Cosmos,Iulie 2011

5/9/2018 Cosmos,Iulie 2011

1/51


2/51


3/51

EDITORIAL COSMOS

Contele Incappucciato

Acest articol se doreste afi 0continuare a seriei .Di-mensiunea sufletului" deoarece, asa cum veti vedea,.foarte multe lucruri au conexiuni nestiute lntie ele.Am intention at sa intercalez in aceasta serie prezentul

editorial, din dorinta de a liimuri anumite aspecte, iprin aceasta de a oferi riispunsuri multora careasteaptaun semnal din partea noastrii. Deoarece limp de un ande ziie noi am avut posibilitatea de a evalua cerintele -putine ce-i drept - venite din partea cititorilor, de a seinscrie in Liga Spirituala, asa cum aufost aceste cerinte,la momentul actual avem 0 imagine clara asupra a ceam avut posibilitatea sa evitiim: S f anume ce?Degringolada, Incurcdtu rile, pretentiile # alte aseme-

nea "cerinfe" din partea unora i altora deja "ina/fafi"care deja dadeau ei Iectii tuturor celor din jur: Deasemenea am evitat nepliiceri ce puteau fi cauzate deimplicarea multora in activitatea posibila a Ligii, activi-tate care i-ar ji dus cu certitudine in atentia anumitorgrupuri oculte. Dill acest punct de vedere este clar canoi nu putem apiira pe toata lumea: Dorim ca oameniicare vor sa puna umiirulla munca spiritualii a treziriisa fie ferifi de interferentele cu asemenea grupurioculte; care incearcii mai mult sau mal putin sa detiniiun control sau un monopol dacii ar putea supradirectiilor de trezire :.piritualii in tara asia. De asemeneavrem ca aceastii trezire spiritualii a romiinilor, cei caresunt capabili de asta bineinteles, sa devinii in realitateun curent de opinie care sii aibii treptat 0 tot mal mareamploare, iar acest lucru se poate realiza fiirii a-i "in-rota" oficial pe oameni intr-o Liga ce poate deveni tintaBllderbergilor intr-un moment in care nici nu ~i-a in-ceput bine activitatea.Este evident cli un curent de trezire splrituala oferacelor care.fac asta posibilitatea sa vadii fii sii inteleagii

cine, la var/ul elitelor lumii, incearca sa-l(illa in iluzianeputintelar; si tocmai din aceasta cauzii llluminatii fjtBilderbergii nu doresc cu nici un pre(sii apara in lumecurente de spirltualitate eare sa le zadamiceascii munca.Stifi ce i-au facut It;; Osho de exemplu? Dupii ce el aajuns in Statele Unite grupurile oculte ce aveau legiituriell anumite persoane din guvernul secret i-au facilitatextinderea jilialeior tn mal multe state. Astfel. Osho bene-ficia de 0 retea de temple unde se adunau credinciosii,el avdnd la dispozitie mereu cdse 0 masinii catre

destinatia unde sedeplasa: Intenti-ile sale erau catsepoate de curate#bune, insa dupaee a fost pusii fapunct reteaua detemple, a fost acuzat deinseliiciuni, extorcarefonduri si de alie activitiifi diiunii-toare societiuii americane. Ba chiar se ajunsese panllintr-acolo (neat lui Osho i-afost "fabricatii" chiar si im-plicarea in fabricarea i administrarea de droguriusoare, considerate necesare inpractica celor 'incepiuoriintr-ale spiritualitiuii: Ei, acum dragi prieteni ai nostri,ai revistei, 'intelegeti ce ar fi urmat dacii noi declaramLiga oficial ca organizatie care aduna mil de oamenipentru trezirea spirituala?Noi miziim pe faptul cii unirea oamenilor pentru 0

aceeasi idee si cauzii, libel' consimtitii i sprijiniti: de iu-birea pentru Bine IiiLumina, este adevaratul liant cares a determine 0uniune solidii pentru acelasi scop beneficnouii tuturor: Prin asta dorim s a Intelege/i cii noi nuvom abandona ideea Ligii Spirituale, insii ceeace estenecesar s a l 'a spun este urmiitorul lucru. Pentru noi caneam de abia de acam vin relele cele mad asupranoastra, yi .IIU din punct de vedere lumesc, ci totspiri-tual. $f de ce? Pentru ca nu vrem sa cediim, nu ne plo-conim in fa/a nimanul ca neam, alia cum nici un altneam nu ar trebui sa faca asa ceva infata altui neam.Mai demult scrisesem impreunii cu regretatul Ion. Tuguiun volum u z care mentionam ca asupra neamului nos-tru se VOl' abate trei mari incerciiri grele, din care ultimava fi lepiidarea de credintii, cea adeviirata, liberii, inCreator, nu cea afifjata de mujoritateai.evlaviosiior", $idin toate cele pe care Ie vedem, prin ceea ce se petreceactualmente la noi in tara, cam se apropie cu pasi mario asemenea teribilii incercare.Dar nu trebuie s a ne speriem, ci s a vedem lucrurile

clar! Este foarte necesar, poate mal necesar caniciodatii, ca s a punem umiirul cu totii la trezireaspiritualii Cll adevarat, nu doar sa consideriim ca dacaam citit 0sumii de ciirti bune de spiritualiuue si am maimerspe la intdlnlri fjis impozioane, deja ne afliim pe unnivel corespunziitor:

(continuare 'inpagina 4)

3


4/51

EDITORIALstriivechea formii de organizare, libel' consimtitii, pecare 0 aveau stramosii nostri geto-dacii, pentru alupta spiritual pentru 0aceeasi idee, pentru un acelasiideal comun; dar asta nu se poate realizafora trezireaspiritualli. Pentru cii vii place sau nu vii place, dupii20 de ani de asa zisa democratie, mare parte asocietiqii noastre este lntr-unfel bolnavii, afectatii detoate prostiiie care au fost flicute de unii !jtde altii din-ire eel care s-au aflat pe la conducerea lariL

P en tr u. c a tr ez ir ea s pi ri tu ali i siijierealii, oamenii trebuie vindecati la

nivel psihic unde existii atiiteatraume, iar acest lueru sepoate doar intr-un singufel: iubind. Iubirea Oestesingura energie care po_atecuriqa fara problem~:to,tee este u r ii t; n ep la cu t; s tr e :sant, dezechilibrat,negptiy

sau blocat dintr-o anumecausii. De aceea ati citit in

numerele anterioare ale revisteiacele informatii referitoare la Co-

durile de Transmisie Spiritualii, adusede ciitre Avatarul Zone; Romtinesti; precum si despredimensiunile sufletului uman cu par tile sale care se -pot divide in doua sau mai multe parti in funetie denivelul propriu de evolutie. De asemenea existd !j;'posibilitatea ea unelefragmente ale Sufletului Baziisa jie active intr-un segment din trecut sau din viitor,pentru cii evolutia este un proces care se desjlilioariiasemenea timpului, adiciiin spifalii,!ji din aeest motivtrebuie refdcute conexiunile sufletului. din aceastiiviala prezentii cu fragmentele din celelalte vieti alenoastre, pentru aputea.forma Unitatea $; in acest felne asiguriim adeviirata trezire spirituala.

Tot ceea ce 'intdmplii la ora actuala pe Terra inmediul exterior, are ca scop mentinerea fragmentelorde suflete in segmentele de timp si spatiu, pentru caeel care trebuie sii se trezeasca Sa nu reuseascii acestlucru. Este intentia si actiunea Illuminatilor, care stiucii eei spirituali, odata ce-si aduna fragmentele $iaduc de 1000 de or; mal multii Lumina in ei deditpona acum, ii pot anihila pe ei - acesti Illuminati,doar prin simpla intentie a iubirii, precum Iisus aspus: "lubiti-va vriijmasii si-i veti invinge". AlifelIlpUS, pentru zilele noastre, imbracati-i in LuminaTatalui Ceresc !ji ii veti anihila definitiv.Vom continua acest subiect in numerele urmiitoare,

si pana atunci meditati, cunoasteti Iii iubiti .

Caei va miirturisesc sincer, eu insumi am viizut 0multime de persoane, si unele chiar apropiate mie,care s-au ldudat ell asemenea "performante" dar caretot in vechile obiceiuri riimaseserii intepenite. $iatunci e clar ea 0 Liga si 0 Comunitate spirituald deasemenea, nu pot fi alcatuite din !ji cu astfel de oa-meni: S a ne amintim ca in realitate stramosii nostrinu aveau un registru al comertului unde sa in regis-treze 0 "conlilnitate", 0 "Uga" sau orice altcevaasemiiniitor, $; nici nu aveau nevoie de aliaeeva, ei aveau adunari fiber consimtite,in baza bunului simt !ji al respectuluifatii de semeni !ji natura si fata deZamolxe si Creator. De aceea IiiLiga Spirituala trebuie sa jie 0uniune spirituala libel' consim-i(ita a tuturor celor care simt Lafel si au ace/alii te l s i d or es c sa-lindepUneasca.Trezirea inseamna VindecareAlia c um sp un ea d em u lt Z am ob ce ,

sa nu incercati sa va vindecati ochiifiira a vindeca $1capul, nici capulfiiriia vindeca trupul, ~'inici trupul fora a vindecasufletul. Acest indemn este similar, insii spus intr-ojormii diferita, cu cel lasat de Iisus: "Giindul tau sa-Iifie totuna cu yorba, iar vorba totuna cu.fapta ta".Fiecare dintre noi are un suflet si acesta este eel careadunii intreaga experienta a vietii pe Piimdnt, chiardacd min tea este cea care proceseaza toateinformasiile. La finalul vietii pamdntesti tot sufletuleste eel care se foloseste de experienta acumulata..t afarii de acest aspect descris anterior, este nece-.sal' sa mentionez din nou faptul cii jiecare fUntaumanadispune de corpuri subtile care alcatuiesc ceeace se numeste aura, !ji fiecare dintre aeeste corpurlare legiiturii cu ciite 0 dimensiune subtila. Astfelputem sa intelegem cii sufletul nostru are conexiunicu dimensiunea ciireia li apartine, si anume ellPlanul Buddhic sau dimensiunea a 8-a, planulvibrational unde sufletele deja se individualizeaiii illprocesul lor de nastere. De aceea dacii ne gandim cafoarte multi dintre cei care vor sa adere La0gruparede tip spiritual cum ar ji 0Ligii Spiritualii sau 0Co-munitate Spiritualii asa cum afost descrlsii de Anas-tasia, trebuie sa tnteleagi: in primul riind cii toti cei

'"are s-ar aduna ill asemenea forme organizate totusiau nivele de vibratie diferite, $1din acest motiv cu cer-titudine dezechilibre in functionarea unei Ligi arapare, eel putin in teritoriu, Si apoi este necesar saevitiim situatii de genul celei pe care a piqit-o Osho.Avem datoria moralii !ji spirltuald sii ne Intoarcem fa

4


5/51


6/51

COSMOS PROMovAM RoMANIA

mai inlziua de 4 iunie, am fost i t l iVi-1tat de catre 'uri prieten, undomn eu multa carte i pri-Icepere la oarneni, la un sim-posion ou participare na.tie-nala si internationala, undes-au dezbatut subiecte Ifoarte importanee ii intere-sante cum ar fi energialibera!;lipotentialul ece-ener-getic ;;i viitoarele ferrne dedezvoltare ale societatHbazate pe aceste valori.Ftind 0zi calma ;;i insoritii,

in dirnineata acelei zile ampornit spre Facultatea deDrept din Bucuresti, undeavea IQe evenirnentul, ara,sa rna gandesc la ce aveamsa intalnesc acolo. PDietenul

lare-rni facuse invitatia imispusese fearte pe seurt diera bine daca as ITputut sapartieip la acest simpoziondeoarece erau lucruri intere-sante. Mai multe nu eurros-team in legatura cu uriasemenea evemi.ment,asa diam decis sa rna due sa vaddespre ee este yorba. 0experierrta in plus nu striea,mai ales ca acum prin acestartieol pot reda ideea princi-pala a pcperientei inters-sante pe care am avut-oacolo. $tiam uncle trebuia saajung, mali ales ea fiindnascut In capitala, eunoscaproape tot orasul cu toate

6

CornelNicula

strazile, stlfadutele;;i in sala respectivacartierele, iar leoatia fiind la diferite personalitati dinFaoultatea de Drept, pe RcnnanLia:;?i din strainatate,langa cam am trecut de mii iaJ' asta lra un sernn cade orl In viata asta, era totui, oamenii chiar daeafoarte usor de ajuns. sunt de diferite natienalitatiSimpozicm.ul respectiv llil-

Ii retigii, dinoolo de erice

cepuse la Ira 10, iar em bariers, [neep sa 'fie seriesajunsesem eu 0 ora mai Interesati de v~itorul nostrutarziu, Insa nu pierdusem i ea eivilizatie care, eel putinmare lucru, deoarece asa pana acurn, influentata dincum aveam sa constat, lumbra, si-a devorat farapartea interesanta de abia Iscrupuili 0 mare parte dindupa aceea a urmat. Era de .resursele natairale. Iar acumaltfel pentru prima data ne aflarn In fata uneicaBcl intram in incinta I provcearf si mai mari:Fac'lllitatii. de Drept, ehiar supravietuirea GU ajutoruldaea de-a hangul anilor tre- resurselor neoonventiorialecusern pe langa ea in Glepla lfi viitor.sarile mele prifl ora. Uneori $tiam din ce-rni spusesetrecusem in anumiti ani pit I prietenul meu ca i el era Inlanga aceasta facultate in dimineata aceea pe acolc, I ? imozaentele cand se dadlau I initial eautiindu-l pe eoridoa-examene de admitere [n rele de la eta] rna l-am gasit,prirnul an, i erau cateva mii I i nici in sala mentionata nude tineri pe acolo, eu pafin~ii era. De [apt el se afla undevaior, on cand era s{a.ritde ani 10t la etaj, mai intr-o parte~i studentii absolvenyi as ul- .pe un alt hol, langa 0 fereas-timului an se bucurau laolal- tra unde discuta cu cineva,ta in curtea fa~ulta~ii. Acum I fiind Intr-o PGzitie oareeurnchiar intram pentru prima de centre-jour, adica in con-data in Facultat_ea de Drept tra lumina ~i de aceea nu-lI ? i ehiar daca de obicei nu observasern. D'upa vreo 2(')am niciun fei de [email protected]:ld de minute lucrarile din salaajung intr-un lee mai deo- prineipala au luat 0 pauza,sebit, ori unde rna am fest I i de aoolo a ie~it profesorulnicicdata ~i e pentru prima Aurel NIta, care este iioara, am avut un sentiment looIilfer:entiardoctor univer.si-aparte, deoarecl rna gan- tar, dumnealui invitand 0deam la acei romani aQewa- Iseri@ d~ participanti la sim-rnti care pusesera bazele pozion sa-l urmeze laaeestei institutii de uride parterul Facultatii de Drept,anual ies eei care, mai intr-o alta sl3.'launde deja eratarziu, sunt Indfep:ta~iti sa iWregaNta0presentare in de-aplice legile in Romania, la taliu.diferite nivele.La eitajunde se derula J;lTim- [eontinuare 1ftpagina 7)cipala expunsre de lucrari se


7/51

PROMovAM ROMANIA COSMOS

Fiziokinetoterapeueul Irina Gl\eorghe, fata autoaret LuizaRoman 'ii a regretatului Cornel Roman Rotaru, va a~teapta inCabinetul din Bd. luliu MaBiunr,7, corp G, parter, Cam.2S(PoUclinicaAPACA)pentru orice problema de sanatate legatade sistemul osos, cum sunt cifoza, scolioza sau alte afeettunispeficice coloanei vertebrale. Peertru relatii ~i programar!sunat! la telefon: 0744957999 sau 0760 60 30 157

- - - - - - . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~


8/51

COSMOS UNIVERSUL SPIRITUAL

Luiza RomanulDe mulia vreme, aud pe [carte multi dintre

eei ee ma inconjoara despre Iupta lor eu eel rau.Aud ~i rtui minunez, cum oameni in toata firearenunta la tot ce au Jaunt in aeeusta viata,numai pentru a se razboi cu te miri cine. Nuputem uiia de ceam venit aici :'ji acum inaceasia lume, numai din orgoliul de apune pecineva la punct. Oameni buni am mat [acutodaia asta, ne-am mai luptat eu cei rai. I-amdistrus atunci, i-am. sters de pe faiaPamaniului $i cu ee ne-am ales? Ne-am ales cupedepse pe masura, caci am fast mat rai deditcei rai. Ce conteaza cum se numeste eel rau?Din ee rasa [ace el.parte, daca este reptilian,batraeian sau mai stiu. eu cum se numeste sauce este el de fapt? Important este sa nu nemaneureze inir-aiat incat sa iesim. din nou lalupta $i sa uiiam de tot ee am realizai pana inprezent.Marele secret, pe care doresc sa-l impartasesc

domniiior dumneauoastra, este ea eel rau nueste deranjat daca iljiqnesti, daca il louesti,

daca iii arati supremaiia, caci ei ne cunoastefoarte bine. EI stie foarte bine ce auem noi defacut aicr~:'jiaeum si doar fncearca sa ne punabeie in roate pentru a ne distrage fii pentru ane incerca orgoliul- pacaiul nostru primordial,boala noastra strtiueche. Este intr-adeuarfoarte greu pentru spirite aiat de inalie, a$acum sunt spiritele noastre ale OAMENILOR sa

8

se lase calcaie inpicioare de spiriie mid si abiatrezite la uiaiii. Prima tendinia este ca atuncicand. te suprira un purice, un tantar sau 0muscti, sa-l anihilezi, sa-! inueii minie sri semai puna cu a fiinia superioara ca tine. Dar,daca ne punem problema ea acest spirit mic,josnic este pus sa ne sicarieze, toemai pentrua ne incerca, atunci luerurile par a se schimba.Tot ceea ce se iniampla pe lumea aceasta, seiniampla cu voia lui Dumnezeu. Si daca estevoia luiDumnezeu, atunci cu ce drept sa ne opu-nem noi? Nu uitaii ca programul de incarnareeste ales de noi inca dinainie de a ne inirupa.De ce sa ne aqiuim. noi acum?Dar daca l-am.ignora pe eel rau? Oare ce ar

face el? Va spun tot eu ce ar face. Ar maiincerca odaia si poate inca odata, dupa earear pleca si ne-ar da pace. Si stiii de ce asta?Pentru ca nimic nu-l deranjeaza mai rau.decaisa-l ignori, ar fi plictisitor. $i mai fititi de ce?Pentru ea asta ar fnsemna ca OMULrespeetiva tnuata: deja ce este RABDAREA sau mai :;;tiueu poate $i SMERENIA si Tatal Cerese nu i-armai permite sa ne sicaneze.De aceea sfatui meu este sa lasaii altora

dorinia de a lupta eu cei rai. Este pacai de totceea ce s-a [aurii parui in prezent, este pacatde toata stradania acelor spirite inalie venitesa ne ajute pentru ultimele incercari, cafiind fiicele mai grele si mai Injricosatoare. pentru ceicetraiesc in sfera maieriala.Pot sd va spun un alt secret, pe care a :'jtiti

de fapt eu totii: eel rau ne poate atinqe doartrupul, nu si sufletul. A:'ja ca daca nu ii per-mitem, nu are nici 0 putere asupra noastra.Singurii care ne putem face TaU , suntem doarnoi insine, prin orgoliul nemdsurat, de care separe cd nu am scapai. Orice ne-ar face eel rau,nu ne-arputea chinui decat trupul, nu : ; ; i sufle-tul : ; ; i $titi cu totii ca durerea trupeasca nu secompara eu cea sufleteasca. Multi dintre noigdsim 0scuzd in faptul cri ne apdriim. copiii.Dar tot nu este corect. Oricui i se iniamplanumai ceea ce trebuia sa i se iniample. A$a cava rog inainie de a ua lupta cu cei rai maicuqetaii inca odata macar la cele ee vi le-amspus aici. Noi OAMENII vrem sa terminam sirulincarruirilorpe aceasta planeta. Este 0planetafrumoasa $i burui, care tie-a. giizduit aiataamar de timp, dar pared. tot mai frumos esteACASA.

Bucure:;;ti,30.05.2011


9/51

UNIVERSUL SPIRITUAL

Discutam. iarasi despre 0poueste aiat de $tiuta, in reali-tate neinieleasa.Exista oameni. care au uocaiia

suferiniei .;;i a uaitaiului. Totul lise iniampla. numai lor, ei sunt ceimai incercaii, ei sunt eei maiexpuei, ei sunt cei mai bolnaui,etc.Gradul de .suportabilitate la

duritaiile uieii: este diferii. de laom la om. Suni oameni [cartestoici. La.munca $i la dureri flzice,dar foarte sensibili vsufleteste.Sunt : ; ; i oameni foarte sensibilipe interior, dar foarte puiemici. 9ide actiune pe exterior. Existafiinie pentru care uiata este 0"afacete" proastii. $i oameni careiaa lucrurile a$a cum uin, cu.inieleqere sau eu inielepciune.Existxi oameni dispicsi sa fnvetetot timpul $i oameni care cred ca$tiu tot.Cine-si pune tot timpul inire-

barea "oare de ce am: trecut prin.a.sta, ce am avut de fnuatat $i eeam reu.sit sa inuat?" Toii luamoiaia ca pe 0afacere personala,dirt care iesim. fnuingatori .sautninnsi, Sigur este 0 chestiunepersonald,dar nu 0 ajacere.Teate cariile de ezoierism. tefnvatd ca boola este consecituaurior atitudini, a unor deficieniede comportameni, al unui sistemde credinie stramb. Tu te chinuisd indrepii ce se poaie indreptape aceste teme, dar rezuliaielenu apar. $i asta fiindca iniele-gem eronat sensul cuuaniului"treclit". Pot fi consecinieie unuitrecut apropiat, dar de ceie maimulte ori este uorba de trecutultare indepartat, din alie uieti fncare ai perpetua.t 0 paradiqmaqresita.Daca un copil vine cu un ficat

bolnau, un pancreas eu proble-me sau eu orice alta boola, dacapariniii nu au nici 0 cunostiiniaspirituala, ce va gti e1 sd faca

pentru. a-si fndrepta siiuatiacriiicd in. care S8 zbate? Nimicpariniii, nimic el..Merg [a medic,il trateaza mai usor sau maipro-fund, lucrurile se "aranjeazd" pecorpul fizic, dar ranim pe cele-lalte corp uri, peniru cd nu seumbia la ccicza, ei numai laefeci. Asta inseomna cd estecondamnat la aqravarea stariide sandtate din start. $i dacaeste un am burt $1 [$1 ptistreazabunaiatea sufleteascd, el con-tribuie la utndecarea lui pe toateplanurile.Dardaca.habar nu are pand lao oarstc: matura despre asta,abia cand. constientizeaea in-cepe Sa echilibreze plata karmi-cd. Parui atunci el ramane inuaicareala si iqnorania lui, farO.sa inieieaqa nimic din ce i seiniampla. Si dacd pana pe la 20de ani ii se permite orice, sa. uezicum platesti toate prostiuieledupa aceasta varstd!$i ruenumai pe cele adunaie in

uiaia asta, dar $i cele din uietiletrecute dupa 7 ciciuri de cate 7ani! $i daca nu primesti astamdcar cu acceptare, sd uezi Ct; teincarci priri "sfania iqnorania"eu alie belele grave. Tot ce qan-dim oliora, noua ni. se inioarce,tot ce simtim peniru aliii, lo:feZ,tot ce trimiiem. gi tot ce dam lano! se fntoarce ca un bumeranqcare nu qreseste niciodata tinia.$i daca se spune - eu ce dam. cuaia.primim, de ce ne supdram. eiddm din gurd :;;i hulim? Ca s o .adunani alte $1 alte mizerii.Spunea Pariniele Boca: "iertandsierqi ce ierti. Ce ierti la altul,tieti se sterqe. Judecata asta tescoate de sub ju.decaia." Abiaatunci am iniele sensul profundal. iertarii; cand am Inteles de lael asta. Si tot Parirtiele Bocaspunea: "Iisus doreste de la toiicredinciosii lumii 0 liniste deadancime; Linistea crediniei InDutnnezeu. Aceasta ar da de

inieles ca Injurul unui om linistit;(din cauza radacinilor lui in eerySe face Iiniste pe Pamani".Si ptiri cate a trecut Pariniele

Boca .;d ce a luat din karma a l-tom si eate a patimii $i tot nu s-alasa: prins In mirajul neputinieisi al materialiiaiiisi nu. a trecuiniciodata de partea riiuluilDaca ZI de zi, ceas de ceae

aplici in viata ta crezul biblic"cand. nu am pacatuit, atunci amplatit", iriseamna sa-ti amintestitot tirnpul de plata, sa te bucurica ai.sanea sa scapi aid $i acum(numai aicise [ac. plaiile [carterepede) $1 eaeuiuesti Vointa luiDumriezeu, sdrbatorind! Daoafnsa gande$ti. cd 0 viata ai $1 ureis-o triiieeti usor, frumos : ; ; 1 bine,inseamna ca nu ai . tnieles ca a/venit la pedeapsd gl cd plata seface ca vrei sau cd nu urei.Si una este trdiiul eonstient in

fiecare clipa a vietii tale $1 aliaauiohipnoza impusa de persona-litate. Nu uad, nu. aud; inseamniica nu exisia. Si totuei exista $iiqnorania isi are 51 ea plata eilDaca azi arde casa vecinului, nuineeamrui: cd e foarte bine latine!Hai s o . . incepem sd schimbdm.

lurnea, schimbandu-ne pe nOI$inu invers. $1 , daca nu.putem. $-0facem cu noi, ce preteniie saavem de la. altii>!

9


10/51

. . - . . , . . - -


11/51

paqina _ .Prezenta Su(jc;.,tului,dep,ot,q,.s:iuf /J..:COrp este'vitala, :ii,pentru a putea avea echilibrul: necesar iriirecele douii: saruri, ~?igunin~:$i dportul ealoric corespunzdtor, este 'necesar a se consuma alimeniece cantin ceie q a w i saruri (consultati nurnereie .anierioare - dietele zodiilor}. .t acest [el pie lea -quuernatarde Venus si Taur,'.ber::efic_i=iide.o, bung stare-de sary,atate fiind al treilea.plaman priricare corpul respirri'$i,transpira etiminand.ceea. ce nu e necesur, ?i sisiemul digestiv - .Mercur:$i F e -cioara ben_eJJ.ci=ride.o:functi~~ar.e o p t im iJ : . ; / Z i i n L h r i r : t . q . eficient ceea ceoramane inur!12adigera.1jib , o , Z u -lui a1i!b-entar.$i fnca c~v.ars~e,impo.'itar:itI4e retinut.Medidna: mo.aer_na'adescoperii cd nl!-fn's .,[email protected]_.#i~estif-b Q luluil4lirp,ent.a.r,"[Ci.!n;oh.a~nt~s tina~d.Cal:~ e.f;luvern-atri.desemnul Fecioarec/Asadar.sa mancam.earuitos ca sri euoluam. sar-atos.~-, ,


12/51

Istoria neofidala a omenirii cuprinde foarte multenecunoscute, care nu au Jost lasaie sa iasa lalumina din motive obscure.In randurile urmatoare aueii posibiLitatea de a

cunoaste inca un episod referiior La asemeneaJragmente de istorie neoficiala, ce vine in com-

pletarea informaiiilor prezentate in articolul"Baialia pentru Antarctica".La 14 decembrie 1944 (cu szzse Zuni inainie de

terminarea razboiuiui] importantul cotidian ameri-can, "New York Times", publica penini prima oara,dupa prime le obseruaiii din lume ale "farfuriilorzburaioare", un articoi surprinzaior: "Earfuriilezburatoare sunt anne secrete. 0noua annaqermarui i-afo.cut apariiia pe frontul occi-dental. Pilotii U.S. Air Force raporteaxa co.sfere de argint surooleaza Germania; uneoriizolate, uneori informaiie, Unelepar totaltrans parente. "Ce s-a petrecut cu adeuarat dupa razboi $i de

unde ueneau aceste masinarii misterioase? In anul1936, preixizand un al doilea conflict armat mort-dial ineuitabil, Germania nazista s-a preqaiii pen-tru asta metodic. Inire alte preqatiri eraindispensabila. necesitatea de a pune la punct 0Ioqistica performania pentru razooiul maritim.Nazistii au incheiai acorduri secrete cu "aliaiiiMarelui Reich" 9i cu prieteni poteniiali fn anumitetari din America de Sud pentru a reoiializa parculnavelor d~ razboi. Aveau neuoie de 0baza secreta,salida si inatacabila pentru submarinele dinKriegsmarine.1 1 ' 1 1938, unport-auion, "Neues Schwabenland"

a tmbarcai 0expediiie caire. Antarctica $i, sosiii la

locul preuazui, situat inire paralelele de 70 si 75de grade laiiiudine Sud (la 10 grade sub cerculpolar antarctic), 0 reqiune libetti de gheata culacuri si munii; marqiniia la nord de OceanulAtlantic, germanii $t-au atribuit 600.000 de kmpatraii de tereri pe care Ie-au. botezat "NeuesSchwabenland. "

Flotile fntregi de submarine au pomit spreacest teritoriu si sute de submersibile ger-mane echipate pentru a naviga sub apa timpde mai multe saptamani, s-au fndreptatcdire oceasta "baza": unele faceau. escala siunele ramaneau acolo. Nimeni nu le-a maivazut reuenind! State le majore ale matineiAliaiilor, in . special cele ale SUA si Marii Bri-tanii au estimat, dupa ce au jacut un inuen-tar al flotei de submarine germane dupainceputul. riizooiului, dupa ce au contabilizatpierderile reale, au considerat ca sute deaparate, cele mai recente ca niuei tehnologicpentru acei ani, U-21 $i U-23, au disparui fnmod misterios ... cu echipajele lor cu tot. Ofi-cial 9i statistic, nimeni nu stie unde au

disparui aceste submarine!Este logic so. ne qandim cd aceste submarine nu

au plecat [n neant 9i ca 0parte de material sofisti-cat a fost debarcat la baza "Neues Schwaben-land ", precum $i 0parte din discurile zouraioare,planurile $i documentele tehnice permitand sa fieconstruite pentru a fipuse la ada post. La sJar9itulanului 1946, sub comanda amiraiului RichardEvelyn Byrd - eel care a descoperit 0parte dinShambala intrtind pe la deschizatura de la PolulNord, si auand un trecut de explorator ai Aniarc-ticii, a efectuat 0expediiie de caieoa Zuni catre con-tinentul alb. 0parte din nave au plecat de la bazaamericana Norfolk: din Virginia la 2 decembrie1946. Lor li s-au alaturai alie doua grupe deuniiaii in drum spre bazele din Antarctica. Tiniaera in mod clar baza de la "Neues Schwabenland".Dupa ce au instalat 0 tabarti pe 0zona cenirala

la "Little America", zonele de Est $t Vest fiindacoperite de patrule maritime $i aeriene, la 13fe-bruarie 1947 zborurile de recunoastere asupraprincipalului obiectiu au incepui, dar s-au inreqis-trat pierderi de avioane. S-a constat ca germaniidispuneau de 0 asemenea superioritate tehnolo-gica neasteptaia, inca: era imposibil sa li seJamJato. eu loqistica miliiarti cu care emu dotaii ameri-canii 9i aliatii lor in acel moment.

(va urma)


13/51

a documentuLui care se ajliiLabiblioteca din Bucuresti ceapariine unei orqanizatiicare-si are radiicinile in ore-mea inierbelica.Pe31octombrie2000, gene-ralul de corp de armataMircea Chelaru, la vremearespectiixi eef alMarelui StatMajor al Armatei, a anuniato conferinid de presa ad-hoc,seara tarziu. El a declarat,spre uluirea asisteruei, ca

structuri de tip mafiotincearca sa destabi-

,--' .. lizeze Romania si sa en-~ , 1 1 , . clauizeze sudul Olieniei..... Adica sa oonetiiuie 0Contele Incappucciato veriiabiia "Republica a Olte-niei". Generalul nu a dat alte

produca. Spionul care a"furnizai harta a murit incondiiii eel puiin. suspecte inurma accidentului auiatic deLaBalotesti.La inceputul lunii decem-

brie 1989, presedinieieRomaniei sacialiste, NicolaeCeausescu, a primit dinpartea luiIulian Vlad - fostulsef al departamentuLui secu-ritaiii Laacea vreme, un ra-port despre discuiiile de La

In urma cu aproximativ unan de zile am primii un ma-terial foarte interesant,caruia acum i-a venit soroculsa.fie publicat. De ce acum?Ascz a fast randuii de sus,mai ales ca in perioadaactuala se diecuta. foarte.,mult ideea reorqanizarii teri-toriale a Romaniei.problemacelor8reqiuni plus inco.2 cerute de conducereaUDMR-ului. Problema,deja a devenit prea pre-,santo. ei preaifnpor-tania pentru a mai .fitrecuia cu vederea. Dar uretiso. stiii in ce-si are radacina Malta dintre cele doua mariaceasta propunere de reor- super-puteri din anii '90,ganizare aparuia ca dintr-un Statele Unite si URSS. Ra-vis unit? Ciiiii in continuare. portul vorbea despre "unIn octombrie 1992 0 delega- nou echiiibni pe coniinen-tie din care fo.cea parte $i tul. european", respectiufostul ambasadoral SUA in "redefinirea sferelor deAfganistan prezenta la Bru- infiueruii". Documentul a:xelles, in fruntea unei nu- fost facut: public (insa;meroase deleqaiii NATO $i trunchiat) atunci in 1992;in campania mulior persona- $i nu insistam. asupra lui: litati politice vest europene, Ceea ce nU se stie, estei noile granite ale Europei. faptul ca alaturi de. , Una 'dintre referirile acestui infortnaiiile mai sus amin-plan de dezrdddcinare a tiie,spioniiromani cares-au.natiunilor europene uiza si ocupat de operatiuneaRomania. Astjel ceea ce se "Malia" au mai adus si 0urmarea in priuinia tarii harta. Acest document anoastre=cuprindea aceste produs pe plan intern, indirectii stabilite la Washing- timp, demisia unui sef deton: Olienia so.fie transfer- Mare Stat Major al Armatei amanunte. La caieua ore, inmatd in Tara Tiqanilor, Romane ei 0catastrofa aero- replica, a venit raspunsulArdealul sa fie dai:Unqariei, nautica: cea de la Balotesti, Ministerului de Interne, prinoparte din Basarabia sd se din 1995. Pe plan extern, tot qeneraiul Mircea Muresan,:uneasca la ceeace ar riima- ceea ce coniinea la acel mo- care a spus cd "S6 poatene din Romania. Majoritatea ment harta s-a produs intr-o uorbi de elemente de crima I-euenimenielor descrise in ciu- anumita mCi.;;urasi este pe orqanizata; qeneroie de nioe-datul. document s-au produs cale sa se producd din nou.sausunt pe cale sa se Vaprezenidm. a reproducere (coniinuare in pagina 14)


14/51

(eontinuare dinpagina 13)lul scazui de trai, de saracie. Este vorba de-spre reeuperatori, traficanii de droguri si eeiimplicaii in fenomenul prostituiiei. Daca nutinem. sub eontrolfenomenul, in. timp, e posibilsa deuirui un pericol" meniiona MirceaMuresan. A doua zi; pe 1noiembrie 2000,Mireea Chelaru 9i-a dat demisia din functiade ef al Marelui Stat Major al Armatei. De-spre ee era vorba? In 1992, asa cumspuneam eeva mai inainte, William B. Wood,geograf sef al Departamentului de Stat ameri-can (fost ambasador SUA in Afganistan),dadea publicitaiii 0haria eu noile granite alestate lor Europei, granite care ar fi trebuii:modificate in virtutea intereselor strategice dedupa caderea. blocului comunist. Adicainieleqerea de LaMalta.Pe seurt, se preeoniza ca: Scotia devineindependenia; 0parte a Irlandei de Nord seunesie cu Republica Irlanda; Bretania se des-prinde de Franta; Tara Bascilor i Cataluniase desprind de Spania; Italia se divide inzona de nord 9i zona de sud; Belqia se dividein Flandra i Wallonia; Cehoslovacia se rupein doua ( aeum e 0 realitate!); Kalininqrad. vafi 0zona autonoma in cadrui Rusiei; Kosovose alipeste Albaniei; Transilvania devineparte a Unga-riei; aetuale le~-----:==-:::;:-::' : '---::"":":::::==:;;;::==:=; I judeie Dolj,

Caras-Seoerini Timis se des-prind clar deRomania.si de-uin 0 asa zisdtara a iiqani-lor; parteauesticii a

"Dniester" in ca-drul Ucrainei.Fu b l i c a t i aj r a ric e e a"L 'evenementde Jeudi" arataharia mai susmentionata, inoctombrie 1992.Peste Romaniade sud-vestsene "Tiqani".Un asemenea document primise Ceaueescu.si despre el vorbea si generalul Chelaru.De ee este aiat de important sa ua.prezeniam. asemenea chestiuni? Pentru cd audirecta leqatura eupartea psibica, spiriiuala,reliqioasa si sociala a societaiii noastreromanesti, $i daca pla nul aeesta marsauticluit de eei iniunecaii si-ar urma cursul, eel

puiiri in prioinia Romaniei, ua afecta zestreapsihica a neamului nostru si ar lovi in credin-ta noastra ea naiiune urmasa a geto-dacilor.Cine are interesul so. destrame Romania,loeul unde au venit pentru prima data pePanuini fiinie din alie stele - aqaiharsii? Sajim vigilenti, caci veeini de-ai nostri au paiii-opentru ca nu au crezut ea asa ceua ar puteafiposibil.Inchei prima parte a acestui. material cudouii uersuri semnificatiue ale poetului VasileAleesandri: a.. Se due toate-n pribegie ...Riimiine tara pustiel Numai douii nu sedue, Nici se due, nici se usue ... "

(va urma)


15/51

AMpRENTA TIMPULUI COSMOS

Cecilia David

Pe programul national deteleviziune, La oemisiune binereolizaia, invitat de onoare afost un profesor din America,inieresat sa descalceascataina Tratatului de la Varsooiaqi a tarilor din blocul comunist.Romania, 0 tara mica, inue-cinata cu uri colas mare.cu.aqenii ai puierii ruse in toaiestructurile statale $i cu aqeniiinfiltrai:peste tot, ata: in viaia,sociala cat $i in cea politica,reuseste sa se scuture de subjugu1 inrobiior al siapanilor : ; ; ijucand "tare" trece de parteaOccideniului, fiicindu-i pe rusisa turbeze $1sd-$1 doreasca. sdcucereasca aceasta tara, s-otransforme inprooincie ruseas-cd "legal".Aveam un.fast colegnavigator, care in port LaOdessa cumparase vin deMurfatlar r'din. provincia noas-trii Romania" - i-a spus vanzactorul:Un imperiu aui: de mare, di-oizai : ; ; 1 sardci: de MareaReuoluiie, cu ce s6-$1 hra-neasca populaiia aiat: denapastuita, saracita $i info-metatd? Ce treaba aveapoporul rus cu toaia mas-carada socialismului, impusprin morti violente $i teroare?Ei emu 0 turrtui abil mane-vrata de tnai marii lumii. $i intimp ce mai marii lumii, carehotarau. nizboaiele $1foame-tea, moartea.siyialenia, traiau.confortabil, la adapost: siaveautot ce doreau, popoareleerau aruncaie in razbcaie $ifoamete crunia ..RUfJ i i au auui

perioade incare i$i man-cau propmcopii morti de[oame $i seomorau pen-tru 0 bucatade mamaliga.Teate imperi-ile mari suntgreu de hranii $i cand seajunge la apogeu se siarnescrazboaiecare ii mat rareste,dar ii $1fac sa cucereasca noitetiiorii ca prada.Cert este ca am. ascultatcatii: experii, dar mai ales peprofesorul american, care auincercat sa restabileasca ade-uarul despre acele timpuri, asacum a [ost, nu asa cum ne-afost prezentat. Cat timpCeausescu a fost "cuiul dincoasia" rusilor, a fost susiinui$i omagiatde americani: Canda aparui Gorbaciou$is-a sport"buba" comunista, Ceausescu.nu-si mai avea rostul pe rolulde aniisovietic. $i daca in pri-oinia inuaziei de la Fraga,Ceausescu. s-a opus sa iniretrupele sooietice pe teritoriulnostru $i i-a speriat pe rusi cutehnologie de ultima ora eulaser, acum americanii. nu maiaveau nevoie de unul care saIesus tina interesele. $i aiunciacesta, oazandu-se sinqur aapelat la China ($iea un mareimperiu; $i ea comunista], darinteresata sd ajute Romaniasa ramona $i sa sustina comu-nismul. Sigur cd prirnirea cal-duroasa a cuplului in China aofens at $i Rusia $iAmerica. $~fiindca tot se sparsese ideoio-

gia cotnunisia peste tot, nistemid $i mari tradatori pe nistemid $1 mari inierese, au "uun.tat" si "gazduit'lo muliime deaqenii straini $i au pus de "0reoolutie" in care trebuia sa fiemulti morti. Dar iata cd. pelanga tradatori de neam $itara au existat ~i oamenidemni $i tesponsabili care s-aufmpotrivit unor ordine nefirestisi nu. s-a ajuns la un aseme-nea masacru... reqizat: destdparui lumiilAcum revenind la Ceausescu,profesorui american a spus cain istoria lumii nu s-a pomenitca un stat sa-si plateasca da-toria exierna in catiua ani dezile. Deci Ceausescu. o.facu: cenu. a facut nimeni in isiorialumii $ i a reusit cu un stat mic,"asezai prost" geostrategic sadea 0 lectie mare stapaniiorlumii. A platii cu viaia, dar nuasta e dureros, ci faptul cd esteconsiderat un dictator $iun ne-mernic, cand in realitate el : afost uri bun conducaior : ; ; i unmare nationalist, care a trebuiisa [aca slalom prinire marilepuieri ca sii-si salveze tara deLa robie uesnica. Acum auem."democraiie" cat incape, priri(continuare in pagina 16)

15


16/51


17/51

EVOLUTfE $f CUNOA$TERE COSMOS

Contele Incappucciato ca tirnp de unrrurnar de ani si,dupa ee a iesit la pensie, a1ucrat in Orasul Loridreiintr-o pozitie destul deavansata, intr-o pozitierespectata ..Pentru cei care se uita 1a

aeest video sijiu au auzitdespre Orasul Londrei:Orasul Londrei e ca 0enclava, este 0 enclavafinanciara.in inima Londrei.Unii 11considera aproape caVaticanuL E foarte vechi, efoarte antic. E centrul s18-temului financiar, nu dearal Marii Britanii, dar proba-bil a1intregii lumi.Multi cercetatori consideraca e foarte posibil ca OrasulLondrei sa ia deciziile euprivire la sistemele finan -dare din America. Ei detincoritrolul asupra RezerveiFederale, a Bancii pentruReglementari In ternationale- 0 rriultime dintre lucrurilecare se intarnpla. Este cen-

Societatea planetarairnpartita pe natiuni nucunoaste in detalii ee arru-me se decide in birourilecelor care alcatuiesc grupu-rile Bilderberg si Illuminati,cu privire 1a un presupusmodel de control aplicatasupra ornenirii in viitor.Noi am mai pu blicat in

revista opiniile noastre per-soriale obtinute prin sursespirituale direct princhan-neling, insa pentro aconvinge unele persoanesceptice sa'u care ne-au

TI

dar a consimtit ca noi satranscriem inregistrarea, 0avern deci in forma de tran-scriere [Misiunea Anglo-Saxona: Interviu Audio cuMartorul], ?i aceasta va fipublicata in aeelasi timp cuinregistrarea video, pentruca e important sa puteti cititranscrierea in timp ce luatiin considerare ceea ce spunaid despre ea.Pe masura ce intram in

amarrurrte, veti mtelege cuexactitate de ce e importantsa primiti toate inforrnatiile:pentru a pastra totul intr-un

echilibru foartefin,Acum, acest

martor esteun englez. A' i i i t lucrat inar-mata britani-

trul nervos al lumii .finan-dare. Si e foarte fraricrna-son; e foarte vechi; e foarte.traditional.Sursa noastra a fast

prezenta Ia un nurnar de?edinte cu francmasoniderang inalt $i, cu toate camulte dintre aces tea au fastinteresante, erau de rutinadupa standardele OrasuluiLondrei - aici se discutauchestiuni financiare si asamai departe.$ i apoi, in iunie 2005, afast prezent la 0alta sedintadespre care a crezut ca va fide rutiria. Dar de fapt,aceasta era destul deneobisrruita - si a realizatca era neobisrruita din rno-meritul in care a ajunsacolo.De fapt, in interviul pe

care l-am facut cu. el, cel acarui transcriere 0 avemaici [Misiunea Anglo-Saxona: Interviu Audio cuMartorul], yeti vedea, nespune ca a avtrt senzatia cael e acolo din greseala.(continuare in pagina 18)

acuzatca la vremea aceea spu-neam bazaconii legate deguvernul secret al lumii,iata ca venim cu marturiiale altor o arneni , din altetari, care ca ~i nOI aucura-jul sa spuna Iucrurilor penume.$i asta pentru adovedi ca ceea ce am spusnoi de fiecare data estecatse poate de adevarat si esteconfirmatsi de surse credi-bile din diferite tari.Proiectul "Camelot" $i-a

propus sa rastoarne toatetabu-urile impuse de 0par-te a mass-mediei mondialeaservita celor Irrturiecati ,care cred ca-si mai pot facede cap pe Pamant ca inurrna eu 50, 100 sau 300de ani. Continuam asadarcu materialul prezentat innurnarul anterior:"Ca multi dintre martorii

nostri, si aceasta persoanaa vrut sa ramana anonirna,


18/51

COSMOS EVOLUTIE Sf CUNOASTERE-------------------------

Defapt nu ar fi trebuii sa fieacolo, nustia ce se iniampla siastfel nu a prea participat ladiscuiii. Era puiiri ca 0 muscape un perete. Asculta doar ceeace se iniampla si la inceput nicimacar nu a inieles despre cediscutau.Acum, acesti oameni erau

francmasoni. Erau francma-soni de rang inalt. Erau acoloaproximativ 25 sau 30 de per-soane, inclusiv politicieni derang inalt pe care majoritateaoamenilor din RegatuZ Unit i-arrecunoaste dupa nume. Eu nustiu. cine au fost acestia. El nui-a numit iar eu nu l-am. intre-bat. Dar a spus: ''Acestea suntnume [carte cunoscuie".Seful Poliiiei era acolo,

reprezenianii ai Bisericii,reprezenianii ai armatei - 25sau 30 de oameni.

Si in timp ce asculta discuiiiledespre aeeasta poveste ...Aceasta era 0 sedinta neofi-ciala. Nu era acolo 0 masamare cu agende de notiie, cupahare de apa, eu minute acor-date, cu ordine de zi ~i cu unpresedinie. Erau doar oameniintr-o camera care vorbeau de-spre toate aceste chestii.Despre ceeace vorbeau era

un plan care inmod limpede afost [acui cu mult timp in urmd.Si ceea ce discutau era modulde implementare al aeestuiplan. Discuiaii despre mersul

lucrurilor, daca mergeau dupa asambleazii produsele inplan sau nu. China deoarece mana de lucruCa sa va dau un exemplu, e ieftina. Si ne inirebam; oare

discutau fntre ei despre unele recentul cutremur produs ladin probiemele pe care le aveau japonezi, a cui opera de eon-cu implementarea planuiui, si traatae 0 fi fost oare? Sape masura ce va continua coniinuiun ...aeeasta mica prezeniare, oeii "Alie lucruri despre care s-arealiza care era planul. Vi-l uoi discutat au [ost, de exemplu,dezualui cam in acelasi fei 'in colapsul finaneiar oiitor, cen-care i-afost dezualuii martoru- tralizarea resurselor - tot ceea.lui nostru si in care mi l-a ce am viizut incepand sa se in-dezualuit el mie - puiin. cate tample in octombrie 2008 (sapuiin, pas cu pas. ne amintim r;a pe 15 septem-

Primul lucru pe care l-a auzit brie 2008 banca nord-este cd vorbeau despre faptul americana Lehman Brothers 1:$ica Israelul nu se prea anunta falimentul, moment alpreqaiesie sa atace Iranul declansarii crizei financiarecurtind. Aceasta era a mondiale - nota redactiei}.problema. Planificau aeest lucru ~ifdceauChiar 9i atunci, in 2005, erau referire la acesta in sedinia lorin mod aparent fngrijoraJi de din iunie 2005. Aeeasta a fost[aptul cd, ceea ce a fost planifi- deci in mod clar derularea unuicat inir-uri anumit mod crono- plan.logic nu se derula conform Martorul nostru afost destulplanului, si aceasta era 0 de $ocat cu cat auzea maiproblema pentru ei. multe si, cand a realizat euAsadar aceasta i-a atrae adeuarat ceea ce se iniampla,

ateniia foarte repede martoru- a jost. extrem de ~ocat.lui nostru, pentru ea nu a fast Unul dintre motive le pentruprezeni niciodata la 0 sedinia care fac aeum aceastafn care se discuiasera astfel de prezentare video este de alucruri. atenua louuura $i de a inter-

preta intr-o oarecare masuriitoate aces tea, pentru ca suntinformaiii socanie. Si un altlueru pe care vreau sa-l fac esteca vreau sa fncerc a facedistinciia dinire ceea ce ne-arelatat el, peniru. cd a auzittotul eu propriile urechi, fjiceeace e doar speculaiia sa, precurrisi speculaiia mea despre cumse potrivese toate acestea."Vedem deei ca au existat siexisui persoane care au fost fn-drumate de sus sa ajunga inasemenea locuri, pentru a reusisa obtina informatii aiai de vi-tale pentru saluarea. fntregiiomeniri de la 0euentuala epocade sclavagism spiritual. Nupierdeti numarul urrndtor candueti afla mult mai mulie ...

Apoi au incepui sa vorbeascadespre China, cat de puiernicaincepea sa deuuui China, atatdin punct de vedere militar, catsi financiar, in timp foarterapid, iar japonezii nu faceau.ceea ce ar fi trebuii sa [aca; sase amesteee cumva in sistemulfinaneiar chinez. Nu [aceau.acest lucru, si aceasta era 0alta problema, deoareee Chinadevenea prea puiemica, prearepede."Aid [aceta 0 scurta remarca,

$1anume faptul ca acei franc-masoni de rang inolt emuinqrijorati de faptul. cdjaporieziinu.faceau. nimic pentru a stopasau a incetini dezvoltarearapida a economiei chineze.Astiizi se stie cd toaie marilecompanii transriaiionale

18


19/51

EVOLUPE$ICUNOA$TERE COSMOS

in ultimul timp, deei scriem des pre existenia $iapariiiile mesagerilor altar cioilizaiii galactice, fieprin iniermediul OZN-urilor, fie prin inialniri degradul 3 sau 4, unele persoane scepiice ne-aucantaetat telefonic sa ne critice ca de ce scriemasemenea bcizaconii:Peniru. cei sceptici eu am a sugestie: sa-$idemanstreze lor insile cd aerul exista, conform

cerinielor eare spun ai doar ceea ce e palpabilpoatefidavedit ca existd. $ieu cista tree la subiee-tul propriu. zis al acesiui articol. Esteo ceriitudine[aptul ca. oamenii viseaza atunci cand dorm ..De[apt: visele sunt, asa cum medicina moderrui. aeercetat in ultimii ani, iconfirma ceea ee para psi-hologia a descoperit, ca visele reprezinid prelun-girea uietii noastre cotidiene pe alte planuri deexistenta, dupa ce adormim. 0parte a corpurilornoastre subtile se deplaseazd pe unele dintre pla-nurile dimensioriale superioare lumii fizice siacolo tsi continua experieruele necesare eooluiiei.Deci uedeti bine dragi prieteni visele nu sunt doorsimple vise, exceptand desigur traumele psiho-emotionale eare determina alifel de trairi in timpulsomnului. Dinir-un: asemenea considerent estenecesar sa spunem ca de multe ori, in timpulsomnului de noapte, [carte multi dinire noi suntinsotiti de ghizii lor spirituali catre planuri dimen-sionale unde Ii se reamintesc pentru ce au venitpe Pdmiini: si ce au de facui. Asemenea lucruri sepetree des deoarece densitatea maieriei in celetrei dimensiuni face dijicilii rearniniirea misiuniisau a proqramului de viata.Asifel descoperim cd, in realitate, chiar $ipe pe-rioada somnului nostru de noapte, fiirua naastradepune 0 activitate eel puiiri la fel. de inierisa casi aici incele trei dimensiuni. A fost necesaraprezentarea aceasta rezumatiua peniru. a inieleqeca mesagerii Confederatiei Galactice actioneazaziinic, dupa timpul nostru terestru, avand grija camulti oameni din diferiie tari sa-9i indeplineascximisiunile pe care Ie au fiecare in locul in care seajlJi. Fie cd este vorba chiar de mesaqeri stelariinirupaii la sol cu diferite misiuni mai mici saumai mari, fie ca este vorba de pamanieni pur $isimplu care conetieniizeara sensul lor spiritual $iajutxi la trezirea spirituala, asemenea inierueniiiau loczilnic ladiferite niuele. Uriexemplu clar esteacela al lui Hitler, si oeti inieleqe imediat de ce amales acest personaj. Se stie cd inieniiile lui eraudintre cele mai nefasie pentru fntreaga lume, pla-nurile sale de dominate mondialii ducand. la eel

de-al Doilea Riizboi Mondial. Este binecunoscutfaptul ca au existat mai multe tentative deasasinare a sa, una dintre ele consideraia chiarreusiia, desi stupefactia cotnplotistilor afost marecand I-au.vazut a doua zi bine mersi in viata, desi$tiau ca fusese asasinat in urma unei explozii.Cazul este celebm t cunascut in amanuni decaire istorici. [neo inirebarea este: oare dacdadeoaraiul Hitler ar fi fost anihilat, omenireascpond de 0asemenea teribila ameniniare, oareasiazi lumea cum ar fi . aratai? Acea tentatiuaesuatii poate fi consideratii una dintre inter-ueniiile Confederatiei Galactice in efortul de alasa aciiunea Liberului Arbitru sa se manifeste inamenire [dincolo de uarianta unei dubluri a luiHitler). Alifel spus mesagerii Confederaiiei au intervenit pentru a zdddrnici tentativa de asasi-nare. Aici vedem, eel putiri din punci de vederearnenesc, a a$a numita nedreptate. Pentru c O :naiiunile lumii deja il. considerau pe Hitler urimare pericol al libertdtilor umane pe Pamani. Cutoate acestea, ornenirea trebuia sa-i fnvete lectia,sa treaca prinir-o asemenea perioada. de dureri$i suferinie, ca Sa fnteleagd ce este Uniiaiea subo aceeasi idee pe naza Liberuiui Arbitru falosit insensul bun.lata ea exista situaiii $1 situatii, iar in prezent,

cum a fast catastrofa din Japonia de laFukushima, de exemplu, mesaqerii ConfederaiieiGalactice au interuenii pentru sciiderea rapida aniuelului de radiatii de la centrala nuclearaafeciata, las and inschimb pe japo-nezi sa decidapriri Liberul Arbi-tni modul in. care'0i rezolua proble-ma in : urma dau-nelor provocate decatre acel. cuire-mur. Vam con-tinua cu aserne-nea aspecte de ali-fei foarte intere-sante ale inter-ueruiilor Confede-raiiei Galactice,deoarece liniile vi-itorului au fostmodificaie tocmaidaioriia unor ast-feZ de initiative ...

CornelNicula

-------- _ ..._--__-----19


20/51

COSMOS DINCOLO DEAPARENTEdestinate sa blochezepotentialulde mesagerii Confederatieimuuii umane, in ideea ca oamenii Galactice pe Terra. Scopul unde-

in contextul actualelor eveni- sa nu afle vreodata adevdrulde- lor cerebra le reptiliene astfe! am-mente planetare, in care plificate au rolul de a pdtrundesloganul lui Obama era in mod subliminal in menta luI.Da, noi putem!" (Si ne oamenilor; cum a fast S f slo-irurebam. cine sunt acesti ganul propagat de catre"noi"?), sa ne uitam Obama, presedintele ameri-putin fa anumite aspecte can=.Da. noi putem!"care au deierminat criza El defapt nu serefereamondiala si succesiunea fa ideea ca americaniide evenimente ulterioare. pot iesi din criza inPlecdm de la ideea de care ii aruncase Bush,

baza di exista Con- ci la faptul di rep-fruniarea dintre cei buni Si tilienii cunosteau 0cei rai, mizafiind specia parte din planurile deHomo Sapiens atdt de interventie si salvare ainzestratd din punct de omenirii ale Confede-vedere genetic. Pe care ratiei Galactice Sf interen se duce 0 asemenea acest mod, public si di-confruntare? Pe nivelul rect dar destul de sub-mental al oamenilor; care til,au vrut sa transmitaevident are Iegaturii cu ca ei pot sa-Sf inde-[unciiile cerebra le.constiente. plineascd agenda ocultdSsau efectuat masurdtori in anii spre cine vrea sa-i controleze. chiar daca mesagerii Luminii'90 de cafre parapsihologi, si la I n s a aceastd chestiune isi are in- qjutd omenirea. Cum puteau ei sanoi In Romania si in alte tari din ceputurile in secole anterioare, cunoascd asa ceva? Este evidentlume, Si s-a constatat.faptul ca cdnd fiintele reptiliene intrupate e li au si ei la rdndul lorfrecventa. de emisie cerebrald si in corpuri umane cautau cat de a clarviizatori care pot face incur-mentala a omului este de 7,5 relua contactele cu semenii lor siuni in liniile de viitor; aces teaherti. Aceastd frecventd este din spatiu. Acestea sun/ cazurile fiind ca ni:jte p otentiale ajlate inbruiatd totusi, asa dupd cum s-a celor ce erau cunoscuti sub denu- stare Iatentd. Desigur di rep-putut dovedi in urma unor mirea generica de vrajitori rdi, tilienii continua sa influenteze $icercetdri amanuntite realizate de care invocau [ortele intunericului pe alte cat mentalul oamenilor;cdtre autori precum David Icke pentm a domina un regat sau a mai ales prin multe reclamesau Jan van Helsing, dedure anu- provoca daune mari. tiduite abil pentru a convinge min-mite dispozitiveconstruite din or- Desi existau in strdvechime, nici tea consumatorilor sa cumperedinul direct al fiintelor draco- azi nu au disparui Magii Intuneri- produse de care ar putea deveniniene ! J ' i reptiliene care si-au. dai cului care sunt in realitate.spirite dependenii. Darreptilienii incear-mana impanindu-si prada Care reptiliene in trupuri umane. Ei cii sa influenteze. qi sa invadezeeste civilizcqia umand. Ce efeete folosesc in prezent; pe /dnga subconstientul oamenilor si inau dispozitivele respective? Emisi- capacitiuile lor paranormale, si timpul orelor de odihna.piurun-ilelor sunt amplificate de relee tip aparate prin care influenteasa in zdnd in stdrile de vis ale oame-ante~a care sunifolosite si pentru continuare mentalul oamenilor: nilor; acolo unde acqtia nu autransmisiileundelor de telefonie Asemenea aparate au rolul de suficienta protectie tocmai dinmobilii si a sistemelor de tip GPs. amplificare a undelor cerebrale cauza propriilor vicii de diferiteUna dintre aceste frecvente care ale fiintelor reptiliene, 0aseme- [eluri.este amplijzcatii arefrecventa de nea modalitate jiind ofensiva Im-exact 7,5 herti, i deci este. potriva energiilorLuminii trimise

20


21/51

REALITATEA SPIRITUALA COSMOS

ConteleIncappucciatosiliciu, de la an la an acest

fenomen contribuind lamanifestarea fenomenelorclimatice pe care le vedem:tornade tnai mulie si matample, incendii deuasta-toare, cutremure de intensi-tate mai mare (aliele decatcele provocate de om),cresterea iemperaturii : ; ; ilista ar putea continua.Una dintre cele mai extra-ordinare descoperiri legatede modul in care planeta semanifesta, este cea referi-toare la faptul ca Pamsiniulare caidura nu datortia ener-giei termiceproueniia de laScare, ci dinpropria functio-nare. Altfel spus planetaemaria de 2 on mai muliacaldura dedit primeste deLaSoare. 0sd intrebaii celeqaiura are asta cu Ascen-siunea Geei? Are $i [neduna importanta! Fenome-nul acesta de emistecalorica generat de Geea,aceasta magnificd entitatefeminina, se petrece iniresuprafata sa$i limitasuperioara a atmosferei te-restre. .Straiurile atmosfe-nee se comporta asemeneaunui inuelis gazos eteric :;;iplasmatic cu rol de amplifi-care $i conseruare in ace-lasi timp a caldurii emana-te de corpul de carbon alplanetei.

Revenim dragi ciiitori cu.informaiii noi referitoare Laprocesul de Ascensionare aplanetei Geea caire dimen-siunea a 5-a. De ce estenecesar sa continudm ast-fel de prezeniari? Pentru cduri asemenea proces tine $ideeooluiia noastra ea oa-meni ai uneiciuilizaiii careseafla inir-uripunct crucialal euoluiiei sale.

Ce este dimensiunea a S-a? Am mai scris $i uom. ex-plica de fiecare data, pen-tru afi bine inieleasa aceas-ta noiiune. Planeta noasiraeste 0 entitate vie, $i totceea ce se afia pe supra-faia ei reprezinia. doarinierfaia - ueqetaiia. sifauna - care inieraciio-neaza eu enerqiile cosmice.Este de inieles faptul ca e-nerqiiie care vin din Uni-uers catre Pamarit sunt $ide tip fizic, cum suntradiatiile de mai multe[eluri, $i de tip subtil, adicaradiatii sau frecuenie ridi-cate de tnbratie energeticdsubtila.Am putea spune ca Geeaauand constiinia sa, seracordeazd treptat laCon.stiinia Uniuersola lacare candua fusese conec-iatii. Dupd 26,000 de aniGeea f$i retrezeste con-stiinia deoarece ea stie, incaliiate de entitate vie, caeste timpul pentru a primiiaraei Lumina Diuina ce

este receptata prin centrulCaii Lactee si apoi ras-pandiia in iritreaqa qalaxiela intervale regulate. Esteca si cum galaxia insd$i secomporta ca un pulsar careemiie la intervale anumitede timp un puis intens carerevigoreazd majoritateastructurilor ce compun qala-xia. Pentru ca planeta noas-trd este jormata preponde-rent din elementul carbon,

faptul cd va trece prin pro-cesul de Ascensiune deter-mind 0crestere a frecuenieisale de la 7,5 herti cat erain urtrui cu 20 de ani la ul-tima mdsurtitoare, La10-11herti cat este in prezent,pentru a ajunge la maximulsiiu de 13 herti edt poatesuporta" carcasa" sa decarbon. Practic am puteaspune ca Geea este un or-ganism capabii de propriametamorfoza, schimbandu-sistructura de la carbon la

(continuare inpagina 22)

21


22/51

COSMOS REALITATEA SPIRITUALAIn alta ordine de idei carbonul din

alcaiuirea planeiei emana aceastiitemperatura care se afIa in. crestereconstania cu ciiie 1,5 grade in. mediela 10 ani. Studiile efectuate de cairespecialisti chiar au demonstrat clarca in. uliimii 30 de ani temperaturamedie a Pamantului a crescut cu 1)5grade odata la 10 ani. On 0 aseme-nea crestere uizeaza transformareaunei parti a structurii carbonice aGeei intr-una. superioard, capabila s4preia enerqiile cos mice $i subtileinalie, si sa determine trecerea corpu-lui Geei de la structura de tip carbon la. cea de tip siliciu, fauorabila manifestariiplanetei in. cea de-a 5-a dirnensiune.Din acest punct de vedere eiliciul din[ormele vii cum sunt uietuitoarele, de la celemai simple animale parui la om, a produs. schimbari la nioelul chimismului cerebral,aslfel incai frecuenia cerebrala a omului maiales so.poaia urea spre 12-13 herti; peniru.a se alinia energiilor specifice saltului cuan-tic.De asemenea.si siliciul ajlat pretutindeni[n scoaria. Geei rezoneaza deja cunivelele superioare de energie ceexista in. dimensiunea a 5-a,fortnand. deja 0 nouii reteaa uiitorului corp al plane-tei. Una dinire principa-lelezone ale Pamaniuluicare constituie unimens rezervor de sili-ciu pur este desertulSahara, care datoriiarezonaniei sale raspan-deste in toata reteauacarbonica terestra un sem-nal energetic subtil defrecventa inaliii; ce modifiai trep-tat struciura ! ? i consistenia Geei.Din scrierile sacre $idin studiile de ultimaora efectuate de catre cerceuiiori asupramodificarilor planetei, precum. ~;i dincomunicarile mediumilor cu fiiniele deLumina din alte lumi; este cunoscut la oraactuala cd nivelul de uibraiie din a 5-a di-mensiune corespunde unei frecuente multmai ridicate a luminii, ca manifestare

22

enerqetica $i optica. Altfel spus vorbim nude 0 oiieza mai mare a luminii; ci de ampli-tudinea ei ca forma. de energie in a 5-a di-mensiune. Sau ca sri intelegeti $i maisimplu, e ca si in zilele in care lumina solaraeste suportabila pentru ochi !? i zilele in carestralucirea e mai greu de suportat de catreochi, desi e aceeasi lumina. Deci in termenisimpli vorbim de Iucsi, care reprezinixi uni-tatea de rruisurti a intensitaiii luminii caemisie.

Asadar trecerea. Geeicatre enerqiile dimensiu-nii a 5-a va adueecatre suprafaia samai muita intensi-tate luminoasa;necesara actiua-rii Corpului sau.

de Lumina. Prae-tic este acelasifenomen manife-stat de Iisus cands-a "suit la ceruri"- adica a devenit

strcluciior daioriia fap-tului ea si-a crescut in.mod coristieni uibraiia lumi-

noasa. S 1 in acest fel Geea va imbracaCorpuZde Lumina, haina sa tesuta din fireourii-arqiniii; 0magnifica pelerina care-i vaaduce 0prestaniii aparte printre celelalteplanete care au Ascensionat in dimensiuneaa 5-a,..


23/51

Stare a de sanatats al omului depirrde de nivelul 5i echil ibrut bioenergiei.Oriee boala, are partea ascunsa - radacini energoinformationale, tnscrise in biocamp (aura).InYlngerea bolii este posibila cu 0sinqura conditle - intarlrea sl echilibrarea corpului energetic.

M AR TU RU 51 IN TA MP LA RI D ES PR E TO RS ERCARE NE -AU IM PRESIO NAT 51 PE NOI

Deaproape 6 ani; in urrna unei interllenti i ch iru rg ical e, m a af fu ineVidenta CHnldi de Radio logie Cluj-Napoca. Parra sa achizitionezT or se ru l, st are a m ea d e s an at at e e ra d est u! d e g ra va . I n f le ca re zl ,dupao ra 1 5 m a a ban do nam i ntr-u n fo to liu 5 i n u rn ai e ram In stare S O l m ai f aenirnic, La irtsistentele unei bone prietene, care rni-a sxplicat ca Terser01 . 1 n um a! p ro te je az a i rn p ot ri v a r ad ia ti il o r; d ar s i e c hi li br ca za e n er ge ti c,am achizit ionat .si eu unul, In prirnele zile , sirntearn ruste fluxuri inclavicule, parca se misca ceva in aces te zone . M-"m ingrijorat un pic,in sa a m co nst ata t, ca p urtan d dispo ziti vu l, du pa o m 1 5, sta rea m ea eracu to tu l alta fata de atund cand nu-l aveam. Am devenit mut t malenergies. nu m ai am nevoie de somnu] de pranz, tonusul mutt malridicat, 0 e n er g iz ar e d e o se b it a 51 v a asigu r ca shu sa apreciez la justav al oa re f ie ca re z idin Illata mea.5 Jfv io .C . p e ns io n o ra B R ASO V

F OTOGRAF II LE K IRUANAURA INAINTE S I C U TO R S E R

De c a n d uti l izez g en era to ru lT O RS E R a m co n st at at ca s -a u d im in ua t a ta tca nurnar, cat si ca i nt en si ta te st ari le d e lncordars, oboseala si cele deneatentie, S-a imbunata tit s tarea g en erala de sanatate sl cal itateascrnnului (d esi d or m a ce la si numar sau chiar m ai mie de o re decatInatnte de a f olo si T O RE S ER -u l,m a sim t m ult m al odihnit]. Au devenitrnult mal armonioase relatii le cu eel di n jurul meu, lar eu sunt m aid ln a rr uc , m a l a te nt . m a l e fi ci en t in to t cee a ce fa c.DanA inginerlASIAm achizltionat Torser-ul la recornandarea unei prietene. Este pur 5i.sl rn plu fan tastic! E fectu l lu i se sim te din prlmete zile . De ca te o r;rnergeam in locuri aglornerate, aveam dureri g ro azn tce d e cap, chtari lJu ng ea rn u ne orl s i l a m ig re ne . A sr azi , d up a " 7 lu ni de purtat z il n ic i nbuzunar, s imtca mi-am recepatat echilibrul din tinerete, durerile de ca pa u d is pa ru t complet, su nt m u lt m ai e ne rg ka si m al r ezi st en ta 13s tr o s . .I Ir ec om a nd c o c al de ra t ut ur or li oano.S. tehniaon BUCURES T IC",.ea ce rn -a im preslo nat ee l rn ai mutt in ca de la in ceput , n u eran e ap ar at c ee a c e- rn i i m pa rt as ea d o nu t M i rc ea Radu foarte b i n e d cs pr ecalltatl leprodusuh, . i , ci f ap tu l c a atuncicand am l ua t r O RS (; R- ul to manastanga. Am perceput un camp foarte puternlc, benefic, de echiJibrare infilnta mea . Acesta a fost SI motA IU !pentru care am fest indemnat sa-lcum par. U n a lt aspect im po rtan t dupa parerea m ea este ca pan a decu ra nd,o ri d e cat e o ri pet recearn rn ai m ult de 6 o re in fata co m pu tet-ldu i, in tr- o an um tt apa rte a ochiului st an g i mi aparea 0p a ta r o si e . . se rn na t s up ra so l ic it ar ii l a nive! i nt el ec tu el . D e ce nd f ol os es c TO.fiSER-ul ca"scu t d .e pro tect ie" po t lucra si m al rn ult de 1 0 o re fara a av eareper.cursiuni la nivel ocular, Pen:ep de asernenea ~ ju to r e fe ct iv a tu n cicand folosesctelefoanele mobile.loan. P . a cto r B U C U R E ST IM am ei m ele care are in su fi cie nta re na la 5i I. il 7l ani face hemodial izadin 2 In 2 lite , i -am da t T orse ru l sa -l pearte i n m om en t el e 'm a i d if ic il e,c an d e ra f oa rt e sl ab ;t a, /)I lt ka , l ip sl ta a e energ ie . Rezultat!i. l l a .f oste xt ra or pi l':u ir d e :b un , c ae i i si r ev i ne d e f ie ca re d at a f O il rt e r "p id . l n ai l'l teIUl;fiI!Tl 'f o ar te m u lt l a c o m p !J t. er s1yorpeilm la telefonul mopi l , aCe5tellmnd cerill te le 1 3 j , iroul unde i mi d esf asu r. am a ct iv ii at ea , D up a 1 0 "1 1ore de p ro gra m w ni c i nt en s, a ju ng ea m a ca si l ooo.sit , Hpsi t d e y t ag l l d ; ;t .r5; destuf de stresat 5; irasdbH,"slirindu-mi tanclata" d in o ri ce n lm :k :.l \. Ce st es ta ri a u di sp ar ut i n t ot al it at e d e c an d p o rt Torserul z J de n . fstepr!etel


24/51

Mineralul de SHUNGIT ..remediul naturist al secoluluial XXI-lea!Chipsuri deS ,HUHGIT pentru apiDeorigine incerta -fraqment de meteoritsau material de natur'a vulcanicar

-acestmineral r~volutioneaza tratamentut naturist al unei vB/iate g.amede afectiuni:/ anernii alergii. bali aiemetabolis~J;'I!Ji boli de nutritie baHale sisteinul~i'"'lrnunltar afec\iuni de tip reumatismal .. bof ale tractuh intestinal boli a~


25/51


26/51

NOI$IGEEA

A sistd m. fa o ra a ctu ald la u n in ten s p ro ces d e g lo ba liza re,mal bine zis de eel putin westernizare, dacii nu de ameri-ca niz ar e. T otu si, c u to au i e ufo ri a n oa str a i nitia lii , m od elu lcivilizatiei occidentale se dovedeste, pe zi ce trece, tot maii na pli ca bi l r ea li td ii : s oc io -e co nomi ce a ut oh to ne . P oa te s un -tern noi mal "conntni~ti" din.fire, poate nu . ludm. chiar in se-rios regulile jocului eco nom iei d e piata, poate suntem doaravizi de produse si servicii de calitate, fara a ne gdndi cd,pentru a b eneficia d e asa ceva, trebuie sa punem si no t OSU/la tr ea bd, da r in tr-u n cad ru de functionare u man. C u toateacestea, mirajul vietii mal bune di n alte.piirti al e lumii " civi-lizate" co nti nu a sa a tr ag a, (in limp ce notiuni ca natiune,pam dnt natal se perim eaza), dar portile "raiulu i de dinco "se fn ch id pe zi c e t re ce .S i, In aceastd nebunie, in aceastd goand bezmetica dupiimai binele c a re s e de pdneazd tot mat mult, in aceastd moartelenui a natiunii odatd cu revigorarea obsesivd ana ti ona li smu lu i , apar e Anas ta si a. 0pustnicd, n um it d.d e u n it"ru soaica Anastasia" ne dii sfatur i de via/a. Ne explicii ceinsemnii Fa/ria Midi in Marea Patrie, ne cheamd la iubire,la r esp ec t r ec ip ro c s i la r esp ecta rea Naturii. S au ii cheamddoarpe rusi?Desigur carti le aufost scrise de un rus, in limba rusd.vin

din acel im ens spatiu geografic care a dat atdtea lu cru ri detoate felur ile. U nii chiar au sim tit ca ar puteafi 0flcaturabine. ticluita a serviciilor secrete ru se pentru a-si ajutapoporul s a treacd CLi bine prin aceste vremuri. (In cazulacesta n 1 1 pot decaf sa salut aeele servicii secrete.idaudovada de un patriotism donn de tot respectu l si donn deluat co. exemplu.)

Dar; cu toate cd in carti se vorbeste mai a les d es pr e r olu id acin icilo r ru si in istor ia vrem urilo r n oa str e, desp re R usiaasa cum nu prea 0mat stim noi de mult limp: in termeni debunatate. intelegere, respect; acestea, spre surprinderearusilor insist; suntfoarte bine primite de, putem spune, m -treaga fum e. L a fe! de bine prim ite de m usu lm ani, bu disti,evrei sau crestini, traduse, pe langa limbile de marecircu latie, In lim ba tu rca , cor eea na si m ulte a liele. S e pa ree e i lumea Ie recunoaste cafiind universal valabile si, asa cu ma prezis, de data a sia E dga r C ay ce, d esp re R usia , a cea stava d ev en i sp era nta Iu mii: "R ussia will b ec om e b ea co ns ojhope fat; th e world" (Ru sia va deveni sem nalu l lu minos des pe ra nt d ' pe ntr u l um e.)

Recunosc, I 1 . U stia m d esp re a cea stap rezicer e a celu i m aim ar e m ed iu m amer ican , da r stia m d esp re prezicerile (multe,multe) des pre Romania si ch iar st.; Ungaria. Eu cred capoteniialul ex istd p este to t, d oa r cii a cesta treb uie cu mv a saa ju ng a la suprafiuii , sa s e m an ife ste 1 0.n iv el d e m asa . S f aici,aceste car ti sp iritu ale u niversa l-r usesti p ot a vea u n ro t d e-

c i si v pentru mulid lume. Putem spune, cred,ca sunt universale. Reusesc s a impacena ii ona li smu l c u i n ie rna ti ona li smu l, pa rt ic u -larul cu obstescul, proprietatea privata eubundstarea de ansamblu, intemationalista.Prac ti c. r ef ac l egdt ur a f il og en et ic ii p ri n r ef ac e-re a legaturii Omului eu Pdmdntul Natal Acum, care esteacest pdmdnt natal in . aceastd degringoladd nationala, e maigreu de d ef in it, c re el. E u z ic c a este a co lo u nd e o mu l se sim teA casii. A co lo v a treb ui s a inceapd sii-si c on str ui as cd M i casa P atrie. A cel locva fi sfintit de acel om si aici, in fataM amei Natura, ar trebui s a d is pa ri i t oa te d ife re nt el e a rti fi -cial i nd us e, c ar e r le zb in a in c on ti nua re umani ta te a.C i ti nd c dr ti le , i n mu lt epasa je am.simtii ca sepoate inlocuiR usia cu R om an ia , la sca rd desig ur: A vem st n oi c ed ru l n os-tnt romdnesc, zdmbrul, da r nu avem pdduri de zdmbri._"Sau s a ne gdndim fa versurile lui Mihai Eminescu di n

Scrisoarea III"Eu? imi apiir sa,.1icia si nevoile si neamul.:S f de-aceea tot ce miscii-n lara asta, rdul, ramul,Mi-e prieten numai mie, i ar a lie dusman. este,Dusmani: vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste;Nsavem osti, darii iubirea de mosie e un zidCare nu se-nfioreaza de-a fa jaimii, Baiazidl "Doar ca eu nu cred cd siiriicia n e-o a piir am , ci b ogiu ia ,

civ ilizatia "/em nu !u i din Maramures si di n alte zonenecotropiie de romani. Poate am dat si pe-aicidrumul roiurilorde albine, odatii si-odaia ...

Contaete editura"Dian usa":

Zonele centru, vest, sud - Oradea.Tel/fax.: 0359 453130,

mobil 0743 180360 (Emil Cocian)Zonele !ltol'd,est - Tg. Neamt

(sediu administrativ). TeiJ./fax: 0233790193, mobil 0748836485(Marla Ciubotariu), 0762 861748

fCris-tian Calugaru).www.editura-dia_llusa.com.

www.anastasia-romania.com;e-mailuri comenzi:

[email protected],m,eom_offie~ditura-dianusa.eom;e-mail relatii ell eititorii:r e d a c t : i a . : : " ~ -dlanusa.com

26
http://www.editura-dia_llusa.com./mailto:[email protected],m,mailto:[email protected],m,http://www.editura-dia_llusa.com./


27/51

,J

r.~I

NOI $IGEEA

Tot aid nu pot sa nu semnalizez japtul ea, asacum exisia 0cioilizaiie a Iemnului in Maramures,exista si 0 cioiiizatie a lemnului in Secuime.Apreciata in toata lumea, probabil mai puiiri ineeea ce numesc eu "Romania ZgomotosNaiionalista". 0 Romanie tacuia ~i eficientnaiionalista, ar trebui sa fncerce mdcar sa legeomul de pamaniul natal - fie aces to. si eel 0.1unora care nu se declarti romani, ci secui $1 care,Laora actuald uorbesc un dialect.al.Iimbii maqhia-re - prin atribuirea heciaruiui de pamani. Para-lela eu cecenii din Rusia din cartiie "Anastasia"poate fi facuta, cu. toate cd secuii, desi militarosidin fire i ei, nu au devenit la [el. de cunoscuiipriri acte terorisie ca icecenii. Eu. sunt siqur cd,daca statui roman le-ar oferi condiiiile de a-sifmpdca naiionalismul cuaniinationalismul, dupaReieta Vetrelor de Familie, acestia ar deveni unii

"Salut prieteni de pretutin-deni, rna numesc Zarathustra11 doresc sa va fac cunoscutec dt ev a i nf ormat ii ce va pot a ju ta Inprocesul vostru de inaltare.Aparent pe intreg intinsul planeteinu se intdmpla mai nimic, voimergeti fa serviciu, va cresteticopiii, faceti plata, gati{i, va uitatila televizor, mai vedeti cdte unspectacol- n umai p ro pr iu l s pe cta -col al pl'opriei v ie ti n u it vedeti! Eusunt spectator si va privesc pefiecare, va jucaii extrem de binerolul de om intrupat si nu va datiseama de faptul cit totul este unjoel V-afi intrai attit de bine inrolul personajului, incdt nu il maiputeti elibera far trupul v-a devenita lia t, eu si cu corpul una sunt!Aceasta este deviza dupii caretrditi 'zi de zi si ceas de ceas!,Trupul jizic este un instrument ex-[rem de inteligent $i are 0 constiin-fa, el reprezinta obstacolul pestecare trebuie sa treceti. A v a contopicu trupul, a vii 'E:onfunda cu acestcorp ca if f cdnd sunteti vot, este dinstart 0 greseala. Dar acum a sositvremea ea acest corp fizic satrdiascii vesnic, deci nemuritor!

COSMOSdinire cei rnai loiali cetdteni, aparaiori.oi etaiuluiroman i ai Marii Patrii - Romania!In esenta percep acest spaiiu. rotruinesc extrem

de inrudii eu ce spune Anastasia. Deci ethosulromanesc, in ce este el mai bun, este in esentiicel descris de Anastasia, hai sd fl nurnim: rusescsau poate mai bine, antic-vedic. Chiar i "da"este acelasi da. Oricum, pand la.urma trebuie sane fntoarcem la radacinile noastre arhaic-uniuer-sale i sa cladim. viitorul impreurui.iAnaetasia. ainieles universalitatea mesajului, dar si legdturadintre universal si specific, dlnire indiuid,natiune si Univers. Prin cartile seriei "Cedriisunatori ai Rusiei", eo. concretizeaza de faptprouerbul "omu1 efiniesie locul", furnizeazareteta uniuersala: ruuionala, antinationala,intemaiionala.

intre timp cdlau, omoariiomul lara drept de apel,

Virgil Marcu asta din prea multa grijafata de am! I I Dacd deschi-

dem subiectul legat de educatie.deja sunteti in eclipsdl De eel Totce a fost bun in anii trecuti a lostaruncat la gunoi sub pretextul camateria apartinea vechiului regimcomunist! Acum sunteti in demo-crtuie! !!Deci, aveti nevoie de cutotul alte materii si informatii. In-ternetul, sexul, drogurile, au pusstapdnire pe tineretul vostru. Suntrare scolile si institutiilein care semai face educarea omului asa cumtrebuie. Dacd vorbim despre tim-pul vostru. tiber. .. deja mii apucardsull Gunoaie, munti de gunoaiecare sprijind nevoia voastrd dedistractie. Cdtd ilaritatelAr mai fimulte de spus, insa pe moment maopresc aici si cu sigurantd am s arevin. Va multumesc. "

Iar acestfapt se poatedoar prin inaltare. Procesul deinaltare presupune pregiitirea spiri-tuald, sufleteasca , < ; i materiala.Pentru inceput am s a va spun. cdteceva, informatii pe care sa Ieacceptati sau nu, totul depinde devoi, de cum rezonati si vibraii cuinformatia! Este bine, este optimpentru voi s a v a gdnditi de 2-3 oripdna cdnd veti lua 0 hotdrdre inacest sens. Zamolxe va spunea cuceva timp in urmd cii trebuie sarenuntati treptat fa carne. Acelasilucru flsustin ii i eu, /1U trebuie catoatii lumea sa treacii la acest as-pect. Ar fi imposibil, iar multi din-tre voi ohiar nu vor renurua nici inruptul capului la bucdtica gustoa-sa C 'b '"'ADETOATE Z lL t" LE ! A po itrebuie redusa cantitatea de alcool,un pahar de vin curat nu face riiunimanui, insd din punctul nostrude vedere ali intrecut mdsural! !easemenea trebuie reglat sistemulvostru educational, sanitar si cul-tural. L a a ceste ca pito le sta ti c ata s-trofal, celputin a:ja se vede.de lamine. Sistemul sandal' a 'devenit


28/51

COSMOSVirgil Marcu

-.-- ---_-;_.-.~-.--_-_

din Cosmos. Ce rol au acesteartefacte? Rolul aces tor artefactepe teritoriul Romdniei este acelade a piizi vibrational graniteleacestei tari si de a activa ADN-ulDivin al f iecarui locuitor al aces-lui spatiu. lntrebarea pe care 0puteti pune In continuare esteurmdtoarea: vor reusi acesteartefacte sa trezeascd mostenireaspirituald a tuturor locuitorilorRomdniei? Nu, nu vor reusi. Nu

toti oamenii

"Dragi prieteni ai planeteiPiimant, revenim de aceasta dataeu noi informatii, sperdm nOI,utile si de esentd. Vorbeam datatrecuta despre sufletele pereche,si nu numai! Acum vom vorbi,vom dezveli cdteva informatii de-spre artefactele Geto-Daciei. Totceea ce noi dezvaluim azi are unsens.tun scop, este a conditie asacralitdtii-acestui spatiu. Tre-buie sa intelegeti de fa inceput c aGeea are foarte multe parti ge-ografice care se bucurii desacralitate si energii de-osebite. Nu sunteti singuratara de pe planetd caredetine si se aflii pe unasemenea spatiu sacru.Deci, revenim la Romania sifa artefactele sale existente peacest teritoriu. Haideti mai intdisa stabilim fa un mod cat se poatede coneret, ee este acela un arte-fact? 0 sa vorbim eu cuvintelevoastre in termeni cat se poate desimpli, in asa [el incdt saintelegeti sensul real al acestuicuvdnt - Artefact.Artefactul fn viziunea noastrd a

Creatorilor; reprezintd $1 este undispozitiv care are capacitatea dea emite si receptiona vibratii in si

spatiu vor avea activate toate cele12 catene ale ADN-ului, insd noisperam cii miicar 1milion dincele 23 de milioane de romdni,vor reusi. Artefactele saere aleGeto-Daciei nu sunt niste simpledispozitive de protectie, ele suntin legiuurii unele cu altele si detina bogata bibliotecd informatio-

nald care poate [i accesatd doarde cei pregdtiti. Este vorba de ceice au a pregdtire mai speciala,pregiitire ee provine din timpuristrdvechi.Unii dintre vOl sunt acele entitdti

care au conceput si implementatin acest spatiu geografic aeestedispozitive. De aceea, primii ce sevor trezi sunteti chiar voi fonda-torii acestor arteJacte. Apoi vorurma si ceilalti, dar numai eei ees-au pregatit In existente ante-rio are, altfel corpul fizic este pusin pericol. Estedatoria noastrd saatentiondm pe cei nepregatiti (vaputeti pierde viata din corpul

I) si care nu au nici un dreptde a intra in posesia aces torinformatii, desi is i dorescl Arte-

Geto-Daciei va ajutii pevoi romdnii ca popor, sa vii trezitifa adevdrata voastrd zestrespirituald si sa atingeti pe deplinpotentialul spiritelor voastre. Neoprim pe moment atci sicontinudm data viitoare, tot peaceastd lema a artefactelor pen-tru cd mai sunt multe de spus.Atentie, nu putem divulga decafatdt cat sunteti voi de pregiititi siputeti asimila. Multumim noivoud, Creatorii semneaza. Fecurdnd, Namaste."

28


29/51

COSMOSLuiza Romanu- ,Cornel- RomanRotaru.-

C!.Prl,r iJ ;. f i j l nu au seruiciu,si!jif?i.er;:ti~....h, Doamriel Chiartoate. U.Lt.:> "C,LEE:::ste ...~~~.fn c : _ e mai.doila ore dinir-o-zi? Viata trece'pe Zanga noi, .cu mare-;sus, la ,Tatal Ceresc, . reafieqcii4fi,~~u,gr:euttJ;ti, iar la un. nj_omi!n(dqj,.:.'iie'Th:1n;a.s6/tn'trup. . -trezirii Ja:fl.e,inoare "soiul, sotia, soctul" - - a[em.. _. .. ' !t.... _ Jt_ sau mama' sau: mal stu: eu cme,'cd. ~i"se' .sjdrfiesc problemelep.fl.n~~~~~~1 ~ar;,ca nu fim'di .auem. Sunteiii ca i[r i ;~op;;aiiZa~~i'tncercamsa"0 \ . _" to. r. .ne arrp1:J.flm'Cj.eitdraqi.Realizc?Jn, c q .nu. .prea.auem. qmintiri impreuria.Ma refer la ~a-mintih.fru.-moase, placuie. Ne amintim"doar necaiurile i pe aees-

29


30/51

in curand uom:publica in paginile reoistei modalitatea de functionar.ein Bucuresti. ~i in teritoria a Ligii Spirituf!l.leRomcine! Pentru a nu pierde

tiitatea dee a citii acest lueru, vom anunta di,1ttimp in care numaral reoistei vom publica, ast/el inccit toti cei interesati sa paata beneficiade oportunitatea de a se alatura eforturilor tutwror eelor ce fao partedin Liga! - REDACTIA REVISTEI COSMOS


31/51

DINCOLO DE CUVINTE COSMOSjungla ora.sului $i avem informaiie de totfelul $i tot neizbim. de crunia. ignQranta a lumii. Imaqiruui-ua cumeste viata acestei femei, intr-un sat de iqnorarui, undeoamenii vin so. ceara aiutorul, il primesc, isi rezoluaproblema, apoi zic i ei co. toti ceilalti ca au fost 1 0 .vrajitoare.Aceasta fiinu: inzestrata ii iarta si ii fnvata muZte

lucruri si daca. cineva incearca sa-i [aca rau tsiprimeste pedeapea, fiindca are $i eo.a protectie mare.Sapo; mulge uaca, aduna fan, face pfine Lacuptor,hranete animalele $i munceste zilnic acola unde estede munca, pentru co.din as to.traiesc eo. : ; ; i mama ei.Scoliio: :;;iea:;;l fratele ei (inginer) sunt nevoiti sa-icatige traiul zilnic din bucatica de pamant pe care adetin. $i de 10.animalele din curte. Sunt [rumosi 10.su-fiet 1 buni co.painea calda pe care 'ne-au. oferito cumare drag. Am mancat ciorba acrita cu corcodue,iaurt facu: de casa $1 ni$te eartofi aurii facuti pe jar.Liniete i [rumuseie, bunaiaie si fntelepciune, asiadefineste locul $i oamenii de aici. Ei nu se due so.ceara, sa se uaiie, sa blesteme, sa se mutileze infaiacladirii guvemului. Ei tl au pe Dumnezeu. cu ei :;;isuntfericiii 0.:;;0.um suni, lucrandu-$i bucata de pamant:;;iubindu-si animalele co.pe prieteni apropiaii.Fiinia asta nu vede saracia $i

mizeria uieiii, ci iesind. dinjoculiluziei, vede [rumuseiea sidiirnicia naturii, bunatatea sisacrifieiul animalului peniru.om, vede zane $1 alte fiirue ce-leste. Trairul in tridimensional,dar percepand creatia lui Dum-nezeu din mai multe dimensiuni,traieste in bucurie $i impacare,inpace sufleteasca $1 irueleqerepentru tot ce 0 inconjoara. Esteo fiinia de lumina aparentsamca {dupo. standardelenoastre) dar de fapt de 0boqatie, 0 mQdestie si 0intelegere a TOT, de te lasa "cugura cascaia. "Ne-am recunoscut, ne-am imbriiiisat cu toata

dragostea $i tot respectul, am schimbat idei $i amajlat lucruri extraordinare, ne-am odihnit inir-un.patodihruior, ne-am spalat pe [aia eu apa "vie" dinir-ofontana aparte, am maneat din bucate olese, bune sinaturale, paine [acuta 10.cuptor, am stat pe a lavitaacoperita cu uri couortusfrumos colorat, popular : ; ; i atrebuii sa plecam, fiindca 0prietena de LaTfrgu Jiu sieo. un Om, ne astepta. Am plecat de acola ca $i CUmas fi plecat din alta lume. Inialnirea cu aceasta [iiniii.rn-a marco: $i am multumit iriiuiiiei mele ca afunctionai bine, co.de obicei.Si $titi ce rn-a impresionat parui. 10.lacrimi? Gene-

rozitatea femeii, care cu.multO.bucurie vola.sa-mi oferemie vitelul care il. astepta de 10.vacutai Stio. oare canumai daruind, dobandesii? Sigur ca $tia siasta, dar:;;i altele muli mai mari! $i uite 0.$0.am mat iniilnit. uriOM din neamul meu i q.m mai fnvatat a lectie mare!

31

Cecilia DavidCattdva, eu un an in

urmii, am primii 0scrisoare foarte interesanta, eu 0fo-tografie si mai interesanta, dar : ; ;1 a invitatie eu talc,incifrata, care mi-a trezit inieresul. Posesoarea ace luiobieci din fotografie ma ruga sa ajung acolo daca pot.Apoi m-a. sunat, am discutat cando sa ajung si cum,: ; ; i vremea a trecui, fiindca asta e roetul uremii.in Zumeaasta sunt multi oameni cumirui, dar $1 multi

oameni nebuni. Parui nu vezi tu despre ce e vorba nuitipoii face 0parere. Am plecat de Ia inialnirea cu citi-torii spre Cmiova : ; ; i de acolo spre a localitaie aeezatainire coline rnolcome. Acum totul era verde, uruluiior:;;iodihnitor. Avem 0 iard frumoasui ei plina de mistere,dar traiild superficial :;;iin virtutea inertie! nu. auemtimp so. uedem, so. simtim, sa ne bucuram de ea. Amajuns in satul respectiv :;;1 firesc am inirebai depersoanri. Cum satul era lung, cu cascle ineiraie pe[irul. vail, de-a lungul :;;oselei$i oamenii emu 1 0 . munca,cu greu am gasit pe cineva so. ne dea un indiciu.zamuritor~ $i cand. l-am. qasit. m-am crucit, [iindcaacesta sustinea ca este sotia. lui plecaia. de ani buriiin. Iialia, persoana de care intrebam noi. Fiindca eraintr-o stare moderato: de ebrietate si mirosea si aurina, am vrut sd fncheiem discutia, dar "batranulsimpatic" si-o. aminiii co.are $i a nepoata cu numelerespectiu, dar cd "aia este urajitoare". I-am replicat co.$i noi suniem: : ; ; 1 mergem sa facem "un sobor". Ne-adus 10.poarta casei si striqtind. a iesi: 0 persoanagrdbita, cu mare bucurie si emotie.o casuia veche, dar parca despririsa din pouesti. 0bucduirioani batraneasca, cu 0 camera de dormit $ialaturi un adapost cu un cotlon de [acut. mancare ipaine se "odihneau" ceva maijos de eq,{'ja.Cand eram.copil orice carte, orice spusa a cuiva, '0 . "aranjam'dupa imagini plasmuiie de mine. Si uneori realitateaera aeemaruitoare, alteori era cu totul alta. De dataasta nu mi-am imaqinat nimic $i realitatea afast 0.$0.cum afast ea. 0eurte taraneasca, eu acareturi $i curiipentru. pdsuiri, cap rite, vacuta. 0 stare de linisteprofunda :;;i0energie de pace : ; ; i linisie extraordinara.Toate aceste lucruri sunt asezaie pe 0 comoariispiriiualii energetica de vis, : ; ; 1 doamna -in. cauza estepazitorul comorii.Doamna cu 0voce blajina de copil mare, rtide jrumos:;;1iinaio. Are a infati$are de $aman si ca totem 0.$incadra-o la lup alb. Are ochi alhasrri $i un par descare ti da chiar trdsdturi de lup alb. Vorbe$te frumos$i suav $i are infor;;natiedin toate coliurile Universului.Este culia, iristruiia, fnvatata i de scoala. Iumeasca,dar mai ales de scoala celor de sus. Are a memorieuria:;;a,poate sa vada orice doreste 10.un. om, ajutCimulta lume cu sfaturi $1 alte lucruri spirituale $tiutenumai de eo., personalizate. NOI cei care tra'lm in


32/51


33/51

NOI $IVIATA COSMOSCecilia David

o aseultam pe doamna Sofia Vicpveanca fa unpost deteleviziune, eu cdtii modes tie $i naturalete vorbeq despreaspeete din viata dumneaei; Una peste 'alta, recunosteaea greutiuile si neajunsurile'au "calit-o" si a ajuns s a fiecine este.Sensibilii, demnd, naturala:vorheE, eu dezinvolturd de-

spre demnitatea oamenilor dtunci in vremuri atdt de grele$1atdt de tulburi. Scotea I n' e vi de ntd f ap tu l c a u n e ch ili br uminim te ajutii sa scoti in orice sima!ie ce e mai hun intine i sa rdmdi demn. Am ascultat n7pJacere emisiuneasi m-am giindit cii mare? doamnd cdnd va treee dincolova lasa un mare gol. Nemachiatd, senind, cu "camesa"autenticd, dar cusutd si reconditiondtd, mi-a incdntatochiul si sufletul. La iesirea din platou s~a'fntdlf1;il C _ Uurmdtorul invitat, domnu! Dumitru Rrunar:1-(.!'izibilemotionatd, l-a intrebat dacd acolo sus \l-ainuilnit peDumnezeu. Aee_stafoarte inspirat i-a zir "jyu doamna,fiindcd Dumnezeu este infiecare din no}",

Dupii emisiune am dimas cu 0bucurie fl J suflet ~aincarna!sunt oameni de omenie pe lume, u valori puternice,de nezdruncinat, dar si cu 0 mare 'amariiciune pentru"bdlciul desertiiciunilo?", care ne invqde..;za viata petoate posturile. Bogat i i care nu s ti u n i ci oda td ce efoamea,vorbesc despre foame si siirdcie. Reporteri care '1$/ fae"treaba" si merg la sa~aei acasii cu miina gO,aliisi cuperseverenia zgandiir_esc'p;in ..viaiq, i durerea; aces tara ."Fufe" dezbriicate si- "dobitoci cu bani" f$ispalii rufelemurdare in public pentru'reclamii. Popoml romdn, careafost intotdeauna cred~l # t~~e.r.~nt,n locsii "~c.oataapa,si din piatrii seacii ". sa-.J(c1f1tivemdcar: pe 0bucat ici i de.piinuint eele trebuitoare stomaculuise uitii la televizor sise lamenteaza . G i i unii au si ei nu 'au. ..Controlul este abit ticl~it si tdranul ~;..,.....~-roman (oare mal exista~!) d~ea nuare de aia si eeala'ltii, mid bine nu'mai munceste, [I injurd pe a'l;:careare si se uitii Ia televizor pe toaiecanalele, cd de, are tot felul de an-tene! Am trecut prin razboaie,deportdri, ciuma, holerd $i tot felulde maladii si greutiui ji lumea nu a ;stat in lac.A mers mai departe,.sacri- 'ficdnd tot ce au avut 'mat de pret ca.viata sd-si urmeze ursul.Aeum au pamalJ,t, dar de ce sa-l.

cultive.: tDece'sa foloseasca.plugulsi calul, siimanf;a oprita.an de ,an dinreeolta lui? Mai bine std; sau munceste cu ziua la altul sicumpdra de la supermarket tot ce vreal Acolo-unde aumai ramas biitrdni,'fncii mai exi~tii hrand. Una.ea!A-jJlec~t

fiiranii nostri, care sfinteau Iocul? Ce a rdmas din biatanoastrii tarii si din bietele noastre pamdnturi sfinte? 0lene indus ii , 0 degringoladd jalnica. Specialisti inagriculturd care f i dau piimdnturile in arendd pe nimic,biitrdni inselati de asociatii de smecheri, care nuprimesenimic de la ei fa sfdrsitul anului si cdte anomalii induse iilovese pe farani. Purtdm materiale sintetice jaln ice, intimp ce lana noastrii e luata pe nimic fa pretul. de 1,5 lei,atunci cdnd ai sansa sii 0 vinzi. Odata cu plecareabdtrdnilor satului, a plecat pared si vaira stramoseascatLumea asia mare este infierbere si mai marii lumii ne

vdra in cap prostia ca vom pieri defoame. $i asa de bineprinde asta faprosti, meat sunt mort i defoame inainte savind foamea. Cunosc 0persoana fa aproape SO de ani,tanti Lenuia, care toatd viata si-a muncit bucata ei depiim dnt si via, pentru capropria-I cons ti i nt d. nu - i pe rm i teasa le lase, in paragind. Fie cd o ajuta sau nu cineva, ea'}1ergeainainte si din cefocea dddea si altora. l$i/acealimp sa citeascd ee citeam si eu si asa a rdmas si acum.cdnd nu mat vede decdt cu uri ochi. Oamenii iistia tin.steagul demnitiuii si a normalului sus. Nu. filozofiipagubosi, nu.fufele dezbrdcate, nupoliticienii care isifacplinul si se "dau lafund", nufotbalistii care nu maifacsport, ci competitie dura pentru bani .'ji nici vietuitoriitineri ai satelor, care numai larani nu sunt!.Dar ee ne facem, fiindcii exemplele sunt putine si-n

. curiind vor dispare? Tavalim patul in continuare $1neaxiim pe programele variate, mdncdm toate cele treebuitoare din" cauciuc" si cdnd murim nu.ne mai descom-pun em,fiindcii suntem deja "cauciucati ".Atdta boald s-ainstalatin noi de cdnd nu mai.facem miscare, de cdnd numai ciilciim pe iarbii verde, de cdnd nu ne miscdmdectit

intr-un spcuiu inchis, incdtam uitat ce fericiti amfost cdnd bunicii sipdrintii nostri trdiau latara greu, dar curat sidemn. $i culmea cdtrdiau mai mult si maisiindtosi. chiar dacdtriiiau mat greu. Leneanoastrd indusd 0pldtimcu sandtateu .'j! viatanoastrd scurtd.Si in loc ca "alesii' sii

se ocupe de bazaexistentei noastre, agri-

cultura, ei se ocupd deorice .alteeva, dar de asta nul NU-i oare 0 gdselnitaacceptatd de ei, ea sii aducd acea foamete multtrdmbitatd?

33


34/51

COSMOS CAlLE SPIRITULUIPerrtru dvs. cititorii!

MEDICINA. ~I BIOREZONANTA!Incepand cu luna martie 2011 Dr. Alexandru Olga va raspunde pe pro-

bleme de sanatate in cadrul revistei COSMOS.Doamna doctor Alexandru Olga i~i desfasoara activitatea in incinta cabi-

netului medical individual de btereaonanta din Bucuresci. TrimitetiscrisorUe ~imtrebarile dvs. pe adresa redactiei san direct la adresa:

http://www.medicinabiorezonanta.blogspot.com

I1 '

IMPORTANT! Datorrta unor interferente nedorite cauzate de aspectetehnice ~iumane, emisiunea de pe postul 6TVeste suspendata temporar!
http://www.medicinabiorezonanta.blogspot.com/http://www.medicinabiorezonanta.blogspot.com/


35/51

CAlLE SPIRITULUI COSMOS

. - ! " -

Nu este singura ierarhie gi exista multe dovezi lui Dumnezeu. Fiind eei mai apropiati de prezeniacare amta ea nu exista un eonsens clar in primele lui Dumnezeu manifested; este normal ca 0partesecole in ceea ce prioeste ordinea $i ronqui aces- imenea din rolul lor sa fie dedicat slauirii Saletor inqeri. Cu toate aces tea, si in viziunea nefncetate. Si totu.si, putem sa spunem ca nucrestina, $1 in cea din" Cartea lui Enoh", Serafimii acesta este singurul rot al Serafimilor, deoarecesunt eel mai inalt ordin. Putem citi ca sub Dumnezeu nuar fi putui crea 0 clasa de [iinteChayyoth (Animalele Sfintej sunt pairu. Serafimi. pentru simpla lui.lauda etema. Misiunea lor esteDe la acesti patru Serafimi izuorasc fliuxui iar din una eu mutt mai mare $1 cu mult mai importanta,aceste [lacdri sunt facuti 72 de Galgalimi {Roti} $i nu este de datoria noastra sa 0 cercetam.care ard

Documents

Cosmos,Iulie 2011