ansamblul beneficiilor ce
urmeaza a fi platite in viitor;
- o cheltuiala, atunci cand intreprinderea consuma beneficii economice ce apar
din munca prestata de angajat si in schimbul careia, in viitor va primi beneficii.
De fapt, aceste elemente sunt identice cu metodologia din Romania, potrivit careia
cheltuielile cu salariile si alte drepturi de personal ale intreprinderii genereaza, concomitent,
obligatiile de plata catre salariati si catre diferite organizatii de stat cum sunt asigurarile sociale de
sanatate, fondul de somaj si de risc.
Norma de contabilitate IAS 19 “Avantajele personalului” trebuie aplicate de un angajator la
contabilizarea avantajelor personalului.
Astfel, norma IAS 19 prevede cele cinci categorii de avantaje ale personalului:
1. Avantajele pe termen scurt cum ar fi: indemnizatiile salariale la asigurarile sociale, concedii
de odihna anuale platite si concedii medicale platite, prime si participari la profit si avantaje
nemonetare pentru angajatii permanenti ( asistenta medicala, cazare, masini si bunuri sau
servicii gratuite sau subventionate)
2. Avantaje posterioare perioadei de munca cum ar fi: pensii si alte prestatii posterioare
perioadei de munca, asigurarea pe viata si asistenta medicala posterioara perioadei de munca
3. Avantaje pe termen lung, care includ plati in urma plecarilor pe termen lung din serviciu sau
garantarea pastrarii postulului respectiv
17
4. Indemnizatiile oferite la incheierea contractului de munca
5. Avantaje sub forma participarii la capitalurile proprii.
Aceasta prevedere IAS 19 cere debitarea conturilor de cheltuieli corespunzatoare: 641
“Cheltuieli cu personalul” pentru salariatii permane
nti, 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” pentru colaboratorii si creditarea conturilor 421 “Personal
salarii datorate” pentru salariatii permanenti si 401 “Furnizori” pentru colaboratori, la nivelul brut al
remuneratiilor datorate.
O intreprindere recunoaste si costul previzionat al avantajelor angajatilor pe termen scurt sub
forma:
- absentelor compensate, fiind vorba de concediile de odihna si medicale;
- a sumelor din profit si a premiilor, tot ca o datorie si o cheltuiala.
18
1.6. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT PRIVIND CREANŢELE ŞI
DATORIILE CU PERSONALUL
Pentru evidenta decontarilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42 "Personal si
conturi asimilate", si anume:
421 "Personal-remuneratii datorate"
423 "Personal-ajutoare datorate"
424 "Participarea personalului la profit"
425 "Avansuri acordate personalului"
426 "Drepturi de personal neridicate"
427 "Retineri din remuneratii datorate tertilor"
428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul"
4281 "Alte datorii in legatura cu personalul"
4282 "Alte creante in legatura cu personalul"
Conturile de mai sus, cu exceptia celor privind avansurile acordate personalului (425) si alte
creante si datorii in legatura cu personalul (428) au unele trasaturi comune dintre care cele mai
semnificative sunt urmatoarele:
sunt conturi de obligatii cu functie contabila de pasiv;
oglindesc in credit datoriile unitatii fata de salariat;
reflecta in debit sumele platite salariatilor in vederea stingerii obligatiilor de natura salariala;
sunt conturi de bilant si pot avea solduri creditoare care reprezinta datoriile salariale
nedecontate de unitate;
soldurile creditoare existente la sfarsitul anului cumulate cu soldurile, de asemenea
creditoare ale altor conturi de obligatii se inscriu in pasivul bilantului la grupa de “datorii ce
trebuie platite pana la un an”
19
1.7. MODUL DE CONSTITUIRE SI DE PLATA A IMPOZITELOR PE
SALARII
In sensul Legii nr.571/2003 cu modificările şi completările ulterioare privind impozitul pe
venit, termenii utilizati in determinarea venitului baza calcul au urmatorul inteles:
• impozitul pe venitul anual global reprezinta suma datorata de o persoana fizica pentru
veniturile realizate intr-un an fiscal, determinata prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului
anual global impozabil stabilit.
• venitul anual global impozabil reprezinta suma veniturilor nete realizate din activitati
independente, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, precum si a veniturilor de aceeasi natura
realizate din strainatate, obtinute de persoanele fizice romane, din care se scad pierderile fiscale
reportate si deducerile personale.
• venitul brut aferent fiecarei categorii de venit cuprinde sumele incasate si echivalentul in
lei al veniturilor in natura
• venitul net pentru fiecare categorie de venit reprezinta diferenta dintre venitul brut si
cheltuielile aferente deductibile
• cheltuielile aferente deductibile sunt acele cheltuieli efectuate in cadrul activitatilor
desfasurate in scopul realizarii venitului, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare
• deducerile personale reprezinta o suma neimpozabila acordata contribuabilului,
cuprinzand deducerea personala de baza si deducerile personale suplimentare, in functie de situatia
proprie si/sau a persoanelor aflate in intretinere.
In categoriile de venituri se cuprind si orice avantaje in bani sau natura primite de o
persoana fizica, cu titlu gratuit sau ca plata partiala, precum si folosirea in scop personal a bunurilor
si drepturilor aferente desfasurarii activitatii.Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei
care nu se varsa sub forma baneasca, ci sub forma de bunuri si servicii (de exemplu:acordarea unei
locuinte de serviciu, acordarea de servicii de transport, premierea unei parti din salariu sub forma de
produse).
Tot prin contractul colectiv de munca se stabilesc conditiile in care se realizeaza premierea,
obiectul premierii, modalitatile de constituire si sursa fondurilor de premiere, limitele individuale si
alte elemente ce definesc sistemul premial.
Pentru determinarea venitului din salarii se definesc:
20
(1) Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de
realizare a venitului.
(2) Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut, determinat conform
prevederilor alin. (1), a urmatoarelor cheltuieli, dupa caz:
• contributiile obligatorii datorate, potrivit legii, precum protectia sociala a somerilor,
pentru asigurarile sociale de sanatate, contributia individuala de asigurari sociale, precum si
alte contributii obligatorii stabilite prin lege, dupa caz;
• deducerea personala de baza la locul de munca unde se afla functia de baza;
(3) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand anticipate,
care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
(4) Impozitul lunar se determina astfel:
• la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevazut,
asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii aferent unei luni si
deducerile personale acordate pentru luna respectiva;
• pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei
de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de
sanatate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.
(5) In cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor hotarari
judecatoresti ramase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datoreaza un
impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, prin
aplicarea unei cote de 20 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut
si contributiile obligatorii prevazute de lege, si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi
salariale ale lunii in care se platesc.
(6) Sumele reprezentand prime de vacanta, acordate pe langa indemnizatia de concediu de
odihna, potrivit prevederilor contractelor de munca sau ale unor legi speciale, in limita
salariului de baza din luna anterioara plecarii in concediu, nu se impoziteaza separat de
celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc.
In vederea impunerii sunt asimilate salariilor in conformitate cu prevederile Codului Fiscal,
urmatoarele venituri:
- indemnizatiile din activitatea desfasurata ca urmare a unei functii de demnitate publica,
precum si a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
- drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, sporurile si alte drepturi ale personalului
militar acordate potrivit legii;
21
- indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net cuvenita administratorilor la
companiile/societatile comerciale la care statul sau o alta autoritate a administratiei publice locale
este actionar majoritar precum si regiile autonome;
- sumele primite de reprezentantii in Adunarea Generala a Actionarilor, in Consiliul de
Administratie si in Comisia de cenzori;
-indemnizatia lunara a asociatului la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari
sociale”
Urmatoarele sume nu se includ in veniturile salariale si nu sunt impozabile ( Cod Fiscal
republicat):
- ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi in gospodariile proprii ca urmare a
calamitatilor naturale, ajutoare pentru boli grave, nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru
copii minori ai salariatilor;
- tichete de masa si drepturi de hrana acordate angajatilor;
- contravaloarea locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii potrivit repartitiei de
serviciu;
- contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului industrial de protectie si de lucru;
- contravaloarea echipamentului de deplasare, pentru transportul angajatilor intre localitatea
unde isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca;
- sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare, detasarea in alta
localitate, in tara si in strainatate;
- sumele primite pentru mutare si indemnizatiile de instalare;
- avantajele primite in bani si in natura si imputatiile salariatului, nu se impoziteaza.
22
1.8. CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND PROTECTIA SI ASIGURARILE
SOCIALE
Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de pensii si
alte drepturi de asigurari sociale, denumite "Sistemul public".
Sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza:
• principiul unicitatii, potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public
bazat pe aceleasi norme de fapt;
• principiul egalitatii, care asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili
si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiite
prevazute de lege;
• principiul solidaritatii sociale, conform caruia participantii la sistemul public isi
asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau
inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege;
• principiul obligativitatii, potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform
legii, obligatia de a participa, la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-
se corelativ cu indeplinirea obligatiilor;
• principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie
pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public,
drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributor de asigurari sociale
platite;
• principiul repartitiei, pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata
obligatiilor ce revin sistemului public, conform legii;
• principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public,
conform legii.
In sistemul public sunt asigurate persoanele fizice - asigurati- care pot fi cetateni
romani sau cetateni ai altor state, care au domiciliul sau resedinta in Romania si care au obligatia sa
plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale.
Normele de aplicare a Legii 19/2000 si OUG nr.147/31.10.2002 in ceea ce priveste
contributia de asigurari sociale specifica:
• In privinta contribuabililor la sistemul public de pensii:
23
- sunt asimilate angajatorilor: organizatiile profesionale, sindicale, organizatiile de
pensionari si alte organizatii si asociatii, cu sau fara personalitate juridica, in conditiile in
care au personal care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca;
- sunt contribuabili la sistemul public de asigurari sociale si persoanele juridice cu care
functionarii publici au raporturi de serviciu;
-sunt angajatori si persoanele fizice care au personal angajat cu contract individual de
munca.
• In ceea ce priveste incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite, Nominalizarea
persoanelor care lucreaza in locuri de munca in conditii deosebite,
cu respectarea criteriilor prevazute de lege privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor
de munca in conditii deosebite, se face de catre angajator in baza avizului acordat de Inspectoratul
Teritorial de Munca.
• Baza lunara de calcul a contributiei individuate de asigurari sociale a asiguratilor o
constituie salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate
prin lege sau prin contractul colectiv de munca, in cazul persoanelor care
desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si al functionarilor publici.
Sumele pentru care nu se datoreaza contributia de asigurari sociale, sunt cele care reprezinta:
- prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din
fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta, potrivit legii;
- drepturile platite potrivit dispoztiilor legale in cazul desfacerii contractelor individuate de
munca, incetarii raporturilor de serviciu ale functionarilor publici sau al incetarii calitatii de membru
cooperator. Contributia de asigurari sociale nu se calculeaza si nu se datoreaza pentru drepturile
platite in perioada de preaviz.
- diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, platite
In limita dispozitiilor legale, precum si drepturile de autor;
- sumele obtinute in baza unei conventii civile de prestari de servicii sau executari de lucrari
de catre persoanele care au incheiate contracte individuate de munca si de catre beneficiarii unei
pensii de limita de varsta;
- sumele reprezentand participarea salariatilor la profit;
- premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. Prin premii si alte drepturi exceptate prin
legi speciale se inteleg sumele care se acorda din fondul de salarii si pentru care se prevede expres
prin acte normative cu caracter special ca pentru acestea nu se datoreaza contributie de asigurari
sociale;
24
- plata contributiei de asigurari sociale datorate de angajator si de asigurati se efectueaza cu
ordin de plata sau dispozitie de plata/incasare tip CAS la trezoreriile judetene, respectiv trezoreriile
sectoarelor municipiului Bucuresti, in conturile deschise pe seama caselor judetene de pensii.
Indiferent de mijlocul de plata utilizat, numerar sau virament, angajatorul sau, dupa caz,
persoana asigurata pe baza de contract ori declaratie de asigurare va specifica suma, destinatia si
perioada pentru care se face plata.
Termenul de plata a contributiei de asigurari sociale pentru angajatori este data stabilita
pentru plata chenzinei a doua, in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale
chenzinal, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;
• In ceea ce priveste pensiile
In sistemul public de pensii au dreptul la pensie, in situatia indeplinirii conditiilor prevazute
de lege, urmatoarele categorii de persoane:
- asiguratii;
- asiguratii care satisfac obligatii militare ;
- elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de
munca datorita bolilor profesionale sau accidentelor de munca survenite in timpul si din cauza
practicii profesionale;
- persoanele care la data solicitarii drepturilor de pensie nu mai au calitatea de asigurat;
- urmasii celor prevazuti mai sus - copiii si sotul supravietuitor.
• cât privesc contribuţiile la asigurările sociale de sănătate, se datorează pe de o parte de
angajator în cota de 7% asupra fondului de salarii în bani şi/sau în natură.
Normele metodologice definesc notiunea de fond de salarii ca suma a castigurilor brute
salariale realizate lunar de catre salariatii angajati cu contract individual de munca, inclusiv sumele
platite, potrivit legii, din acest fond pentru concedii medicale.
La randul lor, sunt obligate la contributii banesti lunare pentru asigurari sociale de sanatate si
persoanele fizice, indiferent daca au sau nu calitatea de salariat, in masura in care sunt interesate a
obtine calitatea de asigurat.
Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata de angajati se calculeaza si se
retine astfel:
• Pentru angajatii cu contract individual de munca, indiferent daca acesta este
incheiat pe o durata determinata sau nedeterminata, se aplica o cota de 6,5 % asupra
veniturilor salariale brute realizate lunar. Daca o parte din salariu se plateste in natura,
evaluarea produselor se face in conditiile prevazute de lege privind impozitul pe salarii;
25
• In cazul persoanelor aflate in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani,
cota se aplica, de asemenea, asupra veniturilor brute realizate. Datorita faptului ca salariatul
care isi suspenda contractul de munca pentru ingrijirea copilului beneficiaza conform legii
de o indemnizatie reprezentand 85% din salariul mediu brut pe economie, practic,
contributia de 6,5% pentru asigurarile sociale de sanatate se va aplica asupra acestei
indemnizatii;
• Pentru persoanele care presteaza munca in baza mai multor contracte de munca, se va
calcula si retine cota de 6,5% contributie pentru fondul initial de asigurari sociale de sanatate
la fiecare loc de munca,
• In cazul unui pensionar angajat cu contract de munca, acesta va datora contributia atat
pentru calitatea sa de pensionar, cat si in calitate de salariat angajat in cumul.
Evidentierea contributiei salariatilor la fondul initial de asigurari sociale de sanatate, in
cuprinsul statului de salarii, se face intr-o rubrica distincta, care poarta denumirea de "Contributia de
asigurari sociale de sanatate".
Angajatorii au obligatia de a elibera, la solicitarea salariatilor proprii, documente
justificative care sa ateste calitatea acestora de asigurati si plata contributiei de asigurari sociale de
sanatate stabilita de lege.
Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se deduce din impozitul pe salariu sau din
impozitul pe venit, dupa caz, ori din veniturile nete, in cazul neimpozitarii acestora si se varsa la
Casa de Asigurari de Sanatate.
Pentru persoanele aflate in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lehuzie sau in
concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 3 ani, contributia se suporta
de la bugetul asigurilor sociale de stat.
In conditiile in care salariatul beneficiaza in luna in care se face calculul contributiei
pentru asigurarile sociale de sanatate atat de indemnizatie de concediu medical, cat si de salariu
pentru zilele efectiv lucrate, in baza de calcul nu se include indemnizatia pentru concediul medical.
Contributiile pentru fondul de asigurari sociale de sanatate se varsa de catre persoanele
obligate, in contul deschis la trezoreriile statului, pe seama Casei de Asigurari de Sanatate judetene.
Nerespectarea obligatiei de plata a contributiei la fondul de asigurari de sanatate duce la
executarea silita a celor vinovati prin intermediul organismelor specializate ale Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate. De asemenea, se vor percepe majorari pentru perioada de intarziere, egale cu
majorarile aferente pentru intarzierea achitarii impozitelor.
26
In cazul neachitarii in termen de o luna de la data scadentei a contributiilor legale, Casa de
Asigurari de Sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.
In ceea ce priveste contributia lunara la Fondul de asigurari sociale de sanatate, angajatorul
face declaratie lunara pentru aceste obligatii, declaratie care se depune la C.J.A.S. in a carei raza
teritoriala se afla.
Declaratia lunara, pe suport de hartie si magnetic, trebuie depusa pana in data de 25 a lunii
urmatoare pentru care se datoreaza contributia.
Cuantumul contribuţiei pentru şomaj este de 2,5% din fondul brut de salarii realizat lunar.
În fondul de salarii realizat lunar, asupra căruia se aplică cota de 2,5%, se includ:
- salariile de baza;
- sporurile si indemnizatiile la salariul de baza;
- salariul de merit;
- salariile de baza pentru persoanele incadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care
cumuleaza pensia cu salariul;
- sumele realizate pin plata cu ora;
- stimulentele si premiile de orice fel;
- indemnizatiile pentru concediul de odihna;
- indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca suportate de unitate;
- salariile fixe sau indemnizatiile platite administratorilor, cenzorilor;
- alte sume.
Salariatii sunt obligati la plata unei contributii de 1% pentru fondul de plata a ajutorului de
somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin, cota aplicabila asupra salariului
de baza lunar de incadrare brut.
Declaratia lunara a obligatiilor de plata la bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj
se depune de catre angajator in termen de 25 de zile catendaristice de la expirarea lunii pentru care
se datoreaza contributiile, anexandu-se totodata si dovada de efectuare a platii.
Competenta pentru primirea declaratiilor o are Agentia judeteana sau, dupa caz, a
municipiului Bucuresti pentru ocuparea fortei de munca din raza teritoriala a sediului social al
angajatorului.
In conformitate cu legea, declaratia reprezinta atat un document de evidentiere a executarii
obligatiilor de plata a contributiei la fondul de somaj datorat de angajator (2,5%) sau de salariat
(1%), cat si titlu executoriu de la momentul in care creanta bugetara devine scadenta, ca urmare a
expirarii termenului de plata a contributiei.
27
Contabilitatea decontărilor privind contribuţia la fondul de şomaj se organizează cu ajutorul
contului sintetic de gradul I, 437 “Ajutor de şomaj” care are în structura sa două conturi sintetice de
gradul II.
28
CAPITOLUL II – APLICAŢII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA
CREANŢELOR ŞI DATORIILOR CU PERSONALUL,
ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ
2.1. S.C. ACSAN VIC COM SRL – PREZENTARE GENERALĂ
S.C. ACSAN VIC COM S.R.L. a fost înfiinţata în anul 2001 fiind înregistrată la Registrul
Comerţului sub număr J13/1106/2001. S.C. ACSAN VIC COM S.R.L., este persoană juridică
română, având forma de societate cu răspundere limitată care îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu legile române şi cu actul constitutiv.
Sediul societăţii este în Techirghiol unde îşi desfăşoară şi activitatea.
Durata de desfăşurare a societăţii este nelimitată începând cu data înmatriculării la Oficiul
Registrului Comerţului.
Obiectul de activitate, principal, este comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu
vânzare preponderentă de produse alimentare.
Alte activităţi ce pot fi desfăşurate potrivit actului constitutiv sunt:
- comerţ cu autovehicule;
- întreţineri şi reparaţii ale autovehiculelor;
- comerţ cu piese de schimb;
- intermedieri în comerţ cu combustibil, material lemnos, mobilă, textile,
confecţii;
- comerţ cu ridicata şi import-export pentru cereale, animale, flori, fructe,legume;
- comerţ cu ridicata pentru aparate electrocasnice;
- comerţ cu amănuntul al aceloraşi produse.
Capitalul social al societăţii subscris şi vărsat este de 2.000 lei, care se împarte în 20 de părţi
sociale egale, deţinut integral de asociatul unic.
Conducerea şi administrarea societăţii este asigurată de adunarea generală a societăţii care
decide asupra politicii economice şi comerciale.
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
- aprobă bilanţul contabil şi stabileşte repartizarea profitului net;29
- desemnează administratorii şi cenzorii;
- decide asupra descărcării de gestiune a administratorilor şi cenzorilor, pentru
activitatea lor;
- modifică statutul.
Controlul activităţii economice şi de gestiune se face de asociatul unic sau de un cenzor
numit de asociat.
Contabilitatea societăţii este asigurată potrivit Legii nr.82/1991 –Legea Contabilităţii –
republicată, prin contract de prestări servicii.
30
2.2. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
Datele în vederea efectuării analizei indicatorilor economico-financiari sunt redate în tabelul
nr.2.1. :
Indicatorii economico-financiari
(perioada curentă faţă de perioada precedentă)
Tabelul nr. 2.1.
-lei –
Nr.crt.
INDICATORUL 31.12.2004 31.12.2005 % (4/3)
1. Venituri din exploatare 515.949 1.273.101 246,75
2. Cheltuieli din exploatare 485.702 1.192.953 245,61
3. Rezultatul exploatării + 30.247 + 80.147 264,97
4. Venituri financiare 307 283 92,22
5. Cheltuieli financiare 10.157 11.230 110,56
6. Rezultatul financiar - 9.849 - 10.947 111,14
7. REZULTATUL CURENT + 20.397 + 69.200 339,25
8. Venituri extraordinare - - -
9. Cheltuieli extraordinare 2.374 6.811 286,86
10. Rezultatul extraordinar - 2.374 - 6.811 286,86
11. VENITURI TOTALE 516.257 1.273.285 246,65
12. CHELTUIELI TOTALE 498.233 1.210.796 243,01
13. REZULTATUL BRUT + 18.223 + 62.589 347,26
14. Impozit pe profit 7.301 15.647 214,31
15. REZULTATUL NET + 10.722 + 46.941 437,80
Prin urmare, faţă de cele prezentate mai sus, se observă o creştere a rezultatelor (brut şi net)
faţă de perioada precedentă, ca urmare a modificării cifrei de afaceri de 3 ori mai mult faţă de
perioada anterioară (înregistrează creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor).
Rezultatul este diminuat pe total, ca urmare a rezultatului financiar negativ (- 10.947 lei)
determinat de înregistrarea cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor.
31
Indicatorii economico-financiari sunt redaţi grafic în figura nr.2.1.
Fig.nr.2.1.
Analiza activităţii economico-financiare se poate efectua şi prin intermediul altor
indicatori care exprimă echilibrul financiar sau rentabilitatea firmei. Aceşti indicatori sunt
redaţi în tabelul nr.2.2.
Tabelul nr.2.2.
- lei -
Nr. ACTIVITĂŢI REALIZĂRI LA DATA DE: DIFERENŢEcrt. 31-12.2004 31.12.2005 %0 A 1 2 3
1 Active imobilizate 171.260 332.985 194,43
2 Active circulante, din care: 99.910 114.940 115,04
3 Stocuri 43.230 39.395 91,13
4 Creanţe 49.405 67.021 135,65
5 Datorii curente 270.931 451.861 166,80
6 Datorii cu termen mai mare de 1 an - - -
7 Capital şi rezerve 240 240 100,00
8 Rezultatul exploatării + 10.722 + 46.941 437,80
9 Capitalui proprii 240 240 100,00
Indicatorii economico-financiari sunt redaţi grafic în figura nr. 2.2.
32
Fig.nr.2.2.
Analiza principalilor indicatori economico-financiari (an 2005)
A. INDICATORI DE LICHIDITATE:
1) Lichiditate curentă
valoarea recomandată este în jurul valorii de 2 (în situaţia noastră lichiditatea societăţii este una
nefavorabilă).
2) Lichiditate imediată
ceea ce exprimă imposibilitatea firmei de a achita orice datorie întrun termen scurt.
B. INDICATORI DE RISC:
1) Gradul de îndatorare:
33
Societatea nu are înregistrate credite peste 1 an, fapt pentru care indicatorul nu se poate
calcula.
2) Gradul de acoperire al dobânzilor:
Gradul de acoperire al dobânzilor exprimă profitul înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului
pe profit / cheltuieli cu dobânda (dacă valoarea este mai mică atunci poziţia societăţii este mai
riscantă).
Profit = 46.941 lei
Cheltuieli cu dobânda = 10.843 lei poziţie favorabilă
Impozit pe profit = 15.647 lei
C. INDICATORI AI ACTIVITĂŢII
1) Viteza de rotaţie a stocurilor:
Indicatorul exprimă viteza de rotaţie a stocurilor.
2) Viteza de rotaţie a debitelor clienţi:
Indicatorul exprimă intervalul în care se asigură recuperarea clienţilor. Acest interval nu
trebuie să depăşească 30 zile (în cazul nostru este o situaţie favorabilă).
3) Viteza de rotaţie a creditelor furnizori:
34
Indicatorul exprimă numărul de zile de creditare al furnizorilor.
4) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate:
5) Viteza de rotaţie a activelor totale:
D. INDICATORI DE PROFITABILITATE:
1) Marja brută din vânzări:
2) Rentabilitatea capitalului angajat:
Principalii indicatori economico-financiari sunt redaţi sintetic în tabelul nr.2.3.
Tabelul nr.2.3.
Nr.crt.
SPECIFICAŢIE 2004 2005
1 A. Indicatori de lichiditate - -
2 Lichiditate curentă 0,36 0,25
3 Lichiditate imediată 0,20 0,17
4 B. Indicatori de risc - -
5 Grad de îndatorare - -35
6 C. Indicatori ai activităţii - -
7 Viteza de rotaţie a stocurilor 10,72 32,52
8 Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi 28,59 12,90
9 Viteza de rotatie a creditelor-furnizori 135,45 29,78
10 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate 2,80 3,60
11 Viteza de rotaţie a activelor totale 4,77 2,68
12 D. Indicatori de probabilitate - -
13 Marja brută din vânzări 20,38 25,39
14 Rentabilitatea capitalului angajat 0,10 0,16
Indicatorii economico-financiari sunt redaţi grafic în figura nr.2.3.
Din analiza indicatorilor economico-financiari rezultă următoarele:
Societatea analizată înregistrează o lichiditate curentă sub nivelul valorii recomandabile
de 2, ceea ce explică că nu poate acoperi datoriile curente din activele curente;
Lichiditatea imediată a societăţii este sub nivelul valorii de 1, ceea ce explică că
societatea în ambele perioade nu a putut să-şi acopere datoriile curente din valorile de
trezorerie disponibile şi din cele ce urmează a se încasa în urma lichidării creanţelor la
scadenţă;
36
Gradul de îndatorare nu se poate determina deoarece nu există capital angajat
(împrumuturi mai mari de 1 an)
Indicatorii activităţii (viteza de rotaţie a stocurilor, a debitelor-clienţi, a creditelor-
furnizori, a activelor imobilizate, a activelor totale) sunt favorabile, limitele înregistrate
fiind accesibile;
Indicatorii de profitabilitate exprimă o marjă brută din vânzări favorabilă pe ambele
perioade
2.3. OPERATIUNI INREGISTRATE IN CONTABILITATE PRIVIND
DREPTURILE SALARIALE
In vederea reflectarii in contabilitate s-au folosit datele evidentiate in statele de plata si
centralizator ale societăţii studiate pe luna martie 2006.
- lei -
37
- fond salarii brut 9.766
- chenzina I 2.858
- retineri:
- impozit pe salarii 414
- cota 9,5% pentru CAS 928
- cota de 6,5% pentru fondul de sanatate 635
- cota de 1 % pentru fondul de somaj 66
- concedii odihna 770
- concedii de boala si matemitate platite din CAS 108
- garantii materiale 24
- alte venituri 1.119
1. La datele stabilite, pe baza "Listelor de avans chenzinal", se plateste avansul chenzinal
in suma de 2.858 lei (chenzina l).
- Se ridica banii de la banca si se trec la viramente interne conform extrasului
de cont.
581 = 5121 2.858 2.858"Viramente interne" "Conturi la band in lei" - Se depun banii in casierie conform registrului de casa:
5311 = 581 2.858 2.858"Casa in lei" "Viramente interne"
- Inregistrarea avansului acordat personalului (chenzina I)425 = 5311 2.858 2.858
"Avansuri acordate "Casa in lei" personalului"
- Se achita din incasari indemnizatiile pentru concediile de odihna425 = 5311 770 770
"Avansuri acordat "Casa in lei" personalului"
2. La lichidarea lunii aprilie, pe baza statului de salarii, se inregistreaza
salarii brute cuvenite personalului in suma de 9.766 lei.
- Inregistrarea obligatiei de plata a salariilor brute datorate personalului pe
baza statului de plata la lichidarea lunii aprilie pe cheltuieli:
641 = 421 9766 9766
"Cheltuieli cu salariile "Personal - salarii datorate"
personalului"
Contributiile la asigurarile sociale se retin la chenzina a ll-a si se micsoreaza cu ajutoarele
38
materiale acordate.
3. Se inregistreaza retinerile din salariu astfel: impozit pe salarii – 414 lei, contributia
salariatilor pentru asigurari sociale (9,5%) - 928 lei, contributia personalului pentru
asigurarile de sanatate (6,5%) - 635 lei, contributia personalului pentru constituirea fondului
de somaj (1 %) - 66 lei, avansul –2858 lei, garantii - 240 lei, concedii de odihna - 770 lei,
alte venituri –1.119 lei.
- Inregistrarea retinerilor din salarii, inclusiv avansul chenzina I la sfarsitul lunii prin statul
de plata.
421 = % 6864
"Personal - salarii datorate"
444 - 414
"Impozitul pe salarii"
4312 - 928
"Contributia personalului la
asigurarile sociale"
4314 - 635
"Contributia angajatilor pentru
asigurarile sociale de sanatate"
4372 - 66
"Contributia personalului la
fondul de somaj"
425 - 2.858
"Avansuri acordate personalului"
425 - 770
"Avansuri acordate personalului
concedii odihna"
425 - 1.119
"Avansuri acordate personalului prime"
427 - 42
"Retineri din salarii datorate tertilor
pensii alimentare"
39
4281 - 24
"Alte datorii in legatura cu personalul
(garantii materiale)"
4. Se achita salariile nete datorate personalului:
- inregistrarea platii chenzinei a ll-a
421 = 5311 2.901 2.901
"Personal-salarii datorate" "Casa in lei"
OPERATIUNI INREGISTRATE IN CONTABILITATE PRIVIND ASIGURARILE
SI PROTECTIA SOCIALA
5. Se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (7%) –683 lei,
contributia unitatii pentru fondul de somaj (2,5%) - 244 lei, CAS datorat de unitate
(19,75%) – 1.929 lei, contributia unitatii la fondul de risc pentru accidente si boli
profesionale (0,5%) - 49 lei, fonduri speciale (handicapati) - 224 lei.
- Se inregistreaza contributia angajatorului la sfarsitul lunii la asigurarile sociale de sanatate:
6453 = 4313.1 683 683
"Cheltuieli privind contributia "Contributia angajatorului pentru
angajatorului pentru asigurarile asigurarile sociale de sanatate"
asigurarile sociale de sanatate"
- Se inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj:
6452 = 4371 244 244
"Cheltuieli privind contributia "Contributia unitatii la
unitatii la fondul de somaj" fondul de somaj"
- Se inregistreaza contributia angajatorului la asigurarile sociale:
6451.1 = 4311.1 1.929 1.929
"Cheltuieli privind contributia "Contributia unitatii la
40
unitatii la asigurarile sociale" asigurarile sociale"
- Se inregistreaza contributia angajatorului la fondul de asigurare pentru accidente de
munca si boli profesionale 0.5% se aplica la fondul de salarii brut
6451.2 = 4311.2 49 49
"Cheltuieli privind contributia "Contributia unitatii la
unitatii la asigurarile sociale" asigurarile sociale- fond accidente"
635 = 447 224 224
"Cheltuieli cu alte impozite, "Fonduri speciale, taxe
taxe si varsaminte asimilate" si varsaminte asimilate'
6. Se inregistreaza, pe baza statelor de plata, obligatia de a plati diferite ajutoare pe seama
contributiei unitatii la asigurarile sociale in suma de:157 lei. Ajutoarele materiale datorate
salariatilor pe baza statelor de plata pe luna martie sunt de natura concediilor medicale:108 lei; si
a unui ajutor de deces – 38 lei, platite din CAS.
- ajutoarele materiale datorate personalului:
4311.1 = % 157
"Contributia unitatii la asigurarile sociale"
423 - 108
"Personal - ajutoare
materiale-CM"
423 - 38
"Personal - ajutoare
materiale- ajutor deces"
4313.2 - 11
"Contributia la asigurarile sociale de
sanatate pentru CM din CAS"
6. Plata obligatiilor fata de personal pentru ajutoarele materiale datorate conform
statului de plata, pentru concediile medicale si ajutorul de deces. Se achita drepturile privind
ajutoarele materiale:
423 = 5311 146 146
"Personal - ajutoare “Casa in lei”
materiale”
41
7. Pe baza ordinelor de plata se inregistreaza plata sumelor reprezentand diferenta
obligatiilor respective ramase dupa acoperirea cheltuielilor facute din acestea pentru
salariatii permanenti la : bugetul asigurarilor sociale, fondul asigurarilor sociale de
sanatate, fondul de somaj, fondul pentru accidente de munca si boli profesionale.
- Virarea prin banca a retinerilor din salarii si a datoriilor sociale datorate la
sfarsitul lunii:
% = 5121 5.061
Conturi la banci in lei"
444 414
“Impozit pe salarii"
4311.1 1.783
Contributia unitatii la
asigurarile sociale"
42
4313.1 683
Contributia angajatorului pentru
asigurarile sociale de sanatate"
4312 928
Contributia personalului la
asigurarile sociale"
4314 635
Contributia angajatilor la
asigurarile sociale de sanatate"
4371 244
Contributia unitatii la
fondul de somaj"
4372 66
Contributia personalului la
fondul de somaj"
4311.2 49
Contributia unitatii la asigurarile
sociale-fond initial accidente"
447 224
Fonduri speciale-taxe si
varsaminte asimilate"
4313.2 11
Contributia la asigurarile
sociale de sanatate pentru CM din CAS."
4281 24
"Alte datorii in legatura cu personalul" (gar.materiale)
Se inchid conturile de cheltuieli la sfirsitul lunii:
121 = % 12.895
“ Profit si 641 9.766
pierdere" "chelt cu salariile
personalului"
6451.1 1.92943
'contrib.unit.la asig. sociale"
6452 244
"contributia unitatii ptr.fd.somaj"
6453 683
"contributia angajatorului
ptr.asig.sociale de sanat."
6451.2. 49
"contrib. unitatii la
asig.sociale"(fd.risc 0,5%)
635 224
"cheltuieli cu alte impozite
taxe si varsaminte asimilate"
CAPITOLUL III -
PROIECTAREA PROGRAMELOR
44
Proiectarea generalã a sistemului informatic privind evidenta salariilor are ca obiectiv
elaborarea conceptiei logice concrete a sistemului informatic, adicã definirea acestuia
structural si functional, ceea ce presupune stabilirea componentelor sistemului informatic a
legãturilor dintre ele si a functionalitãtii structurii sale astfel încât întreg sistemul sã actioneze
ca un tot unitar. Pe timpul proiectarii generale am avut în vedere toate componentele
sistemului informatic adica intrãri, prelucrãri si iesiri precum si relatiile dintre ele, realizate
prin intermediul unei banci de date. O banca de date este alcatuita din administratorul bancii,
utilizatorii si colectiile omogene de date organizate în fisiere specifice de gestiune a bazelor
de date - SGBD-uri.
Contabilitatea drepturilor si obligatiilor salariale cu asigurarile si protectia sociala este
urmarita cu ajutorul aplicatiilor informatice.
Conform legislatiei in vigoare toate societatile comerciale trebuie sa-si prelucreze si
sa-si stocheze datele pe suport magnetic folosind sisteme informatice unitare. Prelucrãrile in
sistemului informatic sunt efectuate prin procedurile de program care urmãresc realizarea in
conditii optime a actualizarii, modificarii, stergerii si exploatarii colectiilor de date, care sã
asigure obtinerea iesirilor solicitate de beneficiarul sistemului informatic
Pentru toate obligatiile catre bugetul statului firmele trebuie sa completeze declaratii
pe care le depun la Circa Financiara.
Potrivit OMFP nr.91/2005 de modificare a OMFP nr.281/2004 privind aprobarea
modelului si continutului formularului 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul
general consolidat", cod 14.13.01.01/a toti cotribuabilii trebuie sa completeze aceste
formulare.
Instructiuni privind aplicatia- Declaratii fiscale
Pasii de urmat in aplicatie:
45
1. Initializam PC-ul si lansam in executie apasand butonul START aplicatia « Declaratii
fiscale de la Ministerul Finantelor »
2. Incarcam datele de identificare ale platitorului
- alegem optiunea 'Platitor nou' daca platitorul nu a fost incarcat sau
- alegem optiunea 'Platitor existent' daca platitorul este deja incarcat
- dam clic buton dreapta mouse pentru a deschide lista codurilor platitorilor incarcati,
din care alegem un cod
3. Dam clic pe buton-dreapta mouse in partea de jos a ferestrei pentru a deschide fereastra
lista cu tipurile de declaratii de raportat si alegem un tip de declaratie, adica:
100 - Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat (14.13.01.01)
4. Alegem optiunea 'Declaratie existenta' cand tipul de declaratie ales pentru o perioada de
raportare este deja incarcat, apoi dam clic pe butonul-din dreapta mouse in dreptul
etichetei 'Anul/luna' pentru a deschide lista perioadelor incarcate din care alegem perioada
dorita
5. Alegem optiunea 'Declaratie existenta' cand tipul de declaratie ales pentru o perioada de
raportare este deja incarcat, apoi dam clic pe butonul-din dreapta mouse in dreaptul
46
etichetei 'Anul/luna' pentru a deschide lista perioadelor incarcate din care alegem perioada
dorita
6. In functie de actiunea dorita a fi executata pentru declaratia aleasa, apasam unul din
butoanele :
- Incarcare/ actualizare
- Stergere
- Listare
- Listare cu cod de bare
- Discheta pentru unitatea fiscala
6. Ultima actiune este verificarea fisierelor de pe discheta folosind butonul 'Verificare
discheta pentru unitatea fiscala' si listarea declaratiei create in directorul aplicatiei in urma
utilizarii butonului 'Lista'
STRUCTURILE FISIERELOR pentru Declaratia 100 - obligatii
Structura fisierului “Declaratia100.db” are 12 campuri, fiecare camp de tip N (numeric) sau C
(caractere alfa-numerice) au lungimi diferite declarate in paranteze
47
1. 100 (cod declaratie) , N(3)
2. cod platitor N(13)
3. luna N(2)
4. anul N(4)
5.cod obligatie N(3)
6.nr.evidenta N(23)
7.suma Rd.1 N(15)
8.suma Rd.2 N(15)
9.suma Rd.3 N(15)
10.suma Rd.4 N(15)
11.banca C(180)
12.cont C(180)
Daca apar situatii in care din neatentie gresim la completarea unei declaratii putem sa
folosim o declaratie rectificativa si sa transmitem cifrele corecte.
Declaratia - rectificativa
Structura fisierului Declaratie - rectificativa are 17 campuri, fiecare camp de tip N
(numeric) sau C (caractere alfa-numerice) pe lungimi diferite sunt declarate in paranteze,
1. cod declaratie rectificativa N(3)
2. cod platitor N(13)
3. luna N(2)
4. anul N(4)
5. 100 (cod declaratie) N(3)
6. cod obligatie N(3)
7. nr.evidenta N(23)
8. suma Rd.1 col.1 N(15)
9. suma Rd.1 col.2 N(15)
10. suma Rd.2 col.1 N(15)
11. suma Rd.2 col.2 N(15)
12. suma Rd.3 col.1 N(15)
13. suma Rd.3 col.2 N(15)
14. suma Rd.4 col.1 N(15)
15. suma Rd.4 col.2 N(15)48
16. banca C(180)
17. cont C(180)
Definirea obiectivelor generale ale sistemului informatic presupune:
- rentabilizarea permanentã a activitãtii economice;
- realizarea globalã si structuralã a indicatorilor economico-financiari, calculul si planificarea
rezultatelor, previzionarea surselor de finantare;
- perfectionarea activitãtii de conducere în vederea asigurãrii unui optim global la nivelul
întregii activitãti economice;
- fundamentarea deciziilor de conducere tacticã, strategicã si operativã pe baza informatiilor
obtinute ca urmare a prelucrãrilor sistemului informatic;
- asigurarea unei coordonãri a intregului sistem informational-decizional ;
- degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutinã, formalizarea informatiilor
necesare derulãrii relatiilor informationale cu organismele de stat si cu alte regii autonome sau
societãti comerciale;
- furnizarea într-o formã adecvatã, eficientã si facilã a informatiilor globale necesare
conducerii unitãtii economice;
- cresterea calitãtii procesului decizional prin abordarea sistemicã a activitãtii unitãtii
economice;
49
CONCLUZII
Raportul dintre productivitatea muncii si salariul mediu presupune cresterea cu precadere a
productivitatii prin asigurarea unui spor superior in raport cu salariul mediu.
Aceste deziderate au la baza considerente de felul:
- salariul, element primar al costurilor de productie se regaseste in costul unitar al
produselor sau serviciilor si nu poate acoperi diferenta dintre pretul de vanzare si suma
celorlalte costuri; o parte din diferenta amintita revenind firmei, aceasta dandu-i diverse
destinatii, folosind-o chiar pentru extinderea si modernizarea productiei;
- daca volumul productiei sau a serviciilor prestate se mentine constant, cresterea
salariului ar avea drept rezultat diminuarea sau chiar anularea partii care se afla la
dispozitia firmei;
- maximizarea profitului este unul din obiectivele strategice de dezvoltare ale
firmei, calea de mentinere a rezistentei in lupta concurentiala pe piata.
Nerespectarea unor corelatii de felul amintit conduce la inregistrarea unor perturbari in
activitatea firmei, efectul cresterii costurilor pe unitatea de produs rezultand:
-diminuarea posibilitatilor de modernizare tehnica a productiei;
-reducerea capacitatii de a face fata concurentei (din punct de vedere al pretului de vanzare);
-reducerea posibilitatilor de dezvoltare a productiei cu efecte asupra disponibilizarilor de
personal;
In conditiile in care se realizeaza o crestere a salariilor fara acoperire in bunuri sau servicii,
are loc o majorare a preturilor, diminuarea puterii de cumparare, scaderea veniturilor reale, etc.
Este necesar sa se continue preocuparea de elaborare a unor strategii de dezvoltare
economico-sociala care sa fie insotite de programe financiare privind asigurarea resurselor si modul
lor de procurare, trebuie stabilite principalele repere ale politicii fiscale.
Desavarsirea reformei fiscale in perspectiva trebuie sa aiba in vedere trei mari coordonate:
reducerea gradului de fiscalitate, imbunatatirea controlului cheltuielilor bugetare, a disciplinei
financiare in intreprinderi.
Conditia principala a asigurarii resurselor fiscale necesare societatii o constituie stabilirea de
noi prelevari, dezvoltarea economiei reale si sporirea produsului intern brut. Numai astfel va fi
posibila satisfacerea cerintelor dezvoltarii economico-sociale si asigurarea resurselor pentru
50
invatamant, sanatate, cercetare, aparare, asistenta sociala,etc.
In ceea ce priveste veniturile se impune perfectionarea in continuare a sistemului fiscal, prin
stabilirea raportului optim intre impozitele directe si cele indirecte, intre impozitele pe venit si cele
pe avere, pentru a stimula si afacerile si economisirea, intre impozitele fizice si juridice.
Este necesara cresterea nivelului de respectare voluntara a legislatiei fiscale prin oferirea de
catre organele fiscale a unor servicii moderne si de incredere ,de asistenta pentru contribuabili, audit
si control.
Calculul si contabilitatea sumelor aferente salariilor angajatilor, a contributiilor la
asigurarile si protectia sociala în cadrul societăţii studiate, se realizeaza in conformitate cu
normele legale in vigoare.
Politica de personal are un loc in aceasta unitate, de nivelul pregatirii profesionale si
activitatea angajatilor este o componenta majora a calitatii serviciilor prestate fata de masa de
cumparatori de bunuri oferite spre vanzare.
In conformitate cu normele legale prevazute in Codul Muncii, respectiv “formarea si
pregatirea profesionala” managerii societatii, aproba dupa caz, cursuri alese de angajati in
functie de postul pe care il ocupa in prezent in cadrul firmei, urmarind a se realiza ridicarea
nivelului pregatirii profesionale si a competentei, aceasta avand influenta asupra
randamentului si productivitatii muncii si combinarea factorilor de productie intr-un mod cat
mai eficient, in conditiile minimizarii cheltuielilor, majorand astfel calitatea serviciilor
prestate.
Prin politica practicata de societatea analizată, se urmareste atat respectarea cerintelor
legale cat si cointeresarea personalului in desfasurarea unei activitati competitive si cu masuri
de eficienta, acestora li se acorda diversi stimuli financiari sau de alta natura.
Pentru a realiza o imagine cat mai fidela a miscarii, existentului precum si determinarea
drepturilor salariale, unitatea foloseste tehnica performanta pe care ruleaza un program creat
special pentru inregistrarile contabile in cadrul unitatii.
In ceea ce priveste calculul drepturilor salariale, a retinerilor si a obligatiilor fata de
buget, adeverinte de cotizatii la asigurarile sociale se impune, de asemenea, adoptarea unui
program informatic, mai ales avand in vedere complexitatea drepturilor salariale prevazute de
Codul Muncii.
Informatiile referitoare la factorul munca, ca element hotarator in procesul de creare a
valorilor materiale si spirituale ar fi de dorit sa se formeze continutul- bilantul social- alaturi
de cele care in prezent se gasesc inscrise la contul de “Profit si pierdere”.
51
BIBLIOGRAFIE
1. IAC0B P.PANTEA – Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania
Editura, 2003
2.RISTEA MIHAI şi colaboratorii - Contabilitatea fiscală a întreprinderii
3. XXX Legea contabilitatii nr82/1991 republicata si aprobata prin legea 310/2001
4. XXX Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocupării
forţei de munca
5. XXX Legea 632/2002 privind bugetul asigurarilor sociale
6. XXX Legea 346/2002 privind asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale
7. XXX Legea 571/2003 noul cod fiscal
8. XXX Ordonanţa de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de
asigurări sociale de sănătate
9. XXX Ordinul MFP nr.86/2006 pentru modificarea şi completarea Procedurii privind
declararea lunară de către angajatori a evidenţei nominale a asiguraţilor şi a
obligaţiilor de plată.
52
