Copilul şi sentimentul copilăriei. „Un adult în miniatură”.

“Cine nu s-ar îngrozi şi nu ar alege mai degrabă moartea, dacă i s-ar oferi posibilitatea de a alege între a muri şi a redeveni copil?”

(Fericitul Augustin)

• “Cei mici nu sunt decât strigăte, murdărie, necazuri şi anxietate.”

(E. Deschamps, Le miroir du mariage)

• “Copilăria este viaţa unui animal.” (Bossuet)

Copilul – un adult în miniatură

Istoria copilăriei – teritoriu recent luat în posesie de mentalişti

1. Ph. Ariès, L’enfant et la vie familiale sous l’Ancien Régime (1960), 2 ani mai târziu a fost tradusă în engl. – Centuries of Childhood, iar ideile lui au fost preluate de Lawrence Stone, The family, Sex and Marriage in England. 1500-1800 (1979);

2. Au apărut o serie de “istorii-răspuns” din partea medieviştilor care au contrazis ipoteza lui Ariès (ex: Shulamith Shahar, Childhood in the Middle Ages, Londra, 1989)

3. Congresul Mondial de Ştiinţe Istorice (Stuttgart, 1985) centrat pe probleme de istoria familiei;

4. Istoricii demografi s-au preocupat de aspectele natalităţii şi ale mortalităţii infantile;

(Mortalitatea neo-natală în sec. XVII-XVIII – definită ca rata mortalităţii în prima lună de viaţă – s-a situat între 150 şi 180 la mie, respectiv 1 copil mort la 5 sau 6 născuţi)

5. Apariţia monumentalei Encyclopedia of Children and Childhood. In History and Society, Londra, 2004, 3 vol.

(445 de articole, grupate pe teme; peste 400 de lucrări de specialitate identificate);

Istoria copilăriei în spaţiul românesc

• Teritoriul a fost schiţat de Al. Duţu, “Universul copilăriei în viziunea umaniştilor europeni”, în “Magazin istoric”, nr. 3/1986;

• T. Nicoară, Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală şi mentalităţi colective, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2001, pp. 129-148;

• A. Majuru, Copilăria la români. Schiţe, tablouri cu prunci, şcolari şi adolescenţi, Buc., Ed. Compania, 2006;

• “Sentimentul” copilăriei ia naştere, în viziunea lui Ph. Ariès, în sec. al XVI-lea, odată cu scăderea mortalităţii infantile;

• Edward Shorter vorbeşte despre indiferenţa faţă de copii care caracterizează elitele până în veacurile XVI-XVII şi clasele inferioare ale societăţii până în sec. XVIII-XIX.

Date importante din “istoria copilăriei”

• Sfr. sec. VII d. Hr. – întemeierea unui azil pentru copii la Milano (erau întreţinuţi până la vârsta de 7 ani);

• Sec. al XII-lea – Biserica Catolică defineşte spaţiul care adăposteşte sufletele copiilor morţi fără a fi fost botezaţi (limbus puerorum);

• Sec. XII-XIII – se dezvoltă Cultul Fecioarei cu Pruncul (Hristos-Copil devine foarte prezent în iconografie);

Date importante din “istoria copilăriei”

• Sec. XV – dezvoltarea, în Occident, a cultului Sf. Iosif (imaginea tatălui de familie ocrotitor);

• 1762 – publicarea lucrării lui Jean-Jacques Rousseau, Emil sau Despre educaţie (dezvoltarea liberă a copilului);

• 1794 – inaugurarea primei maternităţi din Paris;

Date importante din “istoria copilăriei”

• 1841 – Legea reglementează munca în uzină a copiilor (8 ore/zi pentru copiii de mai puţin de 12 ani, numai pe timpul zilei, nu şi al nopţii);

• 1924 – Prima Declaraţie a Drepturilor Copiilor (Declaraţia de la Geneva);

• 1970 – în Franţa, autoritatea asupra copiilor minori începe să fie împărţită între tată şi mamă;

Date importante din “istoria copilăriei”

• 25 iulie 1978 – s-a născut, în Anglia, primul copil (Louise Brown) rezultat în urma unei fecundări in vitro (dr. Robert Edwards);

• Iunie 1980 – primul copil rezultat în urma unei fecundări in vitro în Australia; în decembrie 1980, în America; în februarie 1982, în Franţa.