Continut Proiect TMCC DORU[1]

CONTINUTUL PROIECTULUI

Borderoul documentatiei de baza.

1. Tema de proiect.

2. Lista de activitati - tabel 1.

3. Calculul cantitatilor de lucrari. Antemasuratoare - tabel 2.

1. Tabloul solutiilor tehnologice de mecanizare si preselectare a 3 variante de

studiu - tabel 3.

2. Centralizator cu date primare de calcul pentru variantele de

studiu - tabel 4.

3. Calculul numarului de masini-zile, a duratelor activitatilor, a numarului de utilaje si

mijloace de transport - tabel 5.

4. Calculul necesarului de combustibil si energie electrica exprimat in

conventional - tabel 6.

5. Calculul costurilor unitare fizice pe articole de deviz

(activitate tehnologica) - tabel 7.

4. Desen de ansamblu al obiectului cu sectiuni si detain - plausele 1;2.

6. Scheme si planuri tehnologice de mecanizare pentru activitatile luate in studiu -

planse 3;4.

7. Masuri de protectia muncii, PSI si protectie a mediului inconjurator.

BIBLIOGRAFIE.

Analiza procesului tehnologic de executie mecanizata a lucrarilor de reabilitare a suprastructurii unui tronson de drum

Prezenta lucrare a fost elaborata in scopul reabilitarii unui tronson de drum de lungime de 8 km si latime de 14 m prin reciclarea la rece.

1.Generalitati privind reabilitarea suprastructurilor drumurilor

Tehnologiile de reabilitare a imbracamintilor asfaltice de drumuri si sitemele de masini utilizate depind de temperatura la care se executa lucrarile (la cald sau la rece), de locul unde se produce amestecarea componentelor mixturii asfaltice (in statii fixe, in miscare, pe loc) si de necesitatea regenerarii materialului din strat cu sau fara materiale de adaos.

Reutilizarea in noile straturi ale drumurilor a materialelor existente in vechile structuri, prin reciclarea acestora (la rece, la cald sau combinat) , reprezinta in prezent una dintre metodele economice de refacere si modernizare a drumurilor.Recicalrea la rece se face numai la fata locului, iar reciclarea la cald se poate executa atat la fata locului, cat si prin prepararea centralizata a mixturii asfaltice.

In anumite cazuri, imbracamintea se recicleaza impreuna cu o parte din straturile de suport.

In studiul proiectului de fata vom utiliza tehnologia mecanizata de reciclare la rece a materialelor suprastructurii unui tronson de drum.

2. Procesul tehnologic de reabilitare a suprastructurii unui tronson de drum consta din mai multe etape si anume:

- reciclarea la rece a tronsonului de drum;- compactarea stratului reciclat;- transportul stratului mixturii de legatura;- repartizarea stratului mixturii de legatura;- compactarea stratului mixturii de legatura;- transportul stratului de uzura;- repartizarea stratului de uzura;- compactarea stratului de uzura;-executarea marcajelor rutiere.

Tehnologia de reabilitare a imbracamintilor asfaltice prin reciclarea la rece ofera mai multe avantaje si anume:- eliminarea risipei unor resurse, care devin din ce in ce mai deficitare;-reutilizarea completa a materialului dislocat din vechea structura;-eliminarea costurilor determinate de transportul materialelor din vechea imbracaminte;-reducerea numarului de utilaje necesare pe santier;-protejarea mediului ambiant.

Tehnologia de executare cuprinde urmatoarele operatii:a) frezarea vechilor straturi uzate (fig.9.1);b) stropirea cu liant a materialului maruntit;c) amestecarea pentru omogenizare a materialului nou creat;d) compactarea stratului nou creat;e) acoperirea noului strat de mixtura cu unul sau mai multe straturi (fig.9.2) in functie deconditiile concrete existente si de cerintele ce se impun noii structuri.

Reciclarea slraturilor legate (strat de uzuri, de legSturi si portant)

Reciclarea straturilor legate (strat de uzura si de baza) si straturile nelegate (strat de baza din piatra sparta)

Fig. 9.1

Reciclarea straturilor nelegate (strat de baza de pamint sau piatra sparta)

.

Acoperirea cu stra- Acoperirea cu stra- Acoperirea cu stratturi de baza, de legi- turi de legatura si de de uzuratura si de uzura uzura

Fig. 9.2

Acoperirea cu un strat subtire de cuvertura rece

Acoperire cu un_tratament de suprafata

Proiectul de fata cuprinde acoperirea cu straturi de legatura si de uzura

In functie de latimea si adancimea de frezare,precum si de volumul lucrarilor, se utilizeaza diverse utilaje:

Fig. 9.6

I 1

Reciclatorul la rece 2100 DCR- Wirtgen utilizat la asemena lucrari este prezentat in figura 9.6 Masina este dotata cu: grinda anti dislocare-l,tamburul de frezare-malaxare-2, snecul repartizor-3, placa vibrofinisoare -4, grupul de actionare-5, platforma opertatorului-6 cu tabloul de comanda-7, sistemul-8 de dozare a emulsiei si a apei, rezervorul de apa- 9 si senilele -10.

Tehnologia de executare (fig. 9.7) este uramatoarea:-pe suprafata vechii imbracaminti se repartizeaza (imprastie) anticipat agregate

minerale -1 si ciment-2;- tamburul de frezare-malaxare 8 disloca si marunteste straturile de imbracaminte

rutiera legata-4 si o parte din straturile de suport-3, iar grinda antidislocare -5 previneformarea bucatilor mari in timpul frezarii;

- in camera de lucru a tamburului -8, prin injectoarele -6 si 7, se face injecatarea cu apasi cu emulsie si amestecarea acestora cu materialul maruntit din vechile straturi, cucimentul si cu agregatele minerale;

- snecul -9 efectueaza repartizarea noii mixturi pe taoata latimea benzii de lucru;- echipamentele de batere -10, cel de vibrare -12 si placa vibrofmisoare -11 realizeaza

profilarea si precompactarea noului strat (de baza) -13.

Repartizarea anticipata a cimentului pe sosea nu este o solutie buna fiindca se produc pierderi, chaiar daca ar exista o zi insorita si fara vant, si din aceasta cauza, in prezent, se prefera amestecarea prealabila a cimentului cu apa si injectarea laptelui de ciment, astfel format, direct in camera de amestecare a tamburului de frezare-malaxare.

Pentru reabilitarea prin reciclare la rece a partii carosabile pe intreaga latime (3.0/4.5m) la o singura trecere , se folosesc reciclatoare mari.Reabilitarea se poate face cu (fig.9.8) sau fara adaugarea de agregate minerale noi (fig. 9.9). In ambele cazuri imbracamintea uzata a drumului este mai intai frezata la adancimea necesara de freze obisnuite 1. In continuare reciclatorul la rece 3 amesteca materialul frezat cu diverse adaosuri (agregate minerale din autobasculanta 2,lapte de ciment si emulsie din autocisterna 4)repartizeaza uniform si precompacteaza noul strat asternut. Compactarea definitgiva se face cu cilindrii compactori vibratori 5.

Fig. 9.9

Reabilitarea imbracamintilor asfaltice la rece se poate efectua utilizand reciclatoare (fig.9.12) prevazute cu tamburi speciali (fig. 9.13), care realizeaza atat dislocarea si maruntirea vechilor straturi uzate si adugarea de aditivi, cat si omogenizarea prin malaxare a materilaului nou obtinut.

In aceste cazuri, camera de amestecare cu tamburul de frezare formeaza echipamentul de lucru (fig. 9.14), alcatuit din urmatoarele parti componente: 1-tamburul; 2- carcasa; 3- placa de rupere ; 4 placa de profilare; 5- circuitul de alimentare cu lianti; 6- grinda de maruntire.

Asezarea centrala a tamburului asigura o buna presiune verticala si o adancime de frezare reglabila. Grinda de maruntire din interiorul camerei asigura uniformitatea granulelor, iar circuitul automat de alimentare si pulverizare a liantilor determina o buna calitate a materialului reciclat. Placile 3 si 4 sunt reglabile in functie de volumul materialului din interiorul camerei.

Sistemul hidraulic de actionare permite reglarea vitezelor de deplasare in timpul

Fig. 9.8

lucrului in functie de grosimea stratului supus frezarii, care se modifica prin deplasarea pe verticala a tamburului. La unele modele exista posibilitatea deplasarii laterale a tamburului de frezare, astfel incat acesta sa poata disloca pana la marginea trotoarului sau in lungul acestuia, precum si in apropierea parapetelor autostrazilor (fig 9.14,a)

Fig9.14,a

Exista doar un sens de rotire al tamburului de frezare, dar se poate alege directia de lucru a masinii inainte sau inapoi. Cabina operatorului impreuna cu scaunul acestuia si tabloul de comanda pot fi deplasate stanga dreapta dupa necesitati (fig 9.14, b)

Imbracamintea este macinata de jos in sus

Rotile de directie sunt in fata , pe directia de deplasare

Directie de lucru

Un microcompresor de comanda ia in considerare viteza de inaintare a masinii din momentul respectiv si regleaza cantitatile de apa si lianti injectate conform prevederilor tehnice. Cimentul necesar reciclarii la rece poate fi adugat fara emisii de praf, datorita unui agregat de ,malaxare auxiliar,care preamesteca apa si cimentul. Laptele de ciment format este transportat mai departe spre reciclator printr-un furtun.

Exista urmatoarele posibilitati de reabilitare a imbracamintilor asfaltice cu aceste masmi: reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa; reciclarea la rece cu ciment si emulsie; reciclarea la rece cu bitum spumant.

Spreader auger

In proiectul de fata se are in vedere reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa (fig 9.15). In acest caz tehnologia de executare este urmatoarea:

- imprastierea de agregate pe vechiul strat cu ajutorul unui utilaj sepcial (fig. 9.15, a);- uniformizarea grosimii stratului cu un autogreder (fig 9.15, b);

- dislocarea vechilor straturi deteriorate cu reciclatorul rutier ( fig. 9.15, e) si fig. 9.16)si omogenizarea in camera de amestec a materialelor maruntite, unde se injecteazaemulsie bituminoasa si apa, alimentate de la cisternele din (fig. 9.15 c si d) princonductele 5 si 4 din fig. 9.16 (1- stratul uzat; 2- stratul suport; 3-stratul prelucrat; 4-alimentarea cu emulsie bituminoasa; 5- alimentarea cu apa; 6- pompa pentru emulsiabituminoasa; 7- pompa de apa; 8- alimentarea cu lapte de ciment);

-profilarea noului strat asternut cu autogreder (fig. 9.15,f);- compactarea definitiva a suprafetei drumului cu un rulou compactor static sau

vibrator( fig. 9.15,g).

Fiji. 9.15

Fig. 9.16

In cazul utilizarii emulsiilor bituminoase este necesar, pentru stabilirea retetei amestecului, sa se efectueze o analiza a materilaelor existente in vechea structura.

Adancimea de lucru in timpul reciclarii cu emulsie de bitum trebuie sa fie de aproximativ 12 cm. Aceasta valoare a fost determinata empiric prin multe experimentari pe drumurile din Europa si in special in Germania.

Variant: /Watered injection of water and bitumen emulsion via the WR 4200Microprocessor-

Hose connection controlled pumpon the water for the injection of Microprocessor-controlled pumptanker truckwater

Tamping :

Hose connection on the emulsion tanker

Damaged Variableasphalt course milling drums

Fixed milling drum

Twin-shaft pugmill

Processed material mixture

WR 4200: milling up,mixing in, paving and

pre-compacting

b. Reciclarea la rece cu ciment(fig.9.17)

Fiji. 9.17

c. Reciclarea la rece cu ciment si emulsie bituminoasa (fig. 9.19)

Nota: -celalate metode de reciclare sunt aproximativ asemanatoare cu reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa

Dupa reciclarea la rece care se realizata pe o adancime de 20 cm

se realizeaza imracamintea asfaltica din doua straturi unul de legatura de 10

cm si unul de uzura de 4cm.

Transportul mixturii asfaltice se face de catre firma farnizoare.

Mixtura asfaltica de legatura face parte din primul strat al

suprastructurii autostrazii.

Aceste tipuri de imbracaminti au in general caracter permanent.

Imprastierea mixturii asfaltice de legatura in straturi de grosime constanta

precum si compactarea superficiala a acestora in vederea profilarii caii, sunt

realizate cu repartizatoare de asfalt.

Mixtura este descarcata din mijlocul de transport in buncarul de

alimentare al repartizatorului si este preluata de un transportor cu racleti care

o duce la sistemul de repartizare.

Repartizarea este realizata de un melc repartizator.

Compactarea superficiala si profilarea sunt asigurate de grinda de

batere si de placa de netezire.

Compactarea primara usoara se face folosind cilindri compactori usori

la prima treapta de frecventa. Compactare finala se face folosind cilindri

compactori grei la treapta a doua de frecventa pana la atingerea cotei de 10

cm.

Transportul binderului se face de catre firma furnizoare.

Repartizarea binderului in straturi uniforme pe drum ,precum si

compactarea superficiala a acestora in vederea profilarii caii, sunt realizate

cu repartizatoare de asfalt.

Repartizarea este realizata de un melc repartizator.

Cilindrarea binderului se face cu ajutorul compactorului static, pana la

atingerea cotei de 4 cm.

Aceste straturi se realizeaza folosind masini adecvate tipului de material: - repartizoare; - finisoare de asfalt; - rulouri compactoare; - vibratoare. Utilajele de compactare prin vibrare sunt:

-rulou vibrator tractat neted (simbolul RVT) sau cu crampoane

(Rc.VT)

-compactor vibrator tandem (RRV)

-compactor mixt autopropulsant pneuri-rulou (PRV)

Iar operatia de trasarea benzi de marcaj se realizeaza pe amplasament cu ajutorul unei masini de marcat.

Schemele de mecanizare se aleg din Planuri tehnologice de mecanizare a lucrarilor de cai de comunicatii.

Corespunzator acestor tehnologii mecanizate s-au considerat pentru proiectul de mecamzare activitatile prezentate in lista de activitati.

TABEL1

Lista de activitati

Nr. crt. Activitati specifice proceselor tehnologice

Mijloace mecanice de executie ce pot fi folosite

01. Reciclare Reciclatoare

02. Transport strut mixtura de legatura A utobasculante,Dumpere

03. Repartizare mixtura de legatura Repartizoare

04. Compactare mixtura de legatura Cilindrii compactori

05. Transport strat de iizura A utobasculante

06. Repartizare strat de uzura Repartizoare

07. Compactare strat de uzura Cilindrii compactori

08. Executare marcaje rutiere Marina de marcat

TABEL 2

Antemasuratoare

Cod activ. Denumire activitate UMR Relatia de calcul

Calcul numeric

Calcul total

rotunjit [UMR]

01. Reciclarem2

A=Lt x Lc

Lt =24.000[m];Lc=14[m].A=339.000 [m2] 340.000

02. Transport strat mixtura de legatura tMml=Vml x ρml

Vml = 13.200 [m3];ρml = 2.2 [t/m3]Mml=29040 [t] 30.000

03. Repartizare mixtura de legatura t(DB12)

Mml=Vml x ρml

Vml = 13.200 [m3];ρml = 2.2 [t/m3]Mml=29040 [t] 30.000

04. Compactare mixtura de legatura tMml=Vml x ρml

Vml = 13.200 [m3];ρml = 2.2 [t/m3]Mml=29040 [t] 30.000

05. Transport strat de uzura tMu= Vu x ρu

Vu = 128800 [m3]; pu = 2.3 [t/m3]

Mu=29140 [t] 30.000

06. Repartizare strat de uzura m2 Su = Lt x Lc

Lt=8000[m];Lc=14[m].Su = 339.000 [m2] 340.000

07. Compactare strat de uzura m2

(DB16)

Su = Lt x Lc

Lt=8000[m];Lc=14[m].Su = 339.000 [m2] 340.000

08. Executare marcaje rutiere m2Sm= Lm x lm

Lm=24.000[m];lm=0.10[m].

Su = 2.400 [m2] 2.400

Vml - volum mixtura de legatura;Lt - lungime tronson drum;Lc - latime carosabil;Hml - inaltime strat mixtura de legatura ;ρml - densitate mixtura de legatura;Vml= Lt x Lc x Hml Lt=24000[m];Lc=14[m]; Hml = 0.10 [m] Vml=13200m3

Mml=Vml x ρml ρml = 2.2 [t/m3]Mml=29040tVu = Lt x Lc x Hu ; Lt=24000[m];Lc=14[m]; Hu = 0.04 [m] Vu=4480m3

Mu= Vu x ρu ρu= 2.3 [t/m3]Mu= 29140t

Vu - volum strat de uzura;Hu - inaltime strat de uzura;ρu - densitate material strat de uzura;Sm –suprafata marcaje rutierelm=latime marcaje rutiereLm - lungime marcaje rutiere.

TABEL 3

Solutiile tehnologice de mecanizare

Cod activ.

Denumire activitate VARIANTA 1 VARIANTA 2 VARIANTA 3

01. Reciclare

Reciclatoare pe SENILE 2200 CR WR 4200

Reciclatoare pe PNEURIWR 2000 WR 2400

WR 2500 S

-

02. Transport strat mixtura de legatura

Au Autobasculante cu sasiu articulat CAT 725 CAT 730 CAT 735

AutobasculanteHD 325-7 HD 405-7 HD 465-7

AutobasculanteTA25 TA27 TA30

03.Repartizare mixtura de legatura

Repartizoar pe SENILE BF814 BF4413 BF6615

Repartizoar pe PNEURISUPER 11 03 -2 SUPER 1303 -2 SUPER 1603 -2

-

04.Compactare mixtura de legatura

Compactor pe PNEURI BW 24 RH C550H PS 360 C

Compactor STATICBW 9 ASW

C330B 825 H

Compactor VIBRANTBW284AD

C850D CB 534 D

05.Transport strat de uzura

Aut Autobasculante cu sasiu articulat CAT 725 CAT 730 CAT 735

AutobasculanteHD 325-7 HD 405-7 HD 465-7

AutobasculanteTA25 TA27

TA30

06.Repartizare strat de uzura

Repartizoar pe SENILE BF814 BF4413 BF6615

Repartizoare pe PNEURISUPER 11 03 -2 SUPER 1303 -2 SUPER 1603 -2

-

07.Compactare strat de uzura

Compactor pe PNEURI BW 24 RH C550H PS 360 C

Compactor STATICBW 9 ASW

C330B 825 H

Compactor VIBRANTBW 284 AD

C850D CB 534 D

08.Executare marcaje rutiere

Masina marcat40 - 45 CP

- -

TABEL 4

Centralizator cu date primare de calcul pentru variantele de studiu

Nr. Crt.

Denumire activitale

Variante de mecanizareTarifde inchir. [LEI/h]

Consum combustibili si lubrifianti

Cost transportMotorina

[l/h]

UleiuriUnsori

[kg/1 OOh]Motor [ll/1 OOh]

Transm. [l/1 OOh]

Hidraulic [l/1 OOh]

01. Reciclare

Recicaltor2200CR(936 CP/708 kW) 300 37.8 40.8 7.5 11.61 8.7 21100Recidator WR 2000(428 CP/315 kW) 270 22.5 15.20 6.22 7.80 4.60 20212

ReciclatorWR 2400(571 CP/420 kW) 250 25.2 26.4 4.7 12.24 5.6 19738

03. Repartizare mixtura de legatura

Repartizor BF 4413 (60 CP/44.7MV) 88.50 3.4 7.62 1.08 0 2 15580

Repartizor SUPER 1303-2 (100 CP/75 kW) 129.50 3.9 8.8 2.32 0 2 16618

Repartizor BF6615 (I68CP/125kW) 170 4.4 12.19 0.54 0 1.5 17640

04. Compactare mixtura de iegatura

Compactor BW 24 RH (80.5CP/60kW) 60 3.5 7.62 1.08 3.48 2.00 14500

Compactor C 330 B (130CP/97kW) 73.50 6.2 12.19 0.54 0 1.5 15200

Compactor CB 534 D (84 CP/63 kW) 60 4.5 7.80 1.1 4.2 6.00 14900

06. Repartizare strat de uzura

Repartizor BF 4413 (60 CP/44.7kW) 88.50 3.4 7.62 1.08 0 2 15578

Repartizor SUPER 1303-2 (100CP/75kW) 129.50 3.9 8.8 2.32 0 2 16600

Repartizor BF6615 (168CP/125kW) 170 4.4 12.19 0.54 0 1.5 17638

07. Compactare strat de uzura

Compactor BW 24 RH (80.5CP/60kW) 60 3.5 7.62 1.08 3.48 2.00 14848

Compactor C 330 B (130CP/97kW) 73.50 6.2 12.19 0.54 0 1.5 15200

Compactor CB 534 D (84 CP/63 kW) 60 4.5 7.80 1.1 4.2 6.00 14900

08. Executare marcaje rutiere

Masina marcat 40-45 CP 40.60 5 6 3 2 1 14358

In functie de criteriile tehnice si tehnologice au fost extrase din indicatoarele de norme datele reprezentand tariful de inchiriere, consumul de motorina, consumul de ulei motor, consumul de ulei transmisie, consumul de ulei hidraulic si consumul de vaselina. Costul transportului utilajelor a fost stabilit avand in vedere transportul de la distanta prevazuta de "Metodologia pentru elaborarea normelor de deviz", considerandu-se o forma de transport (transportul purtat pe trailer).

Transportul purtat pe trailer se calculeaza astfel:

CTP = Ct

T + CpT[lei]unde,

CtT - costal pentru timpul de utilizare al trailerului [lei / oraj;

CPT - costul pentru parcursul realizat al trailerului [lei / km].

Unde:-masa utlajuluiM=26500 [t] -tarif de imbarcare-debarcarea=3 [lei/ora] -costul pentru timpul de utilizare a trailerului Ct

T=28 [lei/ora] -costul pentru parcursul trailerului CP

T=2.5 [lei/ora] -costul pentru timpul de utilizare a remorcherului Ct

R=125 [lei/ora] -costul pentru parcursul remorcherului CP

R=7 [lei/ora] -tarif de inchiriereCT

O=250 [lei/h]-distanta de tansportDT=150 [km]-viteza medie de transportVm=12 [km/h]

CTRP=178600 [lei]

CTRP

2 M a 2 CtR

CtT

CTo

2

2 DT

vm 4 CP

RCP

T

Dt

TABEL 5

Calculul numarului de masini-zile, a duratelor activitatilor, a numarului de utilaje si mijloace

de transport

Nr. Crt.

Denumire activitate Variante de rnecanizare

Cantitate de lucrari

UMR

Norma de deviz a utilajului Ndu

Ore inchiriere

Oi

Orede functionare

Of

Nr.masini Nm

Nr.masini-zile

Nmz

Durata activitatii dA

01. Reciclare Recicaltor 2200CR(936 CP/708 kW) 340000 0.11 112320 18377.6 82 21232 229.4Reciclator WR 2000(428 CP/3 1 5 kW) 340000 0.11 112320 18377.6 82 21232 229.4Reciciator WR 2400(571 CP/420 kW) 340000 0.11 112320 18377.6 82 21232 229.4


RepartizorBF4413 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35Repartizor SUPER 1303-2 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35Repartizor BF6615 31000

246403100.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35

04. Compactare mixtura de legatura

Compactor BW 24 RH 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35Compactor C 330 B 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35

Compactor CB 534 D 24640 0,044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35


Repartizor BF 4413 340000 0.0053 593.6 403.648 8 519.36 124.84Repartizor SUPER 1303-2 340000 0.0053 593.6 403.648 8 519.36 124.84Repartizor BF6615 340000 0.0053 593.6 403.648 8 519.36 124.84


Compactor BW 24 RH 340000 0.0053 593.6 403.648 8 59.36 124.84Compactor C 3 30 B 340000

0 0.0053 593.6 403.648 8 59.36 124.84

Compactor CB 534 D 340000 0.0053 593.6 403.648 8 59.36 124.84


Masina marcat 40-45 CP 1700 0.048 38.4 26.112 1 3.84 118.84

Numarul de masini zile este necesar pentru stabilirea duratelor activitatilor si numarului de utilaje. Pentru calcul s-au folosit normele de deviz extrase din indicatoarele de norme si devize si cantitatile de lucrari preluate din antemasuratoare.

Ore inchiriere:Oi = Ndu x Q [ore] unde,- norma de deviz a utilajuluiNd=0.11 [ore/UMR] - cantitatea de lucrari Q=340000 [UMR].

Oi=112320 [ore]

Ore de functionare:Of = Oi x kol x kdo [ore] unde,- factor de corectie pentru conditiile de organizare si de lucrukol = 0.8- coeficient de disponibilitate operationala a utilajului kdo = 0.85

Of=18377 [ore]

Numarul de masini zile: Nmz = (Oi / ns x ds) [mas-zile] unde, - numar schimburi ns= 1 schimb ds - durata schimb ds= 10 ore/zi

Nmz=21232 [mas-zile]

Durata activitatii: dA = Nmz/Nm [zile] unde, -numar masini [mas].

Nm =82 [mas]

dA=229.4 [zile]

TABEL 6

Calculul necesarului de combustibil si energie electrica exprimat in combustibil conventional

NT. Crt. Denumire activitate Variante de mecanizare

Consum energie [kg cc/ora]

Consum energie [lei/ora]

01. Reciclare

Recicaltor 2200CR(936 CP/708 kW) 57.708666 211.8Reciclator WR 2000(428 CP/315 kW) 34.247452 123.5Reciclator WR 2400(571 CP/420 kW) 38.519004 142.1

03. Repartizare mixtura delegatura

RepartizorBF4413 5.25782 20.4Repartizor SUPER 1303-2 6.043152 23.9Repartizor BF6615 6.808958 26.4

04. Compactare mixtura de legatura

Compactor BW 24 RH 0.208628 22.5Compactor C 330 B 9.508958 35.2Compactor CB 534 D 7.03366 29.5


Rep artizorBF 4413 5.25782 20.4Repartizor SUPER 1303-2 6.043152 23.9Repartizor BF6615 6.808958 26.4


Compactor BW 24 RH 5.458628 22.5Compactor C 330 B 9.508958 35.2Compactor CB 534 D 7.03366 29.5


Masina marcat 40-45 CP 7.676 29

Consumul de energie s-a exprimat in doua feluri:[kgcc/ora] si [lei/ora].

Pentru calcul s-au avut in vedere consumurile normate prezentate in tabelul 4 care

au fost extrase din normativul de consum de combustibili si lubrifianti. S-au utilizat

urmatoarele preturi:

motorina pm = 5 [lei/1]ulei motor pum = 30

30[lei/1]

ulei transmisie put = 35 [lei/1]ulei hidraulic puh = 35 [lei/1]

unsori consistente puc = 40 [lei/kg]

S-au considerat urmatorii coeficientii de echivalenta intre combustibilii utilizati si

combustibil conventional:

motorina km= 1.5uleiuri diverse kud= 1 .46unsori consistente kuc= 1.54

a. Consumul specific in kgcc/ora:

n -

numar de tipuri de combustibili;

qcli - consum specific de combustibil de un anumit tip i;

ki - coeficientul de echivalenta.

Formula de calcul:

Ccc = (qm x km ) + [((qum + qut+ quh)/100) x kud] + [(quc / 100) x kuc].

Ccc=38.519004 [kcc/ora]

b. Consumul specific in lei/ora:

qcli - consum specific de combustibil de un anumit tip i;

Ccl - pretul specific de combustibil de un anumit tip i;

Formula de calcul:

Ccl = (qm xpm ) + (qumxpum + qutxput + quhxpuh + qucxpuc)/100.

Ccl=142.1 [lei/ora]

CCC

1

n

i

qcli

ki

Ccl

1

n

i

qcli

Ccli

TABEL 7

Calculul costurilor unitare fizice pe articole de deviz

Nr. Crt. Denumire aclivilate Variante de mecanizare Cost chirie Cost energ.

Cost manop.

sup.

TOTAL Costuri VARIABILE

Cost Mon-Demon

Cost CH Mon-Demon

Cost transport k

TOTAL Costuri FIXE

Costuri unitare fizice

Costuri unitare orare

1. Reciclare

Recicaltor 2200CR(936 CP/708 kW) 3696000 1774375.68 0 5470375.68 0 0 21100 1 21100 49.031 445.737Reciclator WR 2000(428 CP/3 15 kW) 3326400 1034633.6 0 4361033.6 0 0 20210 1 20210 39.118 355.621Reciclator WR 2400(571 CP/420 kW) 3080000 1190456.96 0 4270456.96 0 0 19738 1 19738 38.305 346.629


RepartizorBF4413 96820.416 15176.192 0 111996.61 0 0 15580 1 15580 5.177 116.613Repartizor SUPER 1303-2 141675.07

28717779.951 0 159455.02 0 0 16618 1 16618 7.146 160.942

Repartizor BF6615 185982.72 19639.778 0 205622.5 0 0 17640 1 17640 9.061 204.076

4. Compactaic mixtura de legatura

Compactor BW 24 RH 65640.96 20458.103 0 86099.06 0 0 14500 1 14500 4.083 91.954Compactor C 3 30 B 80410.176 26486.371 0 106896.547 0 0 15200 1 15200 4.955 111.604Compactor CB 534 D 65640.96 21945.965 0 87586.925 0 0 14900 1 14900 4. 159 93.679


Repartizor BF 44 13 52533.6 8234.419 0 60768.02 0 0 15578 1 15578 3.098 128.615Repartizor SUPER 1303-2 76871.2 9647.187 0 86518.39 0 0 16600 1 16600 4.185 173.717Repartizor BF66I5 100912 10656.307 0 111568.307 0 0 17638 1 17638 5.244 217.666


Compactor BW 24 RH 35616 9082.08 0 44698.08 0 0 14848 1 14848 2.417 100.313Compactor C 330 B 43629.6 14208.41 0 57838.01 0 0 15200 1 15200 2.964 123.042Compactor CB 534 D 35616 11907.616 0 47523.616 0 0 14900 1 14900 2.533 105.161


Masina marcat 40-45 CP 1559.04 757.248 0 2316.288 0 0 14358 1 14358 20.842 434.226

MODALITATE DE CALCUL ( TABEL 7 )

Pentru exprimarea cheltuielilor implicate de utilaje in procesul de productie s-a

folosit costul total care are doua componente: costurile variabile si costurilefixe.

I. Costuri VARIABILE:

CVAR = Cinch + Cenerg + Cman sup [lei], unde

a.Costul inchirierii:Cinch = Oi x Ti [lei], unde:

Oi = ore inchiriere [ore] (calculat - tabel 5);

Oi=12320

Ti = tarif inchiriere [lei/ora] (normativ tarife inchirieri utilaje pt constructii - tabel 4);

Ti=250

Cinch=3080000

b.Costul energiei:

Cenerg = Of X Corar c+l [lei],unde:

Of = ore de functionare [ore] (calculat - tabel 5);

Of=8377.6

Corar c+l = cost orar al comb. si lub. [lei/ora] (calculat - tabel 6);

Corar c+l=142.1

Cenerg=1190456.96

c. Costul manoperei suplimentare:

Cman sup = Q X Pman sup[lei]

Q - cantitatea de lucrari [UMR] (calculat antemasuratori- tabel 2);

Q=112000

Pman sup =pretul manoperei suplimenatre [lei/ UMR]

Pman sup = 0

Cman sup=0

II. Costuri FIXE:

CFIXE = (CM-D + Cinch M+D + CT) x ke [lei], unde:

CM+D = cost montare-demontare [ore]

CM+D=0

Cinch M+D =cost chine montare-demontare [ore]

Cinch M+D=0

CT = costul transportului [ore] (calculat - tabel 4);

CT=19738

ke= coeficient de echivalenta

ke = 1

Costurile unitare sunt de doua feluri:

- cosruri unitare fizice: Cuf = (CVAR + CFIXE) / Q [lei/UMR];

Cuf=38.288

- cosruri unitare orare: Cu° = (CVAR + CFIXE) / Oi[lei/ora].

Cuo=348.076

VARIANTE ADOPTATE

Variantele cu eficienta cea mai buna stabilita pe baza criteriilor calculate in

acest proiect (numarul de utilaje, durata activitatilor, necesarul de combustibil si

energie, costurile unitare ) si cu norma de lucru mare sunt urmatoarele:

Activitate tehnologica => RECICLARE

Reciclator WR 2400;

Activitate tehnologica => REPARTIZARE MIXTURA BITUMINOASA

Repartizor BF 4413;

Activitate tehnologica => COMPACTARE MIXTURA BITUMINOASA

Compactor BW 24 RH;

Activitate tehnologica => REPARTIZARE STRAT DE UZURA (BINDER)

Repartizor BF 4413;

Activitate tehnologica => COMPACTARE STRAT DE UZURA (BINDER)

Compactor BW24 RH;

Activitate tehnologica => EXECUTARE MARCAJE RUTIERE

Masina marcat 40-45 CP.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII, PSI SI PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR

MASURI PENTRU PROTECTIA MUNCII

Dispozitii generale

Art.l.(l) Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala existenti in sistemul de munca, proprii fiecarei componenete a acestuia (executant - sarcina de munca- mijloace de productie -mediu de munca), informarea, consultarea si participarea angajafilor si a reprezentantilor acestora.

(2) Prevederile Normelor generale de protectia muncii, atat cele referitoare la securitatea in munca, cat si cele referitoare la sanatatea in munca, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice si a instructiunilor proprii de securitatea a muncii.

Art. 2. (1) Prezentele norme se aplica in toate sectoarele de activitate de pe teritoriul Romaniei, atat publice cat si private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii, educationale, culturale, de recreere etc.).

(2) Normele generale de protectie a muncii se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, romane sau straine, ce desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de lege atat in calitate de angajator, cat si in calitate de angajat, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale, cu excepfia celor care au drept obiect activitati casnice.

Art. 3. Pentru activitatile care folosesc surse de radiafii nucleare, precum si pentru activitati specifice de prevenire si stingere a incendiilor, vor fi respectate Normele de radioprotectie si, respectiv normele generale de prevenire si stingere a incendiilor.

Art. 4. Normele generale de protectie a muncii se revizuiesc periodic si se modifica de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa si datorate progresului tehnic.

Art. 5 (1) Prevederile prezentelor norme se detaliaza pe activitati sau grupe de activitafi distincte, in cadrul normelor specifice de securitate a muncii si al instruetiunilor proprii de securitate a muncii.

(2) Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre MinisterulMuncii si Solidaritafii Socialesi au aplicabilitate nationala.

(3) Elaboratorul, continutul - cadru, termenele si metodologia de elaborare a normelor specifice desecuritate a muncii se stabilesc de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

(4) Angajatorul are obligajia a de a elabora instrucfiuni proprii de securitate a muncii, care au ca scopdetalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, specifice standardelor si a a altor reglementari in domeniu, in functie de particularitatile proceselor de munca.

(5) Standardele de securitate a muncii se elaboreaza in Comitetele Tehnice de Standardizare, a caror activitate este coordonata de Asociatia de Standardizare din Romania.

Art. 6. Normele specifice si Standardele de securitate a muncii, ca si instructiunile proprii de securitate a muncii se revizuiesc periodic, in functie cu modificarile de natura legislativa si progresului tehnic etc. survenite la nivel national, la nivelul angajatorilor sau la nivelul proceselor de munca.

Obligatii generale ale proiectantului, executantului, beneficiarului

Art. 190. Prevederile prezentului capitol stabilesc obligatiile generale ale proiectantului, executantului si beneficiarului, atat pentru realizarea unor constructii, cat si pentru realizarea lucrarilor de reparatie sau modernizare a unor constructii.

Art. 191. Proiectantul raspunde de elaborarea documentatiilor tehnice de executie ale lucrarilor de constructii.Acestea trebuie sa fie astfel intocmite, incat sa permita executarea si utilizarea lucrarilor respective in conditii in care, la o exploatare normala a instalatiilor tehnologice, sa se previna accidentele de munca, precum si imbolnavirile profesionale. In acest scop poriectantul este obligat:

a) sa aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum si prevederile tuturoractelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii care se refera la masuri desecuritate a muncii;

b) sa prevada in documentatiile tehnice de executie utilizarea pentru executia lucrarilor numai aechipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al securitatii muncii;

c) sa prevada in documentatiile tehnice de executie, mijloacele financiare care sa asigurerespectarea la realizarea lucrarilor de constructii, a prevederilor, normelor si actelor normativespecificate la pct. a.;

a) sa garanteze prin proiect eficienta masurilor de securitate a muncii corespunzatoare normelor s.ilegislatiei de securitate a muncii;

b) sa stabileasca dispozitivele, aparatele si instalatiile de securitate a muncii, necesare in perioadade executie a lucrarilor de constructie;

c) sa asigure completarea documentatiei cu masurile impuse cu ocazia controalelor de protectiamuncii efectuate de catre organele abilitate;

a) sa prevada in documentatia proiectelor prin care se promoveaza tehnologii noi de executie:- instructiuni preliminare de securitate a muncii;- lista cuprinzand propuneri de echipament individual de protectie pentru personalul care executa lucrarile respective;

h) sa ia masuri ca documentatiile tehnico-economice sa evidentieze factorii de risc pe faze de executie si sa prevada trimiteri la normele si actele normative de securitate a muncii corespunzatoare factorilor respectivi;

i) sa nominalizeze in cadrul documentatiei tehnico-economice, in cazul lucrarilor speciale si ale lucrarilor noi de executie, pentru care nu exista normative sau detalii tip, masurile de securitate a muncii specifice lucrarilor respective;j) sa acorde asistenja tehnica executantului si beneficiarului in vederea rezolvarii problemelor de

securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de constructii;k) cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii, ca membrul in comisia de receptie sau ca invitat in

comisia de receptie, in calitate de specialist, sa controleze realizarea masurilor de protectia muncii prevazute in documentatia tehnica.

Art. 192. Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. In acest scop este obligat:

a) sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al securitatii muncii si dacaeste cazul sa faca obiectiuni, solicitand proiectantului modificarile necesare conformprevederilor legale;

b) sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a muncii, precum siprescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu siauxiliare necesare realizarii constructiilor;

c) sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatariulterioare a lucrarilor de constructii-montaj in conditii de securitatea muncii si sa sesizezebeneficiarul si proiectantul cand constata ca masurile propuse sunt insufuciente saunecorespunzatoare, sa faca propuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare;

d) sa ceara beneficiarului ca proiectantul sa acorde asistenfa tehnica in vederea rezolvariiproblemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite, aparute in executarea lucrarilor deconstrueti;

e) sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si celeconstatate la receptia lucrarilor de construetii.

Art. 193. Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii-montaj in conditii care sa asigure securitatea muncii. In acest scop are obligatia:

a) sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de securitate a muncii si in cazul candconstata deficiente, lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa cearaproiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice saupunerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele din legislatie;

a) sa colaboreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de securitate a muncii;b) sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii anumitor probleme

de securitate a muncii;c) pentru lucrarile de construetii ce se executa in paralel cu desfajurarea procesului de productie,

sa incheie cu executantul un protocol - anexa la contract, in care se va delimita suprafata pe carese executa lucrarile, pentru care raspunderea privind asigurarea masurilor de protectie a munciirevine executantului, sa specifice conditiile necesar a fi respectate de executant, astfel incatdesfasurarea procesului de productie in conditii de securitate sa nu fie afectata de lucrarile deconstructii executate concomitent cu acesta;

d) sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii-montaj, realizarea de catre executant atuturor masurilor de securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand receptialucrarilor de construetii care nu corespund din punctul de vedere al securitatii muncii;

e) sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de construetii atunci cand determinarile privindmicroclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul, efectuate in timpul probelor tehnologice, nucorespund documentatiei tehnice.

Loc de munca

Art. 222. Prevederile prezentului capitol stabilesc cerinte de securitate si sanatate pentru locul de munca.

Art. 223. Prezentele prevederi nu se aplica la :a. mijloace de transport din afara intreprinderii sau locurile de munca din interiorulmijloacelor de transport;b. santiere temporare si mobile pentru care se aplica prevederile din sectiunea 5 a acestuicapitol;c. industriille extractive prin foraj sau extractie pentru care se aplica prevederile normelorspecifice de securitate a munciii aferente;d. campuri, suprafete (luciuri) apa, paduri si alte teritorii ce aprtin unei intreprinderiagricole sau forestiere, dar sunt situate departe de cladirile intreprinderii.

Art. 224. Locurile de munca folosite pentru prima data dupa data intrarii in vigoare a prezentelor norme trebuie sa indeplineasca cerintele de securitate si sanatate a muncii cuprinse in anexa nr. 16.

Art. 225. Locurile de munca aflate in folosinta inainte de data intrarii in vigoare a prezentelor norme trebuie sa satisfaca cerintele de securitate si sanatate prevazute in anexa nr.17, pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2003.

Art. 226. Atunci cand locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari dupa data intrarii mvigoare a prezentelor norme, angajatorul va lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca acestea sunt in concordanta cu prevederile din anexa nr. 16.

Art. 227. In scopul mentinerii securitatii si sanatatii la locul de munca, angajatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a asigura:

a. pastrarea permanent libera a iesirilor de urgenta si a iesirilor propriu-zise;b. intretinerea tehnica a locului de munca, in special a instalatiilor si dispozitivelor la care se face

referire in anexele nr. 16 s.i 17, intr-o astfel de stare incat sa nu prezinte riscuri pentru securitateasi sanatatea angajatilor; orice defectare periculoasa trebuie sa fie imediat remediata in cel maiscurt timp posibil;

c. curatirea cu regularitate la nivelul adecvat de igiena a locului de munca, a echipamentelor sidispozitivelor, in mod deosebit a instalatiilor de ventilare;

d. intrednerea si verificarea periodica a echipamentelor si dispozitivelor de protectie conceputepentru a preveni sau elimina riscurile, in special cele mentionate in anexele nr. 16 si 17.

Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca

Art. 238, Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca trebuie sa fie in conformitate cu Prescriptiile minime pentru Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca.

Acestea cuprind reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora.Art. 239. (1) Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu dispozitiile art.238, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii.

(2)In acest scop angajatorul are obligatia sa ia in considerate orice evaluare a riscurilor realizata in conformitate cu art. 11 din prezentele norme.

(1) Respectarea prescriptiilor alin. (1) nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale, prevazutede alte documente normative, privind Semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si ajutor,material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase ca si altemateriale specifice.

(2) Daca este cazul, in interiorul intreprinderilor sau cladirilor trebuie prevazuta, conform normelor invigoare, Semnalizarea raspunzatoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim si aerian, daca nueste afectata Semnalizarea prevazuta prin prezentele norme.

Art. 240. Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere , de avertizare, de obligare, de salvare sau de prim ajutor si se realizeaza dupa caz, in mod permanent sau ocazional.

Art. 241. Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze astfel:a. prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdicfie sau

avertisemnt, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile delovire de obstacole si de cadere a persoanelor;

b. prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoare de fond) sau panouri ce preiau aceastapictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care confin substante periculoase;

-

aceste mijloace trebuie plasate pe partile vizibile , sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei;

c. prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la pct. b. in cazul suprafefelor, salilor sau incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari; mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces in hala;

d. prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.

Art. 242. Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel:a. prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor

evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor cu actiune specifica sau evacuare deurgenta;

b. prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueazamanevre ce presupun un risc sau pericol.

Art. 243. (1) Angajatii si/sau reprezentantii acestora vor fi informati privind toate masurile ce trebuie luate in consideratie in scopul asigurarii semnalizarii de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

(2) Angajatorii au obligatia sa asigure angajatilor instruirea adecvata, in special in instructiuni precise, in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata;Instruirea se va axa in special de semnificatia semnalizarii mai ales cand aceasta presupune utilizarea cuvintelor, precum si pe comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Aceasta instruire trebuie sa fie repetata periodic, ori de cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor salariatilor, ca urmare a unor verificari.Art. 244. Consultarea si participarea angajatilor si/sau a reprezentantii or acestora privesc prevederile din prezenta sectiune si din Prescriptiile minime pentru semnalizarea si/sau sanatatea la locul de munca.

Locuri de munca in santiere temporare si mobile

Art. 251. Executantul lucrarii desemneaza din cadrul sefilor de compartimente de protecda muncii sau al delegatilor responsabili cu protectia muncii unul sau mai multi coordonatori in materie de securitate si de sanatate pentru un santier pe care sunt prezentate mai multe intreprinderi de constructii.

Art. 252. Coordonatorul sau coordonatorii in materie de securitate si sanatate pe durata lucrarii:a. stabilesc sau cer sa se stabileasca un plan de securitate si sanatate, precizand regulile aplicabile

santierului respectiv, tinand cont, daca este necesar, de activitatile de exploatare desfasurate pesantier;

b. pregatesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrarii, continand elementele utile in materie desecuritate si sanatate de care sa se tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare.

Art. 253. Desemnarea coordonatorilor in materie de securitate si sanatate nu exonereaza de raspundere angajatorul pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Art. 254. Odata cu inceperea lucrarii, trebuie sa se asigure urmatoarele:a. intretinerea santierului in ordine si intr-o stare de curatenie satisfacatoare;b. alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinand seama de conditiile de acces la aceste

posturi, determinarea cailor de acces sau de circulate.Art. 255. In vederea menfinerii securitafii si sanatajii pe santier, lucratorii independenti trebuie sa respecte

prevederile privind obligatiile angajatorilor, angajatilor precum si prevederile privind echipamentul tehnic, ehipamentul individual de protectie din prezentele norme, sa ia in considerare indicadile coordonatorului sau coordonatorilor in materie de securitate si sanatate in munca.

Art. 256. In vederea mentinerii securitatii si sanatatii pe santier, angajatorii, atunci cand ei insisi executa o activitate profesionali pe santier, trebuie sa respecte prevederile privind obligatiile patronilor, angajatilor precum si prevederile privind echipamentul tehnic, ehipamentul individual de protectie din prezentele norme, sa ia in considerare indicative coordonatorului sau coordonatorilor in materie de securitate si sanatate in munca.

Art. 257. Angajatii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra tuturor masurilor luate cu privire la securitatea si sanatea lor pe santier. Informatiile trebuie sa fie pe intelesul angajatilor vizati.

MASURI P.S.I Dispozitii generate

Art. 1. - Apararea impotriva incendiilor, apararea vietii oamenilor si a bunurilor constituie o problema de interes public, la care trebuie sa participe, m conditiile legii, autoritatile administratiei publice centrale si locale, persoanele juridice si fizice romane, precum si celelalte persoane juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit, dupa caz, pe teritoriul Romaniei.

Art. 2. - Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integral de masuri tehnice si organizatorice, precum si deactivitati specifice, planificate si realizate potrivit prezentei ordonante, in scopul de a asigura identificarea, evaluarea,controlul si combaterea riscurilor de incendiu, informarea cetatenilor asupra acestora, precum si interventia operativapentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol, stingerea incendiilor si limitarea efecteloracestora.Art. 3. - Persoanele juridice si cele fizice raspund, potrivit legii, de toate efectele nocive ale incendiilor, care decurgdin: existenta sau utilizarea constructiilor, echipamentelor, mijloacelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care ledetin sau administreaza; de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta; de produsele pe care le - folosesc, leprelucreaza, le fumizeaza, le transporta, le - stocheaza sau le comercializeaza.Art. 4. - Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea siperfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, in programele de dezvoltare economico-sociala ce seintocmesc la nivel national si local.Art. 5. - Situatia de pericol existenta, din momentul observarii, semnalizarii sau anuntarii unui incendiu, pana laterminarea operatiunilor de interventie, constituie o urgenta publica de incendiu.

Obligatiile proiectantilor si executantilor

Art. 24. - Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii tehnologice sunt obligati:a) sa cuprinda in documentatiile pe care le intocmesc masurile de aparare impotriva incendiilor, specifice naturiiriscurilor pe care le contin obiectele proiectate;b) sa prevada in documentatiile tehnice de proiectare, potrivit reglementarilor specifice, autospeciale, instalatii,dispozitive, echipamente, substante, accesorii si alte mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, careindeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii;c) sa intocmeasca si sa predea beneficiarilor schemele si instructiunile de functionare, la parametrii proiectati, aledispozitivelor si instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor, pe care le-au prevazut in documentatii, precum siregulile necesare de verificare si intretinere in exploatare a acestora.Art. 25. - Executantii lucrarilor de constructii si de montaj de echipamente si instalatii sunt obligati:a) sa realizeze, integral si la timp, masurile de aparare impotriva incendiilor cuprinse in proiecte, cu respectareaconditiilor de calitate prevazute de lege;b) sa asigure luarea masurilor de aparare impotriva incendiilor necesare pe timpul efectuarii probelor si rodajelormecanice;c) sa puna in stare de functiune instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute in documentatiile deexecutie, pana la data receptiei constructiilor, amenajarilor sau instalatiilor tehnologice pe care le-au realizat.Art. 26. - Proiectantilor si executantilor le sunt aplicabile, dupa caz, si dispozitiile prevazute la art. 19-22 din prezentaordonanta. La lucrarile de amenajari a constructiilor existente, in cazul in care, in mod justificat, nu pot fi indepliniteunele prevederi ale reglementarilor in vigoare, referitoare la siguranta la foe, se vor lua masuri compensatorii deaparare impotriva incendiilor.

Controlul riscului de incendiu

Art. 27. - (1) In toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe intreaga lor durata de existenta, constructive de orice tip, dispozitivele, echipamentele si instalatiile tehnologice se supun unei examinari sistematice si calificate pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, in conditiile prevazute de reglementarile specifice. (2) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor care concura la proiectarea, realizarea, exploatarea, mtretinerea, repararea, postutilizarea si dezafectarea constructiilor, echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege.Art. 28. - (1) Inceperea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinatiei celor existente, precum si punerea in functiune a acestora se supun, potrivit legii, avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor.(2) Obligatia obtinerii avizelor si/sau autorizatiilor prevazute la alin. (1) revine persoanei fizice sau juridice carefinanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la constructiile existente ori, dupa caz, beneficiarului investitiei.(3) Avizele si autorizatiile prevazute la alin. (2) se elibereaza de catre brigazile si grupurile de pompieri militari.(4) Categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari, care se supun avizarii si/sau autorizarii privindprevenirea si stingerea incendiilor, se aproba prin hotarare a Guvernului.(5) Normele metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor se elaboreaza deInspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, se aproba de ministrul de interne si se publica in MonitorulOficial al Romaniei.

BIBLIOGRAFIE

1. Zafiu Gheorghe Petre


3. Mihailescu S.,Bratu P.Zafiu Gh. P., Gaidos A.


5. Zafiu Gheorghe Petre, Gaidos Aurelian

6.***

7.***

8.***

Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii (aplicatii pentru cai de comunicatii), ICB, 1986.

Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii, cursul predat.

Tehnologii si utilaje pentru executarea intretinerea si reabilitarea suprastructurilor de drumuri,vol 2, Ed. Impuls, Bucuresti, 2005.

Planuri tehnologice de mecanizare a lucrarilor de cai de comunicatii, ICB, 1991.

Ingineria si managementul resurselor tehnologice in constructii, Ed. MATRIX, 2001.

Normativ privind asigurarea cerintelor de calitate a constructiilor printr-o mentenanta eficienta a masinilor si utilajelor de constructii, indicative NE-003/1997.

Normativ privind asigurarea resurselor in activitatea de mecanizare si transport tehnologic in constructii, indicative IME-004/1997.

Catalogul privind duratele normale de funtionare si clasificare a mijloacelor fixe, 1994.

9.*** Indicator de norme de deviz pentru lucrari de reparatii de drumuri RpD.

10.*** Indicator de norme de deviz pentru lucrari de drumuri D 1981..

Documents

Continut Proiect TMCC DORU[1]