CREŞTEREA ANIMALELORCurs 1

• IMPORTANŢA ECONOMICĂ A CREŞTERII ANIMALELOR• Producţiile animaliere:

– principale: laptele, carnea, ouăle, lână, piei, pielicele, blănuri, energie mecanică– Secundare (subproduse): sângele, oasele, intestinele, părul, glandele cu secreţie

internă • Îngrăşăminte naturale • Valorificarea unor reziduuri industriale: tărâţe, gozuri, turte, borhoturi, tăiţei de sfeclă,

şroturi, melasă etc.• Creşterea animalelor - în toate categoriile de gospodării (ferme)• Rezultatele pozitive - condiţionate de

– starea de sănătate – cunoaşterea particularităţilor biologice

• NOŢIUNEA DE SPECIE• J B. Lamark (1809) = o grupare de indivizi asemănători pe care reproducţia îi perpetuează în

aceeaşi stare (...)• Ch. Darwin = o noţiune convenţională, pentru că ceea ce numim astăzi specie, ieri era o

varietate, iar mâine va fi un gen.

CARACTERE DE SPECIECaractere care servesc la diferenţierea speciilor

– caractere morfologice; – caractere fiziologice; – Caractere etologice– caractere geografice (de repartiţie geografică)

1. Caracterele morfologice de specie • cele mai importante criterii de diferenţiere a speciilor• formă, macro- şi microstructură

1.1 Aspecte morfologice externe • forma corpului, structura şi coloritului părului şi penelor

1.2 Particularităţi anatomice (morfologia internă)• forma şi dimensiunea oaselor • particularităţi anatomice ale organelor interne şi mai ales particularităţi ale organelor

genitale (izolarea reproductivă)1.3 Particularităţi citogenetice

• numărul cromozomilor• Forma cromozomilor

2. Caracterele fiziologice de specie2.1 Particularităţile metabolice

• profil metabolic• metabolismul bazal

1

• eficienţa utilizării substanţelor nutritive 2.2 Particularităţile serologice şi biochimice

• Sinteza substanţelor nutritive - complexe chimice specifice• Evidenţierea: reacţii serologice, reacţia antigen-anticorp

2.3 Capacitatea reproductivă • este cel mai important caracter fiziologic al speciei• Indivizii ce aparţin aceleiaşi specii

– se împerechează în mod natural între ei – dau produşi ce se pot reproduce la rândul lor

Indivizii din specii diferite se pot împerechea:

• pe cale artificială;• Pe cale naturală, produşii sunt viabili, dar în totalitate sterili

Raţa x raţa leşească bibilică x păun• Pe cale naturală, produşii sunt parţial sterili (femele fertile)

– Catâr (iapă x măgar)– Taurine x yak

• Pe cale naturală, produşii sunt în totalitate fecunzi – taurine x bizon– Taurine x zebu

3. Caractere etologice de specie• particularităţi de comportament• afinitatea reproductivă a indivizilor din aceeaşi specie • respingerea faţă de indivizii altor specii• La păsări - construirea cuiburilor şi alegerea perechilor• La insecte - construirea coloniilor

4. Caractere geografice de specie• când diferenţierile morfologice şi fiziologice nu sunt concludente• Speciile sălbatice – arealuri caracteristice • Speciile domestice - procesul de aclimatizare a indivizilor transferaţi

SPECIILE DOMESTICE DE INTERES ECOMONIC • 1 200 000 specii de vieţuitoare, d.c. 850 000 aparţin clasei insectelor• Speciile de interes economic – cca 20 de specii

Regnul animal - subregnuri: • subregnul protozoare, cu o încrengătură (Protozoa) • subregnul metazoare (Metazoa), cu 12 încrengături

– zootehnia - încrengăturile Arthropoda şi Chordata Încrengătura ArthropodaClasa InsectaBombyx mori (fluturele de dud)

2

Phylosamia ricini (fluturele de ricin)Antheraea pernyi (fluturele de stejar)Apis mellifera (albina meliferă)

• Încrengătura ChordataSubîncrengătura Vertebrata, cu două clase:

• clasa Mammalia (mamifere) • clasa Aves (păsări)• Clasa Mammalia

Sus domestica(porc domestice)Bos taurus (taurine) Bos indicus (zebu)Bubalus bubalus (bivol domestic)Ovis ariesCapra hircusEquus caballusMustela lutreola M. Vison(nurca europeană) (nurca americană)Vulpes vulpes domestica (vulpea argintie)Oryctolagus cuniculus domesticus Myocastor coypus (nutria)

• Clasa AvesAnser domesticus (gâsca domestică)Cygnopsis cygnoides (gâsca domestică carunculată) Anas platyrhyncha domestica (raţa domestică)Cairinia moscata (raţa domestică cu mască)Gallus domestica (găina domestică)Meleagris domestica (curca domestică)Numida meleagris domestica (bibilica domestică)Coturnix coturnix japonica (prepeliţa domestică)

ORIGINEA ANIMALELOR DOMESTICEOriginea:

• Monofiletică• Difiletică• Polifiletică• Denumirea speciilor este dată de Codul Internaţional de Nomenclatură Zoologică

Originea cabalinelor domestice (Equus ferus caballus)

• Monofiletică• Calul sălbatic (Equus ferus) – cuaternar

subspecii: – Calul mongol (E. ferus przewalski) – Calul Tarpan (E. ferus ferus)– Calul diluvian (E. Silvaticus)

3

Calul domestic (E. ferus caballus) • cal sălbatic ≠ cal sălbăticit

Mustang Brumby(America de N) (Australia)

Calul mongol (Equus ferus Przewalski)• Subspecie sălbatică pe cale de dispariţie • Descoperit în 1879 de exploratorul rus N.M. Przewalski• Descris în 1881 de zoologul J.S. Poliakov• 66 cromozomi• Reintrodus în sălbăticie în anul 1985• în vestul Asiei Centrale (China, Mongolia) - 248 animale sălbatice libere• mongol x domestic → produşi fertili cu 65 cromozomi• → caii popoarelor migratoare

Calul tarpan (E. ferus ferus, E. Gmelini)• Subspecie sălbatică dispărută în 1909• = Cal preistoric • A trăit în Franţa, Spania; Rusia• Începând cu 1930 – a fost recreat ═> tarpanul modern (Heck)• Arab

Calul diluvian (Equus silvaticus) • = Calul de pădure• Pleistocen (10.000 ani î.Hr)• → rasele grele

Originea taurinelor• polifiletică

Bos taurus primigenius (bourul)• A trăit în Europa, Asia şi N Africii• Dispărut în 1627 (Polonia)• T 2 m; mc 1000 kg • → rasele de stepă• Bourul a fost recreat ═> rasa Heck (diferită genetic)

Bos taurus brachiceros• = coarne scurte• → unele rasele locale din Elveţia şi Austria

Bos taurus brachycephalus• = cap scurt• → rasa Pinzgau

Bos taurus frontosus• = frunte mare

4

• → rasa SimmentalBos taurus longifrons

• = faţă alungită• → Bruna alpină

Bos taurus-akeratos• fără coarne• → taurinele fără coarne

Originea ovinelor• polifiletică

Muflonul (Ovis mussimon) • trăieşte în Corsica, Sardinia, sudul Asiei Mici• → rasele de oi cu coadă scurtă (13 vertebre caudale)

Urialul (Ovis orientalis vignei)• Trăieşte în Asia Centrală• → oile fără coarne• urial x muflon → urmaşi fertili

Arkarul (Ovis vignei arkar)• „oaia de stepă“• trăieşte la răsărit de Marea Caspică• → oile cu coadă

lungă Argalul (Ovis ammon)

• Oaia de munte• Trăieşte în Asia• → oile cu coadă şi fese grase

Originea caprinelor

• Polifiletică (3 forme sălbatice)Capra aegagrus (Bezoar)

• Trăieşte în Creta, insulele greceşti, Turcia, Iran, Pakistan • → rasele de capre cu coarne plate, în formă de sabie

Capra Falconeri• trăieşte în Afganistan, Tibet, Pamir• au coarne răsucite în formă de spirală• → unele rase din Asia

Capra Prisca• Dispărută• descrisă după scheletele descoperite în zona Munţilor Carpaţi• → raselor de capre din Europa

Originea porcinelor• Polifiletică (3 forme sălbatice)

Sus scrofa-ferus (mistreţul european)• Trăieşte în toată Europa, Asia Mică şi Africa de Nord

5

• → raselor din EuropaSus vittatus (mistreţul asiatic)

• trăieşte în nordul Chinei• → rasele din Asia

Sus mediteraneus • Dispărută• → rasele de grăsime

Originea păsărilorGăini - Monofiletică - Gallus bankiwa

• Trăieşte în unele ţări asiatice (India-China)Curci – monofiletică - Meleagris galopavo

• Trăieşte în MexicRaţe – difiletică

1. Raţa sălbatică cu gâtul verde (Anas platirhincha sau boschas)

• Trăieşte în Europa, N Africii, America de Nord2. Raţa sălbatică cu mască (Cairina moschata)

– trăieşte în America de Sud Gâşte – polifiletică

• Gâsca sălbatică cenuşie (Anser anser)• Gâsca sălbatică carunculată (Cygnopsis cygnoides)• Gâsca sălbatică de Nil (Chenalopex aegyptiacus)

Gâsca sălbatică cenuşie• Trăieşte în Europa şi Asia• Gâsca sălbatică carunculată – trăieşte în Asia • Gâsca sălbatică de Nil - dispărută

Bibilica – monofiletică - Numida meleagris• Trăieşte în Africa• Originea iepurilor

Iepurele de vizuină Oryctolagus cuniculus• Nu dă hibrizi cu iepurele domestic

Albina sălbatică (Apis apis)• Originea viermilor de mătase • Viermele sălbatic de mătase Bombyx mandarina • Trăieşte în China, Coreea şi Japonia• Dă hibrizi cu specia domestică

Curs 2DOMESTICIREA SPECIILOR SĂLBATICE

• Trei etape: – captivitatea; – îmblânzirea– domesticirea propriu-zisă

• Epoca domesticirii

6

• Epoca de piatră: cabalinele, asinul, taurinele, zebul, ovine, caprine, porcine, galinacee, viermii de mătase de dud, câinele, pisica

• Grecia antică: bivolul, gâsca, albina • antichitatea romană:

– iepurele, raţa• evul mediu – crapul, carasul auriu• epoca modernă – gâsca carunculată, viermii de mătase de ricin şi stejar • Sec al XIV lea - sec al XV lea – curca• Sec al XVI lea – raţa leşească• Perioadă incertă: prepeliţa

CONSECINŢELE DOMESTICIRIIModificările morfologice: 1. Dimensiunile şi masa corporală

• Scădere iniţială• Variabilitatea foarte mare• 2. Conformaţia corporală

– Speciile pentru lapte: trenul posterior mai dezvoltat; profilul corporal trapezoidal– speciile pentru carne: profilul corporal dreptunghiular– cabaline de curse: membrele mai lungi, subţiri, rezistente

3. Scheletul • taurine şi ovine - oasele membrelor mai scurte şi mai fine• taurine – coarne mai mici sau chiar au dispărut• porcine - oasele capului s-au scurtat, profilul capului s-a modificat

4. Aparatul digestiv - lungimea s-a mărit 5. Culoarea

• Culori noi – caractere de rasă• Leucism // Albinism• Nuanţe de culoare, varietăţi, bălţăturile • Evoluţia culorilor: leucism, albinism, nuanţe de culoare, varietăţi de culoare

6. Pielea • mai fină • pliuri

7. Părul• mai subţire şi mai rar

Modificările fiziologice • Viteza de creştere• Aptitudini pentru îngrăşare• Precocitatea (maturitatea sexuală şi somatică• Capacitatea de folosire a hranei • Funcţia de reproducţie – animale poliestrice • Capacitatea productivă• Prolificitatea • Rezistenţa la îmbolnăviri ↓

Modificări comportamentale

7

• Reducerea agresivităţii• Diminuarea acuităţii organelor de simţ• Sporirea dependenţei faţă de om (alimentaţie, condiţii de întreţinere)

NOŢIUNEA DE RASĂRasa = grupare de animale domestice

– aparţinând unei specii– origine comună – formată de om – scopuri economice determinate

• izolarea reproductivă - registre genealogice

CARACTERE DE RASĂ1. Caractere morfologice2. Caractere fiziologice

Caracterele morfologice de rasă• Talia • Masa corporală • Conformaţia (aspectul general) • Pielea (structură, culoare) • Părul (structură, culoare) • Penajul păsărilor domestice

Caracterele fiziologice de rasă • Producţia - lapte, lână, carne, ouă• Precocitatea (maturitatea corporală şi sexuală)• Capacitatea de valorificare a hranei • Prolificitatea• Rezistenţa la îmbolnăviri şi la mediu

Curs 3CLASIFICAREA RASELOR

• După criterii anatomiceOvine:

– Rase cu coada lungă– Rase cu coada scurtă– Rase cu coada lată– Rase cu fesele şi coada grase

Porcine• Urechi mici• Urechi mijlocii purtate în sus• Urechi mijlocii purtate în faţă• Urechi mari purtate în sus • Urechi mari, purtate în faţă • Urechi mari, purtate în jos

8

• După dezvoltarea corporală– Rase hipometrice – Rase eumetrice– Rase hipermetricel

• După conformaţia corporală– Dolicomorfe– Brevimorfe– mezomorfe

• După tipul de producţie– Rase specializate: lapte, carne, ouă– Rase mixte– După precocitate– Rase precoce– Rase semitardive– Rase tardive

• După gradul de ameliorare: – Rase locale (primitive sau naturale).– Rase perfecţionate sau pure– Suprarase– Semirase (populaţii de tranziţie)

STRUCTURA INTERNĂ A RASEI Varietatea – particularităţi morfologice şi fiziologice

• unele varietăţi au devenit rase Subvarietatea – particularităţi fenotipice

• Rasa Ţigaie – culoarea albă, subvarietăţi: ruginie, bucălaie, Socodor• Rasa Ţurcană – subvarietatea de Brastavăţ, subvarietatea creaţă

Familia – descendenţi care provin din aceeaşi formă parentală (maternă şi paternă): Nonius, Furioso, The North StarLinia – populaţie din cadrul unei familii cu capacitatea de a transmite anumite caractere productive

• LipiţanLeghorn – hibridul Albo

• liniile paterne: masa corporală, VPO, producţie de ouă, greutatea şi calitatea ouălor, fertilitatea

• Liniile materne: masa corporală, VPO, producţie de ouă, greutatea şi calitatea ouălor, % ecloziune

În funcţie de gradul de consangvinizare: – Linii neconsangvinizate (1%)– Linii moderat consangvinizate (3%)– Linii consangvinizate (6%)

VARIABILITATEA ÎN CADRUL RASEI• caractere cantitative (masa corporală, dimensiunile corporale, producţiile) - cifre• caractere calitative (culoarea la animale, culoarea penajului, forma şi direcţia părului etc.) -

descriere

9

• Variabilitate individuală - ± variante• Variabilitate rasială – standardul rasei• Analiza varianţei – media, varianţa (s2), deviaţia standard (s) şi coeficientul de variabilitate (v

%)

Curs 4ACLIMATIZAREA RASELOR

• = adaptare fenotipică de lungă durată la factorii de stres• Principalii factorii care condiţionează aclimatizarea

– Rasa - rasele mixte – Vârsta – tineretul

• Pentru reuşita aclimatizării genetice – animale heterogene (genotipic şi fenotipic)

DEGENERAREA RASELOR• Cauzele degenerării:

– „criza de aclimatizare“– condiţiilor necorespunzătoare de hrănire la tineret– condiţiile necorespunzătoare de întreţinere la tineret– exploatarea neraţională a animalelor

• la reproducţie - animale înainte de vârsta optimă; • la reproducţie - animale cu defecte de exterior; • practicarea împerecherilor strâns înrudite şi necontrolate

– Etapele degenerării– tulburări ale funcţiei de reproducţie– scăderea producţiilor– Scăderea masei corporale, dimensiunilor– Scăderea rezistenţei la boli

• Măsuri de stopare a degenerării raselor– Cunoaşterea particularităţilor biologice a raselor– Măsuri tehnologice– Măsuri nutriţionale

CONSTITUŢIA ANIMALELOR DOMESTICE • = totalitatea însuşirilor şi caracterelor care generează rezistenţă, vitalitate, capacitatea de

reproducţie şi producţie• armonia dintre morfologie şi funcţional ← metabolism (anabolism, catabolism)

↓tipul fiziologic: respirator, digestiv, respiratoro-digestiv, digestivo-respirator

Tipul respirator

• Catabolismul• Profilul corporal....• Tipul morfologic .....• rase pentru lapte, cabaline pentru viteză, găinile din rasele uşoare, porcinele Landrace

10

Tipul digestiv• anabolism• profilul corporal ....• Tipul morfologic...• Rase pentru carne şi grăsime, cabaline de tracţiune grea

Tipurile fiziologice intermediare (respirator-digestiv şi digestivo-respirator) corespund animalelor cu producţii mixte.

Aprecierea constituţiei se face pe baza particularităţilor de – Exterior– Microstructură– Temperament (vioi, limfatic)

Tipurile constituţionale– Fină– Robustă-compactă– Robustă-afânată– Debilă– grosolană

Aprecierea animalelor după exterior şi constituţie– Metoda aprecierii libere – calificative– Metoda punctelor – max. 100

CONDIŢIA ANIMALELOR– Condiţia de reproducţie – Condiţia de antrenament – Condiţia de îngrăşare – Condiţia de extenuare

Curs 5FACTORII CARE CONDIŢIONEAZĂ PRODUCŢIILE ANIMALIERE

• Producţiile animaliere:– Lapte– Carne– Lână– Ouă– Capacitate energetică– piele

PRODUCŢIA DE LAPTE• Rasele perfecţionate şi specializate - sfârşitul secolului al XVIII-Iea• Producţiile animaliere - funcţie de

– genotip (factori endogeni) – potenţialul fenotipic (factori exogeni)

FACTORII CARE CONDIŢIONEAZĂ PRODUCŢIA DE LAPTE

11

Endogeni exogeniFACTORII ENDOGENISpecia

• cantitativ• calitativ (% grăsime)• d.p.v cantitativ

• 4000 kg• 2500 kg• 2000 kg• 1700 kg• 1500 kg• 700 kg

• d.p.v.calitativ• 7-8%• 6%• 3,5%• 3,5%

Rasa• taurine• bubaline:• ovine:• caprine:• Rasa influenţează şi calitatea laptelui (% grăsime)

Varietatea • Taurine - rasa Pinzgau varietatea bălţată cu roşu• Caprine: rasa Carpatină, varietatea de Câmpina

Individualitatea• Taurine – Friza: 2 000— 10 000 kg lapte pe lactaţie• Ovine

– cantitate - indivizi izolaţi– % grăsime - Ţigaie 3,1-9,4%

Vârsta• Curba pe lactaţie

– faza ascendentă – faza de platou - 7 săptămâni– faza descendentă

• Durata lactaţiei– Taurine 305 zile (250-320 zile). – Bubaline 210 – 297 zile– Ovine 6-10 luni – Caprine 230 – 250 zile

Atenţie! Prelungirea lactaţiei – scade producţia lapte pe întreaga viaţă productivă

• Curba lactaţiilor– Taurine lactaţiile III-IV

12

– Bubaline V-VI– Ovine lactaţia IV-V– Caprine lactaţia V

Dezvoltarea corporală • Corelaţia pozitivă • indicele lapte (Mc/lapte)

Vârsta la prima fătare • Corelată pozitiv • vârsta primei monte – funcţie de specie şi rasă (75%)

– Taurine 16-20 luni– Bubaline 30-42 luni– Ovine 12-18 luni– Caprine 10-18 luni

Conformaţia corporală • indică aptitudinea productivă principală• Examenul exteriorului şi al ugerului

Constituţia• Corelaţie productivă cu longevitatea productivă• Temperamentul - tipul de sistem nervos

Prolificitatea - ovine şi caprine• 2 produşi - ↑ 30%• 3 produşi - ↑ 65%

Starea de sănătate • atenţie deosebită pentru rasele perfecţionate • Măsuri profilactice

– filtru sanitar– Vaccinări– igiena corporală, adăposturilor, furajelor şi furajării

FACTORII EXOGENI (tehnologici, climatici)Factori tehnologiciHrănirea

• influenţează producţia de lapte (cantitativă şi % grăsime)• Raţia – corespunzătoare cantitativ şi calitativ

Adăparea • la discreţie• temperatura de 10—15°C• calităţile biologice ale apei

Sistemul de mulsDurata repausului mamar

– optimă 60 zile – Reducerea repausului mamar - scăderea producţiei de lapte

Mişcarea • 2—3 km, la pas• padoc

13

Odihna • actul rumegării - metabolizare eficientă a substanţelor nutritive

Programul activităţilor zilnice• programul zilnic - reflexe condiţionate • Contraindicată - modificarea orelor/succesiune diferitelor activităţi (furajare, mulgere, igienă,

odihnă etc.)Tunsul - ovine

• Înainte de tuns – producţia mai mică• Imediat după tuns, producţia scade cu 10%

Curs 6Factorii climatici Temperatura mediului ambiant - zona de neutralitate termică

– taurine 5—200C – ovine şi caprine 5 – 210C

- Scăderea marcantă a producţiei • Friză peste 27°C• Jersey şi Brown Swiss peste 30°C• Zebu peste 33°C

• Temperaturile scăzute – mai bine tolerate – taurine T -5°C nu influenţează producţia de lapte, dar creşte consumul specific

• Compoziţia chimică a laptelui: peste 20°C – scade % grăsime, proteină şi lactoză.Umiditatea relativă

• optim 65— 75%, funcţie de temperatură• UR ridicată (peste 80%) + T ridicate - scăderea producţia de lapte

Lumina• Naturală + artificială

Starea vremii• Vremea nefavorabilă (ploi de durată, descărcările electrice, viscol)

– Taurine 15—20%– Ovine 5—30% (ploaia de vară)

CONTROLUL PRODUCŢIEI DE LAPTE• Danemarca 1895• Controlul oficial al producţiei de lapte - ANARZ• Controlul cantitativ

– La taurine - lactaţia totală şi normală – La ovine - Ţigaie şi Ţurcană – Controlul calitativ % grăsime şi proteină

PRODUCŢIA DE CARNEFACTORI ENDOGENISpecia:

• Porcine, taurine, gallinacee• Rasa• Varietatea

14

• Cornish• Linia – taurine – Charolais• Hibridul – porcine, păsări • Vârsta

– greutatea – însuşiri organoleptice şi chimice– randamentul la tăiere

• Sexul• Particularităţile individuale• Starea de sănătate

• Estroza (căpiala falsă)• Miaza cutanată şi genitală• Coccidioza

FACTORI EXOGENI• Alimentaţia – influenţează cantitatea şi calitatea cărnii

– Nivelul de hrănire - norme– Tipul de alimentaţie– Forma de administrare a nutreţului

• Temperatura– Zona de neutralitate termică– Taurine la îngrăşat: 5-20°C– ovine la îngrăşat: 8-18°C– Porcine la îngrăşat

• 30-60 kg: 18-21°C• 60-100 kg: 15-17°C

o broiler găină 18-24°C• Livrarea şi transportul animalelor

CONTROLUL PRODUCŢIEI DE CARNECântăriri individuale – metodă obiectivă

• Taurine şi bubaline şi cabaline– lunar, până la 6 luni, – apoi la 9 şi 12 luni

• Ovine: la naştere, înţărcare şi după primul tuns de bază• Porcine: naştere, 21 de zile, înţărcare, trecerea la îngrăşat.• Broilerul de găină: ecloziune, 21 şi 42 zile. • Broiler curcă: ecloziune, 35, 63 şi 84 şi 112 zile.• Broiler raţă: ecloziune, 15, 56 zile• Broiler gâscă: ecloziune, 28, 49 şi 84 zile.

Starea de îngrăşare – metodă subiectivă - maniamente (trenul posterior, mijlociu şi anterior).

• punctul fesei, ultima coastă, pliul iei, capul pieptului, cerbicea, baza urechii

Curs 7PRODUCŢIA DE LÂNĂFACTORII ENDOGENI

15

Tipul morfoproductiv – lână– mixte (lână-carne, carne-lână) – carne – lapte

Rasa • cantitatea şi calitatea lânii• Cantitatea de lână depinde de numărul foliculilor piloşi activi • Rasele pentru lână fină

– 308 foliculi primari;– 5632 foliculi secundari

• Rasele pentru lână groasă – 421 foliculi primari– 1089 foliculi secundari

Sex• Masculii

– Rasă lână fină• M 8-10 kg• F 5-6 kg

Individul• Animale recordiste

– 14-20 kgStarea de sănătate

• Bolile parazitare• Râia psoroptică (corpului)• Râia sarcoptică (capului)• Păduchi malofagi• Păduchi anopluri

FACTORI EXOGENI• Alimentaţia

– Subalimentaţia – Carenţele în nutrienţi

• Microclimatul, igiena corporală, igiena adăposturilor • Tehnica tunsului• Usucul• = amestecul sebumului şi secreţia glandelor sudoripare• Formează la suprafaţa fibrelor de lână un strat protector• Usucul de calitate:

– Alb-gălbui → portocaliu– Sub formă de emulsie şi solzişori– Repartizare uniformă pe toată lungimea fibrei– Uşor lavabil în apă caldă

• Usuc de slabă calitate:– Mai consistent

16

– Brun-roşcat, verzui– Repartizat neuniform (solzi mari, grunji)– Rol de protecţie redus– Greu lavabil (detergenţi)

Factori care condiţionează cantitatea mare de usuc:– Tipul morfo-productiv: de lână (fină)– Sex: berbeci – Alimentaţia: supraalimentaţia, normală– Starea de sănătate (animale sănătoase)

CONTROLUL PRODUCŢIEI DE LÂNĂ • O dată pe an (10 mai – 10 iunie)• Controlul cantităţii – gravimetric. Randamentul la spălare• Controlul calitativ

– fineţea, – lungimea, – luciul şi culoarea – uniformitatea, – ondulaţiile– rezistenţa la tracţiune şi torsiune

PRODUCŢIA DE OUĂ Factori direcţi: endogeni şi exogeniFactori indirecţi

FACTORII ENDOGENI• Specia: prepeliţe, găini, raţe, bibilici, curci, gâşte• Rasa:

– rasele uşoare– rasele mixte ouă-carne (galinacee)

• Vârsta • Particularităţi individuale • Starea de sănătate:

• Acarioze • Râia văroasă a picioarelor• Păduchi• Pulicide• Ascaridioza

• Năpârlirea • Pauza de iarnă a ouatului • Instinctul de clocit

FACTORI EXOGENI• Alimentaţia • Lumina • Temperatura • Factorii care influenţează indirect producţia de ouă

17

• Masa corporală • Masa ouălor • Puterea de folosire a hranei

Factorii care influenţează greutatea ouălor • Vârsta • Masa corporală

CONTROLUL PRODUCŢIEI DE OUĂ• Intensitatea ouatului

I = (P / t) x 100

Curs 8AMELIORAREA ÎN CREŞTEREA ANIMALELORPRINCIPALELE CARACTERE CE FAC OBIECTUL AMELIORĂRII

• de producţie• Reproducţie• viabilitate şi rezistenţă la îmbolnăviri• Exterior• h2 mare (≥ 0,5)

– influenta genotipului este mare – transmiterea caracterului în descendenţă este mare

• h2 mică - transmiterea caracterului este slabă şi este dependentă de factorii de mediuCaractere de producţie

• Cantitatea de lapte– caracter limitat de sex– h2 mică (0,2-0,4)– Influenţată de factori de mediu intern

• vârsta primei fătări• luna de lactaţie• rangul lactaţiei

– Influenţată de factori de mediu extern• Hrănirea• igiena corporală• numărul de mulsori pe zi

– Se corelează (-) cu % grăsime• Procentul de grăsime şi de proteine

– h2 mare (0,5 - 0,6)– corelate pozitiv între ele– Corelate negativ cu cantitatea de lapte

Cantitatea de carne• Depinde de:

– spor mediu zilnic (h2 0,3), – consumul specific (h2 = 0,5-0,6); – compoziţia şi calitatea carcasei (h2 0,5)

Sporul mediu zilnic• puternic corelat pozitiv cu consumul specific

18

• Influenţat de:– factori endogeni (vârsta, sex, gestatie), – Factori de mediu intern (vârsta, producţia de lapte, nr. produşi la fătare)– factori de mediu extern (alimentaţie, întreţinere).

• Producţia de lână – cantitatea – h2 medie (0,4)– Calitatea lânii - h2 mare (0,5-0,6).

Producţia de ouă• = caracter limitat de sex• cuprinde

– numărul de ouă (h2 = 0,2-0,3)– greutatea oului (h2=0,5-0,7)– forma oului (h2 = 0,5-0,6)

• Numărul de ouă este corelat negativ cu masa corporală

Curs 9Caractere de reproducţie (h2 0,10—0,15)

• Toate speciile• %F, cantitatea şi calitatea spermei • VPO, %F, %E

Caractere de viabilitate şi rezistenţă la îmbolnăviri • Boli ereditare – profilaxia genetică• Boli produse de agenţi patogeni

h2 = 0,05 - 0,1 • Bolile produse de mediu (tehnopatii)

h2 = 0,05—0,1 Caracterele de exterior

• Selecţia indirectă• Corelaţie pozitive exterior – producţii

Organizarea ameliorării• Piramida ameliorării

Factorii ameliorării• modifică frecvenţa genelor şi frecvenţa genotipurilor • mutaţia; migraţia; selecţia; deriva genetică şi consangvinizarea

Mutaţia • = procesul de apariţie a unei modificări în materialul genetic• este sursa primară de variaţie genetică

Migraţia (imigraţia)• = procesul de introducere a unor gene în populaţie • Migraţia este a doua sursă de variaţie genetică

Selectia• = procesul de discriminare reproductivă, facută de către

– mediu (selecţia naturală)– om (selecţia artificială)

19

Deriva genetică• = procesul de modificare a frecvenţei genelor într-o direcţie imprevizibilă, dar într-o cantitate

previzibilă.Consangvinizarea

• = procesul de împerechere a indivizilor mai apropiat înrudiţi între ei decât media înrudirii din populaţie

Mutaţia, migraţia şi selecţia = procese sistematice - modifică cantitativ previzibilă frecvenţa genelor, într-o direcţie previzibilăDeriva genetică = proces dispersiv -modifică cantitativ previzibil frecvenţa genelor , dar direcţia este imprevizibilă Mijloacele de modificare a frecvenţei genelor şi genotipurilor:

– selecţia– dirijarea împerecherilor

Selecţia• = procesul alegerii animalelor pentru reproducţie• = procesul de discriminare reproductivă neîntâmplătoare a genotipurilor

Discriminarea reproductivă este determinată de:• întâmplare• selecţia naturală• selecţia artificială

Întâmplarea• Acţionează la nivel de gameţi• Asupra meiozei şi fecundării acţionează hazardul → determinând numărul şi sexul

descendenţilorSelecţia naturală

• = discriminarea reproductivă făcută de mediu, → reproducţia celor mai bine adaptaţi• acţionează continuu • nu are un obiectiv• efectul ei se realizează într-un timp îndelungat şi duce la adaptarea populaţiilor la mediu

Selecţia artificială • Discriminarea reproductivă realizată de către om pentru a obţine populaţii mai bine adaptate

cerinţelor lui• se poate realiza în două momente:

– înainte de intrarea la reproducţie– după intrarea la reproducţie

Selecţia înainte de intrarea la reproducţie• se face pe baza cunoaşterii performanţelor principale ce fac obiectul selecţiei • stabileşte numărul de părinţii potenţiali ai generaţiei următoare

Selecţia după intrarea la reproducţie• alegerea părinţilor generaţiei următoare• potrivirea perechilor

Etapele selecţiei artificiale– Predicţia valorii de ameliorare (VA) a candidaţilor la reproducţie– ierarhizarea – reţinerea la reproducţie

20

– producerea de descendenţi• Valoarea de ameliorare (VA) = suma efectelor datorate genelor care controlează un caracter• Predicţia VA - BLUP - Best Linear Unbiased Predictors (metoda celor mai buni predictori

liniari nedeplasaţi) – matrice de calcul Clasificarea metodelor de selecţie – funcţie de:

1. Sursa de informare2. numărul caracterelor din obiectivul selecţiei3. Modul de modificare a caracterelor4. Direcţia de modificare a populaţiei

1. Sursa de informare – selecţia:– Ascendeţi (A)– Performanţe proprii (PP)– Rude colaterale (C)– Descendenţi (D)

1.1. Selecţia pe baza ascendenţilor • Caractere legate de sex (lapte, ouă)• Caractere măsurate târziu• Apreciere precoce: VA – înainte de fătare• Obligatorie existenţa pedigreului• Taurine, păsări

1.2. Selecţia după performanţe proprii • toate caracterele • Este eficientă la caracterele cu h² mare• NU se recomandată economic pentru caracterele ce nu pot fi măsurate la o vârstă timpurie

(cantitatea de lână, cantitatea de lapte, numărul de ouă)1.3. Selecţia pe baza rudelor colaterale

• caractere limitate de sex (lapte, ouă)• Caractere cu h² mică • Caractere de abator• 8—10 fraţi şi/sau 80—100 semifraţi contemporani

1.4. Selecţia pe baza descendenţilor• combinată cu cea pe performanţe proprii • Toţi descendenţii – condiţii egale de creştere

2. Numărul caracterelor din obiectivul selecţiei• Un caracter – selecţia A, PP, C, D• Mai multe caractere

– În tandem (succesivă filogenetic)– Nivele independente (succesivă ontogenetic) – Indici de selecţie (simultană)

2.1. Selecţia în tandem• succesivă de la o generaţie la alta• Eficientă pentru caractere corelate pozitiv

2.2. Selecţia pe nivele independente• Selecţia se face în aceeaşi generaţie, dar la vârste diferite

21

• Pentru fiecare caracter se stabileşte un prag 2.3. Selecţia prin indici de selecţie• Selecţia pe aceeaşi generaţie şi la aceeaşi vârstă• VA se estimează pentru genotipul agregat• Sistem de matrici

3. Modul de modificare a caracterelor• Selecţia directă• Selecţia indirectă (corelaţii pozitive)

4. Direcţia de modificare a populaţiei• Selecţia direcţionată – (+)variantele

→ progres genetic• Selecţia stabilizatoare – media

→ conservarea unei populaţii• Selecţia disruptivă – media,(+),(-)variante

→ divizarea populaţiei în subpopulaţiiRăspunsul selecţiei (R)

• = modificarea fenotipică a populaţiei în urma selecţiei aplicate• Categorii:

– Răspuns pe generaţie = superioritatea generaţiei filiale– Răspuns anual = superioritatea performanţelor din anul următor (în aceleaşi condiţii

de mediu)Factorii care influenţează R:

• h²• Diferenţa de selecţie• Intervalul între generaţii

Intervalul între generaţii• = vârsta medie a părinţilor la data fătării descendenţilor ce vor fi reţinuţi la reproducţie

Selecţia pentru producţia de lapte• Taurine, ovine, caprine

Criterii de selecţie:• Cantitatea de lapte• Cantitatea de grăsime• Cantitatea de proteină• Aptitudinile ugerului pentru mulsul mecanic• VPF

Selecţia pentru producţia de carne• Porcine, păsări, taurine, ovine, caprine

Criteriile de selecţie:• Viteza de creştere • Consumul specific• Gradul de depunere a grăsimii

– Grosimea stratului de grăsime (porcine)– Indicele de seu (taurine, ovine, caprine)

22

• Dezvoltarea muşchilor pectorali (păsări)

Selecţia pentru producţia de lânăCriterii de selecţie:

• Cantitatea de lână brută/spălată• Fineţea, lungimea, desimea fibrelor

Selecţia pentru producţia de pieliceleCriterii de selecţie

• Forma buclelor, buclajul

Selecţia pentru producţia de ouăCriteriile de selecţie:

– Numărul de ouă pe ciclul de ouat– Greutatea ouălor– Consumul specific– Grosimea cojii ouălor– F%, E%– VPO

Dirijarea împerecherilor - în patru moduri:• 1. consangvinizare - mai înrudite decât media înrudirii în populaţie;• 2. încrucişare – mai puţin înrudite decât media înrudirii în populaţie;• 3. homogamie - asemănătoare fenotipic;• 4. heterogamia – nu se aseamănă fenotipic.

Consangvinizarea• Consangvinizarea strânsă F=12-25%.• Consangvinizarea F= 6-12 %.• Consangvinizarea moderată F = 1 - 6 %.• Consangvinizarea îndepărtată F mai mic de 1%.

Efectele împerecherilor înrudite• Pozitive

– apariţia genelor letale homozigote– scade variaţia genetică

• Negative (depresiunea consangvină) – reducerea capacităţii adaptative – Degenerare biologică– apariţia monstruozităţilor şi a diferitelor anomalii

• Întreţinerea produşilor consangvini în condiţii optime - diminuează în mare măsură efectele

negative ale consangvinizării

Încrucişarea• funcţie de gradul de înrudire

– hibridarea - specii diferite. Catâr

23

– metisarea - rase diferite– hibridarea - linii diferite. Păsări rase/linii

Hibrizii Roso şi Albo. • funcţie de scopul urmărit

– încrucişări de ameliorare – structura genetică– încrucişări industriale - heterozis

ÎNCRUCIŞĂRILE DE AMELIORARE• De absorbţie, infuzie, sinteză

1. Încrucişarea de absorbţie (de substituţie sau de transformare)– încrucişarea sistematică a femelelor dintr-o rasă primitivă (neameliorată)– 4 - 6 generaţii

A x B A = rasa ameliorată↓ B = rasa neameliorată

F1 (50%) x A ↓ F2 (25%) x A

↓F3 (12,5%) x A, etc.

2. Încrucişarea de infuzie – corectarea unor defecte– 1 - 2 generaţii– Bălţata românească

3. Încrucişarea de sinteză (formarea de rase noi) – determină formarea raselor noi – Cel puţin 3 generaţii + 1 generaţie de împerecheri înrudite

ÎNCRUCIŞĂRILE INDUSTRIALE• Heterozis – teoria supradominaţie

Încrucişarea simplă - de primă generaţieA x B ↓ AB

• taurineÎncrucişarea dublăA x B

↓♀ x A (de întoarcere)

A x B↓♀ x A

↓♀ x B (de rotaţie)

• vieri terminali, berbeci terminaliÎncrucişarea triplă

24

A x B ↓ ♀ x C

• Porcine, ovine pentru carne, găini ouătoareÎncrucişarea cvadruplă

A x B C x D ↓ ↓ ♀ x ♂

↓hibrid tertarasial / tertalinear

• Porcine, păsări

HOMOGAMIA (împerecherile omogene) • împerecherea dintre indivizi neînrudiţi care au caractere asemănătoare• se măreşte asemănarea fenotipică între produşi

HETEROGAMIA• împerecherea unor animale neasemănătoare sub aspectul anumitor caractere• corectarea anumitor defecte de exterior

25