Curs 3 Criminalistica 22.10.2013

Tactica cercetarii la locul faptei.

Notiuni generale.

Cercetarea la fata locului este una dintre activitatile procedurale si de tactica criminalistica ale org. de urmarire penala, ce se realizeaza de obicei la inceputul urmaririi penale, in scopul cunoasterii nemijlocite a locului faptei, al descoperirii si ridicarii urmelor create cu ocazia savarsirii infractiunii, precum si pt ascultarea martorilor oculari a victimelor sau chiar a faptuitorului. Art 129 din CPP prevede ca cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand e necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului sav. infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infract a fost sav. Prin locul faptei se are in vedere nu numai locul propriu zis al savarsirii infractiunii ci si zonele mai apropiate sau alte locuri din care se pot desprinde date referitoare la pregatirile, comiterea si urmarile faptei, inclusiv caile de acces si de retragere ale autorului in campul infractional. Art 30 al 4 din CPP prevede ca prin locul faptei sau infractiunii se intelege locul unde s a desfasurat activitatea infractionala in totul sau in parte ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia. Cercetarea la fata locului se desfasoara in conformitate cu prevederile art 129 al 2-5 din CPP. In literatura de specialitate au fost evidentiate principalele sarcini care revin cercetarii la fata locului printre care: - cunoasterea si investigarea directa de catre org. de urmarire sau de catre instanta de judecata a locului in care a fost sav. fapta. - descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor infractiunii- obtinerea de date cu privire la modul de operare al faptuitorului la nr. de persoane implicate la comiterea faptei. - elaborarea unor versiuni generale privind fapta penala si participantii la sav. acesteia cel putin cu caracter provizoriu. De modul in care se desfasoara cercet. locului faptei va depinde in mare masura documentarea cazului adica fixarea locului faptei folosindu-se: fotografia judiciara, realizarea schitelor sau insemnelor, incheierea procesului verbal, video-filmarea sau inregistrarea.

Pregatirea cercetarii la fata locului.

Are mai mult un rol organizatoric constand in anumite masuri proprii org. de urmarire si fiind necesara pt atingerea scopului urmaririi. Unii autori vor ca aceste masuri sa ie ia in 2 etape:- una la sediul org. judiciar - alta la fata locului iar altii, sub raport tactic criminalistic, prezinta pregatirea cercetarii la locul faptei in 2 directii:1. pregatirea propriu zisa a echipei de cercetare atat dpdv juridic cat si tehnic criminalistic.2. Dispunerea unor masuri cu caracter preliminar intreprinse direct la fata locului. Cercetarea la fata locului presupune mai intai ca org. de urmarire penala sa fie sesizat despre sav. unei fapte penale conform art 221 din CPP, respectiv, prin plangere sau denunt ori sa se sesizeze din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s a comis o infractiune. In cazul in care org. de urmarire penala se sesiseaza din oficiu va incheia un proces verbal in acest sens./Aarfel, fiind printre principalele masuri ce tre luate in vederea pregatirii unei cercetari cat mai rapide si eficiente a locului faptei, organul de urmarire penala tre sa aiba in vedere:1. sa ia datele de identitate ale persoanei care a facut plangerea, denuntul sau sesizarea. La primirea unei sesizari prin telefon, se solicita persoanei, pe langa datele de indetificare si informatii despre fapta si informatii despre postul telefonic de la care vb. De asemenea se va verifica daca nr de telefon e cel de la care a sunat sau daca pers. se afla la pctul respectiv sau nu. Daca se da apelul de la un telefon public fie se solicita o confirmare de la unitatile economice sau publice aflate in imediata apropriere a locului de unde s a comis infractiuea fie este dirijat la locul faptei cel mai apropiat echipaj de politie. 2. Sa determine locul, natura, gravitatea faptei. 3. Sa dispuna masuri urgente in vederea verificarii datelor obtinute orin deplasarea unui lucrator al politiei la adresa indicata. 4. Sa asigure participarea la locul faptei a pers. interesate (victima, faptuitor, parte civila). Cercetarea la locul faptei se fae in prezenta partilor se face la locul faptei atunci knd e necesar iar neprezentarea lor nu impeidica efect. cercetarii. Cadn invinuitul sau inculpatul e retinut/arestat, daca nu poate fia dus la cercetarea locului faptei, org. de urmarire penala ii pune in vedere ca are dr. sa fie reprezentat de un avocat si i asigura la cerere, reprezentarea.Organul de urm. penala sau isntanta de judecata poate interzice persoanelor care se afla/vin la locul faptei sa comunice intre ele. 5. Sa formeze echipa de cercetare in cel mai scurt timp in fctie de complexitatea, gravitatea faptei, natura si de nr. persoanelor implicate in comiterea ei. 6. Sa org. dotarea echipei de cercetare in fctie de specificul faptei ce urmeaza a fi cercetata din dotarea echipei nu pot libsi trusele de criminalistica cum ar fi: trusa universala, cu destinatie speciala, trusa tip patrula, tehnician, Stoot, expert, krimeside, imader. Si alte surse destinate recoltarii urmelor. In unele sit. se apeleaza in laboratorul de criminalistica cum ar fi: aparatura de inregistrare, aparatura diverse de frectie, mijloace tehnice de identificare a persoanelor, de comunucare radio si surse proprii. A ajuns la locul faptri, echipa de cercetare: verifica modul in care s a org paza locului, ce modificari au survenit in perimetrul locului faptei si cum s-a organizat protejarea urmelor. A acorda primul ajutor victimelor daca acesta nu a fost dat. Selectiona martorii asistenti din randul persoanelor neinteresate in cauza. Acestia nu pot sa fie selectati din randul martorilor oculari pt ca vor putea furniza diferite informatii pe care l a perceput in mod direct, cu privire la ccea ce s a intamplat in timpul desfasurarii evenimentului infractional ori din cadrul org. judiciar care efectueaza actulprocedural, nr acestora tre sa fie de cel putin 2 pe deplin dezvoltat dpdv fizic si psihic si sa aiba cel putin 14 ani. Au rolul unor observatori obiectivi asupra intregului proces de cercetare la fata locului. pt ca acestia sa si poata exercita pe deplin atributiile ce le revin, org. judiciar are datoria sa explice in ce consta cercetarea la locul faptei si ce se urmareste prin ea precum si dr. pe care le au de a cere explicatii si de a face obs. unde cred ca e necesar. Conform art 93 din CPP, org. judiciar care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistenti este obligat sa constate si a consemneze in procesul verbal date privind identitatea martorilor asistenti, identitatea martorilor asistenti pe care acestia au fost invitati sa le faca in privinta celor constatate si a desfasurarii operatiilor la care asista. Sa identifica martorii si sa retine pers. suspecte. Sa elaboreze un plan in fctie de natura faptei de particularitatile locului in care a fost sav. fapta iar membrii echipei de cercetare sa-si repartizeze sarcinile astfel incat fiecare sa stie cu exactitate ce are de facut cu respectarea principiilor de planificare a urmaririi penale. Reguli tactice aplicabile in efectuarea cercetarii la locul faptei. Principalele reguli tactice aplicabile cu ocice cercetare la fata locului indifeent de tipul infractiunii, specificul faptei, natura, gravitatea ei si nr. persoanelor implicate sunt urmatoarele:o cercetare la fata locului eficienta si cu atingerea scopului produs tre sa se efectueze cat mai repede raportat la mom. aflarii ei. Scest lucru e imp sub mai multe aspecte printre care mentionam: - odata cu trecerea timpului exista pericolol ca locul faptei sa sufere modificari, aceste modificari pot surveni ca urmare a internevtiei omului, care pareunde in perimetrul locului faptei din diferite motive, moment in care poate modifica sau lasa din neatentie diferite urme fie din dorinta de a indeparta sau de a face imposibila valorificarea unor urme ce ar putea sa incrimineze o anumita persoana. Ex: fapt revine la locul faptei si vede ca si a uitat sau a pierdut un ob personal pe care doreste sa l indeparteze inainte de a fi descoperit de investigatori. Ca urmare a interventiei animalelor care pot sa schimbe aspectul initial al locului faptei. DE ex animale salbatice devoreaza victima lasand diferita urme sau doar contamineaza urmele existente. Martorii externi contribuie la degradarea rapida a urmelor sau la o contaminare rapida a urmelor. Contribuie de a semenea la o modificare a urmelor in fctie de natura,modul de formare, a urmelor si de licul in care s-au depus. Camp inchis sau deschis in stransa legatura cu alti factori nocivi. - prin prezenta org de urm penala la locul faptei se pot indentifica mai rapid persoanele prezenta la locul faptei martorii oculari si uneori chiar victima ori se pot lua amsuri imediate in vederea retinerii au prinderii fapt. De asemenea primele infromatii cu privire la ceea ce s a intanpalt pot fi mai exacte si mai clare neintervenind fenomenul uitarii. In unele sit. fapt e cunoscut uneori chiar retinut la locul faptei de catre pers. socite sau de catre primii politisti prezenti. Alteori org judiciar tre sa intervina printr o serie de masuri pt a restabili ordinea la locul faptei. Odata ajunsa la locul faptei echipa va putea sa l delimiteze cat mai precis va putea sa delimiteze masura f urgenta pt ca in fctie de acest lucru se va asigura si protejarea locului faptei conservarea urmelor din perimetrul sau si impiedicarea persoanelor straine de a patrunde in perimetru delimitat. Cercetarea si fixarea urmelor descoperite la locul faptei tre facute cu toata obiectivitatea si constiinciozitatea in sensul ca tre cautate si fixate toate urmele indiferent daca se reconfirma vreo versiune elaborata de org de urmarire penala. In procesul cercetarii la locul faptei urmele pt care se studieaza si se fixeaza prin metode adecvate naturii lor si aspectului sub care se prezinta fara a tine seama de.......Efectuarea cercetarii in mod amanuntit se face prin notarea tuturor particularitatilor indiferent de importanta lor. Urmele in stare latenta, amandoua in stare latenta, cele biologica precum si unele ...dar odata cu continuarea activitatii de cercetarea acestea ar putea deveni esentiale in stabilirea adevarului in cauza. O atentie deosebita tre sa fie acordata imprejurarilor controversate sau clarificarii. Astfel aplicand principiile generale de tactica criminalistica si pe cele specifice infractic. simulate si tinand seama de legitatea creeri urmelor la locul faptei si de o interpretare ob. clara a ansamblului de urme. Cercetarea criminalistica isi va atinge scopul. In acest sens este necesar sa se determine care detalii pot avea legutura cu fapta sau nu.

Curs 4 Criminalistica 29.10.2013

Urmele de maini.

Originea denumirii de dantiloscopie. DPDV etimologic, dantiloscopia isi are originea in cuvintele grecesti "dactilos" care inseamna deget si "scopeo" care inseamna a examina si reprezinta procedeul de identificare a persoanelor pe baza amprentelor digitale. Ca parte integranta a criminalistici, dactiloscopia este stiinta structurii desenelor papilare, fetele degetelor si are ca scop elaborarea metodelor necesare studierii desenelor si stabilirii posibilitatilor de identificare dupa structura caracteristica a acestor desene. In activitatea practica se intalnesc unii termeni de stricta interpretare fara corespondenta in alte domenii cum sunt: urma papilara, impresiune digitala si dactilograma. Intre aceste notiuni exista si treb. facuta distinctie astfel incat sa nu se confunde mai ales in cuprinsul actelor procedurale(proces verbal de cercetare la fata locului, raport de expertiza). Urmele de maini reprez. ob. de studiu al traseologiei care se defineste ca acea ramura a tehnicii criminalistice care studieaza urmele ca impresiuni ale structurii exterioare ale ob. in scopul stabilirii apartenentei de gen si al identificarii acestora precum si cu scopul lamuririi imprejurarilor legate de formarea acestor urme. Activitatea de identificare a autorului faptei penale presupune luarea impresiunilor digitale si palmare, apoi prin comparare si excludere se poate stabili daca impresiunile digitale si urmele papilare gasite la locul faptei provin de la aceeasi persoana. Dactilograme sunt fotografiile desenului papilar obtinute prin fotografierea urmelor sau a inversiunilor care formeaza ob. de studiu in procesul de identificare dactiloscopica. DEsenele papilare specifice pielii corpului omenesc aflate la nivelul degetelor al palmei si al talpii sub denumirea de termatoglife sunt formate din sistemul crestelor papilare separate intre ele de santuri papilare. Studiul complet al santurilor de inflexiune au capacitatea stintifica de a utiliza un test in problema stabilirii ... si de a examina in criminalistica si criminologie aspectul destelor papialre in depistarea anumitor meledii genetice sau neuropsihice.

Formarea desenului papilar.

Pielea devinita dpdv anatomic ca fiind un invelis membranos conjunctivo-epidelial care acopera corpul in intregime. La o examinare atenta a suprafetii pielii se observa ca e brazdata de o serie de depresiuni dintre care unele aparente denimite pliuri sau cute iar altele minuscule. Astfel de depresiuni aparente acopera si suprafata palmara si glandara dar spre deosebire de restul corpului in aceste zone cutele au forma curbe juxtapuse delimitand mici proeminente regulate denumite creste papilare. Crestele papilare au o inaltime cuprinsa intre 0.1 si 0.4 mm. si o latime de 0.2 si 0.7 mm. fiind despartite de santuri capilare. Dpdv histologic, pielea se compune din: o suprafata superficiala de natura epiteriala denumita epiderm, o portiune mai profunda de natura conjunctiva-vasculara denumita dern si hipotermul sau tesutul celulo-adipos cub cutanat care uneste dugumetrul cu organele subdiacente. Epidermul examinat microscopic apare ca o banda sinoasa neregulata avand la suprafata so serie de santuri care corespund depresiunilor ce se vad cu ochiul liber iar in partea profunda o serie de prelungiri. Crestele interpapilare coboara in derm determinand aici o formatiune conica denumita papila dermica. La nivelul dermului se gasesc si glandele sebacee si cele sudoripare. Secretia sebacee influenteaza glandele endocrine si contine in general acizi grasi si sapunuri in timp ce sodoarea evaluata la aprox. un litru in 24 ore contine 99% apa si 1% susbtante solubile ca saruri minerale, acizi grasi s.a.Secretia sebacee si sudoarea sunt eliminate prin canalele sudoripare ce strabat papilele si formeaza la suprafata pielii o pelicula denumita lichidul hidrolibidic. Acestei pelicule ii revine un rol hotarator deoarece la contactul pielii cu corpuri straine ea e transferata pe suprafata acestora, traseul porilor reprezentand de fapt conturul randurilor mai exact al desenului papilar. Pe langa crestele papilare, desenul papilar mai contine si linii albe ce reprez. incretituri ale pielii ce strabat transversal crestele precum si liniile santurilor transversale. Propr. desenului papilar.

Urmele de maini se formeaza in mom. atingerii cu suprafata palmei a obiectelor din madiul inconjurator. Dintre numeroasele urme descoperite la locul faptei de cele mai multe ori pt. urmarirea si identificarea infractorului sunt folosite urmele de maini.Formarea urmelor de maini se explica prin existenta permanenta pe suprafata palmei a substantei secretate de piele, substanta formata din compusi organici si anorganici care nu se evapora prin trecerea timpului. Posibilitatile de utilizare, cu asemenea sanse de izbanda a urmelor reliefului papilar imprimate pe ob. atinse de maini sunt descrise de proprietattile constatate de relieful papilar. Proprietatile papilare sunt un nr. de 4: longevitatea, unicitatea, inalterabilitatea si fixitatea. Longevitatea desenului papilar consta in faptul ca relieful papilar se formeaza inainte de nastere si continua sa existe pana la descompunere in procesul putrefactiei. Incercarile de a distruge relieful papilar prin frecare, arsuri superficiale sau procedee chimice nu pot inlatura desenul papilar decat vremelnic intrcat intr un timp f scurt dupa regenerarea pielii acest desen apare din nou. ....are loc inca din primele cazuri de dezvoltare a fatului fiind hotarata genetic de modificarile ....ca de exemplu de expunere la hubeola si incepe odata cu formarea pernitelor carnale ale fatului, astfel dezvoltarea striatilor incepe inca din saptamanile 10-11 ale sarcinii si nu se va definitiva decat dupa luna a4a a sarcinii, ele fiind vizibile pe suprafata pielii dupa cea de a6a luna a sarcinii. Boli: fixitatea eliefului papilar se manifesta prin mentinerea trasaturilor initiale, fara niciun fel de schimbare de-a lungul intregii existente. Cercetarile efectuate au dovedit ca luand impresiunile digitale de la o persoana la alta la intervale mai mari de timp si comparandu-le intre ele se observa ca structura lor ramane aceeasi, modificandu-se doar dimensiunile. Inalterabilitatea - se caracterizeaza prin aceea ca de-a lungul vietii relieful papilar nu poate fi sters, modificat pe cale fizica sau chimica daca prin procedeul aplicat nu e distrus si stratul dermic pe care se afla papilele. Pielea degetelor ca oricare alta aprte a corpului isi are patologia ei putand fi lezata in mod temporar sau definitiv structura testelor papilare. Daca leziunea vizeaza intreaga grosime a pielii, relieful papilar e distrus pt totdeauna. Singura maladie care cauzeaza leziuni profunde si deformeaza desenul papilar e lepra. Printre afectiunile locale amintim si degetaturile care oricat de grave si consistente ar fi nu modifica cu nimic crestele papilar.Duplicitatea reliefului papilar. In materia dactiloscopiei s-a ajuns la concluzia ca orice persoana are relieful papilar proriu ca existenta unica nerepetabila la alt om. De asemenea desenul papilar al fiecarui deget are o ,....unica neexistand 2 degete cu desene identice chiar la aceeasi persoana. Nr. imens si varietatea testelor papialare pe o zona relativ limitata de suprafata palmelor si a talpilor comune exclud posibilitatea reala ca acelasi ddesen papilar sa se repete in mod identic la 2 persoane. Conform legii naturii nu se poate admite existena a 2 lucruri absolut identice, ele difera intotdeauna dupa caracterele intrinseci si nu numai, dupa pozitia lor in timp si spatiu.

Curs 5 Criminalistica 05.11.2013

Urmele de picioareSe formeaza in mom. in care piciorul incaltat descult sau cu sosete realizeaza un contact nemijlocit cu ob. primitor de urma. In raport de plasticitatea ob. primitor de urma pot fi clasificate in: - dur sau mai dur decat ob creator de urma. a. urme de suprafata - atunci knd ob primitor este la fel de dur. Modificarea se produce pe suprafata ob. primitor de urma datorita faptului ca pe acesta se gaseste o substanta straina care adera la suprafata ob. creator de urma. Astfel se formeaza urma de picior de suprafata prin destratificare. Daca ob creator de urma este curat se poate modifica suprafata acestuia prin aderarea unui strat de susbtanta straina aflata pe suprafata ob. creator de urma. Ca urmare a realizarii contactului in acest fel se va forma o urma de suprafata prin stratificare, spre exemplu urma de picior descult imbibat in sange salata pe gresie. Urma de picior incaltat lasata pe un parchet lustruit. Urmele de picioare de suprafata mai pot fi clasificate in urme vizibile atunci cand se descopera la o examinare atenta la locul faptei cu locuri libere. Urme in stare latenta cand e nevoie de folosirea unor aparate care ajuta la descoperirea urmelor. b. Urme de adancime - Atunci cand ob. primitor de urma e mai putin dur decat ob creator de urma. Modificarea se produce in volumul ob. primitor de urma, iar caracteristicile de pe suprafata de contact se imprima in negativ in volumul ob. primitor de urma, de ex. urma de picior incaltat lasata intr un sol argilos. In ceea ce priveste propr. ob. primitor de urma treb avut in vedere ca acesta sa fie de asa natura incat sa permita imprimarea si pastrarea modificarii cat mai mult timp. In raport cu modul in care se realizeaza contactul intre cele 2 ob. urmele pot fi clasificate in:- urme statice: cand cele 2 ob. realizeaza un contact sub un unghi drept ca de ex. in mersul firesc al persoanei, avand in vedere ca cele 2 ob. se rezlizeaza un contact static, valoarea criminalistica a acestor urme consta in faptul ca detaliile ob. creator de pe suprafata de contact se imprima in fctie de prop. obiectelor ce intra in contact direct iar conservarea acestora are loc in fctie de factorii externi si interni care acioneaza la locul faptei. Urmele dinamice in mom. realizarii contactului fie un sgur ob. fie ambele aluneca pe unul pe suprafata celuilalt. Unghiul sub care actioneaza este un unghi ascutit iar detaliile din urma se prezinta sub forma de lanturi, linii, dare, cu profile diferite. Asteptul de prezentare a urmelor de picioare izolat, grupat ori sub forma de urme, prezinta importanta in activitatea de descoperire, fixare si ridicare a urmelor. Pe baza urmelor din picioare se poate stabili daca piciorul era incaltat sau nu. Se poate identifica incaltamintea care a lasat urma ajungandu-se astfel la persoana care a purtat-o. Daca urmele sub dispuse sub forma cararii de urme pe langa dimensiunile urmei si detaliile care sunt desoperite in urma...cum sunt lungimea pasului, latimea pasului, directia de mers, linia de mers si unghiul pasului. In sit in care se pot imprima caracteristicile de grup sau chiar urmele detalii ale tasaturii sosetei(marimea, tioul de cusatura). Daca piciorul e descult avem o urma plantara se vor lua in considerare regimurile anatomice de pe talpa piciorului. Urmele de picioare lasate ocnsecutiv in mersul firesc al persoanei sau in fuga se intalnesc in litaratura de specialitate ca fiind carere de urme/pasi. Valorificarea criminalistica a urmelor de pasi lasate sub forma cararii de urme e posibila datorita elementelor acesteia si anume: 1. linia de directie a miscarii este data de o linie imaginara dreapta care trece printre urmele lsate de piciorul drept si de cel stang. 2. linia de mers e o linia franta care uneste centrele calcaielor, urmelor lasate de piciorul drepr si de cel stang. 3. Lungimea pasului.4. latimea pasului 5. unghiul de mers care reprez. deschiderea apreciata cuprinsa in linia de directie a marsului si axa longitudinala a urmei lasate de talpa. Pt descoperirea lor, se folosesc surse de iluminare, de ex iluminarea poli light. Ridicarea rumelor de suprafata, cu ajutor foliei adezive cu gelatina iar la urmele de adancime se vor folosi mulaje bineinteles dupa ce urma a fost pregatita in vederea realizarii mulajului.

Urmele de dinti si de buze.

Urmele de dinti se formeaza in mom in care dintii omului intra in contact direct nemijlocit cu ob. primitoare. Acestea pot fi: a. corpul uman, alimente, ob. de natura si prop. diferite. odontologia judiciara are rolul de a studia dintii si urmele acestora astfel incat expertizele stomatologice sa serveasca la stabilirea adevarului in procesul judiciar. In fcrie de natura ob. primitor, urmele de dinti se pot forma prin:- patrunderea dintilor in volumul ob. primitor. Ruperea unei bucati din ob. primitor. Apasare de ex: dintii intra in contact direct si nemijlocit su suprafata corpului uman, forma si dispunerea aparatului alveolo-dentar difera de la o persosna la alta si constituie o baza sigura de identificare. Elementele care stau la baza identificarii fiecarei persoane sunt: -lungimea si latimea dintilor, modul cum sunt dispusi pe maxilar si pe mandibula, lipsa dintilor, lucrari dentare, proteze, modificari ce pot aparea din cauza accidentelor, a anomaliilor ori a diferitelor boli. Urmele lasate pe dinti pe corpul uman in mom. imediat crearii lor sunt urme de adancime, care devin de suprafata datorita elasticitatii pielii daca acest corp este viu.Pt valorificarea urmelor de dinti intr un procedeu de indetificare se examineaza nr. muscaturilor, distanta dintre ele, localizarea, profunzimea, culoarea, precum si alte categorii de urme din imediata apropiere.Urmele de buze - se formeaza in mom in care buzele intra in contact direct cu ob. primitor pt a se forma urme de buze apte dpdv criminalistic este necesar ca cele 2 ob. care intra in contact direct sa aiba anumite prop. iar contactul sa aiba loc o singura data intr un singur loc, astfel ob. primitor tre sa aiba suprafata neteda si lucioasa iar ob. creator de urma a nu fie imbacsit cu substante straine care nu ar permite imprimarea ridirilor corilae sau in volumul ob. primitor. Urmele de buze se descopera, se fixeaza si se ridica in acelasi mod ca si urmele lasate de ob. papilar. Se va tine cont ca aceste urme pot fi insotite si de urme ce apartin altor categorii prin care si aceste urme vor treb conservate , ridicate si valorificate in raport cu specificul pe care il prez de ex. urme da saliva, urme de prod. cosmetice, urme de sange si altele. Urmele de sange: se formeaza cand sangele ce rez dintr o leziune a corpului uman sau animale se depun ...sub forma unor picaturi, dare, balti, innfctie de gravitatea leziunii si de faptul ca persoana ori animalul se afla in miscare sau in repaus in mom producerii faptei.

Nr. urmelor

Aspect de prezentare - pozitia in raport cu alte categorii de urme ofera informatii. Toate urmele se vor interpreta in fctie de prop. natura, culoarea, poz. ob. de al locul faptei si dintre factorii care contribuie la conservarea acestora. Datorita aspectului variat de prezentare a acestor urme uneori ele sunt dificil de descoperit ca urmare se vor folosi surpse de iluminare cu lungime de unda variabila sau se va utiliza luminolul sau emidentul. 1. Daca ob. purtator de urme nu poate fi transportat se va tine seama de cantitate si de starea in care se afla urmele. 2. Daca ob. suport e de mici dimensiuni si usor transportabil se va ridica de la locul faptei impreuna cu acestea. Specialistul tre poate echipament de protectie, manusi sau salopeta, masca faciala, protectie pt intaltaminte astfel incat sa evite contaminarea si intercontaminarea urmelor si sa foloseasca instrumente sterilizate. Tre sa aiba in vedere ca urmnele sa si pastreze umra initiala fara a fi uracte in realabil in sit. in care se afla, probele sa fie individualiizate, sigilate, si etichetate. Urmele de sange fac parte din categoria urmelor biologice, se poate folosi si metoda amprentei genetice.