Criminalistica. Curs universitar - cdn4. . Curs...CRIMINALISTICA - Curs universitar - ... Note de curs,…

Embed Size (px)

Text of Criminalistica. Curs universitar - cdn4. . Curs...CRIMINALISTICA - Curs universitar - ... Note de...

  • Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf

    CRIMINALISTICA- Curs universitar -

  • CUPRINS

    CAPITOLUL I

    INTRODUCERE .................. ..................... 121. Rot-ul- cRlvttrunrtsrtcttitrt ACTIvITATEA JUDtcnRA............. ....................... 122. DEprrurrra cRrMrNAlrsrcr.... .................,. 133. LeeAruna cnrMrNALrsrcr cu ALTE STTNTE........... ........... 15

    CAPITOLUL II

    TDENT|FICAREA CR|MINALIST|CA........... ..................... 191. Norrurura rDENTrFrcARu cRrMrNALrslcE ...,......................192, Osrrcrur rDENTtFrcARl cRrMrNALrsrcE ............................21,3. Cnsrrrcanrl oBTECTELoR rDENTrFlcARu... ....................... 214. ETApELE st GENURILE tDENTtFtcARl cRtMtNALtslcE ............23

    CAPITOTUL III

    FOTOGRAFTA JUD|CrARA... ..................... 301. ForoenarraJuDrcrARA: NoruNESr rRASATURI.... .............302. ForocRnrrnJUDtcrARA DE TEREN......... ............................303. Forocnnrrn DE REcoNSTrrurRE.................. ................... 384, ForocRAFtA DE pERcHEZtIE ....................395. ForocRarrn pREZENTART pENTRU RECUNoASTERE........... .......................416. ForocRerre SEMNALMENTELoR ................. .....................427. Forocnnrra DE URMARTRE .......................448. Foroe Rnrrn DE EXAMTNARE. ....................458.1 ForocnnnA rN RADIATI vrzrBrlE........... ........................458.2 ForocnnnA rN RADTATT rNVrzrBrLE........ ........................ 50

    CAPITOLUL IV

    TNVESTTGAREATEHNTCO-STilNTtFICAA LOCULUT FApTEt........ ........................551. DErtrutrta tNVESTIGARItrEHNtco-sltNTtFtcE A LocuLUr FAprEt ............ .......552. PRrcrznRr pRrvrND Locul FAprEr... ............593. Pnorernnpa sr coNSERVAREA uRMELoR........ ........,.......... 604. Exnvlruanrn pRopRtu-zlsA A LocuLUt FAprEt ............ .......635. PrRsorunrurspEctALtzAT LA FATA LocuLUt.................... ........................666. FtxnREa REZULTATELoR tNVEslGARil TEHNlco-sfltNTtFtcE A LocuLUt FAprEt............ .........687. Mulonce sl rEHNtct DE TNVESTTGARETEHNtco-sltNTtFtcAMoDERNAALocuLUt FAprEt...............................71

  • CAPITOTUL V

    URMELE....... ...................... 891. Tnnsroloe rn JUDTcTARA ......................... 892. Cnsrrrcnnea URMELoR .........................923. URMELE pApTLARE ............984. URMELE DE PrcroARE ....... 1195. URMELE DE DrNr ...,...... 1316. Unvelr DE BUZE ........... 1367. URMELE pE uREcHr ......... 1398. Unve u TNSTRUMENTELoR DE spARGERE. ...........,.......... 1419. Unvru oBrEcrELoR DE TMBRAcAMTNTE ................. ..... 16610. URMELE MULoAcELoR DE TRANSpoRT. ,.....................,. 17011. URMELE CREATE DE ARMELE DE Foc............ ................ 17312. Unrvg suBSrANrE ......... 18113. UnvElr DE TNCENDT st DE ExpLozu ....... 18514. URME BroLoGrcE .......,..19115. MrcnounuE1E................. ................. 210

    CAPITOLUL VI

    EXPERTTZELE CRTMINALISTICE .............. .....................2461. ScuRr rsroRrc................... .................2462. ExprRrrzn enAFrcA ............. ...............2533. Exprnrrzn rEHNrcA A DocuMENrELoR .....2644. Exprnlzl DAcrloscoprcA ..........,........2695. ExpERTtzA BALtslcA JUDtctARA A ARMELoR DE Foc st A URMELoR LASATE DE AcESTEA..........................,. 281

    6. ExpeRrrzarnnsroloercA.... ..................2948. Exprnrrzn cRrlrrrunlrsrrcA rrzrco-cnrurcA ...................315

    10

  • CAPITOLUL IINTRODUCERE

    1. Cuprins2. Obiectiv general3. Obiective operationale4, Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografieselectiyi7. Temi de reflecfie8. Modele de teste9. Rispunsuri gi comentarii Ia teste

    Cuprins:

    os Rolul criminalisticii in activitatea judiciari.oa Definilia criminalisticii.cx Legitura criminalisticii cu alte gtiinfe.

  • CAPITOLUL IINTRODUCERE

    1. Rolul criminalisticii in activitatea judiciari.

    Din cele mai vechi timpuri actele antisociale au fost prohibite giincriminate, la i:rceput prin reguli de moralX, apoi prin reguli juridice sau normede drept. Simpla existenfd a acestora ar fi lipsiti de sens gi inoperantd firiaplicarea 1or. in domeniul penal aplicarea legii presupune:

    - descoperirea faptei, respectiv a oric[rui element de fapt care servegte laconstatarea existentei sau inexistentei unei infracfiuni (omor, tAlhirie,viol etc.);

    - stabilirea imprejuririlor sau circumstanfelor in care a fost comisd fapta;- identificarea infractorului gi/sau a altor persoane (coautor, complice,

    victimd);- dovedirea vinovdliei persoanei suspecte.Obtinerea tufuror acestor date se realizeazd. prin probe. Dintre acestea, un

    loc important - chiar primordial in anumite condilii - il ocupi probele materiale.Comiterea unei fapte implici diverse acfiuni prin care se produc schimbiri inmediul cu care persoanele implicate vin in contact.

    Interacfiunea dintre fiptuitor, victimd gi mediul ambiant se manifestd sau,mai exac! se traduce prin urme. in literatura de specialitate fenomenul a fostdenumit principiul schimbului sau al transferuluil gi a fost enunlat astfel:,,Criminalistica se intemeiazd pe faptul ci un infractor, cel mai adesea fird gtireasa, lasd intotdeauna urme la locul faptei; reciproc, el prelev5 pe corpul sdu, pehainele sale gi pe obiectele purtate alte urme, indicii de obicei imperceptibile, darcaracteristice pentru prezenfa sau acliune a sa"2.

    Proba materiald este ceva real fiind compusi dintr-o substan![. Ea poatefi privit6, atinsS, pipditd, mirosit[ sau gustatd. Este solidd, semisolidd (vAscoasdsau pulverulentl), lichidd sau gazoasX. Se prezintd sub forma unor corpuri finite(obiecte, documente, particule, pelicule, aqchii, fibre) sau a unei mase amorfe(prafuri). Poate fi mare sau infim[ (microscopicd). Poate fi gisiti Ia locul fapteisau departe de acesta, la persoana suspectati a fi autorul infracfiunii sau lavictim5.

    1 Locard Edmond" Manuel de tehnique policiere, Editura Payot, Paris,19482 Pierre Fernand Ceccaldi, "La criminalistique", Presses Universitaires de France, Pais, 1962,pag.6-7

    12

  • Prin caracterul ei obiectiv, proba materiaid este mai credibili decAt probatestimonial[3.

    Experimentele qtiinlifice psihologice au ardtat ci observaliile martorilorsunt inexacte dupd o anumit[ perioadi de timp. Acegtia suntinclinali sd ,,umple golurile" de perceplie directd cu detalii pe care in realitate nule-au observat. Dac[ o parte a evenimentului nu a fost vdzut sau nu are senspentru martor, el ir:rcearcd si explice episodul in propria sa viziune, relatAnd ceeace crede cd avdnft sau auzit

    CAnd este ridicatd gi p[strat[ corect in conformitate cu standardele, probamateriali nu poate fi pusi la indoiald.

    Urmele trebuie sd fie descoperite, ridicate, examinate gi interpretatepentru a se stabili legdtura cu autorul faptei gi;nu in ultimul rAnd, identificareaacesfuia. Criminalistica este gtiinfa care se ocupi cu toate acestea.

    2. Definifia criminalisticii

    ,,$tiinld contra crimei" cum a mai fost denumitd, criminalistica ne apare ca oEtiinld complexd, care utilizeazd gi adapteazd datele gi metodele de analizd proprii altordiscipline, cum ar fi fizica, chimia Ei biologia pentru cercetsres probelor materiale,psihologia gi psihiatria pentru audieri gi aerificarea credibilitd[ii declaraliilor, matematicdgi statisticdpentru calculele de probabilitate, informaticdpentru diferite aplicatii etc.

    In ceea ce privegte structura criminalisticii, in mai toate lucrdrile editate lanoi postbelic, aceasta este impdrfitd i:e trei ramuri :

    - tehnica criminalisticd reunegte totalitatea metodelor tehnico-gtiinf,fice dedescoperire, relevare, fixare, ridicare gi examinare a macro gi micro urmelorcare intereseazd stabilirea unei situalii de fapf

    - tactica criminalistici formuleazi. regtiile de organizare qi desfiqurare aactivitililor de anchetd qi de judecati, cum ar fi cercetarea loculuifaptei, identificarea autorului gi a victimei, ascultarea tnvinuitului qi aaltor persoane (partea v[tlmatd, martori), verificarea depozifiilor,prezentarea pentru recunoagtere, reconstituirea, determinarea leg5tu-rllor cauzale, efecfuarea perchezifiilor, ridicarea de obiecte gi inscrisuri;

    - metodologia criminalisticd indicd mijloacele specifice de cercetare ainfracfiunilor in funcfie de natura acestora: omor, lovituri gi vXt5mdriale integritdfii corporale, viol, furt, tAlhdrie, inqeldciune, dare gi luarede mitd, mdrturie mincinoasd, fals, accidente de munci gi de traficrutier, naval gi aerian, incendii gi explozii.

    Pentru o mai bun[ inlelegere a sferei criminalisticii qi pentru o exactireceptare a literaturii de specialitate strdine, se impun cAteva precizdri de ordinterminologica.

    3Ionescu LuciarL Criminalisticd, Note de curs, BucureEti,2002

    L3

  • In firile francofone s-a folosit mult timp formula ,,Polifie tehnicd" sau,,Poli1ie gtiinfificd", justificat[ prin dorinla de a departaja probele materialestabilite prin mijloace tehnico-qtiinfifice de celelalte.

    in ![rile germanice s-a introdus qi folosit termenul de ,,Kriminalistik", iarir ferile anglo-saxone se vorbeqte de ,,Forensic Sciences", care s-ar traduce prin,,$tiin!ele legale".

    In prezent expresia de ,,$tiinle forensic" sau pur gi simplu ,,forensic"(laborator forensic, expert forensic) tinde si se extindi ca un neologism in toatelimbile, precum alli termeni unanim adoptafi, cum ar fi: ,,soft",,,hardware" sau,,feedback" s.

    Forensic provine de la cuvAntul latin ,,Fort)m" care insemna in antichitatepiafa publicd, loc de judecat[. $tiinfele forensic ar fi deci cele care au legiturd cujustilia qi se definesc ca ansamblul principiilor qtiinfifice gi al metodelor tehniceaplicabile investig[rii infracfiunilor comise, pentru a proba existenta faptei ilicite,identitatea autorului gi modul slu de a opera.6

    Aceastd definilie este circumscris5 la ceea ce se cheamd tehni