8
Convergenţa reală şi convergenţa nominală în cazul României Procesul de integrare europeană impune realizarea convergenţ ei nu numai pe axa instituţion ală şi  pe axa economiei rea le, ci şi pe cea nominală, prin crearea şi consolidarea uniunii monetare şi trecerea ţărilor membre UE la moneda unică euro! "dată cu intrarea în Uniunea Europeană ca semn al realizării, în linii generale, a convergenţei instituţionale ţările obţin, în scurt timp, şi calitatea de membre ale Uniunii Economice şi #onetare $UE#%, ele bucurându&se din o'iciu de dreptul de a adopta ulterior moneda unică, pe măsura îndeplinirii criteriilor speci'ice prevăzute în (ratatu l de la #aastric)t! 1. Con ver genta nominala. Convergenţa nominală este un proces multilateral, care se de'ineşte prin armonizarea treptată, într&u n grad relativ ridicat, a instituţii lor şi politicilor naţionale ale ţărilor membre cu cele ale UE, în s'era monetară şi 'inanciară! 1.1 Fazel e converg entei nomi nale Convergenţa nominală prin integrarea monetară este un proces de durată. Acest proces se împleteşte strâns cu cel de convergenţă instituţional ă şi reală şi descrie trei faze principale: preaderarea la UE, postaderarea la UE şi euroizarea. 1.2 Faza de preaderare la UE. Această fază se referă la transformările şi construcţiile instituţionale, precum şi la mecanismele de funcţionare a sistemului monetar. Ea durează până la aderarea la UE. n faza de preaderare, ţările candidate, pe de o parte, î şi păstrează suveranitatea lor monetară, fapt care le permite să aleagă regimul ratelor de sc!im" adecvat ca ancor ă pe ntru asigu rarea sta"ili t ă ţ ii macroeconomice. #e de pe alt ă parte, în aceast ă faz ă, ţăr ile respective tre"uie să adopte ac$uis%ul comunitar, constând în asigurarea independenţei "ăncii centrale, li"eralizarea &u'urilor de capital, interdicţia (nanţării directe a guvernului de către "anca centrală, interdicţia privind accesul privilegiat al guvernului la institu ţiile (nanciare. #entru a asigura sta"ilitatea macroeconomică pri n reduc er ea in& aţi ei, ec!ili"rarea "al anţ ei de pl ăţi, păstrarea de(citului "ugetar şi a datoriei pu"lice la cote rezona"ile, în faza preaderării, ţările candidate au li"ertatea de a folosi regimurile de rate de sc!im" cele mai adecvate)e(ciente. #ractic, regimurile acoperă tot spectrul

Convergenţa Reală Şi Convergenţa Nominală În Cazul României

Embed Size (px)

Citation preview

8/17/2019 Convergenţa Reală Şi Convergenţa Nominală În Cazul României

http://slidepdf.com/reader/full/convergenta-reala-si-convergenta-nominala-in-cazul-romaniei 1/8

Convergenţa reală şi convergenţa nominală în cazulRomâniei

Procesul de integrare europeană impune realizarea convergenţei nu numai pe axa instituţională şi pe axa economiei reale, ci şi pe cea nominală, prin crearea şi consolidarea uniunii monetare şitrecerea ţărilor membre UE la moneda unică euro!

"dată cu intrarea în Uniunea Europeană ca semn al realizării, în linii generale, a convergenţeiinstituţionale ţările obţin, în scurt timp, şi calitatea de membre ale Uniunii Economice şi#onetare $UE#%, ele bucurându&se din o'iciu de dreptul de a adopta ulterior moneda unică, pemăsura îndeplinirii criteriilor speci'ice prevăzute în (ratatul de la #aastric)t!

1. Convergenta nominala.

Convergenţa nominală este un proces multilateral, care se de'ineşte prin armonizarea treptată,într&un grad relativ ridicat, a instituţiilor şi politicilor naţionale ale ţărilor membre cu cele ale UE,în s'era monetară şi 'inanciară!

1.1 Fazele convergentei nominale

Convergenţa nominală prin integrarea monetară este un proces de durată.Acest proces se împleteşte strâns cu cel de convergenţă instituţională şireală şi descrie trei faze principale: preaderarea la UE, postaderarea la UE şi

euroizarea.

1.2 Faza de preaderare la UE.

Această fază se referă la transformările şi construcţiile instituţionale, precumşi la mecanismele de funcţionare a sistemului monetar. Ea durează până laaderarea la UE. n faza de preaderare, ţările candidate, pe de o parte, îşipăstrează suveranitatea lor monetară, fapt care le permite să aleagă regimulratelor de sc!im" adecvat ca ancoră pentru asigurarea sta"ilităţiimacroeconomice. #e de pe altă parte, în această fază, ţările respectivetre"uie să adopte ac$uis%ul comunitar, constând în asigurarea independenţei"ăncii centrale, li"eralizarea &u'urilor de capital, interdicţia (nanţării directea guvernului de către "anca centrală, interdicţia privind accesul privilegiat alguvernului la instituţiile (nanciare. #entru a asigura sta"ilitateamacroeconomică prin reducerea in&aţiei, ec!ili"rarea "alanţei de plăţi,păstrarea de(citului "ugetar şi a datoriei pu"lice la cote rezona"ile, în fazapreaderării, ţările candidate au li"ertatea de a folosi regimurile de rate desc!im" cele mai adecvate)e(ciente. #ractic, regimurile acoperă tot spectrul

8/17/2019 Convergenţa Reală Şi Convergenţa Nominală În Cazul României

http://slidepdf.com/reader/full/convergenta-reala-si-convergenta-nominala-in-cazul-romaniei 2/8

de aran*amente: de la regimul rigid)(' impus de consiliul monetar până la celde &otare li"eră. n perioada premergătoare aderării  la UE +---/001  şi---/0023, ţările candidate au practicat următoarele regimuri ale ratelor desc!im":

(ara Regimul ratei de sc)imb adoptatCe)ia *lotare controlataEstonia Consiliu monetar $rata 'ixa%+etonia Cvasiconsiliu monetar $rata 'ixa cu drepturi speciale d

tragere%+ituania Consiliu monetar $rata 'ixa%Polonia anda glisanta - ./0 $incepand din 122., 'lotare libera%3lovacia *lotare controlata3lovenia *lotare controlataUngaria anda glisanta - ./0ulgaria Consiliu monetar $tinta 'ixa euro%Romania *lotare controlata

  Regimurile ratelor de schimb practicate de ţările care au aderat laUE în anii 2004 şi 2007

4doptarea di'eritelor tipuri de regimuri ale ratelor de sc)imb s&a 'ăcut 'ie în numele asigurăriistabilităţii preţurilor, indi'erent dacă între acestea există întotdeauna vreo compatibilitate, 'iedoar în numele stabilităţii ratelor de sc)imb! 5n întreaga perioadă de tranziţie $.66.1227%, ţările

au pre'erat să treacă de la mecanisme rapide la mecanisme 'lexibile, pentru a asigura dezin'laţiaşi a relua creşterea economică! 8oar acolo unde s&a mani'estat criza monetară şi unde există odesc)idere prea mare datorită dimensiunii mici a economiei naţionale $ulgaria, Estonia,+etonia, +ituania%, s&a pre'erat consiliul monetar sau rate 'ixe ale cursului de sc)imb, pentru aasigura stabilitatea monetară şi preveni atacurile speculative!

5n principiu, regimul ratelor de sc)imb ales reprezintă un determinantc)eie al stabilităţiimacroeconomice a unei ţări, care a'ectează climatul investiţional şi de a'aceri al ţării respective,'apt ce determină guvernele să 'olosească acest regim ca ancoră semni'icativă în politicaeconomică!

1.3 Faza de postaderare

4ceastă 'ază se întinde de la aderarea o'icială a ţărilor la UE şi până la intrarea lor în zona euro!Principala caracteristică a acestei 'aze constă în 'aptul că ţările vizate îşi pierd în cea mai mare parte suveranitatea lor monetară, întrucât anca Centrală Europeană preia cele mai importante prerogative ale băncilor centrale naţionale în materie de politică monetară! 5n piaţa unică bazată

8/17/2019 Convergenţa Reală Şi Convergenţa Nominală În Cazul României

http://slidepdf.com/reader/full/convergenta-reala-si-convergenta-nominala-in-cazul-romaniei 3/8

 pe circulaţia liberă a produselor, serviciilor şi 'actorilor, e'ectele 'luctuaţiilor excesive ale ratelor de sc)imb ale unei ţări membre a UE se propagă liber în întreaga economie comunitară, provocând pre9udicii şi celorlalte ţări membre! (ocmai de aceea ratele de sc)imb devin o problemă comună, ce trebuie soluţionată la nivelul UE! 5n  asemenea circumstanţe, politicilemonetare ale ţărilor nou intrate în UE devin subiectul aplicării unui nou mecanism  al ratelor de

sc)imb $ER# ::%, care are ca scop principal asigurarea stabilităţii ratelor de sc)imb şi a preţurilor, con'orm criteriului de convergenţă al (ratatului de la #aastric)t, stabilitateconsiderată ca una dintre precondiţiile intrării în zona euro! Eventualele discuţii privindavanta9ele şi dezavanta9ele di'eritelor aran9amente valutare, precum şi dorinţa de a scurtatermenul ori de a intra imediat în zona euro, practic, devin super'lue! ;oile ţări membre nu mai pot avea opţiuni proprii care să se împotrivească poziţiei o'iciale a UE, întrucât 'ie că lucrurilesunt de9a tranşate prin tratate şi convenţii, 'ie că aceste ţări nu dispun de o putere de negocieresemni'icativă în 'aţa autorităţilor comunitare pentru a putea in'luenţa deciziile acestora! Potrivitcriteriilor de la Copen)aga, noii membri ai UE sunt obligaţi să depună toate e'orturile pentru a putea să adere la UE# într&un termen cât mai scurt, însă numai în condiţiile respectării criteriilor 

stabilite! 8eci noii veniţi în UE nu se vor bucura de derogare de a intra în ER# :: şi în zonaeuro, aşa cum li s&a permis #arii ritanii şi 3uediei! România, precum şi alte ţări care au semnat(ratatul de aderare la UE, au stabilit calendarul privind intrarea în ER# :: şi integrarea în zonaeuro cu termene di'erite în 'uncţie de ritmul de pregătire al 'iecăreia în parte!

Criteriile de convergenţă nominală au o puternică motivaţie economică! 4ceastă motivaţie estelegată de asigurarea stabilităţii economice şi monetare şi de ridicarea per'ormanţelor economicela nivelul ţărilor cu cele mai bune practici, acestea din urmă 'iind luate ca repere la evaluareacriteriilor de convergenţă nominală!

:ndicatorii de convergentanominala

Criteriile de la#aastric)t

4nii Romania ulgaria Croatia Polonia U

Rata in'atiei $:4PC%

$procente, medie anuala%

7!.

.!1

122<

*eb!./

=!6

.!1

.1!2

&.!=

/!<

2!.

7!1

&2!1Ratele dobanzilor pe termenlung$procente pe an, medieanuala%

>!1

/!?

122<

*eb!./

=!=

7!.

/!7

?!1

>!2

?!<

>!.

?!.Cursul de sc)imb 'ata deeuro

$apreciere$@%Adepreciere$&% procentuala maxima pe parcursul a 1 ani%

- ./0

122<

#ar!./

@6!=A&.>!2

@1!.A&?!/

&

&

@?!/A&2!<

@1!2A&.!=

@.<!6A&<!/

@1!2A&7!7

@..

@>8e'icitul bugetuluiconsolidat$procente in P:%

3ub ?0122<

12.7

/!>

.!<

&

?!7

1!=

/!2

?!=

?!>

8/17/2019 Convergenţa Reală Şi Convergenţa Nominală În Cazul României

http://slidepdf.com/reader/full/convergenta-reala-si-convergenta-nominala-in-cazul-romaniei 4/8

8atoria publica

$procente in P:%

3ub >20122<

12.7

.?!1

?6!<

.?!?

1=!2

?>!2

<.!7

7=!.

7<!>

Romania indeplineste in prezent toate criteriile de convergenta nominala.

  Criteriu neindeplinitCriteriu indeplinit

2. Convergenta reala

Convergenţa nominală se poate atinge într&un termen mai scurt decât convergenţa reală! (otuşi,există un consens în a considera că un grad ridicat al convergenţei reale înseamnă de 'apt esenţaunei integrări avanta9oase!

Există două viziuni asupra procesului de convergenţă realăB

• Prima abordare presupune analiza convergenţei reale prin intermediul convergenţei

veniturilor convergenţei productivităţii convergenţei preţurilor relative convergenţeistructurii socioocupaţionale convergenţei standardelor educaţionale!

• 4 doua abordare presupune analogia dintre criteriile de aderare la o zonă monetarăoptimă şi criteriile de convergenţă reală! 4st'el, se consideră că un grad ridicat dedesc)idere a economiei, sincronizarea ridicată a ciclurilor de a'aceri cu cel al UE,mobilitatea crescută a 'orţei de muncă, 'lexibilitatea preţurilor şi salariilor şi gradulridicat de dezvoltare 'inanciară conduc la antrenarea unui proces rapid de catc)ing&up'aţă de ţările din modelul european!

Progresele în îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală au in'luenţat variabilele economice

reale, relaţia reciprocă 'iind, de asemenea, valabilă! :niţial, convergenţa nominală poate genera oreducere a per'ormanţelor! 4st'el, impunerea respectării criteriilor de la #aastric)t $mai ales înceea ce priveşte de'icitul bugetar şi datoria publică% poate a'ecta procesul de convergenţă aleconomiilor în care nivelul investiţiilor este redus!

2.1 Propuneri de crierii de convergenţă reală.

a) Creşterea volumului P: $pe o scară de -10 în raport cu media a trei state cu celemai bune per'ormanţe%

b)  ;ivelul şoma9ului $pe o scară de ?0 în 9urul mediei a trei state cu cele mai bune per'ormanţe%c) 3oldul balanţei de operaţiuni curente exprimat în procente din P: $în limitele a -10

din P:%d) :ndicatorul de competitivitate în raport cu Dermania $care să nu varieze mai mult de

.20 în raport cu nivelul estimat pentru momentul intrării euro pe piaţă% $en,+eonard, 122?%!

8/17/2019 Convergenţa Reală Şi Convergenţa Nominală În Cazul României

http://slidepdf.com/reader/full/convergenta-reala-si-convergenta-nominala-in-cazul-romaniei 5/8

4lţi autori $:sărescu, 1227% consideră că procesul de convergenţă reală poate 'i cuanti'icat prinurmătoarele criteriiB

a) Dradul de desc)idere al economiei $calculat ca pondere a exporturilor @ importurilorîn P:%

b) Ponderea comerţului bilateral cu ţările membre ale UE în totalul comerţului exteriorc)  ;ivelul P: Alocuitor $exprimat 'ie la cursul nominal, 'ie la paritatea puterii de

cumpărare%d) 3tructura economiei $exprimată prin ponderea valorii adăugate brute aduse de

 principalele sectoare în P:%!

Convergenţa reală devine posibilă dacă se susţine un e'ort investiţional consistent 'avorizat de orată înaltă a economisirii şi a :38 $ca pondere în P:%, creşte nivelul de cali'icare şi receptivitatela nou al 'orţei de muncă, are loc sporirea competitivităţii şi a productivităţii şi creşte coeziuneasocială!

5n România, P:Alocuitor la paritatea puterii de cumpărare 'aţă de media UE&1/ se a'lă la nivelulde ?70 în 122>! #ai redus decât cel al Ce)iei $=/0%, Poloniei $/.0%, Ungariei $>?0%, 3loveniei$<?0%, dar mai ridicat decât cel al ulgariei $??0%!

  PI pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare

!ari "ni 2##3 2##$ 2##% 2

ulgaria 2'.( 3#.& 32.1 3

Ceia &(.* (#.3 (3.3 (

Polonia $(.# $*.* $'.* %

Romania 3#.# 32.2 32.' 3

+ngaria %'.3 &#.1 &1.' &

,recia *1.1 *2.# *3.& *

-pania '(.$ '(.& '*.3 '

Portugalia (2.* (2.$ (1.2 (

Italia 1#(.* 1#%.* 1#3.& 1

+/1%0+2% 1## 1## 1## 1

 Pentru a studia impactul aderării asupra bunăstării indivizilor, considerăm că analizaconvergenţei preţurilor trebuie însoţită de analiza convergenţei veniturilor $mai ales pe bazasalariilor%!

8/17/2019 Convergenţa Reală Şi Convergenţa Nominală În Cazul României

http://slidepdf.com/reader/full/convergenta-reala-si-convergenta-nominala-in-cazul-romaniei 6/8

Fiteza de convergenţă a preţurilor din România 'aţă de media preţurilor din UE&1/ $7?0% estemult mai rapidă decât viteza de convergenţă a veniturilor $din salarii% 'aţă de media UE&1/$6,10%! 3alariul mediu brut în România este de numai 1=. euro în 122> pe când în UE&1/salariul mediu brut este de 1!<<< euro! Rezultă o putere de cumpărare scăzută! Gi un cerc viciosal sărăciei!

Convergenţa preţurilor versus convergenţa salariilor medii brute

comparaţie Romnia +/2%)

(ari

4ni

Convergenta preturilor 

122?

Convergentasalariilor 

medii brute122?

Convergenta preturilor 

1227

Convergentasalariilor medii

 brute1227

0 euro 0 0 euro 0ulgaria 71!> 121 = 7? 1.?!/ =!1Ce)ia //!/ === 1>!6 // <7.!> 1<!>Polonia /?!7 >6< 17!. /1!7 >66!1 1?!<Romania 7.!/ 17/ <!/ 7?!1 1=.!< 6!1Ungaria /6 =>? 1>!7 >.!6 <?<!1 1<!/Drecia <7!/ .6<7 ><!= </!. 1272!1 >6!/3pania <>!> 12.= >6!< <=!7 12<.!> =2!6Portugalia <=!? .?7? 7>!/ </!= .?67!/ 7=!/

:talia .21!? ?212 .27!/ .21!= ?.22!? .2/UE&./AUE1/ .22 1<<< .22 .22 16?7!/ .22

Pentru atingerea rapidă a convergenţei reale a României cu ţările UE&1/, recomandăm caRomânia să stimuleze creşterea productivităţii muncii într&un ritm mai ridicat decât apreciereacursului de sc)imb 'aţă de euro, pentru a creşte competitivitatea, exporturile şi a îmbunătăţisituaţia balanţei comerciale!

Pentru ca politica de coeziune să 'ie e'icientă ar trebui ca 'ondurile să 'ie acordate regiunilor dinapropierea centrului $sub 'ormă de cercuri concentrice, în valuri, spre exterior%! Experienţa aratăcă zonele izolate bene'iciare ale 'ondurilor structurale nu au avut decât creşteri temporare $veziregiunile #ezzogiorno, 4ndaluzia, landuri din Dermania de Est etc!%! 4st'el, trebuie re'ormatemodelele actuale privind creşterea coeziunii în modelul european! 4r trebui ca regiunile mai puţin dezvoltate să 'ie a9utate să genereze externalităţi te)nologice pozitive $să incumbe în sistem'orţe centripete puternice%! Este necesară revitalizarea stimulentelor, şi nu Hobişnuinţa

8/17/2019 Convergenţa Reală Şi Convergenţa Nominală În Cazul României

http://slidepdf.com/reader/full/convergenta-reala-si-convergenta-nominala-in-cazul-romaniei 7/8

comportamentului de cerşetorI pentru acestea!Propunem ca împărţirea 'ondurilor structurale săse 'acă după principiul Hmai multe 'onduri la mai puţine regiuniI! 

4ceste regiuni vor genera externalităţi pozitive, rezultând o capacitate mai mare de extindere acentrului şi de reducere a peri'eriei!

(rebuie aplicat un mix de măsuri pentru atragerea investiţiilor străine directe $pentru pro'esionişti nu constituie un paradox asocierea celui mai redus cost orar al 'orţei de muncădintre ţările UE membre şi candidate şi scăderea :38 cu 720 în primele patru luni ale anului122/ 'aţă de aceeaşi perioadă a anului trecut%! Dreşeala constă în lipsa viziunii asupra măsurilor adoptate, care de multe ori sunt unilaterale! Este necesară specializarea în domenii cu valoareadăugată ridicată, domenii care să 'ie interconectate $nu este indicată specializarea în 'oartemulte domenii%, ast'el încât să se mărească competitivitatea economiei româneşti!

România trebuie să reducă procentul contribuţiei la asigurările sociale ast'el încât să se stimulezecrearea de noi locuri de muncă! Pe de altă parte, se impune promovarea unei politici industrialee'icace pentru a se crea externalităţi te)nologice!

4utorităţile româneşti trebuie să stimuleze sectorul :##! Propunem simpli'icarea procedurilor de creare a unei a'aceri, conceperea unor campanii de promovare a a'acerilor de succes $camodele de întreprinzători% şi crearea mai multor incubatoare de a'aceri! 5n plus, considerămnecesară conceperea unor programe de capitalizare a întreprinderilor prin acordarea unei perioade de graţie de ? ani privind plata impozitului pe pro'itul reinvestit $începând din primulan în care 'irmele declară pro'it%!

 ;u în ultimul rând, 'undamentarea unei strategii energetice care să asigure o mai mareindependenţă a României reprezintă un alt deziderat! Reducerea puterii căutătorilor de rentă dindomeniul energetic şi crearea unei pieţe a energiei ar reprezenta primii paţi de luat în considerare!