Contributia Romaniei la mentinerea pacii si securitatii internationale

  Operatiuni ONU de mentinere a pacii  Participarea la Parteneriatul pentru Pace

I. Operatiuni ONU de mentinere a pacii

ISTORIC

Romania a inceput sa participe la operatiuni ONU de mentinere a pacii in aprilie 1991, cu 10 ofiteri observatori militari, la Misiunea de Observare din Irak-Kuweit (UNIKOM). Dupa reducerea Fortei UNIKOM, in mai 1996, cinci ofiteri romani mai participa in prezent la aceasta misiune.

In perioada iunie 1993-octombrie 1994, Romania a participat la Misiunea de Observare ONU din Somalia (UNOSOM-II) cu un Spital militar de campanie (50 paturi, 236 total personal, din care 90 medical).

De la 26 mai 1995, pana in iunie 1997, 36 ofiteri de stat major si politisti militari, un Batalion de infanterie (751 militari) si un Spital militar de campanie (40 paturi, 110 total personal, din care 45, medical) au participat la Misiunea Natiunilor Unite de Verificare in Angola-UNAVEM III.

Dupa retragerea fortei UNAVEM, in iunie-august 1997, o subunitate de infanterie (156 militari) a fost mentinuta in Angola, cu rol de Forta de Reactie Rapida (ROMRRF), avand misiunea sa asigure securitatea personalului ONU, pe timpul transformarii misiunii de verificare (UNAVEM) in misiune de observare (MONUA), potrivit rezolutiei Consiliului de Securitate. In continuare, 138 militari romani, dintre cei 156, au fost mentinuti in Angola, in Regiunea de nord-est (Saurimo), ca forta cu misiuni speciale (Task Force) - ROMMTF, pana la decizia Consiliului de Securitate, de retragere a misiunii, la 28 februarie 1999. Ulterior (aprilie 1999), aceasta subunitate a fost redislocata la Luanda unde a asigurat securitatea personalului si patrimoniului ONU din Angola, pe timpul lichidarii tehnice a MONUA. La 26 august 1999, incheindu-si misiunea, contingentul romanesc a fost repatriat.

In iunie 1998, Romania a debutat si in participarea cu ofiteri de politie civila la operatiuni de mentinere a pacii, prin desfasurarea unui grup de 10 politisti la Forta Internationala de Politie (IPTF) din cadrul Misiunea ONU din Bosnia-Hertegovina (UNMIBH).

In decembrie 1998, respectiv martie 1999, contingentul romanesc de politie IPTF/UNMIBH a fost completat cu inca 10 ofiteri, ajungand la 20 oameni, din care doi au fost detasati, in iunie 1999, la Forta de Politie aprobata de Consiliul de Securitate pentru Misiunea de Administratie Interimara a ONU in Kosovo (UN PK/UNMIK), la care, in iulie 1999, a mai fost desfasurat un grup de 24 politisti, totalul ajungand la 26 oameni si un ofiter militar (MApN) de legatura intre UNMIK si Forta NATO-OSCE din Kosovo (KFOR). In august si noiembrie 1999, ONU a solicitat ca Romania sa mai desfasoare 44 ofiteri de politie UNMIK, astfel ca totalul contingentului romanesc de politisti din Kosovo sa ajunga la 70. Un prim grup de 21 ofiteri a fost selectionat si pregatit de catre MI/IGP. In decembrie 1999, 20 dintre acestia au completat grupul de politisti romani din Kosovo.

In octombrie-noiembrie 1999, MApN a desfasurat 5 Ofiteri de Legatura la Misiunea Natiunilor Unite de Observare in R.D.Congo (MONUC). La cererea ONU pentru aceasta misiune au mai fost oferiti 10 ofiteri, observatori militari. Dintre acestia, pana in prezent, au fost desfasurati 12 - ultimii la 22 mai 2000.

La 23 septembrie 1998, Romania a devenit al 18-lea stat membru ONU, dintre cele 80 care au aderat la Sistemul Aranjamentelor de Forte de Mentinere a Pacii in Asteptare (UN Stand-by Arrangements), care a semnat Memorandumul de Intelegere cu Natiunile Unite in acest domeniu. Ulterior (3 decembrie 1999), a devenit membru deplin al SHIRBRIG (Brigada Multinationala cu Capacitate de Lupta Ridicata a Fortelor ONU in

Asteptare). In acelasi timp, pe plan regional, a aderat la initiativele central si sud-est europene de intarire a pacii: CENCOOP si SEEBRIG.

Incepand din aprilie 1991 si pana in prezent, Romania a participat la 6 misiuni ONU de mentinere a pacii, cu peste 6000 militari si politisti civili (Observatori Militari, Ofiteri de stat major, Ofiteri de Legatura, Politie Militara, trupe de infanterie, spitale de campanie) situandu-se timp de 2 ani (septembrie 1995-iulie 1997) pe locurile 8-12 in lista celor 75-76 state membre contributoare la Operatiuni ONU de mentinere a pacii, cu efective desfasurate simultan de peste 900 casti albastre. Pentru aceste prestatii, Statul roman a incasat de la ONU, pana la 31 decembrie 1999, 34.368.352,68 US$ si mai are de primit 15 milioane US$.EVOLUTII MAJORE IN SISTEMUL OPERATIUNILOR ONU DE MENTINERE A PACIICea mai semnificativa evolutie in domeniul operatiunilor ONU de mentinere a pacii o constituie amploarea fara precedent a parteneriatului Natiunilor Unite cu organismele regionale si subregionale de securitate, concretizata in stabilirea a doua misiuni, in Timorul de Est (UNTAET) si Kosovo (UNMIK) si in revizuirea misiunilor de observare stabilite anterior in spatiul african: Republica Democratica Congo (UNMOC) si Sierra Leone (UNOMSIL/UNAMSIL), toate avand mandate complexe, in cadrul carora ponderea fortelor au constituit-o componentele civile. Aceasta a determinat o schimbare de fond a imaginii acestor operatiuni care – obligate sa faca fata crizelor intrastatale complexe cu care se confrunta comunitatea internationala in prezent – si-au accentuat caracterul multidisciplinar: politic, umanitar, de afaceri civile, asistenta electorala, politie civila, refacerea administratiilor, dezvoltare economica, deminari s.a.. Componenta militara ONU continua sa asigure, in special, misiuni de observare, de legatura cu fortele organizatiilor de securitate din spatiul geografic respectiv, de protectie, de monitorizare a aplicarii acordurilor de incetare a focului si a masurilor de dezarmare, demobilizare si de reincadrare a fostilor combatanti. In acest context, definirea legitimitatii interventiilor umanitare, intrarea in vigoare a Conventiei privind securitatea personalului Natiunilor Unite si asociat (ianuarie 1999) si aplicarea in operatiunile de mentinere a pacii a normelor de Drept Umanitar International au dominat tematica dezbaterilor din Consiliul de Securitate, precum si in Comitetul Special pentru operatiuni de mentinere a pacii. In cadrul Departamentului pentru Operatiuni de mentinere a pacii a inceput procesul de constituire a unui proiect de principii si linii directoare pivind rolul si functiile politiei civile in operatiunile de mentinere a pacii, avand in vedere tocmai rolul cheie jucat de politia civila in noile misiuni (Kosovo, Timorul de Est). Pentru prima data de la inceputul participarii la asemenea operatiuni, fortele romanesti au cuprins toate categoriile de personal: ofiteri de stat major si de legatura, observatori militari, politie militara, trupe de infanterie, monitori de politie civila, specialisti civili in administratie, drept si in monitorizarea proceselor electorale.Din trimestrul I/1999, doi ofiteri romani au fost angajati pe posturi de functionari militari internationali in Secretariatul ONU, la Departamentul Operatiunilor de Mentinere a Pacii (DPKO). Contractele acestora au fost extinse pana in martie 2001, cu perspectiva sa fie din nou prelungite. Din luna decembrie 2000, lor li s-a mai adaugat un al treilea ofiter roman.Totodata, Romania a fost admisa ca membru in toate nivelurile de participare la sistemul SHIRBRIG (UN Stand-by Forces High Readiness Brigade), inclusiv in Elementul de planificare (Comandamentul Brigazii).REFORMA SISTEMULUI OPERATIUNILOR ONU DE MENTINERE A PACIILa data de 21 august 2000, printr-o scrisoare adresata presedintelui Adunarii generale a ONU si presedintelui Consiliului de Securitate, Secretarul general ONU, Kofi Annan, a lansat un program ambitios de reforma a sistemului operatiunilor de mentinere a pacii. Programul are la baza raportul intocmit de un grup de experti condus de fostul ministru de externe algerian, Lakhdar Brahimi. A. Substanta RaportuluiRaportul Brahimi prefigureaza un program complex de reforma, menit sa transforme operatiunile de mentinere a pacii dintr-o activitate cu caracter provizoriu, desfasurata la limita minima a resurselor si cu o organizare precara, intr-o functie principala a ONU, indeplinita in conditii de coerenta organizatorica si eficienta. Este avuta in vedere institutionalizarea unor proceduri complexe cu caracter preventiv si de asistenta a statelor implicate in conflicte pentru a trece de la

starea conflictuala la pace, cuprinzand: a) prevenirea crizelor, b) operatiunile de mentinere a pacii, c) operatiunile de consolidare a pacii.Raportul propune organizarea de misiuni de pace credibile, cu mijloace adecvate, capabile sa-si indeplineasca mandatul eficient si cu succes. Sunt proiectate mecanisme pentru desfasurarea rapida a fortelor de pace (in termen de 30 de zile, respectiv 90 de zile pentru operatiuni mai complexe), astfel incat sa se intervina oportun si sa se previna reizbucnirea conflictului armat.Raportul prefigureaza restructurarea si marirea aparatului Secretariatului ONU, in special a Departamentului pentru Operatiuni de Mentinere a Pacii (DPKO), pentru a-l face apt sa conduca eficient operatiuni de pace. Se solicita modificarea sistemului si procedurilor logistice, de achizitii si de finantare pentru a permite desfasurarea rapida a fortelor in zona noii misiuni. Statele membre ONU sunt solicitate sa constituie brigazi multinationale gen SHIRBRIG si sa pregateasca specialisti si forte pentru desfasurarea rapida, in baza aranjamentelor stand-by. Statele care vor participa cu forte vor fi invitate pentru consultari in Consiliul de Securitate pe durata pregatirii misiunii si adoptarii mandatului sau cand apare necesitatea modificarii mandatului.B. Etape parcurse in procesul de implementare a programului de reforma

discutarea raportului Brahimi in sedinta la varf a Consiliului de Securitate (6-7 septembrie 2000);

elaborarea planului de implementare a reformei, de catre Louise Frechette, secretar general adjunct;

dezbaterea secventiala, pe domenii, a planului de implementare in comisiile de specialitate (Consiliul de Securitate, Comisia a-IV-a, Comisia a-V-a);

adoptarea in Adunarea generala a subprogramelor pentru care s-a obtinut consensul in comisiile de specialitate si aplicarea acestora (decembrie 2000).

C. Implementarea programului de reformaAplicarea programului este dependenta de doua elemente principale: vointa politica a statelor membre ONU de a promova schimbarea si disponibilitatea lor de a aloca resursele necesare pentru transformarea sistemului operatiunilor de mentinere a pacii. Opinia generala este ca exista vointa politica din partea multor state de a sprijini transformarea sistemului. Aceasta opinie se bazeaza pe urmatoarele considerente:

raportul este foarte bine articulat si a fost lansat intr-un context politic favorabil – Summitul Mileniului (7-9 septembrie 2000);

exista vointa politica clara a statelor ca operatiunile de pace ONU sa fie mai bine conturate in vederea evitarii esecurilor precum cele din Ruanda (1994) si Srebenita (1995);

interesul celor 89 de state participante la operatiunile de pace ca acestea sa fie mai temeinic organizate, sa beneficieze de resursele necesare;

interesul unor state puternic dezvoltate, traditional atasate procesului de mentinere a pacii (Canada, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Finlanda, Franta etc.);

atitudinea, in principiu, favorabila a membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate, care nu au avut motive sa se opuna adoptarii raportului.

SITUATIA CURENTARomania este angajata in operatiuni ONU de mentinere a pacii, astfel:

Irak-Kuweit (UNIKOM): 3 ofiteri, Observatori militari; Bosnia-Hertegovina, Forta Internationala de Politie (UNMIBH-IPTF): 18 ofiteri de politie; Kosovo (UNMIK): un Ofiter de legatura si 72 ofiteri de politie (UN PK); 5 experti civili

(participanti la Administratia Provizorie, in domeniile financiar, telecomunicatii, posta, administratie publica locala).

R. D. Congo (MONUC): 8 Ofiteri de Legatura; UNTAET (Timorul Oriental): 4 experti civili din domeniile financiar si administratie publica,

membri ai Administratiei Provizorii a provinciei. UNMEE (Etiopia-Eritreea) – 8 ofiteri de legatura, Observatori militari.

Total forte, 110 ofiteri militari si ofiteri de politie civila precum si 9 experti civili, din categoria personal platit direct si integral de Natiunile Unite. Acest nivel situeaza Romania pe locul 43 in lista celor 89 state contributoare la Operatiunile ONU de Pace. Din zona noastra geografica ne depasesc: Polonia, locul 9 cu peste 1075 personal desfasurat; Ungaria, locul 30, cu 171. Cu toate ca numarul actual de romani desfasurati in operatiuni de mentinere a pacii este destul de mic, contributiile anterioare la operatiuni de anvergura (ex. Somalia si Angola) au conferit deja Romaniei o excelenta vizibilitate si prestigiu in cadrul sistemului Natiunilor Unite.Misiunile de mentinere a pacii si umanitare la care Romania a participat au scos in evidenta:

sporirea credibilitatii in ceea ce priveste potentialul de care dispune tara noastra in participarea la astfel de misiuni;

confirmarea faptului ca Romania este un participant activ la procesul de mentinere a pacii si a securitatii pe plan mondial si constituie un generator de securitate la nivel regional si subregional;

capacitatea de care a dat dovada personalul participant la astfel de misiuni prin insusirea si aplicarea procedurilor standard de operare ONU si profesionalismul dovedit in cadrul diferitelor comandamente;

capacitatea unitatilor si personalului participant de a duce actiuni militare in cadru multinational, in conditii geopolitice si de relief, altele decat cele caracteristice teritoriului national;

capacitatea participantilor de a se adapta rapid la reguli si traditii locale, specifice zonei si misiunilor;

cresterea gradului de responsabilitate in randul militarilor pentru desfasurarea actiunilor in conditii de stres si independenta;

fiabilitatea tehnicii militare de productie autohtona in conditii meteorologice si de relief diferite.

 Directia ONU si Institutii Specializate, ianuarie 2001

II. Participarea la Parteneriatul pentru Pace Consensul national privind integrarea Romaniei in structurile de securitate europene si euroatlantice a stat la baza principalelor decizii si actiuni de politica externa ale tarii si, implicit, ale Armatei Romane. Semnificativ din acest punct de vedere este faptul ca Romania a fost atat primul stat semnatar, la 26 ianuarie 1994, al Programului Parteneriatului pentru Pace, cat si prima tara partenera care a incheiat intr-un singur an (septembrie 1995 - octombrie 1996) intreg ciclul de aplicatii NATO/PfP, in care Armata Romana a intrebuintat toate cele trei categorii de forte armate: trupe de uscat, aviatie si marina. In afara de cele patru aplicatii NATO/PfP gazduite de Romania: COOPERATIVE DETERMINATION - SIBIU '95; COOPERATIVE PARTNER - CONSTANTA '96; COOPERATIVE K EY - BUCURESTI '96; COOPERATIVE DETERMINATION - SIBIU '97, Armata Romana a mai fost prezenta la peste 35 de alte asemenea aplicatii des fasurate pe teritoriile unor state membre ale NATO sau partenere din Europa, precum si in SUA, cea mai importanta participare (peste 500 de militari si tehnica aferenta, apartinand tuturor categoriilor de forte armate) fiind la STRONG RESOLVE '98. COOPERATIVE DETERMINATION - SIBIU '95 Prima aplicatie NATO/PfP cu trupe de uscat programata in Romania de catre Comandamentul Aliat al Trupelor de Uscat din Europa de Sud (Headquarter Allied Land Forces Southern Europe - LANDSOUTH) a avut loc la Sibiu in perioada 10 - 15 septembrie 1995, cu participarea a 438 de militari din 9 tari: Bulgaria, Germania, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Romania, Slovacia, Turcia, SUA. Exercitiul a fost condus de catre generalul turc Huseyin Kivrikoglu, comandantul Fortelor Aliate Terestre din Sud-Estul Europei (Allied Land Forces Southeastern Europe - LANDSOUTHEAST), codirectori fii nd generalul de brigada Hayrettin Uzun, din partea comandamentului aliat si generalul de brigada Nicolae Corduneanu, din partea Armatei Romane. Exercitiul a avut drept scop antrenamentul in teren al participantilor privind procedurile standard de actiune in operatiuni de mentinere a pacii la nivelul unui batalion multinational. Aceasta unitate, comandata de un ofiter roman - locotenent-colonelul Ion Palsoiu, a fost compusa din

patru companii, fiecare avand cate trei plutoane formate din militari apartinand exclusiv contingentelor nationale. Conform scenariului aplicatiei, pe o insula fictiva din Marea Neagra au avut loc dezastre naturale, urmate de conflicte armate intre fractiuni rivale, guvernul local cerand interventia unui batalion multinational pentru mentinerea pacii. Rotindu-se la fiecare din cele patru standuri de lucru, militarii natiunilor participante s-au putut antrena si au cunoscut armamentul individual specific fiecarei tari, problemele ce pot aparea pe timpul escortarii convoaielor cu ajutoare umanitare care sunt asaltate de civili sau cu o cazia misiunilor de patrulare si observare, precum si modul de evacuare a ranitilor in situatii de urgente medicale (MEDEVAC), ca urmare a prezentei campurilor de mine antitanc si antipersonal. COOPERATIVE PARTNER - CONSTANTA '96 Cea de-a doua aplicatie pe teritoriu romanesc a Comandamentului Fortelor Aliate din Europa de Sud, condus de amiralul american Leighton W. Smith, a avut loc la Constanta intre 21 si 27 iulie 1996. Conducatorul aplicatiei a fost comandantul Comandamentului Fortelor Navale Aliate din Europa de Sud (Allied Naval Forces Southern Europe - NAVSOUTH), amiralul italian Mario Angeli, asistat de comandantul Comandamentului Fortelor de Lovire si Sprijin din Europa de Sud (Allied Naval Striking and Support Forces Southeastern Europe - STRIKFORSOUTH) si al Flotei a VI-a americane, viceamiralul D.L. Pilling, precum si de viceamiralul comandor Gheorghe Angelescu, seful Statului Major al Marinei Militare Romane. Au participat diferite unitati navale (distrugatoare, fregate, nave de desant, dragoare, corvete), amfibii si de aviatie (avioane de patrulare maritima, transport si vana toare, elicoptere) din unsprezece state membre NATO sau partenere: Grecia, Italia, Spania, SUA, Turcia, Germania, Anglia, Olanda, Bulgaria, Romania, Ucraina. Punctul de comanda al aplicatiei a fost amplasat la bordul distrugatorului Marasesti, nava-amiral a flotei maritime militare romanesti. Scopul aplicatiei a fost perfectionarea deprinderilor participantilor si promovarea unor procedee de interoperabilitate in executarea unor operatiuni de asistenta umanitara, evacuare a necombatantilor, mentinere a pacii, precum si de supraveghere navala (embargou maritim), dragaj si convoiere. Conform scenariului aplicatiei, in trei tari vecine, Greenlandia, Bluelandia si Yellowlandia, au avut loc inundatii si cutremure puternice, iar o grupare antiguvernamentala din Greenlandia a primit din Greylandia armament, munitie si materiale destinate unor actiuni teroriste. Ca urmare, Consiliul de Securita te al ONU a desfasurat o grupare de forte combinate NATO/PfP cu scop defensiv, pentru evacuarea necombatantilor si instituirea unei blocade maritime impotriva navelor care transporta armament si munitie. In cadrul aplicatiei, o forta combinata multinationala de debarcare (navala, aeriana si terestra) a executat o operatiune de asistenta umanitara si evacuare a necombatantilor in raionul Agigea-Sud, Zona Libera, la care au luat parte 410 militari (270 din Statele Unite, 100 din Italia, 40 din Romania). COOPERATIVE KEY-BUCURESTI '96 Cel de-al treilea exercitiu multinational real NATO/PfP gazduit de Romania s-a desfasurat in perioada 14-18 octombrie 1996, in perimetrul Bazei de transport aerian "Nicolae Banciulescu" din vecinatatea Bucurestiului, fiind coordonat de comandantul-sef al Fortelor Aliate din Europa de Sud (Commander-in-Chief Allied Forces Southern Europe - CINCSOUTH), amiralul american T. Joseph Lopez si condus de comandantul Fortelor Aeriene Aliate din Sudul Europei (C ommander of Allied Air Forces Southern Europe - COMAIRSOUTH), generalul-locotenent Richard Bethurem din US Air Force. Codirectorii exercitiului au fost generalul de brigada american Thomas C. Waskow si regretatul general de flotila aeriana Ion Stan, din partea Armatei Romane. Au participat militari, avioane si elicoptere din Grecia, Italia, Turcia, SUA, Republica Ceha, Republica Moldova, Slovacia si Romania. Scopul acestei aplicatii a fost exersarea procedurilor logistice si de comunicare ale NATO in operatiuni aeriene (parasutare, alimentare si transport cargo), pe baza unui scenariu de interventie multinationala pentru acordarea de ajutor umanitar, ca raspuns la un dezastru natural. Totodata, au fost realizate si operatiuni de interventie aeriana medicala de urgenta (MEDEVAC). COOPERATIVE DETERMINATION - SIBIU '97 Spre deosebire de precedenta aplicatie terestra de la Sibiu, din 1995, cand accentul a fost pus pe procedurile de actiune in teren la nivel de batalion in cadrul unor oper atiuni de mentinere a pacii,

de data aceasta centrul de greutate a cazut pe activitatea de stat major a doua brigazi multinationale si pe controlul operational al celor 16 batalioane nationale componente, simulate prin celule de raspuns. Un alt element de noutate in planificarea si desfasurarea exercitiului l-a reprezentat actiunea integrata terestra si aeriana, cele doua brigazi fiind sprijinite in rezolvarea situatiilor tactice de un centru multinational de operatiuni aeriene combinate. Scenariul aplicatiei a imaginat un conflict armat intre doua tari vecine fictive, Henan si Gobi, pe fondul unor dezastre naturale si tulburari religioase, sociale, care au determinat Consiliul de Securitate al ONU sa decida trimiterea in zona ipoteticului conflict a unei Forte Multinationale de Sprijin a Pacii sub responsabilitatea NATO. In afara de rezolvarea situatiilor tactice pe harta si pe calculator, in programul aplicatiei a figurat si un exercitiu demostrativ real, prezentat in poligonul Daia, din vec inatatea Sibiului, de subunitati terestre de casti albastre romanesti in cooperare cu aviatia de vanatoare turca. Aplicatia desfasurata sub egida Allied Forces Southern Europe - AFSOUTH a fost condusa de generalul italian Giuseppe Ardito, comandantul Fortelor Terestre Aliate din Sudul Europei (Commander Allied Land Forces Southern Europe - COMLANDSOUTH), codirectori fiind generalul de brigada italian Massimo Dal Piaz si generalul de brigada Vasile Paul, din partea romana. Au participat peste 500 de militari din sase tari membre NATO (162 de militari provenind din Franta, Grecia, Italia, Portugalia, Turcia, Statele Unite ale Americii) si sase tari partenere (321 de militari din Fosta Republica Yugoslava a Macedoniei, Ungaria, Republica Moldova, Romania, Slovacia, Uzbekistan), reuniti in perioada 1-14 noiembrie 1997 in incinta Academiei Trupelor de Uscat "Nicolae Balcescu" din Sibiu.