Universitatea DIMITRIE CANTEMIR Targu Mures Specializarea
FINANTE-BANCI Anul- III
PROIECT LA DREPT COMERCIAL CONTRACTE COMERCIALE
Prof. Coordonator Lect.univ.drd. Augustin Vasile Farcas
1
2008
CUPRINS
1. Consideraii generale privind contractele comerciale 2. Tipuri
de contracte comerciale-caractere generale 3. Notiuni si caractere
juridice ale principalelor tipuri de contracte comerciale speciale
3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. 3.9. Contractul de
vanzare-cumparare comercial Contractul de mandat comercial
Contractul de comision Contractul de consignatie Contractul de
report Contractul de cont curent Contractul de leasing Contractul
de depozit Contractul de franciza
4. Concluzii finale Bibliografie
2
1. Consideraii generale privind contractele comerciale
Etimologic, termenul contract provine din latinescul contrahere,
care inseamna a trage impreuna. Juridic, contractul reprezint,
conform prevederilor articolului 942 Cod civil, acordul de voin
dintre dou sau mai multe persoane prin care se nasc, se modific sau
se sting drepturi i obligaii. Contractul, respectiv acordul de voin
al prilor trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de art. 942-969
C. civ., dobndind ns natura juridic de contract comercial, datorit
faptului c obiectul pe care l trateaz este comercial. Codul
comercial exprim n mod sintetic acelai punct de vedere n cele dou
alineate ale art. 1. Astfel, n primul alineat, referindu-se la
obiectul codului comercial, se face precizarea de principiu conform
creia: ,,n comer se aplic legea de fa. Codul comercial, n
enumerarea multiplelor fapte (acte) sau operaii pe care le consider
comerciale se refer i la anumite contracte (art. 374-490). Pentru
constituirea lor, este ns nevoie s se recurg la codul civil, condul
comercial preciznd n alineatul 2 al primului articol c: ,,Unde ea
(legea, respectiv codul comercial) nu dispune, se aplic Codul
civil. n concluzie, n materia contractului comercial, acesta, sub
aspect formal, este de drept civil, dar sub aspect substanial este
de drept comercial. Cauzele care au determinat constituirea unor
forme paralele ale unor contracte, care la origine au fost civile,
i gsesc explicaia n incompatibilitatea acestora cu funcia economic
a comerului. Cu titlu, de exemplu, contractele de vnzare-cumprare,
mandat sau comision. Aceste contracte civile pot s ndeplineasc i
una din funciile economice ale comerului, devenind comerciale.
Pentru aceasta a fost ns necesar ca regulile sale originare s se
modifice pentru ca activitatea contractual s devin compatibil cu
funcia economic a comerului. Or, comerul are nevoie de reguli
juridice i de instituii favorabile celeritii tranzaciilor i
siguranei creditului, ceea ce nu ofer dreptul comun.
2.
Tipuri de contracte comerciale-caractere generale 3
Contractul de vanzare-cumparare comercial - este strans legat de
productia de marfuri si constituie instrumentul juridic prin care
se realizeaza circulatia marfurilor. Prin mijlocirea lui, marfurile
ajung de la producator la consumator. Vanzatorul se obliga sa
transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre cumparator,
acesta din urma obligandu-se sa plateasca o suma de bani drept
pret. Contractul de mandat comercial - ca si contractul de
vanzare-cumparare, este legat de productia de marfuri. Din punct de
vedere juridic, are caracter bilateral, cu titlu oneros, comutativ,
consensual, translativ de proprietate. Da nastere la obligatii in
sarcina ambelor parti contractante, urmarindu-se obtinerea de
foloase patrimoniale. Se incheie prin consimtamantul partilor,
cuprinde promisiunea de vanzare, capacitatea partilor, obiectul
contractului si pretul. Are regului speciale stabilite de Codul
Comercial. Contractul de agentie este acel contract prin care o
parte, denumita comitent, imputerniceste in mod statornic cealalta
parte, denumita agent, sa negocieze afaceri sau sa incheie si sa
negocieze afaceri in numele si pe seama comitentului, in schimbul
unei remuneratii. Contractul de comision are ca obiect tratarea de
afaceri comerciale. (art. 405. C. Com. ). Actele juridice prin care
comisionarul le incheie cu tertii trebuie sa fie fapte de comert.
Contractul de consignatie inseamna incheierea de catre consignator
cu tertii a unor contracte de vanzare-cumparare pentru vinderea
unor bunuri ale consignantului. Sunt fapte de comert pentru
consignant. (art. 405. C. Com. ). Contractul de report reprezinta
un imprumut garantat prin gaj al carui obiect il constituie anumite
titluri de credit. Reportatul este un debitor gajist, iar
raportatorul, creditorul gajist. Contract de cont curent este
folosit de comerciantii care au un volum mare de afaceri reciproce,
in localitati diferite una de alta. Se desfasoara operatiuni prin
care o parte pune la dispozitia celeilalte parti o valoare
patrimoniala de orice fel, urmand ca suma cuvenita transmitatorului
sa fie depusa in contul curent.
__________________________________________________ Contracte civile
si comerciale-Prof. Dr. Francisc Deak, Prof. Dr. Stanciu Carpenaru,
fac. Drept Buc., partea a 2-a, ed. Lumina Lex, 1993, pg. 257, 262,
332, 343.
Contractul de garantie reala mobiliara este contractul prin care
debitorul constituie o garantie reala asupra unui bun mobil, prin
care asigura executarea unei obligatii fata de creditor. Este
principala garantie reala mobiliara si, in consecinta, se bucura de
o cuprinzatoare reglementare. Contractul de gaj comercial gajul
este o garantie reala prin care se asigura executarea obligatiilor
civile sau comerciale. Debitorul remite creditorului sau un bun
mobil pentru garantarea
4
executarii obligatiei, cu posibilitatea pentru creditor ca la
scadenta, in caz de nerespectare a obligatiei, sa fie satisfacut cu
preferinta din valoarea bunului respectiv. (art. 1685 si 1686 C.
Civ.).
_______________________________________ Contracte civile si
comerciale-Prof. Dr. Francisc Deak, Prof. Dr. Stanciu Carpenaru,
fac. Drept Buc., partea a 2-a, ed. Lumina Lex, 1993, pg. 257, 262,
332, 343. 3. Notiuni si caractere juridice ale principalelor tipuri
de contracte comerciale speciale
3.1.
Contractul de vanzare-cumparare comercial
3.1.1. Noiune si caractere juridice
5
Vnzarea-cumprarea este o operaie comerciala care nlesnete si
face posibil schimbul mrfurilor. Marea majoritate a actelor de
comer prevzute de art. 3 Cod com. se afla in legtura cu contractul
de vnzare-cumprare. Astfel: - realizarea circulaiei mrfurilor se
realizeaz pe calea unei vanzari-cumparari comerciale; -
ntreprinderile de transport fac posibila tocmai aceasta circulaie,
dup ce in prealabil a fost ncheiat un contract de vnzare-cumprare;
- ntreprinderile de asigurare garanteaz realizarea echivalentului
mrfurilor vndute, daca au fost distruse in caz de fora majora; -
ntreprinderile de banca finaneaz - prin intermediul operaiunilor de
credit - schimbul, punnd la dispoziie fondurile necesare
cumprtorului sau vnztorului. Determinarea comercialitatii unui
contract de vnzare-cumprare se face fie in funcie de criteriul
pozitiv prevzut in art. 3 pct. l si 2 Cod com., fie, privind
criteriului negativ prevzut in art. 5 Cod com. Vnzarea-cumprarea
poate fi definita ca fiind acordul de voina care se realizeaz intre
doua pri, numite vnztor si cumprtor, prin care vnztorul se obliga,
in principal, sa transmit dreptul de proprietate si sa predea
lucrul vndut, iar cumprtorul se obliga sa plteasc preul lucrului.
Cadrul legal al contractului de vnzare-cumprare este Codul civil
art. 1294-1404, Codul Comercialart. 60-73 si diferite legi speciale
cum sunt, de exemplu, Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar,
H.G.nr. 610/19921 privind cartea de identitate a vehiculului si
Instruciunile ministrului de interne, ministrului finanelor si
ministrului transporturilor nr. 290/28022 Caracterele juridice ale
contractului de vnzare-cumprare a) Contractul de vnzare-cumprare
este un contract sinalagmatic (bilateral) perfect, existnd o
reciprocitate a obligaiilor ce incumba ambelor pri. Vnztorul are
obligaia de a transmite dreptul de proprietate, de a preda lucrul
vndut se de-al garanta pe cumprtor pentru eviciune si pentru
viciile lucrului, iar cumprtorul are obligaia de1
PUBLICATA N: MONITORUL OFICIAL NR. 262 din 21 octombrie 1992
PUBLICATE N: MONITORUL OFICIAL NR. 110 din 28 mai 1993
2
6
preluare a bunului, de a plai preul si, de regula, de a suporta
cheltuielile vnzrii (art. 1313, 1336, 1337, 1361 C.civ.). Fiind un
contract bilateral, se vor aplica efectele specifice acestei
categorii de contracte, respectiv: rezolutionarea sau rezilierea
contractului, excepia de neexecutare a contractului (exceptio non
adimpleti contractus) si riscul contractual. b)Contractul de
vnzare-cumprare este un contract cu titlu oneros, ambele pri
urmrind realizarea unui avantaj material (patrimonial), si anume:
vnztorul urmrete sa primeasc preul, iar cumprtorul sa primeasc
bunul in schimbul prestaiei sale de plata a preului. c) Contractul
de vnzare-cumprare este un contract cumulativ deoarece ambele pri
cunosc existenta si ntinderea obligaiilor pe care le au nc din
momentul ncheierii contractului. d) Contractul de vnzare-cumprare
este, de regula, un contract consensual, fiind ncheiat in mod
valabil prin simplul acord de voina al partilor, fr ndeplinirea
vreunei formaliti sau predarea bunului vndut (art. 1295 C.civ.). e)
Contractul de vnzare-cumprare este, in principal, un contract
translativ de proprietate. Dreptul de proprietate se transmite de
la vnztorul la cumprtor in momente diferite, in funcie de natura
bunului vndut: - Daca bunul este individual determinat (bun cert)
dreptul de proprietate se transmite, de regula, din momentul
realizrii acordului de voina, chiar daca bunul nu a fost predat si
preul nu a fost pltit (art. 1295 C.civ.). - Daca bunul este
determinat prin caractere generice (bun de gen), dreptul de
proprietate se transmite in momentul individualizrii bunului prin
cntrire, msurare, numrare, operaiuni care se fac, de regula, in
momentul predrii lui. Riscul pieirii fortuite aparine vnztorului
care va trebui sa predea cumprtorului un bun de aceeai calitate cu
cel care a pierit. - In cazul vnzrii de bunuri viitoare, dreptul de
proprietate se transmite in momentul existentei, iar in cazul
recoltei viitoare, proprietatea se va transmite fie in momentul cnd
acesta este gata de adunat, fie in momentul individualizrii;
7
- In cazul vnzrii afectate de termen sau de condiie, dreptul de
proprietate se va transmite in momentul ndeplinirii termenului. -
In cazul vnzrii unui teren, dreptul de proprietate se transmite in
momentul ntocmirii contractului in forma autentica. Lipsa formei
autentice atrage dup sine nulitatea absoluta a contractului
ncheiat. In cazul vnzrii de imobile (terenuri, construcii), dreptul
de proprietate trebuie sa fie nregistrat (intabulat) in registrul
de publicitate imobiliara, respectiv in cartea funciara. Conform
art.27 din Legea nr.7/19963 - Legea cadastrului funciar,
intabularea este necesara pentru opozabilitatea vnzrii fata de
terele persoane. Potrivit art.1295 alin.2 Cod civ., vnzarea nu este
opozabila terilor dect din momentul transcrierii. Daca dreptul de
proprietate nu a fost nscris in cartea funciara, pentru terele
persoane ea nu exista. In ipoteza vnzrii succesive a aceluiai bun
imobil, va fi protejat acel dobnditor care a fcut primul nscrierea
dreptului in cartea funciara.
3.1.2. Condiiile de validitate a contractului de vnzare-cumprare
Capacitatea juridica a partilor In principiu, sunt aplicabile
condiiile eseniale de validitate ale conveniilor, cu precizrile
speciale prevzute in art. 1306-1309 C.civ. Cu privire la
capacitatea de folosina, potrivit dispoziiilor art. 1306 din Codul
civil, regula este capacitatea, iar incapacitatea este excepia. Pot
cumpra toi crora nu le este oprit prin lege. Cazurile de
incapacitate de folosina sunt expres si limitativ prevzute in lege
si ,,sunt calificate in doctrina de specialitate ca fiind
incapaciti speciale", iar in practica judiciara ca fiind
,,prohibiii sau interdicii de a cumpra". Incapaciti speciale
(interdicii)
Se grupeaz in doua categorii:3
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 61 din 26 martie 1996
8
interdicii legate de persoana care vinde si cumpra sau care
cumpra; interdicii stabilite in funcie de natura bunurilor sau de
destinaia lor (interdicii de a vinde ce in de inalienabilitatea
bunurilor). Interdiciile legate de persoane pot fi, la rndul lor,
interdicii generale si speciale. Interdiciile generale de ncheiere
a contractului de vnzare-cumprare privesc: a) vnzarea intre soi,
care este interzisa att cnd este ncheiata direct, cat si atunci cnd
se ncheie prin persoane interpuse (art. 1307 C.civ.). O asemenea
interdicie este stabilita deoarece: - donaia intre soi fiind
revocabila (art. 937 C.civ.), aceasta dispoziie legala ar putea fi
ocolita prin ncheierea unei vnzri simulate. Prevzndu-se ca vnzarea
intre soi este nula, practic nu s-ar putea face o donaie
irevocabila sub forma unei vnzri; - prin interzicerea vnzrii intre
soi, practic se apar interesele motenitorilor rezervativi sau a
celor care beneficiaz de raportul donaiilor; - interzicndu-se
vnzarea intre soi, se apar interesele creditorilor care ar putea sa
fie fraudai prin ncheierea unor contracte de vnzare-cumprare
simulate, chiar fictive. b) Tutorii nu pot cumpra bunurile
persoanelor aflate sub tutela lor att timp cat nu au dat descrcarea
de gestiune (socotelile nu au fost date si primite, art. 1308 pct.
l C.civ.). Aceasta interdicie este prevzuta de legiuitor in scopul
ocrotirii intereselor persoanelor aflate sub tutela de actele
abuzive ale tutorelui care ar fi interesat intr-o asemenea
operaiune prin stabilirea unui pre mai mic dect s-ar cuveni
vnztorului. In cazul nerespectrii dispoziiei cuprinse in art. 1308
pct. l C.civ., contractul de vnzarecumprare va fi lovit de nulitate
absoluta (in opinia noastr) fiind vorba de interesele unei
categorii de persoane ocrotite de legiuitor prin instituia tutelei.
In acest caz, nulitatea poate fi invocata de orice persoana sau
chiar din oficiu de ctre procuror sau de instana judectoreasca.
Mandatarii convenionali sau legai nu pot, de regula, cumpra
bunurile pentru care au fost mputernicii sa le vnd (art. 1308 pct.
2 C.civ.). Aceasta interdicie se bazeaz pe faptul ca, in principiu,
o persoana nu poate sa acioneze, in acelai timp, in numele
vnztorului, dar si in interes propriu. De la acest principiu exista
si excepii, respectiv instituia mandatului cu sine nsui, care este
admis de legiuitor in msura in care nu sunt lezate interesele
mandantului (reprezentantului). De
9
exemplu, daca preul de vnzare a bunului este stabilit chiar de
mandant (reprezentant), cumprtorul (mandatarul) nu ar avea cum sa
lezeze interesele vnztorului. d) Administratorii bunurilor
statului, comunelor, oraelor, municipiilor sau judeelor nu pot
cumpra bunurile aflate in administrarea lor (art. 1308 pct. 3
C.civ.). e) Funcionarii publici si cei din comisiile de licitaii nu
pot cumpra bunurile statului sau ale unitilor
administrativ-teritoriale care se vnd prin mijlocirea lor (art.
1308 pct. 4 C.civ.). f) Judectorii, procurorii si avocaii nu pot fi
cesionari (dobnditori) de drepturi litigioase care sunt de
competenta Curii de Apel in a crei circumscripie i exercita funcia
sau profesia de avocat (art. 1309 C.civ.). g) Cetenii strini si
apatrizii nu pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor
(art. 41 alin.(2) din Constituie). In schimb, daca investesc in
Romnia constituind o societate comerciala care, potrivit legii
romane (Legea nr. 105/1992 privind unele norme de drept
internaional privat), este persoana juridica romana, aceasta poate
dobndi terenuri, chiar daca asociat unic este cetean strin sau
apatrid. h) Persoanele insolvabile sau, mai curnd, in incapacitate
de plata nu pot cumpra bunurile imobile care se vnd prin licitaie
publica (art. 535 C.pr.civ.). Interdicia vizata in textul de lege
citat se refera doar la imobile, cci in privina bunurilor mobile,
vnzarea lor la licitaie se face pe bani gata", deci o persoana care
nu are lichiditi (sume de bani) nu poate cumpra asemenea bunuri.
Interdiciile speciale de ncheiere a contractului de vnzare-cumprare
comerciala Aceste interdicii sunt prevzute in Codul Comercialsi in
legi speciale (Legea nr.31/1990, republicata). Potrivit
dispoziiilor din Codul comercial, prepusul nu poate ncheia
operaiuni comerciale deci si din vnzare-cumprare, de natura celor
pe care trebuie sa le ndeplineasc pentru comitent. Temeiul legal al
acestei interdicii este art.397 Cod com., text potrivit cruia
Prepusul nu poate, fr nvoiala expresa a patronului, a face
operaiuni, nici a lua parte in socoteala sa proprie sau a altuia,
in alte negouri de natura aceluia cu care este nsrcinat. In caz
contrariu, prepusul este
10
responsabil de daune-interese si patronul are nc dreptul de a
retine pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operaiuni".
Interdiciile stabilite in funcie de natura bunurilor sau de
destinaia lor vor fi analizate in obiectul contractului, respectiv
lucrul vndut. In privina capacitii de exerciiu, vnzarea-cumprarea
este un act de dispoziie pentru ambele pri, ceea ce nseamn ca
ambele trebuie sa aib capacitate de exerciiu deplina. Persoanele
lipsite de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu
restrns vor ncheia acte de vnzare-cumprare numai prin
reprezentantul legal sau cu ncuviinarea prealabila a acestuia. In
caz contrar, contractul de vnzare-cumprare va fi lovit de nulitate
relativa, ceea ce nseamn ca reprezentatul legal poate sa confirme
ulterior contractul ncheiat. Consimmntul partilor
In practica dreptului comercial ncheierea unui contract de
vnzare-cumprare este precedat, uneori, de aa-numitele negocieri sau
tratative prealabile. In aceasta faza debutanta a afacerilor,
viitorii parteneri se ntlnesc pentru a discuta posibilitatea
perfectrii unui contract de vnzare-cumprare in condiiile propuse de
fiecare parte. Din punct de vedere juridic, in principiu, aceste
negocieri sau tratative nu au fora juridica, deci nu creeaz
obligaii pentru partenerii si, ceea ce nseamn ca ei nu vor fi inui
sa perfecteze contractul. Oricare dintre negociatori se pot retrage
de la masa tratativelor" fr a exista posibilitatea pentru celalalt
partener de a-1 trage la rspundere. ncheierea contractului de
vnzare-cumprare, deci realizarea acordului de voina, este precedat
uneori de unele acte juridice prealabile, respectiv: promisiunea
unilaterala de vnzare - Promisiunea unilaterala de a vinde este un
antecontract, spre deosebire de oferta de a contracta care este un
act juridic unilateral prin care o persoana se obliga fata de alata
sa-i vnd in viitor un alt bun. promisiunea bilaterala de
vnzare-cumprare - Promisiunea bilaterala de vnzare este un
antecontract prin care ambele pri - att vnztorul, cat si cumprtorul
- s-au obligat reciproc sa ncheie in viitor contractul de
vnzare-cumprare in condiiile stabilite si cu ndeplinirea
formalitilor prevzute de lege. De exemplu, daca se vinde un
teren,
11
contractul se va ntocmi in forma autentica, iar dreptul de
proprietate transmis cumprtorului se va nscrie in cartea funciara
pentru opozabilitate fata de teri. pactul de preferina - Pactul de
preferina este nelegerea prin care o persoana se obliga fata de
alta ca in cazul care va vinde un anumit bun sa-i acorde preferina,
Ia un pre egal. Spre deosebire de promisiunea unilaterala de
vnzare, in care promitentul se obliga ca in viitor sa ncheie
contractul cu beneficiarul promisiunii, in cazul pactului de
preferina promitentul nu se obliga sa vnd, aa nct beneficiarul nu-l
obliga sa ncheie contractul. dreptul de preemiune - Rspunderea
promitentului fata de beneficiar intervine numai in cazul cnd nu-i
acorda preferina ncheind contractul de vnzare-cumprare cu o tera
persoana. 3.1.3. Obligaiile vnztorului De regula, vnztorul are doua
obligaii principale: sa predea cumprtorului lucrul vndut sa-l
garanteze pentru eviciune si pentru viciile lucrului.
3.1.4. Obligaiile cumprtorului Obligaia de plata a pretului
(art. 1361 C.civ.) Una din obligaiile principale ale cumprtorului
este obligaia de plata a preului, pre care consta in plata unei
sume de bani. Plata preului se face la locul si in momentul in care
se face predarea lucrului vndut daca nu s-a prevzut astfel de
contract (art. 1326 C.civ.). Aadar, in privina contractului de
vnzare, ca o derogare de la dispoziia cuprinsa in art. 1104 C.civ.,
potrivit cruia plata este cherabila (se face la domiciliul
debitorului), plata este portabila (se face domiciliul
debitorului), plata este portabila (se face la domiciliul
creditorului-vnztorului). Trebuie spus ca voina prtilor este
suverana
12
in privina locului si datei plaii preului, dispoziiile Codului
civil fiind supletive. Daca in contract nu s-a prevzut locul de
preluare a bunului, vor fi aplicabile dispoziiile Codului civil
fiind supletive. Daca in contract nu s-a prevzut locul de preluare
a bunului, vor fi aplicabile dispoziiile cuprinse in art. 59 Cod
comercial. Plata preului se face integral, potrivit principiului
indivizibilitii plaii. Plata preului se poate face in rate (pe
credit), dar si in acest caz plata este o prestaie unica, plata in
rate fiind o modalitate de executare, deci nu este o vnzare
succesiva. Astfel, termenul de prescripie pentru plata preului
ncepe sa curg de la data stabilita in contract pentru plata ultimei
rate nepltite anterior. Pentru fiecare rata de pre scadenta, curge
un nou termen de prescripie, potrivit art.7 alin.3 si art. 12 din
Decretul nr. 167/1958, dar oricum nu se poate susine ca ar fi vorba
despre o vnzare succesiva. Dovada plaii se face potrivit art. 46
Cod com. Daca plata preului s-a fcut prin virament bancar dovada se
face numai prin extras de cont bancar. Obligaia cumprtorului la
plata dobnzilor. In dreptul civil, art. 1363 C.civ. prevede
obligaia pentru cumprtor de a plai vnztorului dobnda pana la
achitarea integrala a preului, daca sunt ndeplinite cumulativ
urmtoarele condiii: - exista convenie in sensul obligrii
cumprtorului si la plata de dobnzi; - lucrul vndut, prin natura
lui, este productor de fructe naturale sau civile; - in toate
celelalte cazuri numai din momentul punerii in ntrziere a
cumprtorului printr-o notificare. Dobnda se va calcula din momentul
notificrii fcute cumprtorului. In dreptul comercial, potrivit art.
43 C.com. debitorul este de drept in ntrziere si datoreaz dobnzi
din momentul scadentei obligaiei si pana la data plaii efective.
Sanciunea neplii preului (art. 1365 C.civ.) Neexecutarea obligaiei
de plata a preului de ctre cumprtor da dreptul vnztorului sa aleag
intre: - executarea in natura (forat) a obligaiei de ctre cumprtor
4, aciunea putnd fi intentata in termenul general de prescripie de
3 ani;4
Obligaia de plat a preului este o obligaie de a da (de a plti o
sum de bani), care se poate executa silit. Daunele cominatorii sunt
admisibile doar n cazul obligaiilor a cror executare silit n natur
este imposibil, aa cum sunt obligaiile de a face sau de a nu
face.
13
- invocarea excepiei de neexecutare a contractului daca vnztorul
nsui nu si-a ndeplinit obligaia de predare a bunului vndut; -
rezoluiuna contractului, in condiiile art. 1020, 1021 si 1101
C.civ. si ale legislaiei speciale. Obligaia de primire a lucrului
vndut Luarea in primire a lucrului se va face la locul si Ia
termenul la care vnztorul era obligat sa-1 predea, cumprtorul urmnd
sa suporte cheltuielile ridicrii bunului de Ia locul predrii. In
ipoteza in care cumprtorul nu-si ndeplinete obligaia de ridicare a
bunului cumprat, vnztorul are urmtoarele posibiliti: - sa ceara
instanei de judecata ca paratul (cumprtorul) sa ia in primire bunul
cumprat sub sanciunea plaii de daune cominatorii (amenzi civile)
pentru fiecare zi de ntrziere; - sa depoziteze bunul la el sau in
alt loc, pe cheltuiala cumprtorului (art. 1370 C.civ.); - sa ceara
rezolutionarea contractului plus daune-interese iar daca sunt
bunuri perisabile sau care se deterioreaz, rezolutionarea
contractului opereaz de drept, chiar daca in contract nu s-a
prevzut un pact comisoriu expres. In acest caz nu este nevoie de
punere in ntrziere sau vreo alta formalitate. Obligaia de a suporta
cheltuielile vnzrii Potrivit art. 1305 C.civ., cumprtorul, in lipsa
de stipulaie contrara, este obligat sa suporte cheltuiala vnzrii
(taxa de autentificare, taxa de timbru, onorariul notarului public
sau taxa de publicitate imobiliara). Fata de terele persoane, in
special fata de stat, prile contractante rspund in mod solidar, cu
privire la obligaia de achitare a taxelor de timbru de
autentificare. Aadar, dispoziia cuprinsa in art. 1305 C.civ. si
prevederile contractuale se refera doar la efectele acestei
obligaii intre prile contractante. Legiuitorul a protejat
interesele statului, in sensul ca, indiferent de nelegerea prtilor
sau de dispoziia art. 1305 C.civ., oricare dintre prile
contractante poate fi urmrita pentru achitarea sumelor datorate
statului. In cazul in care una din pri nu-si executa obligaiile,
cealalt parte are posibilitatea sa apeleze la dispoziiile din
dreptul comun privind executarea silita in
14
natura a obligaiei daca este posibil sau sa ceara rezolutionarea
ori rezilierea contractului potrivit dispoziiilor art. 1021 C.civ.
In afara acestor dispoziii exista in dreptul comercial instituia
juridica numita executarea coactiva" prevzuta de art. 68 C.com.
3.2. Contractul de mandat comercial
3.2.1.
Particulariti Potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul are ca
obiect tratarea de afaceri
comerciale pe seama si socoteala mandatului. Mandatul este
contractul in temeiul cruia o persoana (mandant) mputernicete alta
persoana (mandatar) sa ncheie anumite acte juridice in numele si pe
seama mandantului. Mandatul comercial prezint urmtoarele
caracteristici: a) Mandatul comercial, spre deosebire de mandatul
civil, are drept obiect afaceri comerciale si nu se presupune a fi
gratuit. Prin afaceri comerciale trebuie sa se neleag actele
enumerate in art. 3 din Codul comercial, care sunt fapte de comer
pentru mandant. Mandantul va fi comercial numai daca actele
ncheiate sunt acte comerciale, pe cnd mandatul civil are ca obiect
ncheierea de acte civile. b) Mandatul comercial este un act cu
titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o suma printr-o
suma ferma sau forfetara ori sub forma unui procent calculat la
cifra de afaceri. Chiar daca prile nu au prevzut in contract plata
sau modalitile de plata, mandantul datoreaz remuneraia (art. 374
Cod comercial). In absenta unei stipulaii contractuale, remuneraia
este stabilita de instana de judecata. c) Mandatul comercial poate
fi cu reprezentare, dar si fr reprezentare; aceasta nu este de
esena mandatului ci numai de natura lui. d) Mandatul comercial
poate fi general, pentru toate afacerile mandatului, sau special,
pentru o anumita afacere. In cazul mandatului comercial se confer
mandatarului o mai mare libertate de aciune si independenta,
potrivit dinamicii activitii comerciale.
15
3.2.2. Condiiile de validitate a contractului de mandat
comercial Condiii de fond Pentru a fi valabil ncheiat, contractul
de mandat comercial trebuie sa respecte condiiile cerute in art.
948 Cod civil: consimmntul, capacitatea prtilor, obiectul
contractului si cauza. Consimmntul partilor Mandatul comercial,
fiind un contract consensual, se considera perfect in momentul
acordului de voina al mandatarului si mandatului. Mandatul poate fi
expres sau tacit, acceptarea mandatului putnd fi tacita si sa
rezulte executarea lui. Mandatarul care nu dorete a primi
nsrcinarea data de mandant trebuie sa-1 ntiineze imediat pe acesta.
Daca mandantul ntrzie in luarea masurilor cu privire la bunurile
ncredinate, mandatarul poate cere punerea bunurilor sub sechestru
judiciar.
Capacitatea partilor Mandantul trebuie sa aib capacitatea de a
ncheia el nsui actele juridice care urmeaz sa fie ncheiate in
numele sau de ctre mandatar. Mandatarul trebuie sa aib capacitatea
de exerciiu pentru a fi in msura sa ncheie acte juridice personal,
in numele si pe seama altuia, fr insa ca legea sa-i ceara si
calitatea de comerciant. Cat privete calitatea voinei, buna sau
reaua-credina la ncheierea actului juridic, modalitatea si locul
ncheierii actului juridic, se raporteaz la persoana
reprezentantului mandatar si la ter. 3.2.2. Felurile mandatului In
funcie de ntinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul
poate fi general sau special. Mandatarul este general in cazul in
care mandatarul este mputernicit sa ncheie orice acte juridice, cu
excepia acelora pentru care legea impune existenta unui
16
mandat special (,,procuratio amnium bonorum "). Mandatul este
special daca mandatarul este mputernicit sa ncheie un anumit act
juridic (procuratio unicus rei") sau pentru anumite operaiuni
determinate. Exista anumite categorii de acte juridice care nu pot
fi ncheiate prin mandatar dect daca procura (mandatul) este
speciala. Mandatul de interes comun Aceasta operaiune juridica este
valabila nct mandatarul acioneaz in acelai timp in nume si interes
propriu si ca mandatar al altei persoane. Mandatarul in interes
comun nu se confunda cu mandatul cu titlu oneros, in care
mandatarul este si trebuie sa fie remunerat chiar daca terul
juridic pe care trebuie sa-1 ncheie mandatarul nu s-a fcut, de
exemplu, datorita culpei terei persoane. 3.2.3. Efectele
contractului de mandat comercial
Obligaiile mandatarului:
- mandatarul are obligaia sa execute nsrcinarea primita cu
diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale;
- mandatarul trebuie sa arate terilor mputernicirea; - mandatarul
este dator sa incunostiinteze fr ntrziere pe mandant despre
executarea mandatului; - mandatarul este obligat sa pstreze
destinaia sumelor primite pe socoteala mandantului. In cazul
neexecutrii acestei obligaii mandatarul este dator la plata
dobnzilor aferente sumei, din ziua primirii acesteia. In caz de doi
sau frauda, mandatarul este posibil sa rspund si penal; -
mandatarul este inut a plai dobnzi la sumele de bani cuvenite
mandantului, din ziua in care era dator a le trimite sau a le
consemna (facandu-se aplicarea normei generale prevzute in art. 43
C.corn.). Obligaiile mandantului:
17
- mandantul este obligat sa pun la dispoziia mandatarului
mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385 C.com.);
- mandantul este inut de obligaia de plata a remuneraiei convenite;
- mandantul are obligaia sa restituie cheltuielile fcute de
mandatar pentru executarea mandatului. Mandantul are obligaii si
fata de terele persoane in baza actelor juridice ncheiate de
mandatar, evident in limitele mputernicirii sale. 3.2.3. ncetarea
contractului de mandat comercial Contractul de mandat nceteaz prin
ndeplinirea funciei sale juridice. Exista si situaii de natura
obiectiva sau subiectiva, care duc la stingerea mandatului,
respectiv: Revocarea mandatului in cazuri bine justificate tiut
fiind faptul ca mandatul comercial este, de regula, cu titlu
oneros. Cu toate acestea, contractul de mandat rmne si in dreptul
comercial un contract care se bazeaz pe ncrederea pe care o are
mandantul in persoana mandatarului, aa nct mandatul poate fi
revocat in cazuri ntemeiate. Revocarea poate fi expresa printr-o
declaraie fcuta in acest sens si care trebuie sa fie notificata
(comunicata) terelor persoane care, de bunacredina ar putea ncheia
acte juridice cu primul mandatar. In lipsa notificrii terii se pot
apar invocnd aparenta de drept in privina primului mandatar.
Revocarea poate sa fie tacita, ceea ce nseamn ca poate fi dedusa
din orice mprejurri care dovedesc voina mandantului de a revoca
mandatul ncredinat unei persoane. De exemplu, desemnarea unui nou
mandatar pentru ndeplinirea aceleai operaiuni nseamn, tacit,
revocarea mandatarului precedent. In cazul in care mandatul este cu
titlu oneros, mandatarul poate sa-i solicite mandantului despgubiri
daca revocarea sa este abuziva5.5
intempesiva sau
Spre exemplu, adunarea general a acionarilor este organul
societii care formeaz voina social, ceea ce nseamn c actul juridic
de tip contractual pe care l reprezint hotrrea adunrii generale a
acionarilor de a numi administratorul i care ncorporeaz voina
social, unit cu acceptarea de ctre administrator a funciei
ncredinate, se ncadreaz n tiparul mandatului comercial. Coninutul
mandatului dat administratorului nu este exclusiv contractual,
reglementarea acestui coninut fiind completat de dispoziiile legale
referitoare la obligaiile imperative stabilite n sarcina
administratorului, precum i la limita mandatului acestuia (art. 72
din Legea nr. 31/1990, republicata)
18
ndeplinirea termenului pentru care a fost ncheiat contractul
Este cauza de stingere a mandatului civil. In cazul mandatului
comercial,
Renunarea mandatarului mandatarul este inut sa-1 despgubeasc pe
mandant, in caz de renunare la mputernicirea primita. Mandatarul
poate sa renune la mandat, anuntandu-1 pe mandant despre aceasta
intenie. Daca prin renunare mandantul este prejudiciat, mandatarul
poate fi tras la rspundere pentru acoperirea prejudiciului, cu
excepia cazului cnd se dovedete ca el nsui ar fi suferit o paguba
nsemnata daca ar fi continuat executarea mandatului.
3.3.
Contractul de comision
Potrivit art. 405 Cod com.: ,,Comisionul este un contract avnd
ca obiect tratarea de afaceri comerciale de ctre comisionar pe
socoteala comitentului". Contractul de comision se aseamn cu
contractul de mandat, deosebirea constnd in faptul ca actele
juridice ncheiate de comisionar sunt in nume propriu, dar pe seama
comitentului. Comisionul este una dintre operaiile juridice cele
mai frecvente in practica comerciala. Adeseori el se nfieaz ca
negotii specializate, prin conexiunea normelor proprii cu cele ale
activitilor pe care le nlesnete. Astfel, exista elemente ale
comisionului in materie de consignaie, de expediie, in operaiuni de
bursa etc. Ca operaie de sine stttoare, contractul de comision se
caracterizeaz prin faptul ca intermediarul (comisionarul) are doua
categorii de obligaii: obligaii care izvorsc din relaiile cu terii;
obligaii fata de comitent. Contractul de comision prezint
urmtoarele caractere juridice: este un contract bilateral cu titlu
oneros, el neputnd fi revocat pe cale unilaterala. Comisionarul
este pltit pentru serviciile fcute comitentului cu o suma de bani,
numita comision, care se stabilete sub forma unei sume fixe, fie
procentual, calculat la cifra de afaceri pe care o realizeaz
comisionarul in raporturile cu terele persoane (comisionarul
beneficiaz, ca si
19
mandatarul, de privilegiul special si de dreptul de retenie
asupra bunurilor comitentului pana la ncasarea de bani ce i se
cuvin). 3.3.1. Efectele contractului de comision Intre prile
contractului de comision se nasc obligaiile, guvernate de regulile
mandatului. Comisionarul se obliga direct si personal fata de teri.
Acest tip de contract creeaz doua tipuri de raporturi juridice.
Obligaiile comisionarului: - comisionarul este obligat sa respecte
dispoziiile date de comitent in limita puterilor conferite; -
comisionarul nu poate face operaiuni de vnzare pe credit pe
socoteala comitentului; - momentul transmiterii dreptului de
proprietate asupra mrfurilor si obiectelor interesate in acest
transfer; - comisionarul este obligat sa dea socoteala comitentului
asupra ndeplinirii mandatului primit; - comisionarul este inut sa i
ndeplineasc obligaiile cu buna-credina si diligenta unui
profesionist. Comisionarul trebuie sa depun o diligenta sporita,
ceruta unui profesionist, acionnd cu buna-credina. Obligaiile
comitentului: - comitentul are obligaia sa plteasc comisionul
cuvenit comisionarului. Aceasta obligaie curge din momentul in care
comisionarul a ncheiat acte juridice cu teri, chiar daca nu au fost
executate nc obligaiile rezultate din actele juridice ncheiate. .
In acest sens, consideram ca, comisionarul care i-a ndeplinit
obligaia asumat prin contractul de comision, i anume aceea de a
prospecta piaa n vederea gsirii unui cumprtor pentru lucrul supus
vnzrii, este ndreptit la primirea remuneraiei cuvenite pentru
operatiunea efectuata, chiar dac, ulterior ncheierii
precontractului de vnzare-cumprare, cumprtorul s-a rzgndit i nu a
mai ncheiat contractul
20
- comitentul este obligat sa restituie cheltuielile fcute de
comisionar cu ndeplinirea nsrcinrii primite. In cazul in care
comisionarul a efectuat anumite cheltuieli pentru ducerea la
ndeplinire a mandatului, comitentul trebuie sa restituie
cheltuielile care trebuiesc a fi dovedite si reinute in registrele
comerciale separat pentru fiecare operaiune comerciala. 3.3.2.
ncetarea contractului de comision Efectele contractului de comision
nceteaz in urmtoarele cazuri: revocarea mputernicirii de ctre
comitent; renunarea la mputernicirea primita de ctre comisionar;
moartea comitentului ori comisionarului; interdicia comisionarului
ori comitentului; insolvabilitatea ori falimentul prtilor (art.
1552 C.civil). In aplicarea acestor cazuri de ncetare a
contractului de comision trebuie sa se tina seama de necesitatea
asigurrii securitii raporturilor comerciale. 3.4. Contractul de
consignaie 3.4.1. Noiunea contractului de consignaie Contractul de
consignaie este o varietate a contractului de comision, cuprinznd
insa si elemente ale altor tipuri de contracte, de exemplu: ale
vnzrii de mrfuri, ale depozitului. Pentru serviciul sau,
consignatarul are dreptul la o remuneraie sau numai la suprapreul
obinut din vnzare. Vinderea bunurilor se face ntotdeauna pe un pre
anticipat stabilit de consignant. Consignatarul este obligat sa
remit consignatului suma de bani obinut ca pre al vnzrii sau sa
restituie bunul in natura in cazul in care nu este vndut. 3.4.2.
Caracterele juridice ale contractului de consignaie
21
Contractul de consignaie are urmtoarele caractere juridice: -
este un contract unilateral (sinalagmatic), el dnd natere la
obligaiile in sarcina ambelor pri; - este un contract cu titlu
oneros, prile contractante urmrind un interes patrimonial.
Remiterea ctre consignatar a bunurilor mobile pentru a fi vndute
terilor nu este o condiie a ncheierii contractului, ci un efect al
acestuia; - este un contract consensual, deoarece el ia natere prin
simplul acord de voina al prtilor. Contractul de consignaie se
ncheie in forma scrisa existenta acestuia, precum si orice convenie
privitoare la modificarea, transformarea sau desfiinarea lui, se
pot dovedi numai in scris. 3.4.3. Efectele contractului de
consignaie Contractul de consignaie da natere la anumite obligaii
intre prile contractante. Prin ncheierea actelor de vnzare-cumprare
se nasc si anumite obligaii intre consignatar si teri. Obligaiile
consignantului: Din contractul ncheiat rezulta anumite obligaii
pentru consignant: a) consignantul are obligaia sa predea
consignatarului bunurile mobile care urmeaz sa fie vndute; b)
Consignantul are obligaia sa restituie cheltuielile fcute de
consignatar cu ocazia ndeplinirii nsrcinrii primite; c)
Consignantul este obligat la plata unei remuneraii. Obligaiile
consignatarului: a) consignatarul este obligat sa ia masurile
necesare pentru pstrarea si conservarea bunurilor primite; b)
consignatarul este obligat sa asigure bunurile ce i-au fost
ncredinate la o societate acceptata de consignant; c) consignatarul
are obligaia sa execute mandatul dat de consignant;
22
d) consignatarul este obligat sa dea socoteala asupra
ndeplinirii mandatului sau. Consecinele nerespectrii obligaiilor
Nerespectarea obligaiilor atrage dup sine si rspunderea civila si
raspunderea penala. Rspunderea civila - Pentru nerespectarea
obligaiilor se angajeaz rspunderea civila contractuala a prtii in
culpa in condiiile stabilite pentru contractul de mandat.
Rspunderea penala - Sa sancioneze penal consignatarul care svrete
urmtoarele fapte : - i nsuete bunurile ncredinate in consignaie sau
le va nstrina in alt mod sau in alte condiiuni dect cele prevzute
in contract sau nu le va restitui consignantului la cerere; - care
nu va remite consignantului sumele de bani, cambiile sau valorile
ncasate sau primite de el, drept pre al bunurilor vndute; - care la
cererea consignantului nu va face de ndat notificrile prevzute in
legislaie; - care, cu rea-credina, nu va face consignantului
ntiinrile prevzute de legislaie; - care, cu buna tiina, va face
consignantului ntiinri neexacte privitoare la situaia vnzrilor si
ncasrilor fcute de ele; - care nu va notifica consignantului orice
urmrire ndreptata asupra bunurilor ncredinate lui in consignaie sau
asupra valorilor rezultate din vnzarea lor, de ndat ce va fi avut
la cunotina de acele urmriri; - care va nltura, va distruge, va
deteriora sau va face sa se nlture, distrug sau deterioreze
ambalajele, etichetele, mrcile sau orice alte semne exterioare
aplicate de consignant asupra mrfurilor ncredinate lui in
consignaie; - care va depozita sau muta mrfurile ncredinate lui in
consignaie; - care nu va pune la dispoziia consignantului, la
cererea acestuia, registrele speciale de consignaie, in cazul cnd
contractul prevede tinerea unor asemenea registre. In cazul in care
delictele prevzute mai sus sunt svrite de o persoana juridica,
pedepsele se vor aplica reprezentanilor legali si presupuilor
vinovai. Suplimentar, persoana juridica va fi sancionat si cu o
amenda civila, in condiiile legii. 3.4.4. ncetarea contractului de
consignaie Contractul de consignaie nceteaz prin:
23
-
revocarea de ctre consignant a mputernicirii; renunarea la
mandat; insolvabilitatea ori falimentul prtilor. Consignantul poate
sa revoce contractul in orice moment, chiar daca a fost
ncheiat pe o perioada determinata, in cazul in care nu exista
nici o stipulaie contrara.
3.5. Contractul de report 3.5.1. Noiunea contractului de report
Contractul de report este un act juridic complex care cuprinde: o
dubla vnzare; o vnzare ce se executa imediat, iar cea de-a doua
este o vnzare cu termen si la un pre determinat. In concepia
Codului comercial, contractul de report este o fapta de comer
conexa (accesorie) dobndind comercialitate datorita obiectului si
anume titluri de credit. In temeiul acestui contract, persoana
deintoare de titluri, denumit reportat, da in raport titlurile unei
persoane, denumita reportator, in schimbul unui pre pltibil
imediat. La un anumit termen reportatorul revinde reportatului
titluri de credit de aceeai specie (nu aceleai titluri pe care le-a
dobndit), primind un pre determinat. Reportatorul primete de la
reportat o remuneraie data si cea ncasata de reportator poarta
denumirea de report. 3.5.2. Condiiile reportului Pentru a se ncheia
un contract de report trebuie sa se ndeplineasc urmtoarele condiii:
- sa existe un acord de voina intre reportat si reportator; -
acordul de voina privind vnzarea si revnzarea sa fie simultan; -
vnzarea si revnzarea sa aib ca obiect titluri de credit care
circula in comer. 3.5.3. Efectele contractului de report Aceste
efecte privesc transferul dreptului de proprietate asupra
titlurilor de credit si fructele civile ale acestora. Contractul de
report este un contract translativ de proprietate; dreptul asupra
obiectului contractului de report de transfera de la vnztor la
24
cumprtor, n esena, in privina transferului sunt aplicabile
dispoziiile dreptului comun. n cursul duratei contractului,
titlurile de credit pot produce anumite fructe civile (dividende,
dobnzi etc.). Aceste fructe se cuvin reportatorului care culege
fructele. Prile pot stabili ca fructele produse de titlurile de
credit sa revin reportatului (art. 74 alin. 4 C.com.). 3.5.4.
ncetarea contractului de report Contractul nceteaz, ca urmare a
procedurii efectelor sale, la termenul stabilit de pri. Potrivit
legii, la mplinirea termenului prile pot sa prelungeasc contractul
cu obligaia de a pstra condiiile iniiale (art. 75 C.com.). In cazul
rennoirii contractului intre pri se lichideaz diferenele si rmn la
reportator titlurile in vederea unei noi lichidri la o noua
scadenta. Contractul de report poate fi prorogat, rennoit sau supus
deportului. Prorogarea este o operaiune juridica prin care se amna
scadenta revanzarii pe unul sau mai multe termene (preul de
revanzare rmne neschimbat). Rennoirea intervine la expirarea
reportului si are ca obiectiv titluri care difer prin coninut sau
specia lor, presupunnd o predare efectiva a titlurilor (este o
novatiune prin schimbarea obiectului contractului). Deportul este o
operaiune inversa reportului si intervine pentru satisfacerea
nevoilor pe termen, de titluri, de credit ale unei persoane:
operaia juridica privind deportul intervine pentru satisfacerea
nevoilor unei tere persoane de a realiza un anumit stoc de aciuni
in vederea exercitrii dreptului de opiune la o noua emisiune, ori
pentru a obine majoritatea de voturi in adunarea generala a
acionarilor.
3.6. Contractul de cont curent 3.6.1. Noiunea contractului de
cont curent Prin contractul de cont curent, prile se neleg ca, in
Ioc sa achite separat si imediat creanele lor reciproce izvorte din
prestaiile fcute una de ctre celalalt,
25
lichidarea sa se fac la un anumit termen, prin achitarea
soldului de ctre partea care va fi debitoare.
3.6.2. Caracterele juridice ale contractului Contractul de cont
curent prezint urmtoarele caractere: - este un contract bilateral,
deoarece prile se obliga sa se crediteze reciproc pentru prestaiile
fcute; - este un contract intuitu personae, in sensul ca
identitatea persoanei cu care se ncheie contractul este determinata
prin consimmntul exprimat la ncheierea contractului, in
considerarea calitii acelei persoane; - este un contract
consensual, el ncheindu-se prin simplul acord de voina al prtilor;
- este un contract cu titlu oneros: pentru sumele nscrise in contul
curent curg dobnzi in debitul primitorului, de la data nscrierii"
(art. 371 pct. 3 Cod comercial); - este un contract cu executare
succesiva in timp, prin remiteri reciproce si alternante; - este un
contract accesoriu, pentru ca se ncheie in vederea executrii altui
contract sau a altor contracte intre aceleai pri. El poate fi
conceput ca un contract autonom numai daca este ncheiat intre doua
banei; - fiind un contract intuitu personae, se desfiineaz prin
moartea, incapacitatea sau falimentul uneia din pri. 3.6.3.
Inchiderea contului curent Pentru nelegerea sensului juridic al
operaiunii de ncheiere a contului curent, trebuie sa se disting
doua situaii: a) b) cnd nchiderea contului curent este definitiva,
caz in care aceasta coincide cu cnd ncheierea contului curent este
periodica, fie anuala, fie trimestriala ncetarea sau desfiinarea
contractului; (convenionala). In ambele situaii se produce
compensarea maselor indivizibile de credit
26
si debit in stabilirea unui sold final, creditor in favoarea
unui corentist si debitor in sarcina celuilalt. In practica, de la
data ncheierii contului (definitiva sau temporar) se obinuiete ca
partea in favoarea creia a fost stabilit soldul sa remit celeilalte
pri un extras al contului curent, pe care partea respectiva ii
poate aproba expres, tacit sau refuza (contesta). In cazul
contestrii valorii soldului, stabilirea acesteia se va face pe cale
judectoreasca. Soldul creditor constituit poate fi garantat fie cu
o garanie reala (ipoteca, gaj), fie cu o garanie personala
(fidejusiune). 3.6.4. Desfiinarea contului curent Contractul de
cont curent este un contract intuitu personae, aa nct se desfiineaz
prin moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre pri.
Contractul se poate desfiina si pe cale convenionala cnd prile au
stabilit un termen prin convenia lor sau chiar pana la mplinirea
termenului, daca convin astfel. Daca nu s-a prevzut un termen,
contractul se desfiineaz de drept in caz de faliment datorita
existentei efectelor patrimoniale ale falimentului: ajungerea la
scadenta a tuturor creanelor; desesizarea falimentara, declarative
de faliment etc. nulitatea de drept a actelor posterioare
sentinei
3.7. Contractul de leasing 3.7.1. Operaiunile de leasing
Potrivit art.l din O.G.nr.51/19976, republicata, operaiunile de
leasing sunt acele operaiuni prin care o parte, denumita
locator/finanator, transmite pentru o perioada6
privind operaiunile de leasing i societile de leasing, PUBLICAT
N: MONITORUL OFICIAL NR. 9 din 12 ianuarie 2000. Republicat n
temeiul art. VII din Legea nr. 99/1999 privind unele msuri pentru
accelerarea reformei economice, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, dndu-se textelor o nou
numerotare. Ordonana Guvernului nr. 51/1997 a fost publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997
i a fost aprobat i modificat prin Legea nr. 90/1998, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie
1998.
27
determinata dreptul de folosina asupra unui bun al crui
proprietar este cealalt parte, denumita utilizator, la solicitarea
acestuia, contra unei plai periodice, denumita rata de leasing Prin
rata de leasing, in sensul art. 2 lit. d) din lege, se nelege: in
cazul leasingul financiar, cota parte din valoarea de intrare a
bunului si a dobnzii de leasing. Dobnda de leasing reprezint rata
medie a dobnzii bancare pe piaa romneasca; in cazul leasingului
operaional, cota de amortizare, calculata in conformitate cu actele
normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre prile
contractante. La sfritul perioadei de leasing locatorul/finanatorul
se obliga sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a
cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta
raporturile contractuale. In ceea ce privete noiunea de leasing
financiar la care am fcut referire mai sus, aceasta reprezint
operaiunea de leasing care ndeplinete una sau mai multe din
urmtoarele condiii: - riscurile si beneficiile aferente dreptului
de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul ncheierii
contractului de leasing; - prile au prevzut expres ca la expirarea
contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de
proprietate asupra bunului; - utilizatorul poate opta pentru
cumprarea bunului, iar preul de cumprare va reprezenta cel mult 50%
din valoarea de intrare (piaa) pe care aceasta o are la data la
care operaiunea poate fi exprimata; - perioada de folosire a
bunului in sistem de leasing acoper cel puin 75% din durata normala
de utilizare a bunului, chiar daca, in final, dreptul de
proprietate nu este transferat. Condiiile leasingului financiar nu
sunt cumulative. Leasingul operaional reprezint operaiunea de
leasing care nu ndeplinete nici una din condiiile leasingului
financiar. In ce privete calitatea de finanator, aceasta poate fi o
societate de leasing, persoana juridica romana sau strina. 3.7.2.
Societile de leasing
28
Operaiunile de leasing sunt realizate de ctre societile de
leasing, persoane juridice romane care se nfiineaz si funcioneaz
potrivit Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale,
republicata. Societile de leasing sunt acele societi care au in
obiectul de activitate desfurarea operaiunilor de leasing si un
capital social minim, subscris si vrsat integral la nfiinare de 500
milioane lei. Aa cum se cunoate, in momentul constituirii unei
societi comerciale in actul constitutiv trebuie artat obiectul sau
obiectele de activitate cu precizarea obiectului principal.
Consideram ca, pentru a fi calificata ca o societate de leasing,
aceasta trebuie sa aib ca obiect principal de activitate operaiuni
de leasing".
3.7.3. Contractul de leasing Leasingul este la acest moment, pe
plan internaional, unul din cele mai rspndite mijloace de realizare
a finanrilor. Problema eseniala pe care o ridica noiunea de
,,contract de leasing" o reprezint existenta sau inexistenta unui
asemenea contract. Dei se aseamn cu contractele de nchiriere,
vnzare in rate, cat si de locaie viagera, leasingul ca natura
juridica este o modalitate contractuala de finanare la termen.
Leasingul era, pana nu demult, un contract ntlnit mai cu seama in
legislaia comerciala internaionala, fiind impus insa de noile
realiti economice pe plan naional, ca un adevrat contract complex
avnd urmtoarele caracteristici: - un contract de vnzare-cumprare,
prin care se achiziioneaz bunul solicitat de utilizator; - un
contract de mandat, prin care sunt stabilite elementele vnzrii si,
in acelai timp, se realizeaz operaiunile tehnice, dar si
formalitile administrative necesare; - un contract de locaie, a
crui durata cat si ratele sunt determinate din cota parte din
valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing in cazul
leasingului financiar si din cota de amortizare calculata in
conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu
stabilit de ctre prile contractante in cazul leasingului
operaional; - o promisiune unilaterala de vnzare in favoarea
cumprtorului utilizator.
29
Se poate concluziona astfel, ca leasingul este un contract
propriu de finanare, fiind o fuziune de tehnici juridice. Ca
urmare, finanatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator aa
cum desprindea din redactarea iniiala a O.G. nr. 51/1997. Analiznd
trsturile juridice ale contractului de leasing, constatam ca acesta
este un act bilateral, numit, cu titlu oneros, avnd coninut
patrimonial, cu executare succesiva, intuitu personae si
consensual. Prile contractului Potrivit legii, un element esenial
al contractului de leasing ii constituie prile in contract, si
anume locatorul-finanatorul si utilizatorul. Iata deci ca, spre
deosebire de complexa operaie de leasing bazata pe o operaie
trilaterala (furnizor-finanator, utilizator) contractul in sine se
ncheie intre doua pri. Drepturile si obligaiile finanatorului
Finanatorul se bucura de urmtoarele drepturi stipulate in O.G.
nr.51/1997, republicata: - daca utilizatorul se afla in
reorganizare judiciara si/sau faliment, in conformitate cu
dispoziiile Legii nr.64/1995, cu modificrile ulterioare drepturilor
reale ale finanatorului asupra bunului utilizat in baza unui
contract de leasing sunt opozabile judectorului sindic; - daca insa
utilizatorul se afla in dizolvare si/sau lichidare, dispoziiile
alineatului precedent se aplica si lichidatorului numit potrivit
Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicata.
Potrivit art. 9 finanatorul are urmtoarele obligaii: - sa respecte
dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitailor;
- sa ncheie un contract de vnzare-cumprare cu furnizorul desemnat
de utilizator, in condiiile expres formulate de ctre acesta;
30
- sa ncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmit
acestuia, in temeiul contractului de leasing, toate drepturile
derivnd din contractul de vnzare-cumprare, cu excepia dreptului de
dispoziie; - sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului, care
consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului
sau achiziionarea ori restituirea bunului; - sa ii garanteze
utilizatorului folosina linitita a bunului, in condiiile in care
acesta a respectat toate clauzele contractuale; - sa asigure,
printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing.
Drepturile si obligaiile beneficiarului Intr-un contract de leasing
utilizatorul are urmtoarele drepturi: - in cazul reclamaiilor
privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar
in perioada de garanie si postgarantie utilizatorul are drept de
aciune asupra furnizorului; - dreptul de a exercitar aciunile
posesorii fata de teri. Obligaiile utilizatorului sunt reglementate
prin art. 10 si constau in urmtoarele: - sa recepioneze si sa
primeasc bunul la termenul stipulat in contractul de leasing; - sa
exploateze bunul conform instruciunilor elaborate de ctre furnizor
si sa asigure instruirea personalului desemnat sa ii exploateze; -
sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de
leasing fr acordul finanatorului; - sa respecte termenele de plata
si cuantumul ratelor de leasing; - sa suporte cheltuielile de
ntreinere si alte cheltuieli ce deriva din contractul de leasing; -
sa i asume totalitatea obligaiilor care decurg din folosirea
directa sau prin prepuii si (inclusiv riscul pierderii, distrugerii
sau avarierii), precum si din cazuri fortuite a bunului pe ntreaga
perioada contractuala in paralel cu plata ratelor de leasing pana
la atingerea valorii contractului de leasing; - sa nu mpiedice
finanatorul in verificarea strii modului de exploatare a bunului
obiect al contractului de leasing; - sa informeze finanatorul, in
timp util, cu privire la orice tulburare venita din partea unui
ter, referitor la dreptul acestuia de proprietate;
31
- sa nu modifice obiectul contractului fr acordul prealabil al
finanatorului; - sa restituie bunul respectnd prevederile
contractuale.
3.8. Contractul de depozit
3.8.1. Noiunea contractului de depozit comercial Depozitul
comercial este un contract prin care o persoana, numita deponent,
ncredineaz unei alte persoane, numita depozitar, o marfa cu
obligaia acestuia sa o pstreze, sa o conserve si sa o restituie la
cerere in schimbul unei sume de bani, numita taxa de depozit.
3.8.2. Caracterele juridice ale contractului de depozit
32
Caracterul de depozit comercial are urmtoarele caractere
juridice: - este un contract real, deoarece el se considera
perfectat in momentul remiterii materiale a mrfii date in depozit;
- este cu titlu oneros, depozitarul fiind pltit pentru serviciile
sale, prin taxa de depozit, calculata in raport cu cantitatea de
marfa depozitata care ocupa un anumit spaiu si de durata
depozitului. Fiind un contract cu titlu oneros, depozitul comercial
se deosebete de cel civil care poate fi si cu titlu gratuit. titlu
oneros (art. 1633 alin. l si 3 Cod civil). - este un contract
sinalagmatic, el dnd natere la obligaii in sarcina ambelor pri.
Prin ncheierea acestui contract nu se transmite dreptul de
proprietate. Depozitul comercial este, de regula, voluntar,
deponentul avnd posibilitatea sa aleag pe depozitar. Sechestrul
judiciar este, de asemenea, cu
3.8.3. Felurile contractului de depozit Contractul de depozit
comercial este o varianta a contractului de depozit civil. Daca
depozitarul este o ntreprindere specializata in primirea mrfurilor
(in magazii generale, antrepozite, docuri) expres autorizate si
practicnd tarife oficiale, deponentul primete in schimbul mrfii
depuse trei nscrisuri: un certificat de depozit (recipisa), talonul
si buletinul de gaj (warantul). Toate nscrisurile au acelai coninut
, cuprinznd obligatoriu urmtoarele meniuni: - denumirea si sediul
depozitarului; - numrul curent din registrul in care au fost
nscrise mrfurile depozitate; - data emiterii documentelor; - numele
si sediul deponentului; - natura, cantitatea si valoarea mrfii
depozitate; - plata taxelor de import si, dup caz, polia de
asigurare; - durata depozitului.
33
Certificatul de depozit (recipisa) si buletinul de gaj
(warantul) sunt titluri de credit care incorporeaz marfa data in
depozit si care se remite deponentului. Ele pot fi titluri de
credit la ordin sau la purttor, negociabile mpreuna si separat.
3.8.4. Efectele contractului de depozit comercial Obligaiile
depozitarului; a) depozitarul este obligat sa pstreze marfa ca un
bun proprietar; b) depozitarul este obligat sa restituie marfa la
cererea deponentului. Obligaiile deponentului: a) Deponentul este
obligat sa remit depozitarului marfa ambalata, etichetata in funcie
de natura acesteia; b) Deponentul este obligat sa achite
depozitarului eventualele cheltuieli pentru pstrarea, conservarea
mrfii sau cnd a suferit pagube pricinuite de marfa depozitata. c)
Deponentul este obligat sa achite taxa de depozit datorata conform
contractului. 3.8.5. ncetarea contractului de depozit comercial
Efectele contractului de depozit comercial nceteaz in urmtoarele
cazuri: ndeplinirea in avans a obligaiilor contractuale; rezilierea
unilaterala a contractului; moartea; interdicia; insolvabilitatea
ori falimentul prtilor.
3.9. Contractul de franciza
34
3.9.1. Definiia si caracterele contractului de franciza Aprut in
S.U.A., odat cu legislaia antitrust, prin care s-a interzis
desfacerea mrfurilor de ctre productor, contractul de franciza, ca
mod de comercializare a unor produse a devenit in toate tarile
europene, datorita dinamismului si rentabilitii sale, o forma de
cooperare comerciala. Fiind o varietate recenta si rspndita a
contractului de concesiune, franciza constituie o metoda moderna de
a face afaceri pe baza colaborrii permanente intre parteneri. In
sistemul de drept romanesc, franciza a fost definita legal prin
art. l din O.G. nr. 52/19977 privitoare la regimul juridic al
francizei, modificata, completata si aprobata prin Legea 79/19988,
astfel: Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o
colaborare continua intre persoane fizice sau juridice,
independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana,
denumita francizar, acorda altei persoane, denumita beneficiar,
dreptul de a exploata o afacere, un produs sau un serviciu".
Aceasta definiie data de legiuitor este deficitara sub mai multe
aspecte. Astfel, sunt lsate in afara definiiei elemente eseniale
ale francizei, ca de exemplu: know-how-ul; asistenta comerciala si
tehnica; folosina de ctre beneficiar a nsemnelor atragerii
clientelei (marca, renume) ale francizorului. Legiuitorul a
introdus o parte din elementele definitorii ale francizei in
definiiile date partenerilor contractuali si in obligaiile prtilor
prevzute in lege. In doctrina juridica, franciza s-a definit in
diverse moduri. Intr-o prima definitie, contractul de franchinsing
(termen englez) consta in acordarea de catre comerciantul
producator, numit franchiser, a dreptului de a vinde anumite bunuri
sau de a presta anumite servicii si de a beneficia de un sistem de
relatii care contine marca, renumele, know-how-ul si asistenta sa
unui comerciant, persoana fixica sau juridica, numita franchisee,
in schimbul unui pret constand intr-o suma de bani initiala si o
redeventa periodica, numita franchise-fee. Intr-o alta definitie se
arata ca acordurile de franciza constau, esential, in licentierea
drepturilor de proprietate industriala sau7
privind regimul juridic al francizei, PUBLICAT N: MONITORUL
OFICIAL NR. 180 din 14 mai 1998. Republicat n temeiul art. II din
Legea nr. 79 din 9 aprilie 1998, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 147 din 13 aprilie 1998, dndu-se textelor o
nou numerotare. Ordonana Guvernului nr. 52 din 28 august 1997 a
fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 224 din
30 august 1997. 8 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 147 din 13
aprilie 1998
35
intelectuala, relative la marci, embleme sau know-how-ului, care
pot fi combinate cu restrictiile asupra livrarilor sau cumpararilor
de produse. Contractul de franciza este un contract bilateral,
consensual si cu titlu oneros. Francizorul este un comerciant care:
- este titularul drepturilor unei marci inregistrate. Drepturile
trebuie sa fie exercitate pe o durata cel putin egala cu durata
contractului de franciza; - confera dreptul de a exploata ori de a
dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; -
asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea
marcii inregistrate; - utilizeaza personal si mijloacele financiare
pentru promovarea marcii sale, a cercetarii si inovatiei, asigurand
dezvoltarea si viabilitatea produsului. Beneficiarul este un
comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionata de
francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de
franciza asa cum este definita de francizor. Know-how-ul este
ansamblul formulelor definiiilor tehnice, documentelor si
modelelor, reelelor, procedeelor si altor elemente analoage care
servesc la fabricarea si comercializarea unui produs. Legiuitorul a
prevzut si obligativitatea ca in contractul de franciza sa fie
introduse urmtoarele clauze: - obiectul contractului; - drepturile
si obligaiile prtilor; - condiiile financiare; - durata
contractului; - condiii de modificare, prelungirea si rezilierea
(art. 5 din lege). Contractul de franciza va respecta obligatoriu
urmtoarele principii: - termenul va fi fixat astfel nct sa permit
beneficiarului amortizarea investiiilor; - francizorul va ntiina pe
beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra inteniei de a
rennoi contractul la data expirrii sau de a nu semna un nou
contract; - in cadrul clauzelor de reziliere se vor stabili
circumstanele care pot determina o reziliere fr preaviz; -
condiiile in care va putea sa opereze cesiunea drepturilor decurgnd
din contract, in special de desemnare a unui succesor; - dreptul de
preemiune va fi prevzut, dac interesul meniunii sau dezvoltrii
reelei de franciza necesita recunoaterea acestui drept;
36
- clauzele de non-concurenta vor fi cuprinse in contract pentru
protejarea know-how-ului; - obligaiile financiare ale
beneficiarului vor fi cu claritate precizate, astfel nct sa
favorizeze obiectivele comune. Francizorul controleaz respectarea
tuturor elementelor constitutive ale imaginii mrcii. Marca
francizorului constituie garania calitii produsului, serviciului,
tehnologiei furnizate consumatorului, garanie asigurata prin
transmitere si prin controlul respectrii know-how-ului, furnizarea
unei game omogene de produse si/sau servicii si/sau tehnologie.
3.9.2. Efectele contractului de franciza Francizorul se obliga sa
furnizeze informaii (art. 2.3 din lege) despre: - experiena
dobndita si transferabila; - condiiile financiare ale contractului,
respectiv redevena iniiala sau taxa de intrare in reea, redevene
periodice, redevene de publicitate, determinarea tarifelor privind
prestri de servicii si tehnologii, in cazul clauzei obligaiilor
contractelor de cumprare; - elementele care permit beneficiarului
sa fac calculul rezultatului previzionat si sa-si ntocmeasc planul
financiar; - obiectivele si aria exclusivitii acordate; - durata
contractului, condiiile rennoirii, rezilierii, cesiunii.
Francizorul trebuie sa ndeplineasc urmtoarele cerine (art. 4.2 din
lege): - sa dein si sa exploateze o activitate comerciala pe o
anumita perioada, anterior lansrii reelei de franciza; - sa fie
titularul drepturilor de proprietate intelectuala si/sau
industriala; - sa asigure beneficiarilor si o pregtire iniiala,
precum si asistenta comerciala si/sau tehnica permanenta pe toata
durata existentei drepturilor contractuale. Francizorul va notifica
in scris beneficiarului orice nclcare a obligaiilor contractuale
si-i va acorda un termen rezonabil de remediere (art. 7 din lege).
Francizorul se asigura ca beneficiarul, printr-o publicitate
adecvata, face cunoscut ca este o persoana independenta din punct
de vedere financiar in raport cu francizorul sau cu alte persoane.
Beneficiarul trebuie sa ndeplineasc urmtoarele cerine (art.4 pct.3
din lege):
37
- sa dezvolte reeaua de franciza si sa menin identitatea comuna,
precum si reputaia acesteia; - sa furnizeze francizorului orice
informaie de natura a facilita cunoaterea si analiza performantelor
si a situaiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune
eficienta in legtura cu franciza; - sa nu divulge terelor persoane
know-how-ul furnizat de ctre furnizor, att pe durata contractului
de franciza, cat si ulterior. Beneficiarului i se impune de ctre
francizor respectarea unor obligaii ferme de protejare a
caracterului confidenial al afacerii, in special neutralizarea
know-how-ului de ctre o reea concurenta (art. 8 pct.2 din lege).
Publicitatea pentru selecionarea beneficiarilor trebuie sa fie
lipsita de ambiguitate si sa nu conin informaii eronate. Incetarea
contractului de franciza poate interveni prin rezilierea
contractului. Relaiile post contractuale se vor baza pe regulile
unei concurente loiale. 3.9.3. Contractul de exclusivitate In cazul
unui contract de exclusivitate propus de francizor, vor fi
respectate urmtoarele reguli (art. 9 din lege): - daca este ncasata
o taxa de intrare in reeaua de franciza la semnarea contractului de
franciza, suma privind drepturile de exclusivitate, prevzuta in
contract, este proporionala cu taxa de intrare si se adaug
acesteia; - in lipsa taxei de intrare, modalitile de rambursare a
taxei de exclusivitate sunt precizate in cazul rezilierii
contractului de franciza; - taxa de exclusivitate poate fi
destinata pentru a acoperi o parte a cheltuielilor necesarii
implementrii francizei si/sau pentru a delimita zona si/sau pentru
know-how-ul transmis; - contractul de exclusivitate trebuie sa
prevad o clauza de reziliere, convenabila ambelor pri; - durata
contractului este determinata in funcie de caracteristicile proprii
flecarei francize.
38
3.9.4. Avantajele contractului de franciza Aceasta forma de
contractare, care se bucura de o suplee deosebita, s-a dovedit a fi
un instrument economic eficient, cu o rentabilitate uluitoare,
deoarece reuete sa atrag in circuit poteniale forte economice care
poate altfel nu ar fi rentabile optim, in afara ncadrrii lor in
disciplina contractului de franciza. 4. Concluzii finale In toate
situatiile este avantajoasa incheierea contractelor in forma
scrisa. Se delimiteaza cu precizie etapa tratativelor de cea a
desfasurarii raporturilor contractuale. Fiecare parte contractanta
cunoaste cu exactitate drepturile si obligatiile sale. Se poate
verifica mai usor modul in care partile isi indeplinesc
obligatiile. Expresia materie comercial" cuprinde persoanele si
afacerile care fac s circule mrfurile, care fac s se ntoarc preul
de la consumator la productor, pentru c, att Codul Comercial ct si
legile speciale comerciale au drept obiect nlesnirea si organizarea
acestui trafic"9. Termenii de persoane" si afaceri" se refer la
comerciani si la actele de comer; Comercianii sunt persoanele care
fac acte obiective de comer n nume propriu, cu titlu de profesie;
Afacerea, n sens larg privete viata unei ntreprinderi de la
nfiinare pn la ncetarea existentei sale, iar n sens restrns
presupune o operaiune sau un act de comer; Actul obiectiv de comer
este, n esen, orice act de intermediere purtat asupra unei
operaiuni de schimb si care, de regul, se exercit de un comerciant
cu titlu de profesie, operaiuni crora li se poate adaug activitatea
de producie a mrfii pentru a fi destinata consumului.9.Smaranda
Angheni Drept comercial, Editura Oscar Print, Bucureti, 1997, pag.2
9.CesareVivante Principii de drept comercial, Eitura Cartea
Romneasc, Bucureti, 1928, pag.10, citat de Samarnda Angheni,
op.cit., pag.229
39
40
BIBLIOGRAFIE
1. Crpenaru D. Drept comercial romn Ed. All, Bucureti 1997 2.
Cpn O. Introducere n cercetarea dreptului comercial Tribuna
economic nr.29/1990 3. Cesare Vivante Principii de drept comercial,
Eitura Cartea Romneasc, Bucureti, 1928 4. Francisc Deak si Stanciu
Carpenaru Contracte civile si comerciale, partea a 2a, fac. Drept
Buc., Editura Lumina Lex, 1993 5. Smaranda Angheni Drept comercial,
Editura Oscar Print, Bucureti, 1997 6. Turcu I. Teoria i practica
dreptului comercial romn Ed. Lumina Lex, Bucureti 1998 7. Legea
31/1990 privind societatile comerciale republicata cu modificarile
ulterioare
41
42
