Cum tratam alcoolismul

1CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

FLOYD FRANTZ

CUM TRAT|MALCOOLISMUL

Manual pentru uzul preo]ilor [i medicilor

2 FLOYD FRANTZ

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=nieiFLOYD, FRANZ

Cum trat\m alcoolismul : manual pentru uzulpreo]ilor [i medicilor / Franz Floyd. - Ia[i : Trinitas - EdituraMitropoliei Moldovei [i Bucovinei, 2007

ISBN 978-973-7834-98-0

613.81

© TRINITAS, 2007ISBN: 978-973-7834-98-0


FLOYD FRANTZ

CUM TRAT|M

ALCOOLISMULManual pentru uzul preo]ilor [i medicilor

Traducere din limba englez\ - Nicoleta Amariei

Carte tip\rit\ cu binecuv=ntareaI.P.S. DANIEL

Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

TRINITASIA{I, 2007

4 FLOYD FRANTZ

Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i altedroguri func]ioneaz\ cu binecuvântarea I.P.S. Daniel, `n cadrul Funda]iei „Solidari-tate [i Speran]\” (FSSP), aflat\ sub patronajul Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei.

Centrul a luat fiin]\ `n 2004, `n colaborare cu Prim\ria Ia[i.

Ce oferim?

1. Terapie de grup, sub coordonarea consilierului `n adic]ie [i a unui psiholog.~n prezent exist\ dou\ grupuri terapeutice destinate dependen]ilor de alcool unul lasediul centrului [i altul `n cadrul Penitenciarului Ia[i.

2. Consiliere individual\3. Evaluare psihologic\4. Consiliere spiritual\5. Tabere terapeutice [i ergoterapie6. Activit\]i de terapie ocupa]ional\ [i ludoterapie7. Servicii de socializare [i petrecere a timpului liber8. Facilitarea integr\rii `n grupurile de egali: Alcoolicii Anonimi [i Al-Anon9. Traininguri pentru voluntarii [i profesioni[tii care doresc s\ se implice `n

problematica dependen]ei10. Prezent\ri teoretice [i sesiuni de informare cu scopul prevenirii dependen]ei11. Campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la fenomenul dependen]eiDesf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire `n [coli [i licee, spitale,

parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.

Beneficiarii no[tri sunt:

- persoanele dependente de alcool [i alte droguri;- apar]in\torii persoanelor dependente, membrii familiilor, adul]i [i copii; - persoane aflate `n situa]ii de risc de dependen]\;- profesioni[tii [i voluntarii interesa]i de problematica dependen]ei.

Pentru a oferi servicii profesionale de `nalt\ calitate am `mbinat elementele debaz\ ale spiritualit\]ii noastre ortodoxe cu elemente din metode interna]ionale derecuperare care [i-au demonstrat eficien]a de-a lungul timpului: Minnesota [i DeHoop.

Echipa este format\ din consilieri `n adic]ie, preo]i, psihologi, asisten]i sociali,terapeu]i ocupa]ionali.

~n anul 2006 au beneficiat de `ntreaga gam\ de servicii oferite de c\tre Centrulnostru, un num\r de 2.830 persoane.


Cuprins

Prefa]\ de I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei.........................7Cuvânt `nainte de Prof. Dr. Radu Andrei ....................................................9Din partea autorului ..................................................................................11

I. Introducere .............................................................................................13II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri despre alcoolism ...............................................16III. Simptome comune ale alcoolismului ...................................................37IV. Procesul consilierii b\utorului-problem\ ..............................................58V. Ghid privind evaluarea consumului de alcool [i interven]ia

de scurt\ durat\ .............................................................................63VI. Câteva gânduri legate de ajutarea b\utorilor-problem\ ......................77VII. Despre Alcoolicii Anonimi ...................................................................83VIII. Câteva principii de baz\ ale A.A.-ului. Experien]\

din recuperare ...............................................................................86IX. Pentru familia [i prietenii alcoolicului. Experien]\

din recuperare ...............................................................................96X. O scurt\ discutare a celor 12 pa[i ......................................................103XI. Sloganurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon-ului ................................120XII. Cum se poate implica parohia dvs.? ................................................124XIII. Câteva gânduri de `ncheiere ...........................................................126

Acatistul Maicii Domnului – „Potirul Nesecat” ..........................................129

ANEXE ANEXA 1 - E[ti alcoolic? ANEXA 2 - Te preocup\ consumul de alcool al cuiva? ANEXA 3 - Progresia [i recuperarea din boala alcoolismuluiANEXA 4 - Progresia [i recuperarea familiei din boala alcoolismuluiANEXA 5 - Diagrama rela]iei `ntre diver[i profesioni[ti,

programele de tratament [i Alcoolicii Anonimi ANEXA 6 - Aprobarea biroului general de servicii al Alcoolicilor Anonimi

pentru publicarea celor 12 pa[i ANEXA 7 - Adrese utile

6 FLOYD FRANTZ


Prefa]\

Evanghelia iubirii [i a vie]ii ve[nice a Mântuitorului IisusHristos cheam\ pe fiecare om la eliberare de p\cate [i de pa-timi egoiste care degradeaz\ s\n\tatea, demnitatea [i libertateaomului de a s\vâr[i binele spre folosul s\u [i al semenilor s\i.

Evanghelia lui Hristos binevestit\ de Biseric\ prin cuvântziditor, rug\ciune st\ruitoare [i fapt\ bun\ are ca scop ridica-rea celui c\zut, îns\n\to[irea celui bolnav (fizic, psihic sauspiritual), precum [i integrarea în comunitate [i în demnitate acelui înstr\inat de starea de comuniune de iubire fa]\ deDumnezeu [i de oameni. Acesta este în]elesul duhovnicesc [ipractic al mântuirii omului p\tima[ ca vindecare, eliberare [iridicare sau în\l]are a lui.

În lumina Evangheliei mântuirii, Biserica are datoria pas-toral\ de-a ajuta [i persoanele dependente de alcool sau robitede patima be]iei.

În acest sens, Sfântul Ioan Gur\ de Aur († 407), un marep\stor de suflete [i vindec\tor de patimi, zice: „Voim a pârî(mustra) pe cei ce s-au dedat be]iei, nu pentru a le face jigniri,ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da def\im\rii ob[te[ti, cipentru a-i ap\ra de def\imarea cea înfrico[\toare (a judec\]iive[nice n.n.) [i a-i sc\pa din mâinile satanei. (...) Be]ivul nu[tie a-[i economisi cuvintele sale, nici a st\pâni comoara du-hului s\u; el nu [tie a p\stra pe unele, nici a cheltui pe altele;ci el cheltuie[te [i le risipe[te pe toate”.

8 FLOYD FRANTZ

În alt\ parte, Sfântul Ioan Gur\ de Aur zice: „Be]ia z\-misle[te mii de rele. Be]ia seam\n\ cu somnul mor]ii, ea aduceboli, dureri de cap, uitare, [i este chipul mor]ii”.

Totu[i, nu este suficient s\ fie descris\ [i deplâns\ patimabe]iei cu toate consecin]ele ei, relele personale, familiale [i so-ciale pe care le aduce ea, ci este nevoie [i de-a ajuta pe ceirobi]i de aceast\ patim\ s\ se elibereze sau s\ se vindece der\utatea ei.

Un ghid practic pentru a ajuta persoanele dependente dealcool în aceast\ direc]ie este cartea intitulat\ „Cum trat\malcoolismul”, pe care o public\m la Editura mitropolitan\TRINITAS din Ia[i, cu speran]a c\ ea va fi de mare folos, maiales dac\ unim constant în]elepciunea cu rug\ciunea, dar [idatoria de-a cultiva s\n\tatea cu dorin]a de-a c\uta mântuirea.

† DANIELMitropolitul Moldovei [i Bucovinei

M\n\stirea Bucium, Ia[ila Duminica Sfin]ilor Români,

10 iunie 2007


Cuvânt `nainte

O carte dedicat\ celor care trateaz\ alcoolismul, pentru uzulpreo]ilor [i medicilor? De ce nu? ~n fond medicul ([i psihiatrul cuat=t mai v=rtos), ca [i preotul, se adreseaz\, `n ultim\ instan]\,unor structuri extrem de sensibile: psihicul uman.

A[a `nc=t, cartea aceasta „Cum trat\m alcoolismul” este maimult dec=t un „manual pentru uzul medicilor [i preo]ilor”. Scris\de un profesionist `n domeniu, lucrarea reprezint\ baza abord\riicomplexe a alcoolismului [i a alcoolicului.

Frantz Floyd este psiholog dublat de un cre[tin: aceast\calitate dual\ ì permite o abordare realist\ dar `n acela[i timpsensibil\ a fenomenului dependen]ei de alcool [i explicitareacomprehensiv\ a unor instrumente [i tehnici de lucru specificeAlcoolicilor Anonimi (dar [i a dependen]elor `n general), realiz=nd[i necesara adaptare la specificul nostru cultural [i confesional.

Putem aprecia valoarea lucr\rii prin prisma rezultatelorconcrete, ob]inute `n centre deschise sub generoasa umbrel\ aBisericii Ortodoxe, `n diferite loca]ii din ]ar\.

Desigur acest manual este o punte de leg\tur\: `n fondterapia spiritual\ [i cea farmacologic\ sau psihoterapeutic\, nusunt exclusive, ci mai cur=nd complementare.

Iar cei c=[tiga]i suntem cu to]ii: noi cei care lucr\m `ndomeniu, medicii [i preo]ii, dar mai ales cei afla]i `n nevoie.

Este tot ceea ce conteaz\.

Prof. Dr. Radu Andrei{ef Compartiment Psihiatrie-Toxidependen]\

din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Socola” - Ia[i

10 FLOYD FRANTZ


Din partea autorului

Cei mai mul]i membri ai societ\]ii noastre privesc consu-mul de alcool ca pe o activitate normal\ [i util\. Civiliza]iileantice vorbesc atât despre b\utul normal, cât [i despre pro-blemele pe care le creeaz\ acesta. Domnul nostru Iisus Hristosa transformat apa în vin pentru ca mirele [i mireasa s\ poat\continua petrecerea a[a cum se cuvine (Ioan 2, 1-11). În Pilde23, 29-34 ne sunt clar descrise problemele b\utului abuziv sauale „alcoolismului”, abordate [i în aceast\ carte.

În ultimii ani, s-au f\cut progrese semnificative în aju-tarea celor afecta]i de aceast\ boal\ atât de distructiv\. {timast\zi c\ b\utul excesiv este, de obicei, doar un simptom alalcoolismului; boala îns\[i trebuie tratat\ pentru ca s\ fiereluat controlul asupra comportamentului de consum. Aceast\carte î[i propune trei obiective. În primul rând, acela de a-iexpune cititorului câteva idei de baz\ legate de conceptul dealcoolism ca boal\. Cel de-al doilea obiectiv al c\r]ii e de a v\oferi conceptele fundamentale utilizate de cei mai mul]i oa-meni afla]i în recuperare din alcoolism. În cele din urm\,sper\m s\ v\ prezent\m pe scurt programul Alcoolicilor Ano-nimi (numit, în termeni uzuali, A.A.).

Am încercat s\ m\ documentez, s\ organizez [i s\ struc-turez informa]iile cuprinse în aceast\ carte, folosindu-m\ depropriul stil [i limbaj. Cred c\ ve]i descoperi c\ ele corespundcelor din studiile [tiin]ifice actuale referitoare la conceptul de

12 FLOYD FRANTZ

alcoolism ca boal\. Ve]i descoperi, de asemenea, c\ aceste ideinu sunt noi [i c\ sunt acceptate de cea mai mare parte a co-munit\]ii medicale [i a profesioni[tilor din lumea întreag\.Conceptele [i principiile de recuperare abordate sunt [i elecunoscute în mare parte [i acceptate de cei afla]i în recuperareca fiindu-le utile. În sec]iunea adresat\ Alcoolicilor Anonimi,ve]i reg\si cei 12 Pa[i ai acestui program. Sper\m c\ îi ve]iconsidera la fel de folositori ca [i cele 3,5 milioane de al-coolici afla]i în recuperare în grupurile din lumea întreag\.

Nu vreau s\ închei înainte de a-i mul]umi Înalt Prea Sfin-]itului Mitropolit Daniel pentru interesul fa]\ de o astfel decarte [i pentru bun\voin]a de a veni în sprijinul programelorcare îi asist\ pe alcoolicii din România. Sper c\ suntempomeni]i în rug\ciunile lui, precum [i noi îl pomenim în alenoastre.

Pentru orice informa]ie, sau `n m\sura `n care crede]i c\ v\putem fi de folos, `n zona Clujului ne pute]i contacta pe [email protected], iar `n zona Ia[i la adresa de [email protected] (Casa „Diaconia” – Biserica„Sf. Sava”).

Floyd Frantz

Programul Sf. Dimitrie,Arhiepiscopia Vadului, Feleacului [i Clujului,

Cluj-Napoca, România


I. Introducere

Ca [i cre[tini, ne str\duim s\ ~l ]inem pe Dumnezeu `ncentrul vie]ii noastre. Tr\im `ntr-o lume care se schimb\ rapid;la fel se schimb\ [i regulile dup\ care tr\im. Valorile nu maisunt `ntotdeauna atât de clare [i, deseori, tinerii sunt pu[i `nsitua]ia de a lua decizii de adult cu privire la ce s\ bea sau cedrog s\ introduc\ `n corpul lor.

Pentru mul]i oameni din România, sunt timpuri dificile [inesigure. Mul]i `ncearc\ s\ scape de stresul vie]ii cotidiene.Mul]i vor s\ [tie de ce trebuie s\ sufere [i de ce via]a lor esteatât de goal\ [i lipsit\ de sens. Unii dintre ace[ti oameni `[ipierd motiva]ia de a tr\i, `[i pierd scopul [i sensul vie]ii. Pen-tru a umple acest vid, unii `ncearc\ s\ adune bunuri materiale,al]ii râvnesc la prestigiu, `n timp ce al]ii se folosesc de sexua-litate sau de rela]ii nes\n\toase cu al]i oameni.

Al]ii `[i caut\ tot mai disperat eliberarea din suferin]ele [igreut\]ile zilnice prin consumul de alcool sau droguri. Carezultat, ei pierd, deseori, „con[tiin]a divin\” din sufletul lor [ipot deveni „dependen]i” de un mod de via]\ care, `n cele dinurm\, ì va distruge. Forma cea mai obi[nuit\ a acestei st\rieste numit\ „alcoolism” sau „dependen]\ de alcool”.

Dependen]a de alcool este o boal\ care afecteaz\ `ntreagapersoan\: corpul, mintea, emo]iile [i spiritul. ~n unele cazuriextreme, e nevoie de doctor pentru tratarea complica]iilormedicale cauzate de abuzul de alcool. Uneori, un asistent

14 FLOYD FRANTZ

social vine `n ajutorul problemelor familiale [i sociale cauzatede consumul de alcool. Din când `n când, e nevoie de unpsiholog pentru a ajuta persoana dependent\ s\ fac\ fa]\ de-presiei sau altor probleme mentale legate de abuzul de alcool.Pentru cazurile mai serioase, un psihiatru poate prescrie untratament medicamentos sau poate ajuta la `nl\turarea simpto-melor de sevraj.

Folosind Modelul de tratament Minnesota, „Centrul detratament”* implic\ toate disciplinele amintite pentru a-[i ajutaclien]ii. Uneori, aceste discipline sunt necesare doar `n stadiulini]ial al recuper\rii, dar le suger\m clien]ilor no[tri – dac\ ecazul – s\ solicite ajutorul altor profesioni[ti `n timpul [i dup\terminarea tratamentului.

~n `ntreaga lume se [tie c\ alcoolismul este o boal\ [i c\singurul program eficient de recuperare cunoscut se ba-zeaz\ pe spiritualitate. Din acest motiv, folosim `n programulnostru de recuperare o abordare spiritual\ [i facem eforturipentru a colabora cu Biserica. De asemenea, le recomand\mtuturor celor care vin la „Centrul de tratament” s\-l contactezepe preotul lor paroh sau pe `ndrum\torul lor spiritual pentru aprimi ajutor `n parcurgerea principiilor spirituale pe care lefolosim. Alte programe, cum ar fi Alcoolicii Anonimi [iServiciile Familiale Al-Anon, utilizeaz\ principii spiritualesimilare cu cele folosite de c\tre „Centrul de tratament”. Noisprijinim aceste programe [i lucr\m cu acestea pentru a-i ajuta

* ~n aceast\ carte, c=nd vorbim de „Centru de tratament”, ne referim la„Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [ialte droguri”, din cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\” din Ia[i,precum [i la Proiectul „Sf. Dimitrie Basarabov” de Informare [i Trata-ment al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri din Cluj-Napoca,ale c\ror adrese se g\sesc la finalul c\r]ii.


pe noii veni]i s\ se integreze `n grupurile de suport `nainte [idup\ participarea la programul nostru de tratament.

Acest manual se va axa pe anumite idei de baz\ despreconceptul de boal\ al alcoolismului [i al dependen]ei de dro-guri. Va dezbate, de asemenea, câteva dintre principiile orien-tative `n ajutorarea alcoolicului [i dependentului de droguripentru ca acesta s\ tr\iasc\ f\r\ a folosi substan]e chimice carealtereaz\ mintea [i starea de dispozi]ie. Este inclus\ [i o sec]i-une cu sugestii despre cum s\ lucr\m cu oamenii care au pro-bleme cu alcoolul.

V\ rug\m s\ accepta]i folosirea alternativ\ `n acest manuala termenilor de „adic]ie”, „dependen]\” [i „alcoolism”. Alcooluleste un drog [i este cel mai abuzat ast\zi, `n lume. Din acestmotiv, cei care sunt considera]i „alcoolici” sunt, pur [i simplu,dependen]i de „drogul alcool”. Ideile din acest manual seaplic\ tuturor drogurilor abuzate, legale [i ilegale, prescrisesau nu, `n form\ de tablet\, lichid sau praf. De asemenea,adic]ia nu este specific\ unui sex. Cu toate astea, de dragulsimplit\]ii, `n scrierea textului vom folosi genul masculin.

16 FLOYD FRANTZ

II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri

despre alcoolism

Mul]i oameni beau alcool. E gre[it s\ bei?

Alcoolul a „`nso]it” omenirea aproape de la `nceputurileei. Aspectele benefice, ca [i cele d\un\toare, au fost observatede-a lungul istoriei. Vinul este unul din cele mai vechi tipuride b\uturi alcoolice [i `l g\sim men]ionat `n Biblie de peste200 de ori. Se pare c\ aduce binecuvânt\ri [i blestemedeopotriv\.

Una dintre cele mai cunoscute istorisiri este `n SfântaEvanghelie dup\ Ioan 2, 3: „{i sfâr[indu-se vinul, a zis mamalui Iisus c\tre El: «Nu mai au vin»”. Iisus a f\cut primul s\umiracol notat, transformând apa `n vin la o nunt\. Deci [tim c\vinul [i folosirea social\ a acestuia este un lucru bun, altfelDomnul nostru nu l-ar fi dat musafirilor de la nunt\. Cu toateastea, `n aceast\ relatare nu se men]ioneaz\ cât este bine s\bei. Aceasta pare s\ fie o cu totul alt\ problem\, deci s\ neuit\m la câteva versete din Scriptur\ care se refer\ la con-sumul de vin.

La I Timotei 5, 23 se spune: „De acum nu bea numai ap\,ci folose[te pu]in vin, pentru stomacul t\u [i pentru desele talesl\biciuni”. Asta implic\ folosirea medical\ a vinului [i `nacest verset se recomand\ s\ folosim „pu]in vin” pentru s\-n\tatea noastr\. Având `n vedere stadiul de dezvoltare al


medicinei de acum 2000 de ani, b\utul vinului pentru tot felulde afec]iuni era un obicei r\spândit. Trebuie s\ observ\m c\ cese recomand\ este „pu]in vin”. Nu se specific\ exact cât, doar„pu]in”.

Este clar c\ b\utul vinului poate fi o binecuvântare [ipoate avea efecte fiziologice pozitive, a[a cum este men]ionat`n Psalmul 103, 16: „Vinul vesele[te inima omului”. Esteevident c\ exist\ anumite efecte pozitive provenite din con-sumul de vin. Totu[i, acesta poate duce [i la pierzanie dup\cum se spune `n I Corinteni 6, 10: „Nici furii, nici lacomii,nici be]ivii, nici batjocoritorii, nici r\pitorii nu vor mo[teni`mp\r\]ia lui Dumnezeu”. Aceasta indic\ un pre] foarte marepentru savurarea excesiv\ a vinului.

De fapt, nic\ieri nu se prescrie o anumit\ cantitate deb\utur\, de[i `n multe locuri se vorbe[te despre necesitateaevit\rii b\utului excesiv. De exemplu, la Pilde 20, 1: „Unoc\râtor este vinul, un zurbagiu b\utura `mb\t\toare [i oricinese las\ ademenit nu este `n]elept”. Epistola c\tre Efeseni 5, 18continu\: „{i nu v\ `mb\ta]i de vin, `n care este pierzare, ci v\umple]i de Duhul”. Deci, `n mod evident, sunt anumite lucruride luat `n considerare atunci când se consum\ vin.

A[a cum am men]ionat, exist\ peste 200 de versete `nBiblie care se refer\ la uzul [i abuzul de vin. Vom l\sa cititoruls\ exploreze problema `n tihn\. Manualul nostru nu se ocup\de b\utul normal al vinului sau al oric\rei alte b\uturialcoolice. Singurul nostru obiectiv este de a-i ajuta pe cei carebeau `n mod auto-distructiv.

Ce este „alcoolismul” sau „dependen]a de alcool”?

„Alcoolismul” sau „dependen]a de alcool” este greu dedefinit `n termeni simpli [i sunt multe c\r]i scrise despre cums\ diagnostic\m dac\ o persoan\ a devenit „dependent\ de

18 FLOYD FRANTZ

alcool sau alte droguri”. La modul simplu, poate fi identificatprin comportamentul de a consuma alcool [i de a aveaprobleme din aceast\ cauz\. Aceste probleme vor fi urmate deeforturi e[uate de a controla cantit\]ile consumate fie prinmoderare, fie prin abstinen]\. Pentru alcoolic, eforturile – dince `n ce mai mari – de a `nceta consumul de alcool, de a con-trola cantitatea consumat\ [i efectele b\utului sunt, de obicei,f\r\ succes. Aceste `ncerc\ri e[uate de control sau de mode-rare a consumului de alcool sunt caracteristica central\ a„alcoolismului” sau a „dependen]ei de alcool”.

O defini]ie mai formal\ este urm\toarea: un „alcoolic”este o persoan\ care, `n mod constant, nu reu[e[te s\ aleag\dac\ va bea sau nu [i care, dac\ bea, este incapabil\ s\decid\ dac\ se va opri sau nu. „Alcoolicii cu complica]ii”sunt cei care, datorit\ consumului de alcool excesiv [i prelun-git, au tulbur\ri fizice sau mentale.

Este alcoolismul o mare problem\ `n România?

Alcoolismul nu selecteaz\ oamenii. ~i afecteaz\ pe ceitineri [i pe cei b\trâni, pe cei boga]i [i pe cei s\raci, pe oamenide diferite rase [i religii. Al\turi de bolile cardiovasculare [icancer, este una dintre cele trei mari probleme de s\n\tate, `n`ntreaga lume. E trist c\ a afectat [i societatea româneasc\ latoate nivelele ei, `n toate ora[ele [i `n toate satele.

De ce beau oamenii?

Majoritatea oamenilor `nva]\ s\ bea alcool de la p\rin]isau de la rudele apropiate. Observ\ efectele consumului,faptul c\ e ceva pl\cut [i c\ asta fac „oamenii mari”. Ei `nceps\ bea pentru a intra `n societatea adul]ilor. Odat\ ce au `nv\]ats\ bea alcool, oamenii beau dintr-un singur motiv: `[i dorescefectul produs de drogul alcool. De ce unii caut\ acest efect [i


beau mai mult decât al]ii, este o `ntrebare la care e greu der\spuns. S-au scris multe c\r]i despre acest subiect care nu se`ncadreaz\ `n scopul manualului de fa]\. Pentru noi este maipu]in important de ce beau oamenii, ci mai ales modul `n careputem ajuta b\utorul-problem\.

De ce numai anumi]i oameni devin alcoolici?

Nimeni nu pare s\ [tie de ce sau nici m\car cum se `n-tâmpl\ ca unii s\ aib\ aceast\ boal\ pe care noi o numim„alcoolism”, iar al]ii nu. Exist\ câteva teorii despre acestlucru, variind de la modelele „sociologice” la cele „medicale”.Cea mai acceptat\ teorie este aceea c\ anumi]i oameni suntn\scu]i cu o „predispozi]ie” genetic\ la alcoolism. Aceast\teorie implic\ faptul c\, la anumi]i indivizi, exist\ un factor„bio-chimic” sau genetic care determin\ probabilitatea ca aceapersoan\ s\ dezvolte o dependen]\ fa]\ de alcool. ~n aceast\teorie, este acceptat faptul c\ exist\ factori sociali [i psiholo-gici care, combina]i cu predispozi]ia, cresc sau descresc pro-babilitatea persoanei de a deveni alcoolic\.

To]i b\utorii `nr\i]i sunt alcoolici?

Nu to]i b\utorii excesivi sunt alcoolici sau dependen]i dealcool. Exist\ diferen]e semnificative `ntre „b\utorii `nr\i]i” [i„alcoolici”.

Dac\ are motive suficiente, b\utorul `nr\it poate s\ seopreasc\ din b\ut sau s\ `[i controleze b\utul. Atunci când unb\utor `nr\it se opre[te din b\ut pentru o perioad\ de timp [i sere`ntoarce la consumul de alcool, nu ì este, de obicei, dificils\-[i controleze b\utul.

Pentru cel care a c\zut `n ceea ce numim „alcoolism” sau„consum de alcool dependent”, situa]ia este diferit\. Odat\ ce

20 FLOYD FRANTZ

o persoan\ a dep\[it linia invizibil\ a alcoolismului, ì va fifoarte greu s\ bea moderat.

O alt\ diferen]\ este c\ b\utorul `nr\it nu are remu[c\ri `nleg\tur\ cu consumul de alcool. Alcoolicul, pe de alt\ parte, seva sim]i deseori vinovat [i va avea remu[c\ri extreme dup\ unepisod de b\ut. El are inten]ii bune de a nu bea excesiv. Cânde[ueaz\ `n `ncercarea de consum moderat, se `nvinov\]e[te [ise consider\ un ratat. Asta pentru c\ nu `n]elege c\ are o boal\a min]ii [i a trupului care nu ì permite s\ consume „`n sigu-ran]\” nici m\car un pahar de alcool. ~n momentul `n care beaacel prim pahar, i se declan[eaz\ o poft\ irezistibil\ care, de[iuneori e foarte subtil\, este foarte greu de dep\[it f\r\ a bea.Singura op]iune sigur\ pentru alcoolic este abstinen]a total\.

Alcoolicul trebuie s\ evite primul pahar. Putem comparaacest lucru cu un accident de tren. Locomotiva e cea care telove[te sau omoar\, [i nu vagoanele din spate. Adic\, s\ nu nel\s\m „lovi]i de tren” prin acceptarea primului pahar!

Este posibil ca cineva care bea bere s\ devin\ alcoolic?

Da, este posibil ca a[a ceva s\ se `ntâmple. ~ntr-o sticl\ debere este atât de mult alcool ca [i `ntr-o b\utur\ tare. Doar c\arat\ diferit. Unii b\utori `nr\i]i chiar prefer\ berea pentru c\este mult mai acceptat\ social `n anumite comunit\]i. Aceea[ilogic\ se aplic\ [i pentru coniac, ]uic\, vin [i alte b\uturi carecon]in alcool.

Alcoolul este la fel de periculos ca [i alte droguri, precum heroina?

Alcoolul este poate chiar mai periculos decât heroina. ~nrealitate, alcoolul va ucide mult mai mul]i oameni `n Româniadecât o va face vreodat\ heroina. De[i alcoolul nu este la fel


de adictiv ca [i heroina, el este probabil mult mai periculosdatorit\ atitudinii permisive a societ\]ii fa]\ de b\ut. Ar trebuiamintit faptul c\ problema dependen]ei de alcool ar puteachiar s\ creasc\ pe m\sur\ ce consumul de droguri cre[te `nsocietatea noastr\. Asta se datoreaz\ „dependen]ei `ncruci[ate”.

Ce este dependen]a `ncruci[at\?

Odat\ ce o persoan\ devine dependent\ fa]\ de un drog,cum ar fi marijuana sau cocaina, ea devine dependent\ [i decelelalte droguri, cum ar fi alcoolul sau heroina. Acest con-cept se aplic\ tuturor drogurilor, legale [i ilegale, care modi-fic\ starea de dispozi]ie [i produc schimb\ri la nivelulcreierului. Benzo-diazepinele sunt clasa principal\ de drogurilegale care se folosesc `n România [i care s-ar include `naceast\ categorie. E nevoie de câ]iva ani de zile pentru cacineva s\ devin\ alcoolic. Poate dura câteva zile pentru cacineva s\ devin\ serios dependent de anumite droguri. Untân\r dependent de cocain\, heroin\ sau marijuana, dac\ va`ncepe s\ bea, mai mult ca sigur c\ va deveni alcoolic `n scurttimp de la `nceperea consumului.

Alcoolismul este un p\cat sau o boal\?

Exist\ o mare controvers\ asupra acestei `ntreb\ri [i foartemult\ ne`n]elegere legat\ de „conceptul de boal\ al alcoo-lismului”. Putem spune c\ fiecare „p\c\tuie[te” `ntr-un fel saualtul, iar alcoolicii nu fac excep]ie.

~n 1956, Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (O.M.S.) aafirmat c\ „alcoolismul este o boal\ tratabil\”, o boal\ careeste foarte asem\n\toare cu diabetul, cancerul sau chiar cubolile cardiovasculare. De fapt, to]i profesioni[tii din dome-niul medical recunosc afirma]ia f\cut\ de O.M.S. legat\ de

22 FLOYD FRANTZ

alcoolism ca boal\. Cartea Alcoolicii Anonimi afirm\ c\ alcoolis-mul este „o obsesie mental\ cuplat\ cu o alergie fizic\”.

Ce e important de men]ionat este faptul c\ alcoolicii aufost stigmatiza]i de mii de ani ca fiind „p\c\to[i”, f\r\ preamare succes `n a-i ajuta s\ se lase de b\ut. Din fericire, atuncicând trat\m alcoolismul ca pe o boal\, ì putem identificasimptomele [i `ntrerupe evolu]ia chiar `n stadiile timpurii.

Alcoolicul `[i cauzeaz\ boala?

Nimeni nu dore[te s\ aib\ cancer, boli de inim\, diabet saualcoolism. Exist\, bine`n]eles, anumite comportamente carecontribuie la apari]ia acestor boli. Consumul exagerat de gr\-simi [i sare va cre[te [ansele apari]iei bolilor de inim\. Con-sumul de zah\r excesiv va cre[te probabilitatea apari]iei diabe-tului zaharat, iar leg\tura `ntre fumat [i cancer a fost dovedit\.Nimeni nu alege s\ aib\ o boal\, cu toate astea alege s\ seangajeze `n comportamente care contribuie la apari]ia bolii.Oamenii aleg s\ bea sau s\ nu bea `n func]ie de cât de bine`n]eleg modul `n care ì afecteaz\ consumul de alcool.

Problema este c\, de obicei, ei nu percep alcoolul ca pe undrog adictiv. De asemenea, tinerii nu pot s\ prezic\ cuacurate]e c\ vor avea sau nu o problem\ cu b\utul cândva, `nviitor. Acela[i lucru este valabil [i pentru fum\tori [i al]i oa-meni care se angajeaz\ `n comportamente cu risc crescut. Darasta nu `nseamn\ c\ consumul de alcool cauzeaz\ alcoolismul.~nseamn\ doar c\ oricine bea alcool are riscul de a devenialcoolic. Nu to]i cei care fumeaz\ vor avea cancer, dar fum\-torii se expun unui risc mare de apari]ie a cancerului datorit\fumatului.


Alcoolicii nu [tiu c\ ei nu ar trebui s\ bea?

Rareori ì ar\t\m alcoolicului aceea[i compasiune pe careo ar\t\m altor bolnavi. Gândi]i-v\ pentru un moment lasitua]ia diabeticului. Când m\nânc\ zah\r sau anumitealimente, corpul lui reac]ioneaz\ la acestea altfel decât corpulaltora. Dac\ nivelul zah\rului din sânge se dezechilibreaz\,diabeticul poate s\ intre chiar `n com\. ~n urm\ cu 75 de ani,doctorii [tiau c\ ceva nu este `n regul\, `n]elegeau simptomelediabetului, dar nu ì cuno[teau cauza. Datorit\ acestei lipse de`n]elegere a dietei diabeticului fa]\ de zah\r, mul]i diabetici aumurit din cauza bolii lor. Diabeticul nu `n]elegea ce i se `n-tâmpla când mânca zah\r. Al]i oameni mâncau torturi [idulciuri f\r\ nici o problem\, `n timp ce diabeticii nu `n]e-legeau de ce sunt diferi]i. ~n plus, diabeticii simt nevoia ire-zistibil\ de dulce la fel cum alcoolicul simte nevoia de a beaalcool. }inând cont de cerin]ele sociale fa]\ de mâncare, dia-beticilor le era foarte dificil s\ evite s\ m\nânce exact acelelucruri care ì f\ceau s\ se simt\ r\u.

Ast\zi, pentru alcoolic, situa]ia nu este cu mult diferit\.{tiin]a medical\, de[i afirm\ c\ alcoolismul este o boal\,cunoa[te foarte pu]ine despre aceasta [i nu a oferit o solu]iereal\ acestei probleme. Ce putem spune cu o anume certitu-dine este c\ exist\ anumite programe de tratament care, dac\sunt urmate, ì pot oferi alcoolicului nu numai eliberarea fa]\de compulsia de a bea, ci [i fa]\ de zbuciumul emo]ional [imental care acompaniaz\ dependen]a.

Alcoolicii `n]eleg alcoolismul?

Persoana care devine „alcoolic\” nu `n]elege, de obicei,problema alcoolismului mai bine decât preotul, medicul, fa-milia, prietenii sau patronii. Mai grav este c\ `n momentul `ncare oamenii `[i dau seama c\ au o problem\, se afl\ deja `ntr-un

24 FLOYD FRANTZ

stadiu avansat al adic]iei. Asta va face [i mai grea recuperarea,dac\ nu primesc ajutor din exterior, cum ar fi prin A.A. sauprintr-un program de tratament, ca „Centrul de tratament”.

Ce `nseamn\ „stadiul de negare” al alcoolismului?

Spunem c\ alcoolicul activ este `n „negare” pentru c\ nupoate vedea realitatea situa]iei lui. El „neag\” durerea pe careconsumul de alcool o cauzeaz\ lui [i altora, neag\ leg\turadintre consecin]ele b\utului [i consumul de alcool. De exem-plu, dac\ are probleme maritale pentru c\ se `mbat\ [i se ceart\cu so]ia sa, va spune c\ so]ia este ne`n]eleg\toare [i sâcâitoare.Uneori, chiar va da vina pe aceasta pentru modul s\u de a bea.Dac\ nu trece de stadiul de negare, exist\ probabilitatea uneimor]i timpurii [i certitudinea unei vie]i care cauzeaz\ durerefamiliei [i celor dragi.

Care este „am\girea” alcoolicului?

Credin]a gre[it\ sau am\girea oric\rui alcoolic este c\ elsau ea poate bea normal. Nu poate admite fa]\ de el `nsu[i c\are o problem\ cu b\utul, deci continu\ s\ bea. „Marea Min-ciun\” pe care alcoolicul [i-o spune este c\ „de data asta va fialtfel, de data asta m\ voi descurca mai bine”. Concep]iaaceasta eronat\ `l `mpiedic\ s\ accepte nevoia abstinen]eitotale.

Ce `l opre[te pe alcoolic s\ `[i recunoasc\ problema?

Frica este cel mai mare du[man al alcoolicului. Dac\ opersoan\ are o problem\ cu b\utul [i vrea s\ se recupereze,este necesar s\ [tie ce se `ntâmpl\ `n via]a ei pentru a lua de-ciziile corecte. Ca s\ fac\ asta, e necesar s\ treac\ de fricaira]ional\ de a vorbi despre b\ut. Trebuie s\-[i analizeze con-


sumul de alcool a[a cum este [i s\ fie onest\ fa]\ de modul `ncare consumul de alcool ì afecteaz\ via]a sa [i pe a celor dinjur.

Mare parte din aceast\ fric\ fa]\ de discutarea problemeicu b\utul este legat\ de ceea ce numim noi „stigma” alcoolis-mului [i provine din ru[ine. Când cineva se simte judecat dec\tre societate [i e ru[inat de comportamentul s\u, ì estefoarte greu s\ vad\ adev\rul `n acea chestiune. Alcoolicii dinRomânia sunt exact `n aceast\ situa]ie: sunt judeca]i [i stig-matiza]i de c\tre societate [i, datorit\ ru[inii, le este greu s\admit\ c\ au o problem\.

Asta `nseamn\ c\ alcoolicii nu sunt responsabili pentru propriul comportament?

Alcoolicul este responsabil pentru comportamentul luisau al ei, la fel cum sunt to]i oamenii ra]ionali ai societ\]ii.Putem spune c\ alcoolicul este, de fapt, ira]ional [i bolnavmintal. }inând cont de pre]ul pe care alcoolicul `l pl\te[tepentru a bea alcool, putem oare spune c\ el este „ra]ional”?Cine ar renun]a la rela]ia cu o so]ie iubitoare pentru a bea, `nafar\ de o persoan\ ira]ional\? Cine ar renun]a la dragosteacopiilor pentru un pahar de alcool, `n afar\ de o persoan\foarte bolnav\? Cine ar pune `n pericol via]a altor oameniconducând sub influen]a alcoolului un vehicul de 1000 kg, `nafar\ de o persoan\ care a pierdut total contactul cu realitatea[i nu `n]elege semnifica]ia comportamentului s\u?

Atunci când b\utorul-problem\ este confruntat de c\trefamilie sau de c\tre societate, va nega problema. Asta nupentru c\ nu `[i iube[te familia sau pentru c\ e lipsit de respectfa]\ de societate. Pur [i simplu, nu vede `n el `nsu[i ceea ceal]ii v\d foarte clar. Situa]ia se complic\ [i mai mult atuncicând familia [i prietenii nu `n]eleg alcoolismul. ~i spun al-

26 FLOYD FRANTZ

coolicului „controleaz\-te” [i „bea, dar nu prea mult”. Uneori,chiar `l `ncurajeaz\ pe alcoolic s\ bea alcool. Alcoolicul`ncearc\ s\-[i modereze consumul, dar, din motive atâtpsihologice, cât [i fiziologice, el nu recunoa[te vreodat\ nece-sitatea de a se opri din b\ut. Când, `n final, `[i d\ seama deaceast\ necesitate, ì va fi foarte greu s\ se opreasc\ datorit\naturii compulsive a dependen]ei fa]\ de drogul alcool. Ra]io-nalizarea `[i face apari]ia [i alcoolicul va bea „pân\ nu va maiputea”.

De ce este alcoolismul considerat ca fiind o „boal\ primar\”?

Alcoolismul ca „boal\ primar\” se refer\ la ideea c\alcoolismul este o boal\ `n sine, a[a cum a declarat Orga-niza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii `n 1956. Se spune c\ este o „boal\primar\” pentru c\ alcoolismul nu este considerat ca unsimptom secundar al unei alte boli sau afec]iuni. Progresia saeste predictibil\, are anumite simptome [i este tratabil\. De[iexist\ [i alte probleme asociate sau cauzate de acesta,alcoolismul trebuie tratat primul, astfel `ncât [i celelalte as-pecte s\ fie abordate `n mod eficient. Dac\ o persoan\ are pro-bleme fizice, sociale, psihologice sau spirituale care sunt le-gate de consumul de alcool excesiv, aceste situa]ii nu se vor`mbun\t\]i atâta timp cât persoana `n cauz\ va continua s\ bea.

Este boala alcoolismului progresiv\?

Natura progresiv\ a alcoolismului este observabil\ [i u[orde schematizat. Harta V (vezi p. 128-129), inclus\ `n acestmanual, este un model care ì arat\ progresia. Prezint\ o liniedescendent\ pân\ la stadiul final al alcoolismului, pe de oparte, [i o linie ascendent\ care reprezint\ procesul derecuperare, pe de alt\ parte. De obicei, oamenii devin alcoolici


dup\ mai mul]i ani de b\ut. Pentru a ajuta alcoolicul sau po-ten]ialul alcoolic s\ `n]eleag\ asta, i se d\ sarcina de a-[ianaliza istoria consumului [i de a scrie despre ea. Pu]ini al-coolici nu se conving c\ au o problem\ cu b\utul atunci cândau `n propriile mâini, negru pe alb, descrierea modului `n careconsumul lor de alcool s-a `nr\ut\]it. Acesta ì ajut\, deasemenea, s\ „priveasc\ `n viitor” [i s\ vad\ cum ar fi via]a lordac\ nu accept\ acum ajutorul de care au nevoie. Acceptându-[ineputin]a fa]\ de alcool [i v\zând cât de lipsit\ de control a de-venit via]a lor datorit\ consumului de alcool, acele persoanevor sim]i nevoia unui program zilnic de recuperare.

Alcoolismul poate fi vindecat?

Nu exist\ vindecare cunoscut\ pentru alcoolism, cu toatec\ boala poate intra `n remisie. Alcoolismul este o afec]iunecronic\, asem\n\toare diabetului, bolilor cardio-vasculare,T.B.C.-ului sau altor boli similare. Pentru diabetic, urmareaindica]iilor medicului [i orientarea spre un stil de via]\ s\n\tosì permit pacientului afectat s\ se „recupereze” atât timp cât `[imen]ine programul de recuperare recomandat. Dar diabeticul,la fel ca [i alcoolicul, nu este niciodat\ „vindecat”. Dac\ vorrelua consumul de dulciuri / alcool vor avea acelea[i probleme.

Acela[i lucru este valabil pentru mul]i pacien]i cardiacicare descoper\ c\ au probleme de inim\. Pentru ei, recu-perarea `nseamn\ diet\, exerci]iu [i un stil de via]\ s\n\tos carele permite s\-[i men]in\ bun\starea.

Pentru alcoolic, „vindecarea” `nseamn\ bun\voin]a de alucra un program de recuperare simplu, zilnic, a[a cum esteprezentat `n cei 12 Pa[i ai Alcoolicilor Anonimi, [i de a seab]ine de la consumul de alcool. Va putea, astfel, s\ duc\ ovia]\ normal\. Deoarece nu s-a descoperit `nc\ o „vindecaredefinitiv\” pentru alcoolism, odat\ ce o persoan\ „dep\[e[te

28 FLOYD FRANTZ

linia” c\tre dependen]a de alcool, nu va putea reveni niciodat\la „b\utul normal” de alcool. Dorim s\ reafirm\m faptul c\b\utorul `nr\it se poate „recupera” [i se poate `ntoarce la unnivel normal de func]ionare `n societate, dac\ el sau ea estedispus(\) s\ se ab]in\ de la alcool.

Este alcoolismul fatal?

Pentru cei mai mul]i dintre alcoolici, rezultatul final alb\utului lor este moartea timpurie datorit\ accidentelorrutiere, afec]iunilor fizice, sinuciderilor sau altor cauze legatede consumul de alcool sau droguri. Se `ntâmpl\ deseori camedicii s\ trateze problemele fizice cauzate de b\ut [i s\-[iinformeze pacientul c\ va putea muri, dac\ va continua s\consume alcool. E posibil ca pacientul s\ continue acest con-sum [i, `n cele din urm\, s\ moar\ datorit\ complica]iilor fizicecauzate de alcool. ~n acest caz, vom considera c\ pacientul adecedat datorit\ unor probleme hepatice sau datorit\ al-coolismului s\u care l-a f\cut s\ bea din nou [i din nou, cau-zând acele probleme hepatice.

Acela[i lucru e valabil pentru omul care e sf\tuit s\ nuconduc\ `n stare de ebrietate; `n cazul `n care continu\ s\ bea[i s\ conduc\, e posibil s\ moar\ nu numai el, ci [i al]ii. Astanu este nici crim\ cu premeditare, nici accident. Este rezul-tatul am\girii [i al neg\rii bolii fatale pe care noi o numim de-penden]\ de alcool sau alcoolism.

Ce este „D.T.-ul” sau „Delirium Tremens”?

Odat\ ce s-a ajuns la un anume stadiu de abuz de alcool,poate s\ fie foarte periculos pentru alcoolic s\ se opreasc\ dinb\ut dintr-o dat\; el poate s\ devin\ foarte bolnav. Pericoluleste reprezentat de transpira]ie abundent\, tremur\turi, atacuride apoplexie, crize cardiace, halucina]ii [i alte simptome de


sevraj. Atunci când consumul de alcool a ajuns pân\ `n aceststadiu, atunci alcoolicul va trebui fie s\ bea, fie s\ experimen-teze sevrajul. Problema e c\, dac\ el continu\ s\ bea, poate s\ì fie [i mai r\u.

Dac\ lucrezi cu un alcoolic care nu poate `nceta consumulnici m\car pentru o zi, este probabil ca el s\ experimentezeaceste simptome, astfel `ncât va bea pentru a se autotrata. Esteposibil s\ ì fie fric\ s\ se opreasc\ din b\ut datorit\ simpto-melor de sevraj. Dac\ a avut astfel de experien]e `n trecut [i ab\ut excesiv, exist\ riscul de a trece din nou printr-un sevrajserios. Dac\ a[a stau lucrurile, v\ `ncurajez s\-l trimite]i pealcoolic la un medic sau la un psihiatru pentru dezintoxicare.F\r\ asisten]\ medical\, 20% dintre cei care intr\ `n sevraj auatacuri de apoplexie [i mor ca rezultat al acestor convulsii. ~ncertificatul de deces va ap\rea „atac de cord” sau „insufi-cien]\ respiratorie”, dar, de obicei, se va omite cauza real\ adecesului – alcoolismul `n faza de „delirium tremens”.

Cum pot s\ identific pe cineva care are probleme cu b\utul?

Poate fi dificil s\ identifica]i pe cineva care are problemecu b\utul. Nu facem referire la cantitatea de alcool consumat\de cineva `ntr-o zi sau `ntr-o s\pt\mân\. Cu alte cuvinte, oproblem\ cu alcoolul nu e identificat\ prin „cât de mult beapersoana”, ci, mai degrab\, prin „ce efecte are alcoolul asu-pra persoanei care `l bea?”. ~ntrebarea care se pune e dac\b\utul afecteaz\ s\n\tatea fizic\ a individului? Dar s\n\tateamental\? Care sunt efectele b\utului asupra s\n\t\]ii emo-]ionale? Dar asupra vie]ii de familie [i a rela]iilor cu cei dragi?Cum afecteaz\ b\utul via]a profesional\ [i social\? {i, cel maiimportant, ce efecte are consumul de alcool asupra vie]ii spi-rituale [i a rela]iei cu Dumnezeu?

30 FLOYD FRANTZ

R\spunsurile la urm\toarele patru `ntreb\ri v\ pot ajuta `na v\ da seama dac\ vreun cunoscut de-al dvs. are probleme cub\utul:

1. A]i sim]it vreodat\ c\ ar trebui s\ be]i mai pu]in?2. V-au enervat vreodat\ oamenii care v\ critic\ b\utul?3. V-a]i sim]it vreodat\ nepl\cut sau vinovat `n leg\tur\ cu

b\utul dvs.? 4. A]i b\ut vreodat\ diminea]a ca s\ v\ calma]i nervii sau

s\ sc\pa]i de mahmureal\?Un singur „da” la una dintre `ntreb\ri poate indica o pro-

blem\ cu b\utul. Mai multe r\spunsuri afirmative arat\ cumare probabilitate existen]a unei astfel de probleme. Dac\cineva cunoscut prezint\ simptomele dependen]ei de alcool,este important s\ lua]i `n considerare una dintre op]iuniledisponibile de ajutor, fie Alcoolicii Anonimi, fie „Centrul detratament”.

Cum pot s\ le vorbesc despre alcoolism unor oameni c\rora le e ru[ine s\ vorbeasc\ despre b\utul lor?

Cel mai important lucru e s\ nu ì judec\m pentru boalalor. Cele mai recente cercet\ri arat\ c\ cel mai importantelement `n rela]ia de consiliere este ca clientul s\ simt\ em-patia consilierului fa]\ de situa]ia lui. Cu alte cuvinte, asculta]ice au de spus [i pune]i-v\ `n situa]ia lor. ~ntreba]i-v\ „cum m-a[sim]i dac\ a[ avea problema aceea” sau „ce a[ face, date fiindaceste circumstan]e”. }ine]i minte, `n acela[i timp, c\ poateave]i abilit\]i de via]\ diferite de ale alcoolicului.

Empatia este diferit\ de „simpatie”. Simpatia ì este, defapt, d\un\toare alcoolicului, `n timp ce empatia ì ofer\alcoolicului sentimentul c\ este `n]eles [i ascultat. Folosi]i `n-treb\rile din capitolul urm\tor pentru a-l ajuta s\ `n]eleag\progresia bolii lui [i da]i-i de `n]eles c\ `ncerca]i s\ `n]elege]i


ceea ce simte [i c\ v\ da]i seama de dificult\]ile luptei lui.Oferi]i-i o copie a acestei c\r]i sau o copie a c\r]ii AlcooliciiAnonimi [i ruga]i-l s\ citeasc\ [i s\ discute cu dvs. ceea ce acitit. Nu v\ a[tepta]i ca el s\ se opreasc\ din b\ut imediat, darnici nu v\ teme]i s\ ì vorbi]i despre b\utul lui. Dac\ a venit s\discute cu dvs., `nseamn\ c\ `[i d\ seama c\ ceva nu e `n regul\,f\r\ a [ti exact despre ce e vorba sau unde s\ g\seasc\ solu]ii laproblema sa. Spune]i-i c\ nu to]i consumatorii excesivi dealcool sunt alcoolici, dar continua]i s\ ì ar\ta]i simptomelepropriului s\u alcoolism.

Dac\ este interesat, spune]i-i c\ poate contacta „Centrulde tratament” pentru a ob]ine mai multe informa]ii desprealcoolism. Ave]i r\bdare, dar nu ì c\uta]i scuze pentru con-sumul exagerat de alcool. Uneori e nevoie de o criz\ pentru caoamenii s\ devin\ sinceri `n ceea ce prive[te efectele alcoolu-lui asupra lor. Dac\ survine o criz\, nu `l ajuta]i s\ o evite, cis\-i fac\ fa]\.

Ce se `n]elege prin „recuperare”?

Recuperarea unei persoane dependente de alcool saudroguri se refer\ la „recâ[tigarea” abilit\]ilor de func]ionare `nsocietate f\r\ a mai depinde de alcool sau droguri, altfel spus,revenirea la func]ionarea normal\ `n societate. Asta nu `n-seamn\ `ns\ c\ acea persoan\ a fost vindecat\ [i c\ poate s\bea alcool `n siguran]\. Pentru b\utorul-problem\ nu va finiciodat\ sigur s\ foloseasc\ alcool, sub nici o form\, `n niciun caz.

Ce este un program de recuperare?

Acest termen poate fi folosit cu dou\ sensuri. „Programulde recuperare” individual al unei persoane se refer\, de obicei,la modul `n care aceasta se folose[te de instrumentele recu-

32 FLOYD FRANTZ

per\rii reg\site `n consiliere sau `n A.A. pentru a se men]ineabstinent\.

Acest termen are un alt `n]eles când ne referim la o or-ganiza]ie, cum ar fi Alcoolicii Anonimi sau la un centru detratament, ca „Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelordependente de alcool [i alte droguri” din Ia[i sau la Proiectul„Sf. Dimitrie Basarabov” de Informare [i Tratament al Alcoo-lismului [i Dependen]ei de Alte Droguri, Cluj-Napoca. Aici serefer\ la „programul de recuperare” sau la „programul de tra-tament” sprijinit de c\tre o anumit\ organiza]ie sau institu]ie.

De ce e nevoie de un „Program de Recuperare”?

Dup\ o perioad\ de timp `n care nu bea, alcoolicul vadeveni nelini[tit, iritabil [i nemul]umit. Va `ncepe s\ fie cer-t\re], cu o gândire rigid\ [i, `n general, se va sim]i mizerabil.Nu `[i va g\si pacea dac\ nu va putea s\ bea un pahar dealcool, acela[i alcool pe care al]ii `l pot bea f\r\ s\ le creezenici un fel de problem\. Starea aceasta pe care noi o numim„be]ie uscat\” `l va men]ine `ntr-un dezechilibru emo]ional,mental [i spiritual. Pentru a-[i g\si u[urarea, va trebui s\ seschimbe [i s\ evolueze pe plan spiritual, emo]ional [i mental.F\r\ aceste schimb\ri spirituale care `l vor ajuta [i `n alte do-menii ale vie]ii sale, alcoolicul va c\uta eliberarea din durere[i confuzie consumând alcool.

Programul de recuperare al fiec\rui individ se refer\ laabilit\]ile de recuperare pe care le folose[te pentru a atingescopul de a tr\i o via]\ lini[tit\ [i senin\ f\r\ s\ consume alcool.Aceste abilit\]i de recuperare sunt, de obicei, `nv\]ate fie `nprogramul de tratament, cum este cel oferit de „Centrul detratament.


Cum arat\ un „program de recuperare” tipic?

~n tratamentul tuturor bolilor exist\ o rutin\ a „progra-mului de recuperare” pe care persoana o folose[te pentru a-[irecâ[tiga s\n\tatea [i bun\starea. Un diabetic va trebui s\ seab]in\ de la a mânca zah\r [i s\ fac\ exerci]ii. Pacientul car-diac va trebui s\ renun]e la fumat, s\ m\nânce anumitemânc\ruri, s\-[i monitorizeze nivelul stresului [i s\ fac\ exer-ci]ii. Nimic nu difer\ `n tratarea alcoolismului [i adic]iei.

Un „program zilnic” tipic va include rug\ciunea,medita]ia, cererea `ndrum\rii lui Dumnezeu [i `ncredin]area„zilei” `n mâinile Lui, citirea câtorva articole dintr-o carte,discu]ia cu un alt alcoolic despre abstinen]\ [i participarea la`ntâl-nirile grupului A.A. De asemenea, mul]i oameni `nrecuperare vor face cel pu]in o dat\ pe zi un „inventar” pentrua-[i evalua starea mental\, emo]ional\ [i spiritual\. ~[i vorpune `ntreb\ri legate de atitudine, despre starea lor mental\ [ispiritual\, `[i vor evalua comportamentul constructiv saujignitor fa]\ de ceilal]i.

Oricine practic\ cei 12 Pa[i are modul s\u unic de a faceacest lucru, dar direc]ia este aceea[i: a te `ncredin]a voin]ei luiDumnezeu, cu sinceritate, zi de zi, [i de a ajuta al]i alcoolici.

Ce este programul de tratament dup\ „Modelul Minnesota”?

Programul oferit de „Centrul de tratament” folose[te mo-delul de tratament al „conceptului de boal\” sau „ModelulMinnesota”. Acesta este o abordare „bio-psiho-socio-spiritual\”sau „multi-disciplinar\”. Aceasta implic\ faptul c\ boala al-coolismului este complex\ [i c\ trebuie tratat\ multi-dimen-sional. De multe ori, alcoolicul are nevoie de ajutor `n maimulte domenii ale vie]ii lui, iar ignorarea oric\reia dintre di-

34 FLOYD FRANTZ

mensiunile fizice, mentale, emo]ionale, sociale sau spiritualeale individului va face mai pu]in probabil\ recuperarea.

Un „program de tratament” este o rutin\ clinic\ desti-nat\ s\-l ajute pe alcoolic sau pe dependentul de droguri s\ seopreasc\ din consumul de alcool sau droguri. Elementeleprincipale sunt educa]ia despre alcoolism ca boal\ [i nevoia deabstinen]\ total\; apoi, explorarea spiritualit\]ii din perspec-tiva principiilor de recuperare, `nv\]area unor c\i de a face fa]\stresului [i oferirea de suport comunitar prin programe caA.A. sau Al-Anon. Tratamentul alcoolismului `nseamn\ [iajutor `n examinarea obiceiurilor de a bea [i luarea unor deciziilegate de consumul de alcool, bazându-se pe ceea ce au des-coperit la ei `n[i[i.

Alcoolicul este norocos prin faptul c\ boala alcoolismuluieste tratabil\ [i c\ este posibil\ re`ntoarcerea la o via]\ normal\.

Cum e folosit cuvântul „Spiritualitate” `n contextul programelor de recuperare?

Cam `n acela[i fel ca `n alte domenii. Spiritualitatea`nseamn\ orientarea spre „Dumnezeu”, a[a cum [i-L `nchipuiefiecare. Aceasta include credin]ele fiec\ruia despre ce e „bun”[i ce e „r\u”, despre rela]ia lui cu Dumnezeu [i despre el `nsu[i`n leg\tur\ cu locul lui `n Univers.

Religia ì spune omului ce s\ cread\ [i cum anume s\-[itr\iasc\ via]a. ~n programe ca A.A., nu ]i se spune ce s\ crezi,ci numai c\ trebuie s\-]i explorezi rela]ia cu Dumnezeu, dac\vrei s\-]i g\se[ti eliberarea din dependen]\. Aceast\ „explo-rare” implic\ schimb\ri semnificative `n rela]ia cu Dumnezeudatorit\ revenirii la o via]\ conform\ sistemului de valori ales.Majoritatea valorilor morale sunt `nv\]ate din religie, de aceeaì `ncuraj\m pe oameni s\ se re`ntoarc\ la Biserica lor pentru adescoperi r\d\cinile credin]ei lor. Desigur, exist\ [i alte bene-


ficii de pe urma particip\rii la slujbe, iar noi ì `ndemn\m pecei care apeleaz\ la noi s\ profite din plin de binecuvântareape care o primim prin participarea la via]a Bisericii.

Ce sunt „Alcoolicii Anonimi”?

„Alcoolicii Anonimi” sau A.A. este cel mai r\spânditprogram de recuperare din alcoolism din `ntreaga lume. Pro-gramul A.A. a `nceput `n 1935 când doi alcoolici s-au ajutatreciproc pentru a se men]ine abstinen]i. Ei au tratat alcoolis-mul ca [i cum ar fi tratat orice alt\ boal\ care amenin]\ via]acuiva [i au ini]iat un program de recuperare de „zi cu zi” carei-a ajutat s\ r\mân\ abstinen]i.

Este de men]ionat faptul c\ programele de tratamentsunt diferite de programul Alcoolicilor Anonimi [i, cu toatec\ exist\ similitudini `ntre cele dou\, acestea nu trebuieconfundate. V\ recomand\m s\ consulta]i capitolul „DespreAlcoolicii Anonimi”.

De ce e A.A.-ul atât de important `n programele de recuperare?

Grupul A.A. este un element esen]ial `n programele derecuperare pentru c\ `l ajut\ pe alcoolic s\ `[i diminuezenegarea, stigmatizarea [i ru[inea. Grupul ofer\, de asemenea,modele pozitive prin oamenii care sunt ei `n[i[i `n recuperare.Asta `nseamn\ c\ noul venit `n A.A. `nva]\ despre cum s\r\mân\ abstinent de la oameni care au avut acelea[i probleme.Grupul A.A. ì ofer\ b\utorului-problem\ noi prieteni care `lvor `ncuraja s\ r\mân\ abstinent, [i nu s\ bea `mpreun\. Acestnou cerc de prieteni se nume[te „grup de sprijin al egalilor”sau „grup de sprijin social”. Este de o importan]\ crucial\pentru men]inerea abstinen]ei ca alcoolicul s\ participe `n modregulat la aceste `ntâlniri.

36 FLOYD FRANTZ

Face A.A.-ul parte din „Centrul de tratament”?

Nu. Cu toate acestea, „Centrul de tratament” `ncurajeaz\frecventarea A.A.-ului [i sus]ine principiile acestora. Avem [io colaborare cu grupul A.A. din localitate, f\r\ `ns\ a ne afiliacu ei. Noi folosim o versiune clinic\ a celor 12 pa[i [i ì `ndru-m\m pe clien]ii no[tri c\tre Alcoolicii Anonimi, ca parte aprogramului lor de tratament. Dar, `nc\ o dat\, rela]ia noast\cu A.A.-ul este una de colaborare, nu de afiliere.

Ce sunt „Serviciile Familiale Al-Anon”?

Al-Anon este un program ini]iat `n 1940 de c\tre so]iile [imembrii familiilor câtorva membri A.A. Ast\zi, `n comuni-tatea Al-Anon sunt mii de grupuri [i sute de mii de membri `ntoat\ lumea. ~n Al-Anon, accentul se pune pe ajutareamembrilor familiei pentru a g\si curajul, puterea [i speran]anecesare pentru a tr\i cu boala alcoolismului, indiferent dac\alcoolicul bea sau nu. Are propriile `ntâlniri de grup [i fo-lose[te cei 12 pa[i ai Alcoolicilor Anonimi `ntr-o form\ u[ormodificat\. De[i Al-Anon-ul colaboreaz\ cu A.A.-ul, el esteun program separat. Nu este legat de A.A. prin nici o afiliereformal\. V\ recomand\m s\ citi]i [i sec]iunea adresat\ „Fa-miliei [i prietenilor alcoolicului”.

Pentru ce toate aceste `ntreb\ri?

Aceste `ntreb\ri sunt cele pe care le primim de la noiipacien]i, de la medici [i din partea clerului din România. Nuam r\spuns la toate dintre ele; o vom face `ntr-o edi]ie viitoarea acestui manual, care va con]ine o sec]iune cu `ntreb\rile pecare le vom primi de la cei care `l vor folosi.


III. Simptome comune ale

alcoolismului

Cercet\rile au eviden]iat un model progresiv al alcoolis-mului care ne ajut\ s\ `n]elegem natura evolutiv\ a acestuia [imodul `n care se dezvolt\. Acest model descrie schimb\rile decomportament ale alcoolicului, schimb\ri care au loc fie mairepede, fie mai `ncet, de la caz la caz. Aceste simptome suntpredictibile [i ne ajut\ `n schematizarea evolu]iei bolii. Astfel,e posibil\ o mai bun\ `n]elegere a progresiei dependen]ei dec\tre dvs. [i de c\tre poten]ialul alcoolic.

~n harta V, anexat\, ve]i observa c\ graficul este progresivatât `n partea de dependen]\, cât [i `n cea de recuperare.

Caracteristicile comportamentale de mai jos nu sunt enu-merate `ntr-o ordine cronologic\ precis\. Nu e obligatoriu caun alcoolic s\ prezinte toate aceste simptome, dar cu siguran]\se va reg\si `n câteva dintre acestea.

De asemenea, aceste simptome sunt predictibile pe par-cursul bolii [i sunt u[or de recunoscut `n comportamentul al-coolicului. Dac\ descoperi]i c\ lucra]i cu cineva la care recu-noa[te]i caracteristicile urm\toare, cu siguran]\ acesta este unb\utor-problem\ care poate s\ dezvolte o dependen]\ la alcool,dac\ nu se opre[te din b\ut.

Dup\ cum vede]i, sunt o mul]ime de simptome. V\ rog s\]ine]i minte c\ nu toate simptomele trebuie s\ fie prezente [i c\

38 FLOYD FRANTZ

unele dintre acestea pot fi asociate cu alte boli. De asemenea,`ntreb\rile care urmeaz\ nu au rolul doar de a ob]ineinforma]ii de la alcoolic.

Este important ca alcoolicul s\ recunoasc\ faptul c\, dac\prezint\ aceste simptome, exist\ o problem\. Ajutându-l `ntr-unmod cald [i prietenos pe alcoolic s\ le identifice, ì da]i cheiade care are nevoie pentru a deschide u[a dependen]ei sale. Nuva putea s\ ia decizii bune `n leg\tur\ cu consumul de alcooldac\ nu prime[te informa]ii despre acesta [i despre dependen]asa.

Simptomul Comportamentul consumului de alcoolexagerat sau `nr\it. Majoritatea oamenilor beau moderat. Cutoate astea, dup\ o perioad\ de timp, unii oameni vor `ncepe s\bea mult mai mult [i mai des decât prietenii lor. B\utul ex-cesiv [i `mb\tatul devin un obicei. Când sunt be]i, devin multmai egocentrici [i egoi[ti. Dup\ un timp, chiar dac\ nu suntb\u]i, atitudinea egocentric\ r\mâne [i nu `[i dau seama `n cefel consumul de alcool le afecteaz\ familia, locul de munc\sau rela]ia cu prietenii. Vor cheltui economiile familiei f\r\ s\se gândeasc\ la nevoile acesteia. Vor `ncepe, uneori, s\ selaude cu realiz\ri reale sau imaginare [i se vor comporta `ntr-unmod imatur emo]ional. Un exemplu ar fi acela c\ devin mâ-nio[i sau defensivi când sunt `ntreba]i despre evenimente careau avut loc `n timp ce erau b\u]i.

~ntreb\ri despre B\utul pe ascuns

• Când preg\tea]i b\uturi, v-a]i f\cut-o vreodat\ pe a dvs.mai tare?

• V-a]i pus vreodat\ b\utur\ `n cafea sau `n limonad\, cas\ be]i neobservat?

• A]i b\ut vreodat\ `nainte de a merge la o petrecere?


• A]i b\ut vreodat\ b\utura r\mas\ `n paharele altora?• Vi s-a `ntâmplat s\ „da]i peste cap” câte una, undeva

retras, f\r\ s\ [tie ceilal]i?• A]i b\ut vreodat\ `n garaj, baie, pivni]\ sau ma[in\, ca s\

nu v\ vad\ nimeni?• V-a]i ascuns vreodat\ b\utul fa]\ de familie?

~ntreb\ri despre Preocuparea fa]\ de alcool

• V\ reg\si]i deseori gândindu-v\ la b\ut?• Prefera]i mai degrab\ evenimentele sociale la care se

bea, `n loc de cele la care nu se serve[te b\utur\?• A]i apelat vreodat\ la cuno[tin]e pentru a face rost de

b\utur\?• V-a]i gândit vreodat\ la moduri de a crea prilejuri `n care

b\utul dvs. s\ fie acceptat?• A]i num\rat vreodat\ orele sau chiar minutele pân\ la

urm\toarea ocazie de b\ut?• V-a]i gândit vreodat\ la alte c\i de a câ[tiga bani pentru

b\utur\?• A]i cump\rat vreodat\ droguri sau alcool `n timpul

pauzei de mas\?

~ntreb\ri despre B\utul rapid sau b\utura „dat\ peste cap”

• A]i `nghi]it vreodat\ lacom o cantitate dubl\ de b\utur\pentru „a-i ajunge din urm\” pe ceilal]i?

• A]i comandat cândva dou\ pahare deodat\?• Ave]i obiceiul s\ be]i direct din sticl\?• Vi s-a `ntâmplat vreodat\ s\ be]i repede al doilea pahar,

fiindc\ primul nu-[i f\cuse efectul la timp?• A]i observat c\ paharul dvs. este gol, de obicei, `naintea

celorlal]i?

40 FLOYD FRANTZ

• A]i luat vreodat\ dou\ tipuri de b\utur\ pentru a ajungela starea dorit\ mai repede?

• Ave]i obiceiul s\ comanda]i „dou\ sute” de b\utur\spirtoas\ de prima dat\?

~ntreb\ri despre Protejarea proviziilor de alcool sau droguri

• A]i cheltuit vreodat\ banii destina]i nevoilor casei peb\utur\?

• V-a]i p\strat vreodat\ o provizie ascuns\ doar pentrudvs.?

• A]i pus deoparte alcool pentru consumul dvs. din week-end sau din vacan]e?

• A]i ascuns alcool `n garaj, pivni]\ sau `ntr-un loc secretchiar dac\ locuia]i singur?

• A]i `ncetat s\ v\ `mp\r]i]i alcoolul dac\ era pe terminate?• S-a `ntâmplat s\ nu servi]i pe cineva cu alcool de team\

c\ nu v\ va r\mâne destul dvs.?

~ntreb\ri despre Extravagan]\ sau excese

• A]i f\cut vreodat\ cump\r\turi nebune[ti când era]ibeat?

• A]i cump\rat vreodat\ lucruri scumpe pentru familiadvs., pentru a v\ revan[a dup\ o perioad\ de b\ut?

• V-a]i reg\sit petrecând mult mai mult din timpul dvs.liber consumând alcool?

• A]i devenit expert `n toate, oferind tot felul de sfaturicolegilor de pahar sau oaspe]ilor de la petrecere?

• A]i f\cut vreodat\ cinste celor „de-ai casei”?• Când bea]i, l\sa]i bac[i[ extravagant?


Simptomul Conflictul interpersonal. Acesta poate s\ `n-ceap\ `n orice stadiu al carierei de b\ut. Alcoolicul `ncepe s\`n]eleag\ c\ nu tr\ie[te dup\ propriul sistem de valori, apoi„sinele perceput” intr\ `n conflict cu „sinele real”. Cu alte cu-vinte, comportamentul s\u actual p\teaz\ imaginea pe carealcoolicul o are fa]\ de sine [i apare „conflictul interpersonal”sau „sentimentul de vinov\]ie”.

Este ca [i cum alcoolicul ar avea fa]\ de el `nsu[i acelea[isentimente de mânie pe care le-ar avea fa]\ de cineva care ìface r\u, a[a cum `[i face el. Ajunge s\ nu se mai suporte, s\-[iplâng\ de mil\, s\ aib\ remu[c\ri [i sentimente de vinov\]ie [iru[ine. Aceasta poate duce la comportamente auto-distructive,dac\ nu reu[e[te s\ fac\ fa]\ acestor sentimente. De obicei,alcoolicul va bea [i mai mult pentru a face fa]\ sentimentelorlegate de conflict. Uneori, cei din jur recunosc acest conflict`naintea alcoolicului [i ì ofer\ sfaturi, sugerându-i c\ nu artrebui s\ bea. Aceste sugestii ajung, deseori, la „urechi surde”[i `l vor face pe alcoolic defensiv `n leg\tur\ cu b\utul s\u.

~ntreb\ri despre Vinov\]ie sau remu[c\ri persistente

• V-a]i spus vreodat\: „De ce nu m\ `n]eleg oamenii”?• V-a]i dorit vreodat\ s\ pute]i fi ca „b\utorii sociali”?• V-a]i fi dorit vreodat\ s\ fi]i ca ceilal]i oameni?• Sim]i]i constant c\ nu sunte]i persoana care crede]i c\ ar

trebui s\ fi]i?• V\ reg\si]i justificându-v\, continuând totu[i s\ face]i

acelea[i lucruri?• V-a]i sim]it vinovat pentru minciuni, promisiuni `nc\l-

cate [i `n leg\tur\ cu comportamentul dvs., `n general?

42 FLOYD FRANTZ

~ntreb\ri despre Evitarea discut\rii problemei cu b\utul

• A]i `ncercat vreodat\ s\ schimba]i subiectul, când sediscuta despre b\ut?

• Obi[nuia]i s\ folosi]i deodorant de gur\, ceap\ / usturoi,gum\ de mestecat sau bomboane mentolate ca s\ ascunde]imirosul de b\utur\?

• A]i `ntârziat vreodat\ inten]ionat s\ ajunge]i acas\, ca s\evita]i confruntarea?

• A]i avut discu]ii cu cineva apropiat legat de propriulconsum?

~ntreb\ri despre Resentimente

• V-a]i gândit vreodat\, „Doamne, de ce eu, ce am f\cut cas\ merit asta”?

• V-a]i gândit vreodat\ c\ toate problemele dvs. exist\ dincauza so]iei / so]ului sau a copiilor dvs.?

• I-a]i invidiat pe al]ii pentru c\ ei aveau mai multe decâtdvs.?

• V-a fost ciud\ pe cineva pentru c\ v-a criticat perfor-man]a la locul de munc\?

• V-a]i gândit vreodat\ c\ oamenii a[teapt\ prea mult de ladvs., c\ so]ia dvs. nu v\ `n]elege?

• A]i ]inut pic\ pe cineva [i a]i folosit acest lucru pentru ajustifica ceea ce sim]ea]i `n acea zi?

• V-au displ\cut vreodat\ oamenii care reprezentau auto-ritatea?

~ntreb\ri despre Deteriorare moral\

• V-a]i reg\sit comportându-v\ `mpotriva standardelordvs. morale?


• A]i min]it, a]i furat sau a]i `n[elat pentru a v\ ascundeobiceiul?

• A]i `nc\lcat codul respectabil al eticii sexuale?• A]i luat bani de la so]ie sau de la copii pentru a v\ pl\ti

consumul de alcool?• A]i spus sau a]i f\cut lucruri, `n timp ce era]i b\ut, pe

care nu le-a]i face când era]i treaz?• V-a]i identificat vreodat\ cu „Fiul r\t\citor”?

~ntreb\ri despre Gândirea eronat\, inadecvat\

• V-a]i reg\sit vreodat\ `ndoindu-v\ de dvs. [i chiar gân-dindu-v\ c\ sunte]i nebun?

• V-a]i `ntrebat deseori „De ce continui s\ beau” sau „Oarece `ncerc s\ `mi fac mie”?

• Vi s-a `ntâmplat s\ spune]i un lucru [i s\ face]i altul?• V-a]i auzit vreodat\ spunând lucruri total neconforme cu

ceea ce credea]i c\ este normal pentru dvs.?

~ntreb\ri despre Comportament agresiv (verbal sau fizic)

• A]i fost vreodat\ abuziv fizic?• V-a]i apucat de ceart\ f\r\ nici un motiv vizibil?• A]i aruncat vreodat\ lucruri, a]i spart sau a]i dat cu

pumnii `n ceva?• A]i devenit vreodat\ foarte t\cut sau retras fa]\ de

familie sau prieteni?• S-a `ntâmplat s\ fi]i mai mânios `n ultimul timp?• V-a]i reg\sit fiind iritat de lucruri care nu p\reau s\ v\

deranjeze niciodat\ `nainte?

Simptomul Pierderea memoriei. Pierderea memoriei sau„ruperea filmului” nu trebuie confundat\ cu le[inul sau pier-

44 FLOYD FRANTZ

derea cuno[tin]ei. B\utorul care sufer\ o pierdere a memorieinu `[i poate aminti ce a spus, ce a f\cut sau locurile pe care le-avizitat `n timp ce a b\ut seara trecut\. Trebuie s\ men]ion\m c\b\utorii sociali nu au pierderi de memorie.

~n acela[i timp, aceste „pierderi ale memoriei” pot s\devin\ frecvente [i s\ formeze tipare. Când este confruntat cucomportamentul din seara precedent\, alcoolicul devine de-fensiv. „Neag\” realitatea [i nu dore[te s\ cread\ c\ a f\cutasemenea lucruri. ~n acest timp, exist\ posibilitatea s\ apar\ [ideteriorarea fizic\ datorat\ consumului de alcool excesiv.Datorit\ evenimentelor care se `ntâmpl\ `n timpul unei „ruperia filmului”, alcoolicul va avea [i mai mult\ ru[ine, al\turi desentimente de remu[care [i vinov\]ie. Aceasta va duce la unconsum crescut de alcool pentru a ascunde sentimentele deizolare [i ru[ine legate de episoadele anterioare de b\ut. Cândb\utorul `ncepe s\ aib\ pierderi ale memoriei, a ajuns deja`ntr-un cerc vicios al consumului excesiv.

~ntreb\ri despre Pierderea temporar\ a memoriei („Ruperea filmului” nu `nseamn\ pierderea cuno[tin]ei)

• Vi s-a `ntâmplat ca prietenii sau familia s\ v\ spun\ „Nu`]i aminte[ti ce s-a `ntâmplat sau ce-ai spus”?

• S-a `ntâmplat ca mintea s\ v\ fie goal\ [i s\ v\ `ntreba]i„oare ce am f\cut”?

• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i unde a]i pus lucrurile[i ce a]i spus?

• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i cum sau când s-a ter-minat petrecerea sau cum a]i ajuns acas\?

• Vi s-a `ntâmplat s\ da]i un telefon `n timpul nop]ii [i s\nu v\ aminti]i a doua zi?

• A]i avut vreun accident de ma[in\ sau vreun alt incidentsemnificativ de care s\ nu v\ aminti]i?


• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i ce sau cât a]i b\ut cu osear\ `nainte?

• A]i uitat vreodat\ unde v-a]i ascuns sticla sau drogurile?• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i unde v-a]i l\sat

ma[ina?• A]i observat c\ s-a scurtat perioada dintre dou\ pierderi

de memorie?• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i câ]i bani a]i cheltuit pe

alcool?

Simptomul Mahmureli cronice. Pe m\sur\ ce persoanase bazeaz\ tot mai mult [i mai mult pe alcool ca mod de a facefa]\ vie]ii de zi cu zi, mahmurelile devin tot mai frecvente [itot mai dureroase. Va avea nevoie s\ bea ca s\ se simt\ normal[i s\ fac\ acele lucruri pe care oamenii normali le pot face f\r\alcool. {i aici nu vorbim doar de binecunoscuta durere de cap,ci de starea de r\u [i de disconfortul emo]ional care urmeaz\unei nop]i de b\ut excesiv. ~n acest moment, este pe margineadependen]ei. Iar dac\ nu bea o anumit\ cantitate se va sim]inelini[tit, iritabil, nemul]umit de via]\, `n general. ~ncepe s\simt\ c\ nu mai face parte din societate. ~n aceast\ faz\,b\utorul-problem\ `ncepe s\ bea excesiv, dar nu de fiecaredat\. {i, mai important, el poate s\ se opreasc\ din b\ut atuncicând dore[te. Dep\[ind acest punct, simptomele dependen]eievolueaz\ f\r\ gre[. Cu cât dependentul se adânce[te mai mult`n ciclul adic]iei, cu atât sunt mai evidente simptomele.

~ntreb\ri despre Temeri nejustificate

• V\ este fric\ s\ sta]i singur `n ultimul timp?• A]i avut insomnii sau iritabilitate?• V-a `ngrijorat faptul c\ oamenii vorbesc despre dvs.?

46 FLOYD FRANTZ

• A]i evitat s\ `ntâlni]i oameni sau v-a fost fric\ s\r\spunde]i la telefon sau la u[\?

• V-a fost fric\ s\ face]i anumite lucruri care de obicei nuerau o problem\, cum ar fi s\ merge]i la lucru sau s\ vorbi]i custr\inii?

Simptomul Modificarea toleran]ei fa]\ de alcool.Acesta este unul dintre cele mai sigure semne de dependen]\fizic\ de drogul alcool. Când o persoan\ `ncepe s\ bea alcool,efectele consum\rii unei cantit\]i mici de alcool sunt u[or deprezis pentru b\utor. Oamenii „`nva]\ din experien]\” la ce s\se a[tepte când beau ceva. Pe m\sur\ ce beau mai mult alcool,mai frecvent, corpul `ncepe s\ se adapteze la consumul dealcool. Acesta este `nceputul toleran]ei fizice la drogul alcool.Nivelul toleran]ei cre[te pân\ la un anumit punct, dup\ careacesta scade pentru fiecare b\utor. B\utorul poate s\ prezic\ce se va `ntâmpla dac\ va bea un pahar, dou\ sau mai multe.

Problema e c\, pe m\sur\ ce b\utorul `nainteaz\ `n vârst\[i pe m\sur\ ce ficatul sufer\ datorit\ consumului excesiv dealcool, abilitatea de a prezice ce se va `ntâmpla atunci cândbea, se schimb\. Când ficatul `ncepe s\ fie afectat, nu va maiputea procesa alcool a[a cum obi[nuia odat\. Pe m\sur\ cetoleran]a corpului `ncepe s\ scad\, alcoolicul va ob]ine acela[iefect de la mai pu]in alcool. Dac\ s-au instalat deja „negarea”[i „am\girea”, b\utorul problematic nu va putea recunoa[teefectele toleran]ei sc\zute. Continuând a[a, se va `mb\ta [i maitare, de la tot mai pu]in [i mai pu]in alcool.

~ntreb\ri despre Cre[terea toleran]ei

• V\ „pili]i” de la aceea[i cantitate sau ave]i nevoie de ocantitate mai mare de alcool pentru a-i sim]i efectul?

• C\uta]i prilejuri de a bea mai des?


• V-a `ntrebat cineva „cum de `ncape atâta b\utur\ `ntine”?

• Sunte]i deseori ultimul care p\r\se[te barul saupetrecerea?

• S-a `ntâmplat s\ vi se termine `nainte de termen doza demedicamente prescrise de medic pentru c\ lua]i o doz\ dubl\sau tripl\?

~ntreb\ri despre Sc\derea toleran]ei

• V-a]i spus vreodat\ „Dintr-un motiv sau altul, nu mai facfa]\ a[a cum obi[nuiam, poate c\ am obosit, a fost destul detare de data asta, e ultima dat\ când mai beau pe stomaculgol…”?

• A]i observat c\ v\ `mb\ta]i mult mai repede?• V-a spus doctorul c\ ave]i probleme cu ficatul [i l-a]i

ignorat?

Simptomul Pierderea controlului. Acesta este semnulcel mai obi[nuit care arat\ c\ b\utorul a trecut de la b\utul`nr\it la dependen]\. E posibil ca acea persoan\ care a pierdutcontrolul [i se `mbat\ f\r\ motiv s\ fi dezvoltat o dependen]\fizic\ la drogul alcool. Poate va refuza din când `n când unpahar de b\utur\, dar odat\ ce a b\ut primul pahar, ì va fifoarte dificil s\ se opreasc\ [i s\ recâ[tige controlul. Un singurpahar va declan[a un lan] de be]ii, care va continua pân\ lastarea de intoxicare complet\, iar „perioada” poate dura de launa la mai multe zile. La `nceputul acestui stadiu, el nu se`mbat\ de fiecare dat\ când bea. Totu[i, va bea destul de des,astfel `ncât s\ fie o problem\ pentru el [i pentru ceilal]i.~nainte de a ajunge la acest punct, alcoolicul a putut alege: s\bea sau s\ nu bea. Adic\, s\ bea sau s\ nu bea primul pahar.

48 FLOYD FRANTZ

Spunem asta cu o men]iune. Persoana are [ansa uneialegeri numai dac\ [tie c\ are o boal\ [i c\ nu poate s\ beaalcool. Este foarte dificil s\ ia decizia de a bea sau nu dac\ nu`n]elege c\ are o boal\ pentru care chiar [i un singur pahar dealcool este prea periculos. De asemenea, tr\ie[te `ntr-o socie-tate care `ncurajeaz\ consumul social de alcool. Alcoolicului ìeste aproape imposibil s\ reziste acelui prim pahar dac\ nu [i-aformat un mecanism de ap\rare. Numim acest „mecanism de-fensiv” „programul nostru de recuperare”.

Pierderea controlului este cel mai `ntâlnit simptom aldependen]ei de alcool sau droguri. Este incapacitatea de aalege `n mod constant `ntre a bea sau nu. Exist\ cel pu]in dou\tipuri de pierdere a controlului: 1) incapacitatea de a te opriodat\ ce ai `nceput [i 2) incapacitatea de te ab]ine de la a `nce-pe consumul. Nu `nseamn\ c\ de fiecare dat\ când un alcoolicbea, nu va putea s\ se opreasc\ `nainte de a se `mb\ta. Nuputem prezice cât va bea, poate 1, 2 sau 20 de pahare. Im-portant este c\, `n timp, apare un tipar vizibil de pierdere acontrolului.

~ntreb\ri despre Abstinen]a periodic\

• V-a]i l\sat vreodat\ de b\ut `n timpul postului, de Cr\-ciun sau alte s\rb\tori?

• A]i f\cut vreodat\ vreun angajament de Anul Nou sau„promisiuni” c\ nu ve]i mai bea niciodat\?

• A]i `ncetat vreodat\ consumul doar pentru a dovedicuiva c\ sunte]i `n stare de acest lucru [i a]i revenit la consu-mul excesiv, odat\ ce s-a `ncheiat „pariul”?

• V-a]i l\sat vreodat\ de b\ut pentru a evita consecin]eprecum pierderea locului de munc\, divor]ul sau pierdereacarnetului de conducere?


• Vi s-a `ntâmplat vreodat\ s\ v\ opri]i din b\ut `n timpuls\pt\mânii, promi]ând c\ ve]i bea doar la sfâr[itul s\pt\mânii?

~ntreb\ri despre Pierderea controlului

• A]i intrat vreodat\ `ntr-un bar f\r\ s\ vre]i?• A]i lipsit vreodat\ de la `ntâlniri sau de la [edin]e ca s\

pute]i bea?• Vi s-a `ntâmplat s\ termina]i `ntr-o zi b\utura cump\rat\

pentru week-end?• V-a]i propus vreodat\ s\ nu be]i mai târziu de 9.00 seara

[i s\ nu fi `ncetat pân\ pe la 1.00, 2.00 sau 3.00 diminea]a?• A]i sim]it vreodat\ incapacitatea de a prezice cu sigu-

ran]\ cât ve]i bea sau ce se va `ntâmpla dac\ be]i?• Vi s-a `ntâmplat s\ v\ opri]i la bar pentru câteva p\h\rele

pentru ca apoi s\ nu mai ajunge]i la cin\ [i s\ sta]i pân\ la`nchiderea localului?

• A]i f\cut vreodat\ promisiuni c\ v\ l\sa]i de b\ut, ur-mând ca dup\ câteva zile s\ v\ apuca]i din nou?

Simptomul Sistemul de alibi. Pe m\sur\ ce pierdereacontrolului cre[te, va induce sentimente de vinov\]ie [i ru[ine.B\utorul problematic `[i g\se[te „motive” speciale sau scuzepentru consumul de alcool. „Stresul de la locul de munc\ esteprea greu de suportat” sau „Nevasta strig\ mereu la mine”,„Tremur pu]in, dac\ beau ceva `mi va calma nervii” sau „Nubeau mai mult decât al]ii”. Speran]a lui este c\ aceste scuzesau ra]ionaliz\ri ì vor justifica comportamentul `n ochii fa-miliei sau a colegilor. ~n realitate, aceste tipuri de alibiuri suntpentru alcoolic moduri de a-[i justifica consumul de alcoolfa]\ de el `nsu[i. Ideea este c\ el `ncepe s\-[i justifice motivelepentru care bea. B\utul adictiv este b\utul datorit\ circumstan-

50 FLOYD FRANTZ

]elor, nu neap\rat `n urma unei alegeri. Cu toate astea, per-soana dependent\ nu vede acest lucru.

~ntreb\ri despre Alibiuri sau g\sirea de scuze

• A]i spus vreodat\ c\ „dac\ ai avea un serviciu (familieetc.) ca al meu… ai bea [i tu”?

• A]i spus vreodat\ c\ trebuie s\ lucra]i pân\ târziu, cândde fapt v\ oprea]i s\ be]i ceva?

• A]i spus vreodat\ c\ alcoolul v\ face mai ager [i de astabe]i?

• A]i spus cândva: „Muncesc din greu [i merit s\ m\distrez… m\ lini[te[te… o merit.”?

• A]i spus cândva: „Dac\ oamenii m-ar l\sa `n pace, n-a[mai bea atâta”?

• A]i spus vreodat\ c\ v\ duce]i pân\ la magazin s\ cum-p\ra]i ceva [i, de fapt, v\ oprea]i la bar pentru câteva „rânduri”?

Simptomul „Cui pe cui se scoate”. Acesta este paharulde diminea]\, „pentru a `ncepe ziua cum trebuie”. „Dimi-nea]a” poate `ncepe la orice or\ din zi sau din noapte. Deci,„cuiul” este, de fapt, un pahar care s\-]i lini[teasc\ nervii, mah-mureala sau sentimentele de remu[care, dup\ orice episod deb\ut. Când cineva `ncepe s\ bea diminea]a, este un semnfoarte clar de consum de alcool dependent.

~ntreb\rile despre Consumul matinal de substan]e

• Vi s-a `ntâmplat s\ be]i ceva imediat ce v-a]i trezit dinsomn?

• Vi s-a `ntâmplat s\ v\ `mb\ta]i `nainte de prânz sau la`nceputul zilei de munc\, week-end sau vacan]e?

• Vi s-a `ntâmplat s\ `ncepe]i s\ be]i `nainte de prânz?


• A]i b\ut ceva doar pentru a v\ calma nervii?• Vi s-a `ntâmplat s\ amesteca]i alcool `n ceaiul dvs. de

diminea]\ doar pentru a evita suspiciunile c\ a]i bea?• A]i fost sau sunte]i un b\utor de zi cu zi?• A]i b\ut noaptea [i v-a]i `nceput ziua `nainte ca alcoolul

s\-[i piard\ efectul?• Be]i mai devreme decât obi[nuia]i?• Vi s-a `ntâmplat s\ v\ trezi]i `n mijlocul nop]ii, s\ be]i

ceva, dup\ care s\ v\ culca]i `napoi?• Vi s-a `ntâmplat ca week-end-ul s\ fie transformat `ntr-un

maraton de 3 sau 4 zile?

Simptomul Schimbarea tiparului. ~n acest stadiu, b\u-torul este sub presiunea familiei, prietenilor [i / sau a patro-nului. El `ncearc\ s\ scape de puterea pe care alcoolul o areasupra lui. La `nceput, poate va `ncerca s\ schimbe tipul deb\utur\, de la bere la whisky sau de la vin la bere. Poate chiars\ nu mai bea deloc o vreme. Dar, odat\ ce `ncepe s\ bea,reac]ia `n lan] porne[te din nou. Acesta este un semn aproapesigur c\ acea persoan\ a alunecat `n alcoolismul activ. B\utoriinormali nu trebuie s\-[i controleze consumul de alcool, pentruei nu este o problem\.

~ntreb\ri despre Schimb\ri sau modific\ri `n tiparul consumului

• A]i trecut de la unele b\uturi la altele sau le-a]iamestecat `n `ncercarea de a evita s\ vi se fac\ r\u sau s\ v\`mb\ta]i?

• A]i schimbat vreodat\ vodca cu rachiul sau vinul cuberea pentru a evita s\ v\ `mb\ta]i?

• Vi s-a `ntâmplat s\ schimba]i locul `n care bea]i?

52 FLOYD FRANTZ

• A]i `ncercat s\ nu be]i cu anumi]i prieteni sau membri aifamiliei, gândindu-v\ c\ nu v\ ve]i `mb\ta atât de tare?

• A]i schimbat ora din zi sau ziua din s\pt\mân\ `n carebe]i?

• A]i trecut de la consumul de alcool la consumul altuidrog, cum ar fi sedative (Diazepam, Meprobamat etc.) saubarbiturice (Ciclobarbiturice, Fenobarbital etc.)?

~ntreb\ri despre Evad\ri geografice, sociale sau psihologice

• Vi s-a `ntâmplat s\ schimba]i barurile, locurile `n carebea]i sau prietenii cu care bea]i?

• A]i schimbat cartierele frecvent?• V-a]i gândit c\ toate ar fi mai bune dac\ a]i fi mort?• V-a]i gândit vreodat\ c\ dac\ v\ muta]i, ve]i putea

`ndrepta lucrurile sau ve]i putea avea „un nou `nceput”?• A]i schimbat prietenii, gândindu-v\ c\ ar fi bine dac\ nu

a]i sta prea mult cu unul sau cu altul?• A]i amenin]at vreodat\ c\ v\ face]i bagajele [i pleca]i

acas\?• V-a]i reg\sit deseori cu gânduri de genul „Dac\…”?

Simptomul Pierderea prietenilor, familiei sau a lo-cului de munc\. Comportamentul anti-social ì face peprieteni sau pe membrii familiei s\ `l evite pe b\utor. Aceastapoate lua forma evit\rii fizice sau evit\rii emo]ionale. Aver-siunea devine reciproc\ [i alcoolicul se izoleaz\ `n propriafamilie, acas\. Membrii familiei vor fi atât de dispera]i, `ncâtdeseori so]ia se separ\ sau chiar divor]eaz\ de b\utorul pro-blematic. Aceea[i situa]ie apare `ntre b\utor [i patron / colegiide serviciu [i alcoolicul `[i pierde locul de munc\.


Este mult mai u[or s\ `l aju]i pe alcoolic `n acest stadiudecât `n stadiile anterioare. Posibilitatea pierderii familiei [i alocului de munc\ ì determin\ pe unii s\ accepte ajutorul, dar,de obicei, e nevoie de prezen]a unui profesionist pentru a faceaceast\ interven]ie. Pentru unii alcoolici, locul de munc\ esteultimul pe care ar vrea s\ `l piard\. Dac\ r\mân f\r\ acesta, nuvor mai avea bani de b\utur\. Altfel spus, „`[i protejeaz\proviziile”.

~ntreb\ri despre Dezaprob\rile altora

• {i-a exprimat vreodat\ cineva din familie sau din anturajnelini[tea fa]\ de consumul dvs. de alcool?

• A]i auzit cândva comentarii de genul „Nu e[ti deloc ocompanie pl\cut\ atunci când bei peste m\sur\” sau „E[ti altfelcând bei”?

• Vi s-a atras vreodat\ aten]ia c\ ve]i fi concediat dac\ nuvi se `mbun\t\]e[te performan]a muncii (diminuat\ din cauzab\utului)?

• V-au spus vreodat\ copiii c\ nu le place când be]i?

~ntreb\ri despre Pierderea locului de munc\, pozi]iei sau clien]ilor

• V-a]i f\cut treaba destul de prost, astfel `ncât s\ pute]i ficoncediat sau suspendat de la locul de munc\?

• A]i renun]at la munca de acas\ [i a]i l\sat proiecte neter-minate sau le-a]i amânat?

• A]i fost trecut cu vederea pentru promovare sau a]i fostrugat s\ trece]i pe o pozi]ie inferioar\?

• V-a]i pierdut pozi]ia sau respectul din partea familiei,cercului social sau al comunit\]ii?

• A]i demisionat sau a]i trecut pe o pozi]ie inferioar\ `nanumite cluburi sau organiza]ii?

54 FLOYD FRANTZ

• A]i abandonat evenimentele sociale [i sportive?• Vi s-a `ntâmplat s\ v\ fie atât de ru[ine de comporta-

mentul consumului dvs. de alcool `ncât s\ evita]i s\ mai sta]icu anumi]i prieteni sau cercuri sociale?

~ntreb\ri despre Schimbarea obiceiurilor familiei sau ale altor persoane semnificative

• Au `ncetat copiii s\-[i mai aduc\ prietenii acas\?• A `nceput familia s\ fac\ lucruri sau s\ mearg\ `n dife-

rite locuri f\r\ dvs.?• A `ncercat cineva s\ v\ intre `n gra]ii pentru a evita s\ v\

`nfurie sau s\ v\ supere?• Familia sau prietenii v-au min]it vreodat\?• Familia a refuzat vreodat\ invita]ii datorit\ b\utului

dvs.?• Partenerul(a) dvs. a `nceput s\ bea, s\ ia medicamente,

s\ m\nânce sau s\ fumeze mai mult?• Prietenii sau rudele v\ tolereaz\ b\utul doar pentru a

evita certurile?• Familia sau prietenii au mers vreodat\ la Al-Anon sau

Alateen?

~ntreb\ri despre Pierderea prieteniilor

• V-a]i p\r\sit vreodat\ partenerul(a) sau colegul(a) decamer\ pentru a tr\i singur?

• V-a]i retras [i izolat de familia dvs.?• V-a]i certat vreodat\ cu [eful [i v-a]i dat demisia, `nainte

de a fi concediat?• V-a]i reg\sit vreodat\ evitându-i pe prietenii de pahar

sau pe rude?• Vi s-a `ntâmplat ca oamenii s\ v\ evite atunci când

sunte]i beat?


Simptomul Solicitarea ajutorului medical. Deterio-rarea fizic\ [i mental\ ce urmeaz\ b\utului necontrolat `l „con-duce” pe alcoolic la spitale, doctori [i psihiatri. Dar, pentru c\nu recunoa[te cât de mult bea, rareori prime[te beneficii dedurat\ de pe urma tratamentului oferit de ace[ti profesioni[ti.Chiar atunci când devine onest fa]\ de medic, nu urmeaz\instruc]iunile acestuia, iar rezultatul este acela[i. Medicii pre-g\ti]i `n identificarea [i tratarea alcoolicilor au un rol deosebitde important atunci când `ntâlnesc un alcoolic care caut\sprijin pentru a `nceta b\utul.

De asemenea, [i programele de tratament sunt importante,iar medicii care ì `ndrum\ pe pacien]i c\tre acestea adaug\ unplus de energie `n interven]ie. Acela[i lucru este valabil pentrupreo]ii care `ntâlnesc alcoolici `n parohia lor. Preotul are unavantaj mai mare `n ajutorarea alcoolicului decât medicul,pentru c\ preotul [tie, de obicei, mai multe despre cel `n cauz\.De asemenea, rela]ia cu preotul va continua dup\ ce alcooliculva termina tratamentul. Aceasta ì va permite preotului s\-lasiste pe client `n programul de recuperare, dac\ clientul do-re[te acest lucru.

~ntreb\ri despre Inhibi]ia psiho-motorie

• Vi s-a `ntâmplat s\ ave]i dificult\]i `n a v\ concentravederea?

• Vi s-a `ntâmplat s\ ave]i dificult\]i `n `ncheiatul c\m\[ii,legatul [ireturilor sau alte lucruri care necesit\ coordonareamân\-ochi?

• Vi s-a `ntâmplat s\ aprecia]i gre[it urcatul sc\rilor?• V-a]i `mpiedicat vreodat\ f\r\ vreun motiv aparent?• Vi s-a `ntâmplat s\ ave]i dificult\]i `n `ndeplinirea sar-

cinilor casnice de rutin\, cum ar fi scrisul, b\rbieritul, machia-jul, turnatul `n pahar?

56 FLOYD FRANTZ

• Vi s-a `ntâmplat s\ ave]i dificult\]i la munca de detaliucare, alt\dat\, nu era o problem\?

~ntreb\ri despre Tremur\turi

• A]i avut tremur\turi, transpira]ii sau crampe când nubea]i?

• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ opri]i din tremurat dup\ operioad\ de b\ut?

• A]i avut ticuri faciale sau ale buzelor?• V-a]i sim]it vreodat\ tulburat pe din\untru, anxios sau

`ncordat?• A]i fost vreodat\ incapabil de a mânca ceva dup\ un

episod de b\ut?

Simptomul Episoadele de b\ut extinse. Uneori,alcoolicul se va `mb\ta pentru câteva zile la rând, c\utând f\r\speran]\ acel sentiment de euforie alcoolic\ de care s-abucurat odat\. Va neglija `n mod absolut totul, inclusiv fa-milia, locul de munc\, alimenta]ia [i chiar acoperi[ul de dea-supra capului pentru a urm\ri acea fantom\ a adic]iei.

~n aceast\ faz\ a alcoolismului, el poate s\ fie ajutat, dar enevoie de un efort sincer din partea familiei [i din parteacomunit\]ii `n care tr\ie[te alcoolicul. ~n aceast\ faz\, mul]ialcoolici renun]\ la c\minele lor, la familie, s\n\tate [i locuride munc\ pentru a putea bea a[a cum vor.

~ntreb\ri despre Distrac]ii prelungite cu b\utur\

• Vi s-a `ntâmplat s\ fi]i beat mai mult de o zi?• A]i b\ut vreodat\ diminea]a pentru a sc\pa de mahmu-

reala din ziua precedent\?• Vi s-a `ntâmplat s\ nu merge]i la munc\ pentru a putea

s\ be]i?


• A]i neglijat s\ face]i ceva pentru dvs. sau pentru familiepentru a continua s\ be]i?

Simptomul Aspira]ii spirituale vagi. Deseori, alcooli-cul va c\uta ajutor din partea preo]ilor `n care are `ncrederesau pe care ì respect\. Este, probabil, autentic [i sincer `neforturile lui de c\utare a unui remediu spiritual pentru `nce-tarea episoadelor de b\ut. Vor fi perioade `n care se va jura –cu sau f\r\ un jur\mânt solemn `n fa]a preotului – c\ nu va maibea niciodat\. Dac\ face aceste jur\minte, poate s\ nu beaperioade extinse de timp. De obicei, aceste eforturi sunt sortitee[ecului [i alcoolicul va avea o doz\ de vinov\]ie `n plus fa]\de cât avea `nainte de jur\mânt. El nu are informa]iile [i su-portul de care are nevoie pentru a face fa]\ bolii. Ce este [i mair\u pentru alcoolic este s\-[i ]in\ jur\mântul [i apoi s\ cread\c\ poate bea normal. Alcoolicul se va `ntoarce la modul deconsum care va fi la fel de grav ca atunci când a f\cut jur\-mântul. Dac\ lucra]i cu cineva care a avut aceast\ experien]\,atunci ave]i de-a face cu un alcoolic.

~ntreb\ri despre Trezirea spiritual\ [i recunoa[terea nevoilor spirituale

• A]i spus vreodat\: „Doamne, ajut\-m\, nu [tiu ce s\ m\mai fac”?

• V-a]i trezit dintr-o dat\ `n biseric\?• A]i cerut ajutor din partea preotului sau a altcuiva?• A]i fost vreodat\ la o `ntâlnire A.A.?• V-a]i sim]it singur `n ultimul timp?• V-a]i reg\sit rugându-v\ din nou?

58 FLOYD FRANTZ

IV. Procesul consilierii

b\utorului-problem\

Cei mai mul]i alcoolici, la un anumit punct din carierab\utului, vor c\uta ajutor de la o surs\ exterioar\. Acest ajutorpoate lua forma asisten]ei medicale, sfaturilor de la psihologsau consilierii spirituale din partea preo]ilor. Dac\ sfatul datalcoolicului este „s\ te controlezi” sau „s\ nu mai bei a[a demult”, acesta se va re`ntoarce la consumul problematic `ncâteva zile sau s\pt\mâni. Este foarte important ca b\utorul-problem\ s\ `n]eleag\ dou\ lucruri simple despre alcoolism. ~nprimul rând, dac\ este dependent fa]\ de drogul alcool, ì va fifoarte dificil s\ `nceap\ s\ bea [i apoi s\ se opreasc\ f\r\ s\ bea`n exces. Pân\ când alcoolicul nu `n]elege [i nu accept\ acestlucru el va continua s\ bea. ~n al doilea rând, el trebuie s\`n]eleag\ c\, dac\ este `ntr-adev\r alcoolic, ì va fi aproapeimposibil s\ evite acel prim pahar. ~n prezent, programe detratament ca cel oferit de „Centrul de consiliere [i reabilitare apersoanelor dependente de alcool [i alte droguri” din Ia[iprecum [i Proiectul „Sf. Dimitrie Basarabov” de Informare [iTratament al Alcoolismului [i dependen]ei de Alte Droguri,din Cluj-Napoca [i programe comunitare ca AlcooliciiAnonimi sunt foarte folositoare. Ele ofer\ suport celor care`ncearc\ s\ evite acel prim pahar.


Mul]i dintre cei care vin la programele de tratament nu s-augândit niciodat\ la nevoia de abstinen]\ total\. Ei sunt `nstadiul de „contemplare” a schimb\rii. {tiu c\ e o oarecareproblem\ `n vie]ile lor, dar nu [tiu exact unde pot g\si solu]iala problemele lor. Vor da vina pe partener, pe poli]ie, pe [efsau chiar pe „soart\”. Ei nu se gândesc c\ cel mai bun prieten,alcoolul, le-a creat majoritatea problemelor. De obicei, `nce-pem prin a le da câteva informa]ii despre conceptul de boal\ alalcoolismului [i [ansa s\ vorbeasc\ despre istoria consumuluilor de alcool. Aceasta ì va ajuta s\ recunoasc\ dac\ au oproblem\ cu b\utul [i s\ ia decizia necesar\.

Când doctorul, preotul sau consilierul `ncep s\ discute cuclientul despre istoricul consumului de alcool al acestuia,acesta este `ncurajat s\ se gândeasc\, s\ vorbeasc\ [i s\ ia `nconsiderare leg\tura dintre situa]ia curent\ [i problema sa cub\utul. ~n timpul acestui stadiu de „contemplare”, se poate s\ia sau nu o decizie, dar va `ncepe s\ ia `n considerareconsecin]ele consumului de alcool. Dac\ ajunge la concluziac\ s-ar putea s\ aib\ probleme datorate b\utului, s-ar putea s\se gândeasc\ la abstinen]\ [i s\ intre `n stadiul de „luare adeciziei”.

V\ rog s\ ]ine]i minte c\ noi nu vom lua niciodat\ decizia`n locul clientului. Noi nu ì spunem niciodat\ ce s\ fac\ sauce s\ cread\. Dar, totu[i, `l `ncuraj\m s\ fie sincer cu el `nsu[icu privire la consumul de alcool [i la felul `n care ì afecteaz\via]a. Este ineficient s\ lu\m noi decizia `n locul lui. Pentrualcoolic, alcoolul este un mod de face fa]\ problemelor [itrebuie s\ `n]eleag\ de ce evitarea primului pahar este atât deimportant\. El nu se gânde[te c\ „vechiul s\u prieten” ì cau-zeaz\ cele mai mari necazuri. De aceea, educa]ia despre con-ceptul de boal\ este atât de important\. Clientul trebuie s\admit\ c\ are o problem\ cu alcoolul [i apoi s\ accepte nevoia

60 FLOYD FRANTZ

de abstinen]\ total\. Pân\ când procesul de luare a decizii-lor nu are loc `n mod semnificativ pentru alcoolic,problemele cu b\utura vor continua pentru c\ acesta vacontinua s\ consume alcool.

Dorin]a de a sc\pa de consecin]ele consumului de alcool `lva motiva uneori pe alcoolic s\ `nceteze b\utul pentru operioad\ de timp, dar nu este suficient pentru a-l men]ineabstinent. Simpla dorin]\ ca durerea s\ dispar\, f\r\ bun\-voin]a de a schimba sursa durerii, nu va aduce mult\ u[urare.Putem s\ ne dorim cartofi [i ne rug\m lui Dumnezeu pentruace[tia. El ne va da cartofii, dar noi trebuie s\ ì punem `n sac.F\r\ ac]iune [i ac]iune sus]inut\ `n timp, decizia de schim-bare este inutil\ [i f\r\ sor]i de izbând\. ~n acest sens, preotulsau doctorul sunt de mare ajutor `n `ncurajarea clientului de aurma decizia `nceperii unui program de recuperare. „Pro-gramul de recuperare zilnic” este cel de care are nevoie al-coolicul pentru a-[i câ[tiga [i men]ine abstinen]a. ~n abstinen]atimpurie, acest lucru poate s\ fie o simpl\ medita]ie zilnic\despre nevoia de abstinen]\ [i de a nu bea „doar azi”. ~i `ncu-raj\m pe clien]ii no[tri s\ participe la grupurile de tratament,s\ citeasc\ literatur\ de recuperare, s\ vorbeasc\ cu prieteniidin recuperare [i s\ participe la `ntâl-nirile A.A. Suger\m caaceste activit\]i s\ se fac\ zi de zi [i persoana `n recuperare s\se concentreze pe priorit\]ile recuper\rii care ajut\ la men]i-nerea abstinen]ei.

„Men]inerea” programului de recuperare poate fi pl\cut\sau chinuitoare, `n func]ie de bun\voin]a alcoolicului de a seschimba, de a progresa spiritual [i de a nu bea alcool. Cândconsumul de alcool `nceteaz\, durerea dispare, familia e acas\,locul de munc\ este stabil, iar alcoolicul este „`mp\cat cuDumnezeu”. Se pare c\ recuperarea este complet\, dar dinp\cate, lucrurile nu stau chiar a[a. Boala alcoolismului este tot


timpul `n stare latent\ la alcoolic [i continu\ s\ fie prezent\chiar dac\ alcoolicul se opre[te din b\ut. Este bine de [tiut c\consumul de alcool este doar un simptom al bolii. Acest lucrueste dificil de acceptat de c\tre alcoolic, dar, dac\ nu va faceasta, va reveni la b\ut [i la vechile comportamente.

F\r\ alcool, alcoolicul devine nelini[tit, iritabil [i nemul-]umit. Dac\ nu poate s\ fac\ fa]\ temerilor sale [i perspectiveiegocentrice, va avea resentimente [i dificult\]i `n rela]ii. Vatrebui s\ dep\[easc\ trecutul, altfel vinov\]ia [i remu[c\rile `lvor `mpiedica s\ g\seasc\ pacea sufletului [i a min]ii. De-penden]a `l va men]ine `ntr-un dezechilibru emo]ional, mental[i spiritual. Singurul mod de a-[i g\si eliberarea din starea dedurere pe care noi o numim „be]ia uscat\” este de a progresaspiritual, `n acest fel câ[tigându-[i senin\tatea emo]ional\ [imental\.

Dac\ analiz\m acest aspect din punct de vedere clinic,vom spune c\ aceste schimb\ri de dispozi]ie ale sevrajuluipost-acut devin cople[itoare. ~n abstinen]a timpurie,alcoolicul are st\ri de proast\ dispozi]ie, depresie, mânie [i,uneori, acestea dureaz\ luni sau chiar ani dup\ `ncetarea con-sumului de alcool. De aceea, alcoolicul are nevoie de sprijinpermanent din partea grupurilor precum A.A.-ul, mai ales la`nceputul recuper\rii. F\r\ ajutor sau suport, [ansele sale de ar\mâne abstinent sunt reduse considerabil. Programele clinicede tratament, cum este cel al „Centrelor de tratament”, ajut\ la`nceperea unui program de lung\ durat\ de care alcoolicul arenevoie pentru a realiza aceste schimb\ri interioare. AlcooliciiAnonimi ofer\ sprijinul comunitar [i un program de recupe-rare care vor asigura `ndrumarea pentru dezvoltare [i progresspiritual, dup\ terminarea tratamentului. ~n multe cazuri, A.A.-uleste un instrument esen]ial al recuper\rii [i pe parcursul trata-mentului. Este foarte important ca clientul s\ cunoasc\ grupurile

62 FLOYD FRANTZ

A.A. `n timp ce este `n tratament [i s\-l `ncuraj\m s\ participela `ntâlnirile acestora, concomitent cu cele ale grupului deconsiliere. Trebuie notat, de asemenea, c\ mul]i alcoolicig\sesc ajutor `n A.A. [i f\r\ ajutorul grupului de tratament.

~n timp ce merge la A.A. [i `nva]\ cum s\ r\mân\ absti-nent, familia [i prietenii alcoolicului trebuie s\ accepte c\acesta are nevoie de ajutor din afar\. Societatea, `n specialceilal]i alcoolici, ì preseaz\ pe oameni s\ consume alcool.Membrii familiei care ì `ndeamn\ pe clien]i s\ participe lagrupurile de tratament [i A.A. au o [ans\ mult mai mare de a-iajuta decât aceia care le descurajeaz\ activit\]ile din cadrulgrupului de suport. ~i `ncuraj\m, de asemenea, pe membriifamiliei s\ participe [i ei la grupurile familiale Al-Anon careofer\ ajutor celor care au `n familie alcoolici. Vom discutadespre Al-Anon `n capitolele urm\toare.

Dac\ cineva se re`ntoarce la tiparele consumului de alcooldin trecut, consider\m c\ acea persoan\ este `n „rec\dere”. O`ncuraj\m s\ ia noi decizii [i s\-[i urmeze deciziile luate `n le-g\tur\ cu recuperarea. Uneori clientul nu este preg\tit pentrutratament. El va alege „s\ bea” [i s\ nu se „recupereze”, re`n-torcându-se la vechile tipare de comportament. Noi spunem c\„sunt `n cercetare”. Dup\ aceste „cercet\ri”, mul]i ajung laconcluzia c\ e mai bine s\ stea `n „recuperare”.


V. Ghid privind evaluarea

consumului de alcool [i

interven]ia de scurt\ durat\

Ca [i medic de familie, ave]i o pozi]ie ideal\ `n ce prive[teidentificarea [i `ndrumarea pacien]ilor care au probleme legatede consumul de alcool sau care au riscul de a dezvolta astfelde probleme. Medicii de familie sunt vizita]i deseori de per-soanele care au probleme legate de consumul de alcool, [i astapentru c\ medicii sunt cei care le pot ameliora unele com-plica]ii de ordin fizic ap\rute ca urmare a b\utului lor. Datelestatistice variaz\, dar cca 25% din popula]ia României pre-zint\ paternuri de consum de alcool care ì expun riscului de adezvolta probleme cauzate de acesta. Aceste probleme includaccidente, tulbur\ri mentale [i emo]ionale, diabet, afec]iunicardio-vasculare, afec]iuni hepatice [i dependen]a de alcoolsau alcoolism, f\r\ a se limita la acestea. Poate c\ ve]i fi primapersoan\ la care b\utorul problematic apeleaz\ atunci când elsau ea intr\ `ntr-un ciclu al abuzului de alcool [i al proble-melor cauzate de acesta.

Ca [i medic, [tim c\ sunte]i foarte ocupat. ~ns\, credem c\sunte]i interesat `n a le oferi pacien]ilor dvs. oportunitatea de a tr\io via]\ mai bun\ [i mai productiv\, elibera]i din poten]ialeledezastre care ì a[teapt\ pe to]i cei care abuzeaz\ de alcool.

64 FLOYD FRANTZ

Acest ghid e menit s\ v\ ajute `n identificarea [i `ndrumareaacelor pacien]i care sunt expu[i riscului de a avea problemeserioase cu alcoolul. Ghidul ofer\ sfaturi practice despre efec-tuarea unui screening al pacien]ilor privind problemelecauzate de consumul de alcool, despre evaluarea acestor pro-bleme, precum [i strategii de interven]ie de scurt\ durat\ pen-tru a-i ajuta pe oameni s\ ia decizii mai bune `n ce prive[teconsumul lor de alcool. Exist\ justific\ri importante pentrurealizarea acestei interven]ii. Alcoolismul netratat are dreptefect o serie de consecin]e fizice, sociale [i economice. Con-sumul de alcool poate, de asemenea, s\ interfereze cu tra-tamentul necesar unor afec]iuni medicale, incluzând aici [iinterac]iunea negativ\ cu anumite medicamente prescrise. ~n celedin urm\, alcoolismul netratat duce la decesul individului.

Pacien]ii dvs. v\ caut\ pentru a v\ cere sfatul privinds\n\tatea lor `n general. Informa]iile pe care le furniza]i artrebui s\ con]in\ [i informa]ii elementare cu privire la con-sumul de alcool, mai ales `n cazul acelor pacien]i despre carecrede]i c\ se expun riscului de a avea probleme [i mai grave.Cercet\rile au ar\tat c\ simpla discutare a `ngrijor\rilor dvs.legate de consumul de alcool al pacientului pot fi eficiente `nschimbarea paternurilor acestuia de a bea, `nainte ca pro-blemele lui s\ ajung\ `ntr-un stadiu mai avansat.

Sper\m c\ acest ghid v\ va fi de folos [i c\ va deveni oparte important\ a practicii dvs.

Informa]ii de baz\ pentru pacien]ii dvs.

Mul]i dintre cei care consum\ alcool nu se expun risculuide a dezvolta probleme legate de acesta pentru c\ beau `n modmoderat. Cu toate acestea, to]i consumatorii de alcool ar


trebui s\ con[tientizeze riscurile asociate consumului de b\u-turi alcoolice. Iat\ câteva informa]ii [i sfaturi pe care le pute]ioferi pacien]ilor dvs. care consum\ alcool.

Recomand\ri pentru pacien]ii cu consum de alcool cu risc sc\zut:

V\ suger\m s\ v\ sf\tui]i pacien]ii care beau s\ beamoderat. Pentru b\rba]i, asta `nseamn\ nu mai mult de dou\b\uturi pe zi. Pentru femei [i persoanele peste 65 de ani, numai mult de o b\utur\ pe zi. Când spunem „b\utur\” ne re-ferim la 12 grame de alcool pur, adic\ 500 ml bere, 250 ml vinsau 100 ml b\utur\ spirtoas\.

~n anumite condi]ii ì sf\tuim pe oameni s\ stea completabstinen]i fa]\ de alcool. Dac\ e vorba de o femeie `ns\rcinat\sau care dore[te s\ r\mân\ `ns\rcinat\ sau de cineva care iamedicamente ce interac]ioneaz\ cu alcoolul. De asemenea,dac\ exist\ afec]iuni medicale, precum cele hepatice, hiper-tensiunea etc., care ar fi agravate de consumul de alcool. ~ncele din urm\, dac\ pacientul prezint\ semne de dependen]\ dealcool, ì suger\m men]inerea abstinen]ei totale fa]\ de alcool.

Patru pa[i pentru depistare, evaluare [i interven]ie de scurt\ durat\

~NTREAB| EVALUEAZ| SF|TUIE{TE MONITORIZEAZ|

Pasul 1: ~ntreab\ despre consumul de alcool.Pasul 2: Evalueaz\ problemele legate de consumul de

alcool.

66 FLOYD FRANTZ

Pasul 3: Sf\tuie[te pacientul pe baza evalu\rii. Pasul 4: Monitorizeaz\ progresul pacientului.

Pasul 1: ~ntreab\ direct despre consumul de alcool

E nevoie de un screening: Atunci când efectua]i o examinare medical\ general\. ~nainte de a prescrie medicamente ce pot interac]iona cu

alcoolul. Dac\ sunt prezente probleme legate de consumul de

alcool.~ntreba]i-i pe pacien]i: „Consuma]i alcool?” E normal

pentru oameni s\ consume alcool, astfel `ncât nimeni nu artrebui s\ se simt\ jignit de aceast\ `ntrebare. Fiind medicul lor,e important s\ [ti]i anumite lucruri despre stilul lor de via]\, cuprec\dere cele legate de un factor atât de important cum ealcoolul.

Dac\ ace[tia consum\ alcool, e important de [tiut câteceva despre modul lor de a bea. Dac\ un pacient bea oricecantitate de alcool, adresa]i-i aceste `ntreb\ri despre consumullui de alcool:

~n medie, câte zile pe s\pt\mân\ consuma]i alcool? ~ntr-o zi obi[nuit\ `n care be]i, câte b\uturi consuma]i? ~n ultima lun\, care a fost num\rul maxim de b\uturi pe carele-a]i b\ut cu orice ocazie?

Cele „Patru `ntreb\ri importante”. Urm\toarele patru`ntreb\ri v\ vor fi de mare folos atunci când ve]i dori s\ face]io evaluare a factorilor de risc. Ele v\ vor ajuta s\ v\ da]i seamadac\ exist\ sau nu probleme psihologice sau sociale asociateconsumului lor de alcool.


A]i sim]it vreodat\ c\ ar trebui s\ diminua]i cantitateade alcool pe care o be]i? V-au enervat oamenii care v\ critic\ b\utul? V-a]i sim]it vreodat\ r\u sau vinovat/\ `n leg\tur\ cub\utul dvs.? A]i b\ut vreodat\ diminea]a, la prima or\?

Dac\ pacientul r\spunde afirmativ la oricare dintre`ntreb\rile de mai sus, `ntreba]i-l dac\ i s-au `ntâmplat acestelucruri `n ultimul an. E important de [tiut dac\ acesteprobleme sunt trecute sau curente. Unii oameni au problemecu alcoolul [i, `n consecin]\, realizeaz\ schimb\rile necesare`n stilul lor de via]\.

Poate s\ existe o problem\ cu b\utul sau exist\ riscul de adezvolta o astfel de problem\ atunci când consumul de alcooleste mai mare de 14 b\uturi pe s\pt\mân\ sau 4 b\uturi la oocazie pentru b\rba]i [i 7 b\uturi / s\pt\mân\ sau 3 b\uturi /ocazie pentru femei. De asemenea, riscul unei dependen]e dealcool exist\ [i atunci când exist\ un r\spuns afirmativ la unasau mai multe dintre cele 4 `ntreb\ri de mai sus.

Pasul 2: Evalueaz\ problemele legate de consumul de alcool

~n evaluarea problemelor legate de alcool, e util s\ lu\m `nconsiderare trei posibilit\]i:

(a) pacientul dvs. nu este dependent de alcool, dar esteexpus riscului de a dezvolta astfel de probleme;

(b) el / ea experimenteaz\ `n prezent probleme cu alcoolul;(c) pacientul dvs. este dependent de alcool. (a) Pacien]i cu risc crescutPersoanele din aceast\ categorie nu au `n mod neap\rat

probleme cu alcoolul [i nici nu sunt dependen]i de alcool.

68 FLOYD FRANTZ

Dac\ `ntrunesc condi]iile amintite mai jos, trebuie s\ li sespun\ faptul c\ se expun riscului de a avea probleme legate dealcool. Dac\ aceste probleme apar, discu]ia de acum cu privirela factorii de risc v\ va permite s\ realiza]i o interven]ie maitârziu.

Indicatori de risc: Consumul de alcool peste nivelele recomandate mai sus; Consumul de alcool `n situa]ii riscante, precum [ofatul, ad-ministrarea de medicamente sau alte probleme de s\n\tate;

Antecedente personale vizavi de problemele cu alcoolul.Iat\ câteva `ntreb\ri care v\ vor ajuta `n evaluarea modu-

rilor de consum de alcool [i a antecedentelor familiale: De cât timp be]i la fel de des [i de mult ca `n prezent? De câte ori pe s\pt\mân\ be]i acum? De câte ori pe s\pt\mân\ sau pe lun\ consuma]i maimult de patru b\uturi la o ocazie? Care e cea mai mare cantitate de alcool pe care a]i con-sumat-o o dat\, `n ultimul an? Exist\ cineva din familia dvs. apropiat\ care a avutprobleme cu alcoolul?

(b) El / ea experimenteaz\ `n prezent probleme cualcoolul;Indicatori pentru probleme curente cu alcoolul:

Unul sau dou\ r\spunsuri pozitive la cele „Patru `ntreb\riimportante” referitoare la ultimul an.

Dovezi ale existen]ei unor probleme de ordin medical saupsiho-socio-comportamental cauzate de consumul dealcool.

~ntreb\ri necesare evalu\rii: Trece]i `n revist\ istoria medical\ a pacientului pentru aidentifica probleme de natur\ medical\ cauzate de consumul


de alcool, precum pierderi ale cuno[tin]ei, depresii, hiperten-siune, traume, dureri abdominale cronice, afec]iuni hepatice,probleme sexuale etc. Pune]i `ntreb\ri `n leg\tur\ cu problemele inter-personalesau de la serviciu, cu familia, patronii, performan]ele [co-lare, accidente / r\niri sau alte probleme non-medicale rela-]ionate cu alcoolul.

Aminti]i-v\ c\ nu `ncerc\m s\ punem un diagnostic, cidoar s\ determin\m dac\ pacien]ii respectivi au o problem\ cualcoolul, dac\ aceast\ problem\ este curent\ [i dac\ da, cât degrav\ este aceasta.

(c) Pacientul dvs. este dependent de alcool Indicatori ai dependen]ei:

Trei sau patru r\spunsuri afirmative la cele „Patru `ntreb\riimportante”, referitor la ultimul an. Prezen]a unuia sau mai multor dintre simptomele ceurmeaz\:1. Compulsia de a bea – preocupare fa]\ de consumul de

alcool.2. Diminuarea controlului – neputin]a de a `nceta sau

modera consumul de alcool, odat\ ce episodul de b\uta `nceput.

3. Consumul de alcool ca eliberare/u[urare – consumulde alcool pentru a evita simptomele de sevraj.

4. Sevrajul – prezen]a sau antecedente de tremur\turi, st\ride r\u, transpira]ii sau tulbur\ri de dispozi]ie.

5. Cre[terea toleran]ei – e nevoie de mai multe alcooldecât `nainte pentru a ob]ine efectul dorit.

6. Sc\derea toleran]ei – e nevoie de mai pu]in alcool decât`nainte pentru a ob]ine efectul dorit.

70 FLOYD FRANTZ

~ntreb\ri necesare evalu\rii: Adresa]i-le pacien]ilor dvs. urm\toarele `ntreb\ri: Sim]i]i vreodat\ nevoia urgent\ de a bea? V\ gândi]i `nmod regulat la b\utul dvs.? Trebuie s\ be]i mai mult decât `nainte pentru a sim]iefectul? Trebuie s\ be]i mai pu]in decât `nainte pentru a sim]iefectul? Exist\ situa]ii `n care nu pute]i s\ `nceta]i b\utul odat\ cea]i `nceput s\ be]i? V\ schimba]i planurile din când `n când pentru a puteas\ be]i ceva? Be]i vreodat\ diminea]a pentru a sc\pa de r\ul provocatde b\utul din zilele precedente?

Pasul 3: Sf\tui]i pacientul pe baza evalu\rii

Exprima]i-v\ `ngrijor\rile de ordin medical, `ncercând s\ fi]iconcret `n ce prive[te modul de a bea al pacientului [i riscurilepentru s\n\tate asociate acestuia. Asta pentru ca el sau ea s\fie informa]i `n leg\tur\ cu riscurile pe care [i le asum\. Ceeace face]i dvs. `n acest caz este exact ceea ce face]i `n cazul ori-c\ror altor comportamente ce amenin]\ s\n\tatea unui pacient.

~ntreba]i: „Cum te sim]i `n leg\tur\ cu b\utul t\u?”Aceast\ informa]ie indic\ nivelul lor de con[tientizarefa]\ de problema pe care o au, precum [i bun\voin]a lorde a face ceva `n leg\tur\ cu asta, dac\ e cazul.

Sf\tui]i diminuarea cantit\]ii de alcool consumate sau absti-nen]a total\ fa]\ de alcool:

Indica]i ab]inerea total\ dac\:1. sunt prezente dovezi ale dependen]ei de alcool;


2. exist\ antecedente ale unor e[ecuri repetate `n acontrola frecven]a consumului de alcool, cantit\]ileconsumate sau efectele pe care le produce acesta;

3. pacienta este `ns\rcinat\ sau dore[te s\ conceap\ uncopil;

4. pacientul sufer\ de o afec]iune medical\ pentrucare alcoolul este contraindicat;

5. pacientul ia medicamente care interac]ioneaz\ ne-gativ cu alcoolul.

Decide]i asupra unui plan de ac]iune: ~ntreba]i: „Sunte]i preg\tit s\ diminua]i cantitatea dealcool pe care o consuma]i sau s\ v\ ab]ine]i total de laacest consum?” Acorda]i-le timp celor care au bun\voin]a de a faceschimb\rile necesare [i de a-i ajuta s\ dezvolte un plan.Folosi]i-v\ de experien]a proprie sau sugera]i-le c\ arputea primi ajutor prin apelarea la „Centrul de trata-ment” sau la un grup de Alcoolici Anonimi. Mai ales dup\ prima vizit\, asigura]i-v\ c\ ì invita]i s\mai treac\ pe la dvs. [i s\ discute despre orice proble-me viitoare vor avea `n ce prive[te diminuarea sauabstinen]a de la alcool. De multe ori, poten]ialul b\utor-problem\ va accepta sfatul dat atunci când `l reg\se[te `npropria experien]\. Dac\ va continua s\ aib\ probleme [idac\ va crede c\ `l `n]elege]i, cu siguran]\ va reveni s\discute cu dvs.

Pentru pacien]ii care nu sunt dependen]i de alcool: Recomanda]i-le s\ se limiteze la un consum de alcool curisc sc\zut, `n func]ie de acest ghid [i de starea lor des\n\tate.

72 FLOYD FRANTZ

Aminti]i-le c\ nu e nimic r\u `n a consuma alcool, daruneori acest lucru poate deveni o problem\. Sf\tui]i-i s\ `[i fixeze un „obiectiv” `n ce prive[te con-sumul de alcool [i `ntreba]i-i dac\ sunt preg\ti]i s\ fac\ oschimbare oarecare `n obiceiul lor de a bea, de draguls\n\t\]ii lor. R\spunsul pacien]ilor va fi mai bun dac\ au de ales `ntremai multe alternative, ca de exemplu: „Unii pacien]iprefer\ s\ fixeze o limit\ pentru cât de mult beau; al]iiprefer\ s\ se ab]in\ de la a bea pentru anumite perioadede timp. Care variant\ crede]i c\ ar fi mai bun\ pentrudvs.?” ~ncerca]i s\ v\ educa]i pacien]ii cu privire la alcoolism:

1. Ruga]i-i pe pacien]i s\ se gândeasc\ la efectele po-zitive pe care le-ar avea diminuarea cantit\]ii sauabstinen]a fa]\ de alcool;

2. Ruga]i-i s\ examineze ce anume le declan[eaz\ epi-soadele nes\n\toase de b\ut.

3. Ruga]i-i s\ `[i examineze modul `n care beau `n pre-zent, `n lumina problemelor curente pe care le au.

4. Oferi]i-le materiale care s\ ì ajute s\ `[i fixezeobiective s\n\toase `n ce prive[te b\utul lor.

Pentru pacien]ii la care sunt prezente simptomele dependen]eide alcool:

~ndruma]i-i c\tre „Centrul de tratament” pentru o evalu-are adi]ional\. ~ndruma]i-i c\tre un program de tratament sau c\treA.A., dac\ pacien]ii se arat\ deschi[i fa]\ de aceast\idee. Implica]i-i pe pacien]i `n procesul de luare a deciziilor. Discuta]i alternativele existente.


Stabili]i o `ntâlnire cu cineva de la „Centrul de tratament”chiar `n momentul `n care pacientul este `n cabinetuldvs.

Câteva ponturi de consiliere: Folosi]i un stil de discu]ie empatic, non-confrontativ. Oferi]i-le pacien]ilor dvs. câteva alternative `n ce pri-ve[te efectuarea schimb\rii.

Accentua]i responsabilitatea pacientului de a-[i schimbamodul `n care bea. Ave]i `ncredere `n abilit\]ile de schimbare a modului dea bea ale pacien]ilor dvs.

Pasul 4: Monitorizeaz\ progresul pacientului

Men]ine]i leg\tura cu pacien]ii dvs., exact cum a]i facecu un pacient cu hiper-tensiune sau cu diabet.

Aminti]i-v\ c\ schimbarea comportamentului este unproces care implic\ [i procedeul `ncercare-eroare.

Pentru cei care reduc cantitatea consumat\ sau au unprogram de scurt\ durat\ de abstinen]\:

Aminti]i-le c\ dvs. [i al]i profesioni[ti le sta]i la dis-pozi]ie, dac\ au nevoie de ajutor. La fiecare vizit\ a lor, oferi]i-le pacien]ilor `ncurajarea [isprijinul de care au nevoie `n eforturile de a efectuaschimbarea prin:

1. trecerea `n revist\ a progresului lor de la ultima`ntâlnire;

2. `ncurajarea pacien]ilor fa]\ de eforturile pe care le-audepus;

3. `nt\rirea schimb\rii pozitive (afirm\ri verbale)4. evaluarea men]inerii motiva]iei

74 FLOYD FRANTZ

Lua]i `n considerare stabilirea unor `ntâlniri adi]ionale,dac\ e nevoie. Lua]i `n considerare motiva]ia lor [i `ndruma]i-i c\tre„Centrul de tratament” sau c\tre A.A., dac\ e cazul, chiar[i numai pentru educa]ie cu privire la alcool.

Pentru pacien]ii care au fost sf\tui]i s\ se ab]in\ de la alcoolsau care au fost trimi[i c\tre un program de tratament:

Solicita]i consilierului un raport de progres. Monitoriza]i simptomele depresiei [i anxiet\]ii. Oferi]i-v\ sprijinul, dar feri]i-v\ de supra-medicamenta]ie. Sim-ptomele de sevraj post-acut se diminueaz\, de obicei,dup\ primele s\pt\mâni de abstinen]\. Dac\ apare o rec\dere (revenirea la consumul de alcool),fi]i preg\tit s\ le da]i pacien]ilor permisiunea de a-[i facepropriile alegeri, dar spune]i-le c\ sunte]i acolo pentru a-iajuta – dac\ [i ei doresc acest ajutor.

Ce s\ face]i cu pacien]i care nu sunt preg\ti]i s\ `[i schimbemodul de a bea?

Nu v\ l\sa]i descurajat de pacien]ii care au probleme cualcoolul, dar care nu sunt preg\ti]i s\ fac\ o schimbare. Une-ori, schimbarea are loc `ntr-un ritm lent, iar alteori nu are locdeloc. Prin oferirea de informa]ii, a]i ini]iat un proces alschimb\rii [i e posibil ca pacien]ii dvs. s\ `[i ia b\utul mai `nserios. Repetarea grijilor dvs. pentru el este uneori de mareajutor.

Dac\ „B\utorii problem\ sau cu risc” nu sunt preg\ti]i s\ fac\o schimbare:

Exprima]i-v\ din nou `ngrijor\rile dvs. cu privire las\n\tatea lor.


~nt\ri]i bun\voin]a dvs. de a-i ajuta dac\ au nevoie deacest ajutor, `ns\ doar `n momentul `n care vor fipreg\ti]i s\ `l accepte. Continua]i s\ monitoriza]i consumul de alcool pe par-cursul vizitelor viitoare.

Strategii adi]ionale pentru „Dependen]ii de alcool” ~ncuraja]i-i s\ participe la `ntâlnirile Alcoolicilor Anonimi. ~ndruma]i-i s\ discute cu cineva din cadrul „Centrului detratament”, din Ia[i. Sugera]i-le s\ discute despre recomand\rile dvs. cumembrii familiei [i s\ ì invite pe ace[tia s\ participe lavizitele de monitorizare. Sf\tui]i-i s\ vorbeasc\ cu membrii familiei despre pro-gramul Al-Anon pentru membrii familiei. Recomanda]i-le s\ `ncerce o perioad\ de abstinen]\ fa]\de alcool, monitoriza]i simptomele de sevraj [i trece]i `nrevist\ progresul `nregistrat.

E important s\ le aminti]i c\: Alcoolismul este o boal\. Dac\ sunt dependen]i de alcool, vor putea poate s\ `[icontroleze consumul de alcool pentru perioade scurte detimp, dar c\ le va fi dificil s\ fac\ acest lucru pentruperioade lungi de timp. Dac\ sunt dependen]i de alcool [i dac\ aleg s\ continues\ bea, vor avea probleme permanente cauzate de con-sumul lor de alcool. Alcoolismul este o boal\ primar\, progresiv\, cronic\ [ifatal\.

76 FLOYD FRANTZ

DAC| VOR CONTINUA S| AIB| PROBLEME,SPUNE}I-LE C| SUNTE}I ACOLO PENTRU A-IAJUTA.

Mul]umim Departamentului Statelor Unite pentruS\n\tate, Institutului Na]ional al S\n\t\]ii, Institutului Na]io-nal pentru Abuzul de Alcool [i Alcoolism.


VI. Câteva gânduri legate de ajutarea

b\utorilor-problem\

Un alcoolic care are informa]ii despre boala alcoolismu-lui [i continu\ s\ bea (sau s\ recad\) nu prea mai are cum s\stea `n negare. Uneori, suferind consecin]ele consumului dealcool, ajung la abstinen]\. Important este `ns\ s\ existe bun\-voin]a de a se schimba. Uneori, e nevoie de interven]ia luiDumnezeu pentru a avea acea bun\voin]\. Dar `ntotdeauna enevoie de cooperarea alcoolicului.

Dac\ nu `l judeci, alcoolicul se va sim]i `n siguran]\ s\vorbeasc\ cu tine [i `]i va `mp\rt\[i foarte deschis problemelelui. Uneori, acest lucru poate s\ ia mult timp, de aceea v\ su-gerez s\ v\ limita]i [edin]ele la cel mult o or\. Asta v\ permites\ `l vede]i mult mai des [i ì d\ [i lui posibilitatea de a segândi la ce a]i discutat.

Dac\ alcoolicul continu\ s\ bea, nu renun]a]i. Aduce]i-iaminte c\ depinde de el dac\ vrea s\ fie onest cu privire lamodul `n care b\utul ì afecteaz\ via]a lui [i a familiei.

Se va folosi probabil de ceilal]i, de `mprejur\ri sau situa]iipentru a-[i justifica b\utul. Spune]i-i totu[i acest lucru: „da, `ntr-adev\r, uneori oamenii beau dintr-o cauz\ sau alta, dar numaialcoolicii beau necontrolat”.

Aduce]i-i aminte c\ numai el poate lua anumite deciziidespre ce vrea s\ fac\ cu via]a lui. Dac\ lua]i dumneavoastr\

78 FLOYD FRANTZ

deciziile pentru el, v\ va permite acest lucru, dup\ care va davina pe dumneavoastr\ când bea. B\utorul este cel care tre-buie s\ investeasc\ `n propria abstinen]\, iar dumneavoastr\nu trebuie s\ v\ pierde]i timpul cu cineva care nu dore[te s\ seopreasc\ din b\ut.

~ntreba]i-l direct dac\ dore[te s\ `nceteze b\utul sau dac\vrea numai s\ scape de consecin]ele consumului lui de alcool.Dac\ este cazul celui din urm\, spune]i-i c\ va fi imposibil s\`l ajuta]i dac\ el continu\ s\ bea pentru c\ b\utura este cea careì creeaz\ majoritatea problemelor.

Prin asta ì spune]i, de fapt, c\ nu pute]i ajuta pe nimenicare nu este sincer `n leg\tur\ cu consumul de alcool. Vorbi]icu el despre istoria consumului de alcool [i despre `ncerc\riledin trecut de a `nceta sau de a controla consumul. ~ntreba]i-ldespre cum ì afecteaz\ consumul de alcool via]a. Folosi]i-v\de `ntreb\rile [i r\spunsurile prezentate `n capitolul anterior cade un ghid. Dac\ ì adresa]i aceste `ntreb\ri din grij\ pentru el,el v\ va r\spunde. Nu v\ a[tepta]i ca el s\ `nceteze b\utul ime-diat. Dac\ vine o dat\ la dumneavoastr\ [i simte c\ l-a]i`n]eles, va veni [i a doua oar\.

Citi]i c\r]ile Alcoolicii Anonimi, Cei doisprezece pa[i [icele dou\sprezece tradi]ii [i Via]a f\r\ b\utur\. Dac\ nucunoa[te]i principiile de baz\ ale recuper\rii, v\ va fi foartegreu s\ ̀ l ajuta]i s\ le citeasc\ [i el [i s\ vorbi]i despre ce a citit.

Spune]i-i c\ dac\ poate s\ bea cu succes, atunci nu estegrija dumneavoastr\, dar dac\ are probleme, atunci ar trebui s\vorbeasc\ din nou despre asta. Trimite]i-l la A.A. Dac\ esteinteresat, ajuta]i-l s\ `nceap\ un grup A.A., dac\ nu este niciunul `n zona dumneavoastr\. V\ putem ajuta s\ `ncepe]i unastfel de grup.

~ncuraja]i-l s\-[i p\streze mintea deschis\ [i s\ ofereA.A.-ului sau tratamentului o [ans\ de a da rezultate [i pentru


el. Dac\ nu ì place dup\ ce merge acolo de prima dat\, su-gera]i-i c\ primele impresii se schimb\, dac\ va continua s\participe la `ntâlniri.

Aduce]i-i aminte c\ aceste grupuri func]ioneaz\ pentrumilioane de oameni din multe alte ]\ri [i c\ `n România au`nceput s\ fie cunoscute. Eviden]ia]i faptul c\ A.A.-ul are doarun scop primordial, acela de a-l ajuta s\ se opreasc\ din b\ut.Men]iona]i c\ alcoolismul este o boal\ care ì afecteaz\ peoameni din toate straturile sociale.

~n ceea ce prive[te recuperarea din alcoolism, to]i oame-nii sunt la fel. Asigura]i-l c\ anonimatul ì va fi respectat atâtla grupurile A.A., cât [i la cele de tratament. Explica]i-i c\A.A.-ul are o tradi]ie foarte strict\ legat\ de respectareaintimit\]ii persoanei.

Este bine s\ ì men]iona]i c\ exist\ dovezi medicale carearat\ c\ alcoolismul este o boal\ progresiv\ [i c\ alcoolicul sepoate recupera doar atunci când `nceteaz\ `n totalitate con-sumul de alcool. Aceast\ boal\ poate fi „oprit\ din evolu]ie,dar niciodat\ tratat\”. Aminti]i-i c\ dac\ este alcoolic [i con-tinu\ s\ bea, via]a lui se va `nr\ut\]i [i nu se va `mbun\t\]iniciodat\. ~ncetarea consumului doar pentru o perioad\ scurt\de timp, va pune cap\t problemelor doar pentru o perioad\scurt\ de timp.

~n recuperare, va g\si al]i oamenii care `ncearc\ s\ steaabstinen]i [i care au vie]i mult mai fericite [i `mplinite.Ajuta]i-l s\ `n]eleag\ c\ ideea de grup este similar\ cu con-ceptul monahal al „scopului comun” [i al „sprijinului spiritualreciproc”. Spune]i-i c\ prietenii lui fie c\ `l vor `ncuraja s\ bea,fie s\ stea abstinent, `n func]ie de cei pe care [i-i alege. ~nA.A., prietenii `l vor ajuta s\ stea abstinent.

„Gândi]i simplu”. Stabili]i scopuri realizabile `ntr-oanumit\ perioad\ de timp. De exemplu, spune]i-i clientului s\

80 FLOYD FRANTZ

`ncerce s\ stea abstinent doar pentru o zi. Acest lucru esteposibil chiar [i `n cele mai grave cazuri. Da]i-i câteva sfaturipractice din c\r]ile A.A. sau ale „Centrului de tratament”.Cartea Via]a f\r\ b\utur\ este plin\ de sugestii practice desprecum s\ stai abstinent “pentru ziua de azi”. Ideea este c\ dac\pot s\ stea abstinen]i pentru o zi, ast\zi, atunci este posibil s\stea abstinen]i [i pentru ziua urm\toare, care nu va veni pân\mâine. Se nume[te „programul de 24 de ore” [i este un instru-ment foarte simplu, dar [i foarte puternic.

Situa]iile complicate nu necesit\ solu]ii complicate.Concentra]i-v\ asupra solu]iei [i nu a problemei. Dac\ suntprobleme maritale, sugera]i-i clientului dumneavoastr\ c\,dac\ va fi abstinent, acest lucru va contribui la solu]ie. Lucrurim\runte, cum ar fi mersul la biseric\ cu familia, a fi dr\gu] cucopii [i a nu mai bea alcool, vor contribui mult la rezolvareaproblemelor de acas\.

Situa]iile complicate nu necesit\ presupuneri compli-cate. P\stra]i lucrurile cât mai simple [i nu v\ face]i probleme`n a-i „rezolva” pe to]i. Nu cuno[tin]ele complicate despresufletul omului `l vor ajuta pe alcoolic, ci folosirea principiilorzilnice de recuperare vor conta cel mai mult.

}ine]i minte c\ oamenii au nevoie de timp pentru a seschimba. Aduce]i-i aminte clientului dumneavoastr\ c\ nu s-a`mboln\vit peste noapte [i nici nu se va vindeca peste noapte.Va fi nevoie de timp pentru ca schimbarea s\ aib\ loc. Uneori,schimbarea are loc rapid, dar, de obicei, aceasta este lent\ [imai pu]in dramatic\ decât ne-am a[tepta noi. Schimbareaf\cut\ prin modific\ri m\runte func]ioneaz\ cel mai bine. Deexemplu, schimbarea adus\ de noua atitudine fa]\ deabstinen]\. Ajuta]i-l s\ reflecteze asupra acelei zile [i s\ plani-fice cum s\ nu bea „doar pentru azi”. Acesta este un instru-ment eficient [i simplu de folosit pentru men]inerea absti-


nen]ei zilnice. ~ncuraja]i lucrurile m\runte, cum ar fi partici-parea la o `ntâlnire A.A., citirea unei c\r]i despre spiritualitatesau recuperare, sau discutarea cu dumneavoastr\ a unuia din-tre cei 12 Pa[i. Schimbarea face parte din via]\ [i o folosimspre avantajul nostru atunci când suntem abstinen]i. Acestlucru este normal pentru toate fiin]ele umane.

Ajuta]i-l s\ ]in\ minte c\ problemele sunt o parte avie]ii [i c\ va fi nevoie de timp pentru ca rela]iile cu cei din jurs\ se vindece. Cele mai dificile probleme `n recuperarea tim-purie vor fi cele din cadrul rela]iilor, `n special a celor pierdutesau a celor `n care exist\ dificult\]i `n prezent. Asigura]i-v\ c\este sincer fa]\ de contribu]ia sa la dificult\]i [i c\ nu ì `nvi-nov\]e[te pe al]ii.

Dac\ este posibil, implica]i [i familia `n procesul deconsiliere. Dac\ aceasta sprijin\ munca de recuperare care tre-buie f\cut\, [i munca dumneavoastr\ va fi mai u[oar\. ~n acestmanual exist\ o sec]iune adresat\ problemelor familiale [iexist\ [i câteva sugestii despre cum s\ lucra]i cu familia. Citi]icapitolele din cartea Alcoolicii Anonimi: Pentru so]iile alcoo-licilor, Pentru patroni [i ~ntrajutorarea. ~n aceast\ carte suntdate câteva sugestii practice despre cum s\ lucra]i cu alcoolicii[i familiile lor.

V\ suger\m s\ participa]i `mpreun\ cu b\utorul-pro-blem\ la `ntâlnirile „Centrul de tratament”. ~n cel mai r\u caz,ajuta]i-l s\ ia leg\tura cu noi sau cu cineva din A.A. Explica]i-ic\ vorbind cu oameni care au avut o problem\ cu b\utul va`nv\]a [i el mai multe despre alcoolism.

Dac\ refuz\ ajutorul, ]ine]i minte c\ schimbarea esteun proces, [i nu un eveniment. Pentru mul]i dintre cei care auo problem\ cu b\utul, va dura ceva timp s\ accepte necesitateaabstinen]ei complete, beneficiile tratamentului [i ajutorul gru-purilor A.A. Oferi]i-v\ s\ ì `mprumuta]i o copie a acestei c\r]i

82 FLOYD FRANTZ

sau c\r]ile A.A. [i discuta]i despre ceea ce a citit, ca `ndru-m\tor spiritual. Dac\ alcoolicul vine la dumneavoastr\, [tie c\are nevoie de ajutor. Poate c\ nu va accepta solu]ia dumnea-voastr\ dintr-odat\, dar dup\ ce va `n]elege situa]ia, ì va fifoarte greu s\ evite responsabilitatea men]inerii abstinen]ei.~ncuraja]i-l s\ fie sincer cu dumneavoastr\ [i s\ fie sincer cu el`nsu[i `n leg\tur\ cu felul `n care b\utul ì afecteaz\ via]a lui [ia familiei lui. Asta nu `nseamn\ vinov\]ie. ~nseamn\ a-l ajutas\ accepte responsabilitatea pentru schimbare, atunci cândschimbarea este necesar\.

Un alt lucru important de men]ionat aici este faptul c\responsabilitatea schimb\rii ì apar]ine alcoolicului, [i nupreotului sau consilierului. Noi doar oferim informa]ii [i spri-jin pentru a-l ajuta pe alcoolic s\ ia decizii mai bune. Pentru caprogresul s\ fie semnificativ, alcoolicul trebuie s\ ia decizia [is\ ac]ioneze `nspre schimbare. Noi `ncerc\m doar s\-l ajut\m`n acest proces, dar nu putem face pentru alcoolic ceea ce artrebui s\ fac\ el.


VII. Despre Alcoolicii Anonimi

Men]iune: Autorul nu poate vorbi `n numele Alcooli-cilor Anonimi. De[i mare parte din afirma]iile de mai jossunt preluate din literatura oficial\ a A.A., acestea trebuieprivite ca interpret\ri ale autorului asupra abord\rii folo-site de comunitatea A.A. Pentru o informare oficial\ pri-vind A.A.-ul, v\ `ncuraj\m s\ contacta]i sediul central alAlcoolicilor Anonimi. Adresele pot fi g\site `n Anexe.„Centrul de tratament” colaboreaz\ cu A.A.-ul, f\r\ a seasocia `ns\ cu acesta. De[i noi sprijinim [i recomand\mA.A.-ul, suntem un program separat.

Alcoolicii Anonimi (A.A.) sunt cea mai eficient\ asocia]iedin domeniul trat\rii alcoolismului din toat\ lumea. Doialcoolici cronici au fondat A.A.-ul `n 1935 ca mod de a-[imen]ine propria abstinen]\. Ei [i-au dat seama c\ puteau s\stea abstinen]i ajutându-i pe al]ii s\ stea abstinen]i [i, astfel, auini]iat metoda „grupului de suport” pe care o folosim [i azi. Lapu]in timp dup\ ce au `nceput `ntâlnirile, au ap\rut cei 12 pa[i.Cei 12 pa[i reflect\, pur [i simplu, modul `n care primii mem-bri ai A.A.-ului au descoperit abstinen]a. Conform BirouluiGeneral de Servicii al A.A.-ului, exist\ peste 90.000 de gru-puri de A.A. `n lume [i un total de peste 2,5 milioane de membriactivi. ~n prezent, `n România exist\ 20 de grupuri [i num\rullor e `n continu\ cre[tere.

84 FLOYD FRANTZ

De[i A.A.-ul nu este `n sine un program de tratament aladic]iilor, el ofer\ un „program de recuperare”, a[a cum este eldescris `n capitolul V din cartea sa de baz\, Alcoolicii Ano-nimi. Acest program gratuit ì ofer\ alcoolicului sau alteipersoane dependente modalit\]ile de a g\si eliberarea dindependen]a lor de alcool. A.A. face asta prin oferirea unui setde principii spirituale, a[a cum sunt ele exprimate `n cei 12pa[i, prin urmarea c\rora persoana dependent\ s\ `[i ob]in\ [ip\streze abstinen]a. De asemenea, A.A. ofer\ [i sprijinul gru-pului „de egali” pentru men]inerea abstinen]ei „zi-de-zi”. Celemai multe programe de tratament pentru alcoolism [idependen]a de droguri, printre care [i cel al „Centrul de consi-liere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i altedroguri”, `ncurajeaz\ participarea pacien]ilor la activit\]ilegrupului A.A. pe parcursul [i dup\ terminarea tratamentului.

Poate c\ A.A.-ul este cel mai bine descris de c\tre pre-ambulul s\u: „Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de b\r-ba]i [i femei care `[i `mp\rt\[esc experien]a, puterea [isperan]a, cu scopul de a-[i rezolva problema comun\ [i de a-iajuta [i pe al]ii s\ se `ns\n\to[easc\ de pe urma alcoolismului.Singura cerin]\ pentru participare ca membru este dorin]a de a`nceta b\utul. A.A.-ul nu percepe nici cotiza]ii, nici taxe de`nscriere, ne finan]\m prin contribu]iile noastre. A.A.-ul nu seafiliaz\ nici unei secte, nici unei forma]iuni religioase saupolitice, nici unei organiza]ii sau institu]ii; nu dore[te s\ seangajeze `n nici o controvers\; nu sprijin\ [i nu contest\ nici ocauz\. Scopul nostru primordial este acela de a r\mâne absti-nen]i [i de a-i ajuta pe al]i alcoolici s\ ajung\ la abstinen]\”.

Fiecare preot paroh cunoa[te enoria[i care `ncearc\ s\ `[icontroleze b\utul. O `ntâlnire tipic\ a Alcoolicilor Anonimi eformat\ din oameni care se `ntâlnesc pentru a discuta despreproblemele lor, a[a cum sunt ele rela]ionate cu alcoolismul lor


[i pentru a-[i oferi sprijin reciproc `n a se men]ine abstinen]i.Dac\ preotul sau doctorul poate organiza un grup format dindoi sau trei oameni care doresc s\ `nceap\ un grup A.A. [idac\ ei doresc s\ se intituleze ca fiind grup A.A., grupul e for-mat prin virtutea scopului comun pe care `l au membrii s\i.Pentru a cita un membru „cu experien]\” al A.A.-ului, „A.A.`nseamn\ pur [i simplu un alcoolic care ajut\ un alt alcoolic s\se men]in\ abstinent”.

De[i poate fi dificil [i poate lua timp, nu v\ este imposibils\ `ncepe]i un grup A.A. `n parohia dvs. Dac\ dori]i s\ face]iacest lucru, v\ `ncuraj\m s\ lua]i leg\tura cu un grup deja exis-tent de A.A. pentru a v\ ajuta `n acest proces. Pute]i, de ase-menea, s\ contacta]i „Centrul de consiliere [i reabilitare a per-soanelor dependente de alcool [i alte droguri” din Ia[i sauProiectul „Sf. Dimitrie Basarabov” de Informare [i Tratamental Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri din Cluj-Napoca, iar noi v\ vom oferi ajutor `n `nceperea acestui grup.~n Anexe, exist\ o list\ cu grupurile A.A. din România; pentrumai multe informa]ii, pute]i lua leg\tura cu acestea.

Oricine crede c\ ar putea avea o problem\ cu b\utul estebine-venit la A.A. Dac\ `n zona `n care locui]i exist\ un grupde Alcoolici Anonimi, `nso]i]i-l pe b\utorul-problem\ la o`ntâlnire deschis\ a acestora. Dac\ e posibil, contacta]i grupul`nainte de a merge la `ntâlnire [i anun]a]i-v\ participarea.Aminti]i-i „candidatului” c\ la A.A. va `ntâlni oameni care auadmis ei `n[i[i c\ au o problem\ cu b\utul [i c\ ace[tia `l vorputea ajuta s\ decid\ dac\ el are sau nu aceea[i problem\.

86 FLOYD FRANTZ

VIII. Câteva principii de baz\

ale A.A.-ului

Conceptul de boal\: A.A.-ul crede c\ boala alcoolis-mului este `nso]it\ de o varietate de consecin]e biologice,psihologice, sociale [i spirituale. Cu alte cuvinte, alcoolismuleste considerat a fi o „boal\ bio-psiho-socio-spiritual\”. Re-cuperarea din alcoolism implic\ abordarea problemelor fizice,emo]ionale, sociale [i spirituale asociate cu acesta. Asta`nseamn\ c\ alcoolismul este v\zut ca o afec]iune medical\ [inu ca o deficien]\ moral\. ~n textul de baz\, cartea AlcooliciiAnonimi, boala a fost descris\ ca fiind „o alergie fizic\ cuplat\cu o obsesie mental\”. Voi aminti aici c\ `n timpul unei vizitela o m\n\stire, l-am `ntrebat pe liderul spiritual de acolodespre gândurile lui legate de alcoolism. A spus: „Alcooliculeste ira]ional, problemele se afl\ `n mintea lui”. Aceast\ ob-serva]ie vine de la un om care nu a citit niciodat\ o carte desprealcoolism, dar a consiliat mul]i alcoolici de-a lungul anilor. Amfost uimit pentru c\ spunea exact acela[i lucru pe care `l spunc\r]ile A.A. despre alcoolism.

Alcoolismul este o afec]iune progresiv\ care poate fistopat\, dar nu vindecat\. Abstinen]a de la alcool pe toat\durata vie]ii este necesar\ recuper\rii.

A.A. ne arat\ c\ pre]ul pe care `l cere dependen]a estepreluarea total\ a persoanei, incluzând o diminuare a


experien]ei umane, ajungându-se la un sentiment de goliciune,de `nstr\inare, de izolare [i pierdere a scopului `n via]\. Dinperspectiva A.A.-ului, aceste deficien]e ale experien]ei umanesunt cel mai bine abordate printr-o recuperare bazat\ pe„spiritualitate”, a[a cum se subliniaz\ `n cei 12 Pa[i [i `n capi-tolul V din cartea A.A.

Neputin]a. Nici o schimbare marcant\ nu e posibil\ pân\ce persoana nu poate admite c\ are nevoie de ajutor pentru ase schimba. Asta `nseamn\ c\ ea nu se poate opri din b\ut f\r\ajutor de la Dumnezeu.

Putere Superioar\. Deseori, acest termen e gre[it `n]elesde c\tre cei ce citesc literatura A.A. Inten]ia A.A.-ului e de aspune c\ abstinen]a e posibil\ pentru alcoolic, dar c\ trebuie s\avem o rela]ie mai bun\ cu „Dumnezeu” pentru a ne puteadep\[i sl\biciunile umane. Ideea este c\ pentru reu[ita unuiprogram de recuperare, avem nevoie de `mbun\t\]irea rela]ieicu El. Un om, chiar dac\ e preot, poate deveni alcoolic, dac\[i-a pierdut rela]ia cu Dumnezeu.

Inventarul [i confesiunea. Este un principiu spiritual debaz\ `n recuperarea `n A.A. acela c\ recuperarea e posibil\numai dac\ alcoolicul e sincer fa]\ de el `nsu[i [i fa]\ de cei-lal]i `n leg\tur\ cu dificult\]ile trecutului [i prezentului.

Schimbarea cu ajutorul lui Dumnezeu. Membrii A.A.cer ajutorul lui Dumnezeu pentru a se cunoa[te mai bine [ipentru a schimba tr\s\turile nedorite cu acest ajutor.

Repararea gre[elilor. Exist\ [i alte aspecte ale spirituali-t\]ii din perspectiva A.A.-ului, printre care [i repararea gre[e-lilor fa]\ de cei pe care i-a r\nit alcoolicul. Acest lucru e f\cut,de obicei, sub `ndrumarea unui membru A.A. mai experimen-tat sau a consilierului spiritual.

Participarea la `ntâlniri. Una dintre cele mai importantecomponente ale recuper\rii din abordarea celor 12 pa[i este

88 FLOYD FRANTZ

participarea activ\ [i frecvent\ la `ntâlnirile A.A. Aceasta con-tribuie la dobândirea [i men]inerea abstinen]ei de c\tre noiimembri. Trebuie notat aici c\, la `nceputurile A.A., o `ntâlnirepe s\pt\mân\ era considerat\ suficient\. Ast\zi, oameniiprefer\ s\ participe mai des. Nu exist\ o recomandare oficial\`n acest sens. Sugestia noastr\ este ca oamenii s\ decid\pentru ei `n[i[i de câte `ntâlniri au nevoie pentru a r\mâneabstinen]i. Unora le place aspectul social al `ntâlnirilor, deci seduc mai des. Al]ii particip\ o vreme, dup\ care nu se mai duc.Mul]i recad f\r\ ajutorul grupului, `ns\ unii reu[esc s\ steaabstinen]i [i f\r\ A.A.

Alcoolicii Anonimi nu sprijin\ [i nu contest\ nici o „cauz\extern\”. De exemplu, nu este o societate anti-alcool [i nu seimplic\ `n dezbateri legate de „ar trebui sau nu ca al]i oamenis\ bea alcool”. Membrii s\i [tiu, pur [i simplu, c\ pentru ei nue bine s\ consume alcool.

A.A.-ul ca tratament complementar. Programele de tra-tament [i A.A.-ul merg mân\-`n-mân\. {tim c\, folosind spri-jinul comunitar oferit de Alcoolicii Anonimi, tratamentul vaavea [anse mai mari de succes. De asemenea, de unul singur,A.A.-ul nu este la fel de eficient cum este `n combina]ie cutratamentul. ~n plus, literatura A.A. sugereaz\ `n unele cazurinevoia interven]iei medicale, `nainte de participarea la gru-purile de suport. Majoritatea alcoolicilor beneficiaz\ de peurma particip\rii la ambele grupuri. Unii nu r\spund la A.A.,dar se recupereaz\ `n programul de tratament, de[i asta nu eceva obi[nuit. De obicei, grupul de tratament e eficient numai`n cazul `n care clientul va participa la `ntâlnirile A.A.

A.A.-ul `ncearc\ s\ se men]in\ neutru fa]\ de problemespecifice legate de Dumnezeu [i Biseric\. Astfel, A.A.-ul estedeschis tuturor alcoolicilor, indiferent de apartenen]a lor reli-gioas\ sau de absen]a acesteia. Oricum, dac\ citi]i c\r]ile


A.A.-ului, ve]i descoperi c\ ei ì `ncurajeaz\ pe oameni s\ se„re`ntoarc\ la credin]a lor”. Mul]i alcoolici `ncep s\ participela slujbele de la biseric\ numai dup\ ce devin abstinen]i.Atunci, datorit\ discu]iilor frecvente despre Dumnezeu [ispiritualitate, se va re`nnoi interesul fa]\ de spiritualitate [iBiseric\.

Orice om poate s\ dobândeasc\ boala alcoolismului,a[a cum dovedesc chiar membrii A.A.-ului. Indiferent deprofesia sau pozi]ia pe care o are o persoan\, dac\ b\utura areun „impact nefavorabil” asupra vie]ii ei [i nu poate `ncetab\utul, majoritatea membrilor A.A. ar considera c\ aceastaeste alcoolic\.

Principiile spirituale ale A.A.-ului provin direct dinBiblie, iar Biblia constituie fundamentul spiritual al celor 12Pa[i. De fapt, ei sunt principii spirituale universal acceptate cepot fi reg\site `n toate marile religii ale lumii.

Câteva gânduri despre A.A. [i Biseric\. Am puteaspune c\ Ortodoxia este un larg program de recuperare pentrufiin]ele umane aflate `n suferin]\ datorit\ tuturor felurilor deboli umane [i e[ecurilor. A.A. este un program de recuperareorientat specific c\tre boala spiritual\, emo]ional\ [i fizic\ aalcoolismului. Acesta ì permite cre[tinului ortodox s\ serecupereze din alcoolism `n A.A., `n timp ce folose[te Bisericapentru a-[i consolida [i extinde spiritualitatea per ansamblu.Nu exist\ nici un conflict `ntre abordarea spiritual\ a A.A.-ului [i cea a Bisericii. Noi suger\m ca orice cre[tin ortodoxcare folose[te A.A.-ul s\ men]in\ leg\tura cu preotul sau cuconsilierul lui spiritual. A.A. ì `ncurajeaz\ pe membrii s\i s\frecventeze bisericile de care apar]in. A.A.-ul va `ncerca `ntot-deauna s\ coopereze cu clerul. Preotul poate nu numai s\`ncurajeze abstinen]a, dar [i s\ `l ajute pe alcoolic `n `n]ele-gerea [i practicarea celor 12 Pa[i spirituali ai recuper\rii.

90 FLOYD FRANTZ

A.A.-ul nu i se potrive[te oricui [i nu `ncearc\ s\ r\s-pund\ nevoilor tuturor. Exist\ oameni care, dintr-un motiv saualtul, nu accept\ abordarea spiritual\ `n tratarea alcoolismului,iar A.A. nu se pronun]\ `n acest sens. Un mod simplu de adescrie acest lucru este zicala: „A.A.-ul nu este pentru cei careau nevoie de el, ci pentru cei care `l vor”.

Asocia]ia Alcoolicilor Anonimi este un program de recu-perare care a ajutat milioane de oameni din toat\ lumea s\renun]e la b\ut. Conceptele de baz\ ale acestuia sunt c\, pen-tru ca membrii s\i s\ r\mân\ abstinen]i, e necesar ca ace[tia s\fie sinceri fa]\ de ei `n[i[i, s\ `nve]e s\ aib\ `ncredere `n Dum-nezeu [i s\ ajute la rândul lor al]i alcoolici.

EXPERIEN}| DIN RECUPERARE Experien]a relatat\ mai jos este reprezentativ\ pentru pa-

cien]ii cu care lucr\m.

O NOU| VIA}|

M-am n\scut `ntr-un or\[el minier unde au fost repartiza]ip\rin]ii mei dup\ absolvirea institutului minier. Tr\iam `m-preun\ cu p\rin]ii, cele dou\ surori [i bunica din parteamamei `n casa construit\ de p\rin]i. ~n acea zon\ minier\,alcoolismul era o stare normal\. Vacan]ele le petreceam labunicii din partea tat\lui care locuiau `ntr-o cunoscut\ zon\viticol\. La bunici, ne sim]eam foarte bine, dar acolo, `n locde ap\, se bea vin sau suc de mere fermentat. Am fost crescu]imai ales de bunica din partea mamei, p\rin]ii veneau acas\seara târziu, iar pe tata nu-l vedem de multe ori cu lunile.

Tata bea foarte mult [i venea acas\ doar noaptea târziu,având dese scandaluri cu mama. De multe ori, mama refuzas\-i deschid\ u[a; atunci, venea la noi la geam [i ne ruga s\-i


deschidem, dar noi nu aveam voie. Am suferit mult `n copi-l\rie din cauza conflictelor [i a ne`n]elegerilor dintre p\rin]i.Situa]ia material\ a familiei era bun\, deoarece, `n ciuda be-]iilor lui tata, acesta nu avea probleme la serviciu; de multeori, venea acas\ pe la dou\ noaptea [i la [ase pleca la lucru.Aveam opt luni când mama a surprins-o pe servitoare c\-mid\dea s\ beau ceai cu vin ca s\ dorm toat\ ziua. La noi lamas\ nu se bea decât vin [i ]uic\; apa nu se folosea decât pen-tru sp\lat. ~n clasa `ntâi `mi duceam la [coal\ mâncarea [i unsfert de vin.

Acum, cu ajutorul programului A.A., pot privi `napoi lacopil\ria mea [i `n]eleg c\, `nc\ de când eram copil, aveam uncomportament compulsiv de alcoolic. La paisprezece ani amavut prima com\ alcoolic\, soldat\ cu o moarte clinic\. Dup\acea com\ alcoolic\, tata s-a speriat [i, datorit\ ne`n]elegerilortot mai frecvente cu mama, ne-am mutat `ntr-o alt\ localitate.

Am f\cut [coala la un liceu foarte bun, dar, datorit\ faptu-lui c\ continuam s\ beau [i eram de-o agresivitate ie[it\ dincomun, am fost orientat spre sportul de performan]\. Am f\cutschi, haltere, box. M-am dedicat, pân\ la urm\, sportului pecare l-am iubit cel mai mult, RUGBY. La vârsta de 15 anijucam `n divizia A atât la juniori, c=t [i la seniori. Aceasta,poate, a fost salvarea mea pentru c\, `n ritmul care beam, a[ fifost terminat `n scurt timp. M-am dedicat sportului, iar la 17ani jucam deja `n na]ional\. ~n pauzele de campionat saudup\ meciuri continuam s\ beau foarte mult. Singurele lucruripe care le iubeam erau alcoolul, sportul [i violen]a dus\ laextrem.

Datorit\ agresivit\]ii, am avut parte de multe accident\rifoarte grave `n timpul meciurilor. Totul a culminat cu o acci-dentare `n Tunis, soldat\ cu o disjunc]ie de coloan\, ruperea adou\ coaste de pe aceea[i vertebr\ [i hemoragie intern\. ~n

92 FLOYD FRANTZ

drum spre spital, [tiam c\ voi muri, `mi p\rea r\u de aceast\via]\. Mi-am promis c\, dac\ scap, m\ voi schimba. Am fostsalvat, dar am trecut printr-o experien]\ deosebit\; era a douaoar\ [i mi-am dat seama c\ nu este a[a r\u s\ mori.

Am plecat `n Italia la refacere [i tratament, aici am tr\itpoate cele mai frumoase momente ale vie]ii de pân\ atunci. ~nciuda promisiunilor f\cute `n fa]a mor]ii, am continuat s\ ducaceea[i via]\. Dup\ refacere, mi s-a interzis s\ joc o perioad\,astfel am fost luat `n armat\. Am avut parte de cea mai greaarmat\ posibil\ la „unit\]i speciale”, desant `n teren muntos,pe timp de iarn\. ~n armat\, datorit\ be]iilor [i a violen]ei, amf\cut multe zile de arest. Totul a culminat cu ajungerea `n fa]aCur]ii Mar]iale, datorit\ agres\rii unui locotenent. Am sc\pat,declarându-m\ nebun [i internându-m\ la neuropsihiatrie.

Dup\ armat\, am fost internat pentru prima dat\ `ntr-oclinic\ de psihiatrie [i diagnosticat cu etilism-cronic. Am in-trat la Politehnic\ [i am re`nceput s\ joc. Dar beam din ce `nce mai mult, `ncercând din r\sputeri s\ am un oarecare controlasupra alcoolului. Mi-a fost interzis s\ mai joc datorit\ reci-div\rii vechilor r\ni [i iminen]ei unei paralizii de la mijloc `njos.

Am `nceput s\ beau [i mai mult, la 25 de ani fiind internatdin nou la psihiatrie cu acela[i diagnostic: etilism-cronic. Amstat internat patru luni; la externare mi s-a spus s\ beau maipu]in [i s\ evit ‘t\riile’. Am stat abstinent dou\ ore, avândacea obsesie mental\ c\ am s\ reu[esc s\ controlez alcoolul.Eram `nsurat [i aveam un copil, dar asta nu avea nici o im-portan]\ pentru mine. Am absolvit Politehnica, dar eram `ntr-ostare grav\, aproape nu mai aveam nici un control asupraalcoolului.

Fiind cre[tin practicant, am `ncercat jur\mântul `n fa]alui Dumnezeu. Prima dat\, am f\cut acest jur\mânt pe 6 luni.


Au fost lunile care au trecut cel mai greu. Era foarte dificilpentru mine, deoarece aveam un restaurant [i un bar, ocu-pându-m\, `n acela[i timp, cu distilarea [i contrabanda dealcool. Dup\ ce au trecut aceste luni, `n ziua când se `mplineatermenul, m-am dus la un prieten care avea un bar [i l-amrugat s\-l deschid\ numai pentru mine. Am stat cu ceasul `nmân\, a[teptând s\ treac\ minutele care au mai r\mas. Apoi,am intrat [i am r\mas `n extaz, ca un cre[tin habotnic `n fa]aaltarului, uitându-m\ la barul din fa]a mea. La `nceput, amb\ut singur, dar pe urm\ mi-am chemat prietenii [i am b\utpân\ diminea]\. Am b\ut zi [i noapte aproape o lun\, fiindsigur c-am s\ mor. M-am separat de so]ie, cu care aveam doicopii, ducând o via]\ de chefuri [i destr\b\l\ri cumplite. Amajuns `ntr-o stare deplorabil\ atât fizic, c=t [i spiritual; mo-cirla `n care m\ zb\team aproape m-a `nghi]it.

Atunci când credeam c\ nu mi se mai poate `ntâmplanimic bun, am `ntâlnit o femeie care m-a acceptat a[a cumeram. I-am spus c\ pentru mine nu mai exist\ speran]\ [i s\nu-[i piard\ vremea cu mine. Dar m-a iubit a[a cum eram,distrus [i neajutorat ca un copil. Am luat `mpreun\ hot\râreade-a schimba mediul, de a sta departe de tenta]ii [i prieteni.Ne-am mutat la ]ar\ unde am construit o cas\ [i am cump\ratp\mânt. Am jurat c\ nu m\ voi atinge de b\utur\ un an. Acelan a fost foarte bun, am ajuns la un oarecare echilibru, muncala ]ar\ `n aer curat mi-a restabilit s\n\tatea. Aveam deja 15ani de lupt\ contra alcoolismului meu, dar mai speram s\reu[esc.

La sfâr[itul acelui an, eram convins c\ voi reu[i [i c\via]a mea poate lua o direc]ie bun\. Dar m-am `n[elat. ~nprima zi dup\ `ncheierea jur\mântului m-am dus la bar, fiindconvins c\ de data asta o s\ reu[esc, c-o s\ pot controlaalcoolul [i-o s\ pot bea ca un om normal. Aceast\ obsesie m-a

94 FLOYD FRANTZ

costat scump; `ncercarea de-a bea controlat a e[uat dramatic.Am continuat a[a câ]iva ani ajungând aproape de final. Sin-gura dorin]\ era s\ mor c=t mai repede pentru a nu distrugevia]a celor care `nc\ mai ]ineau la mine. Am distilat 150 l de]uic\ [i mi-am spus c\ acesta va fi sfâr[itul. Dup\ o s\pt\-mân\, nu mai eram `n stare s\ m\ scol din pat, nu mâncasemnimic de mai multe zile [i beam continuu zi [i noapte. Dup\ 14zile, organismul nu mai primea nici un fel de alcool [i eram`nc\ `n via]\. Apoi a urmat sevrajul, delirium tremens, co[-maruri `nfrico[\toare. Parc\ tot iadul coborâse pe p\mânt.{ansa mea a fost acea femeie care s-a devotat `ngrijirii mele;f\r\ ea nu cred c-a[ fi supravie]uit. Am continuat a[a aproape`nc\ un an. Singura dorin]\ era s\ mor.

Salvarea a venit când `mi pierdusem orice speran]\. Soramea mai mic\, aflând situa]ia mea, a venit la mine `ntr-o zi dejoi, `mpreun\ cu `ndrum\torul meu spiritual. M-au g\sit `ntr-ositua]ie deplorabil\, beam de mai multe zile continuu. Preotula insistat s\ vin la el acas\ duminica. Pentru mine era un non-sens pentru c\ ar fi trebuit s\ m\ opresc din b\ut, dup\ care arfi trebuit cel pu]in 3 zile ca s\ intru `n stare de func]ionare.Dar acea minune care speram s\ m\ salveze a `nceput s\func]ioneze. Noaptea n-am mai b\ut, iar a doua zi am plecat`n localitatea unde era preotul.

Spre surprinderea mea, n-am intrat `n sevraj [i nici nu-miera a[a r\u. Duminic\ m-am `ntâlnit cu preotul la el acas\,unde am stat de vorb\ mai mult timp. Mi-a spus c\ nu mai arerost s\ fac promisiuni [i jur\minte pentru c\ nu mai func]io-neaz\ `n cazul meu. I-am dat dreptate [i, spre surprindereamea, a spus c\ are un prieten care a reu[it cu ajutorul unuigrup numit Alcoolicii Anonimi. Mi-a sugerat c\ asta ar puteas\ m\ ajute [i pe mine. Eram sceptic `n posibilitatea acestuigrup de a m\ ajuta, dar, ca s\ fiu cu inima `mp\cat\, mi-am zis


c\ o s-o fac [i pe asta. Fiind aproape timpul, am plecat directacolo. ~ntâlnirea m-a surprins, fiindc\ am auzit vorbind oa-meni care spuneau c\ sunt alcoolici, de[i nu mai beau de 19ani, de 4 ani [i mul]i de câteva luni. Atunci, nici prin cap nu mi-arfi trecut c\ din acea clip\ eu n-o s\ mai beau [i c\ acea zi va fi`nceputul unei abstinen]e care-mi va schimba cu des\vâr[iremodul de via]\. ~n aceea[i zi, am primit Big-Book-ul (CarteaMare a Alcoolicilor Anonimi) [i-am plecat spre cas\, rezis-tând cu greu ispitei de-a bea ceva.

Am citit Cartea Mare pe ner\suflate fiind uimit de celeaflate [i, mai ales, de faptul c\ alcoolismul este o boal\ incu-rabil\ [i c\ singura mea [ans\ este s\ m\ re]in de la acel primpahar. Dar cum s\ fac acest lucru? M-am gândit mult la ceaveam de f\cut [i am hot\rât c\ cel mai important pentru mineera ob]inerea [i p\strarea abstinen]ei. Am realizat acest o-biectiv mergând la `ntâlnirile A.A., reluând leg\tura cu Bise-rica [i participând la un grup de tratament. Astfel, mi-a fostredat\ via]a, iar Dumnezeu a `nceput s\ intervin\ din ce `n cemai mult `n via]a mea. Primele luni mi-a fost foarte greu, amfost foarte aproape de rec\dere; numai interven]ia luiDumnezeu `n via]a mea [i acea gra]iere zilnic\ prin partici-parea la grupurile de tratament [i grupurile A.A. m-au salvat.Via]a mea s-a schimbat, mi-am `ntemeiat o nou\ familie [i amreluat leg\tura cu cei doi copii din prima c\s\torie. ~nc\ maiam multe defecte de caracter la care trebuie s\ lucrez [i esteun miracol c\ sunt dispus s-o fac. R\splata recuper\rii esteimens\.

~i mul]umesc lui Dumnezeu pentru simpla `ndurare a ab-stinen]ei. F\r\ program, nu ar exista abstinen]\ [i eu nu a[ fiaici.

96 FLOYD FRANTZ

IX. Pentru familia [i prietenii

alcoolicului

Men]iune: Autorul nu poate vorbi `n numele Servi-ciilor Familiale Al-Anon. De[i cea mai mare parte a afir-ma]iilor care urmeaz\ sunt preluate din literatura oficial\Al-Anon, acestea trebuie considerate drept interpret\rileautorului asupra abord\rii folosite de comunitatea Al-Anon. Pentru o informare oficial\ privind Al-Anon-ul, v\`ncuraj\m s\ contacta]i sediul central al Serviciilor Fami-liale Al-Anon. Adresele pot fi g\site `n Anexe, al\turi decele ale Alcoolicilor Anonimi.

De multe ori, familia [i prietenii alcoolicului sufer\ maimult de pe urma b\utului decât alcoolicul `nsu[i. „Centrul detratament” are o component\ de sprijinire a familiilor [i ì`ncurajeaz\ pe membrii acestora s\ participe la grupul de Ser-vicii Familiale Al-Anon. Acest program, Al-Anon, de[i e se-parat de Alcoolicii Anonimi, colaboreaz\ `ndeaproape cuace[tia [i folose[te `ntr-un mod asem\n\tor aceia[i 12 pa[i. ~nAl-Anon, membrii familiei folosesc cei 12 Pa[i la fel cum ìutilizeaz\ alcoolicii `n A.A. Singura diferen]\ const\ `n su-biectul abord\rii [i `n problemele specifice fiec\rui grup.Includ `n aceast\ sec]iune o prezentare general\ a celor 12 pa[i


[i o introducere `n principiile de baz\ ale recuper\rii, a[a cumse reg\sesc ele `n A.A. [i Al-Anon.

Facem aceast\ scurt\ descriere a programului de baz\ alAl-Anon din dou\ motive. ~n primul rând, pentru c\ „Centrulde tratament” sprijin\ [i crede `n abordarea spiritual\ pozitiv\a Al-Anon. ~n al doilea rând, Al-Anon-ul, ca [i A.A.-ul, esteun program bazat pe comunitate. Oricare doi oameni care suntinteresa]i `n a se ajuta pe sine pentru a face fa]\ efectelor pecare le are alcoolismul asupra propriilor vie]i pot `ncepe o`ntâlnire Al-Anon. Sper\m c\ tratarea acestui subiect `n cadrulc\r]ii de fa]\ va `ncuraja `nceperea de astfel de grupuri de spri-jin familial `n România. Sloganurile, sugestiile [i cei 12 pa[isunt reg\si]i atât `n programul A.A., cât [i `n Al-Anon. Sper\mc\ ele vor ajuta la `n]elegerea programului familial de recuperare.

EXPERIEN}| DIN RECUPERAREExperien]a relatat\ mai jos este reprezentativ\ pentru pa-

cien]ii cu care lucr\m `n cadrul „Centrului de tratament”.

CALEA…

M-am n\scut cu mul]i ani `n urm\ `ntr-un sat `n care con-sumul de alcool era un lucru obi[nuit, normal, pentru majori-tatea s\tenilor. Acolo se f\cea mult\ ]uic\ de prune – o b\u-tur\ foarte tare, cu multe grade.

{i la mine `n familie, ca `n majoritatea familiilor, se con-suma zilnic ]uic\ de prune, la `nceput de c\tre tata [i mai târziude c\tre cei doi fra]i ai mei.

Copil\ria mea a fost marcat\ puternic de consumul dealcool. Copil fiind, `mi aduc aminte serile când ne a[ezam lamas\ pentru cin\, cu tata beat (Dumnezeu s\-l odihneasc\, adecedat cu mul]i ani `n urm\). ~mi aduc aminte cum mama tre-

98 FLOYD FRANTZ

buia s\ fie foarte atent\ când se servea masa deoarece `ntot-deauna ceva nu era bine; ori ì lua farfuria s\-l mai serveasc\cu mâncare, ori nu observa c\ a terminat din farfurie [i nu-l`ntreba dac\ mai vrea, oricum, aproape `n fiecare sear\, cinase termina cu farfuriile aruncate pe jos pe motivul c\ mamanu era suficient de atent\.

Anii au trecut. La 14 ani am plecat la [coal\, veneamacas\ numai `n vacan]e. La 18 ani, m-am `ntors `n sat [i lu-cram ca [i contabil\ la C.A.P., perioad\ `n care [i fra]ii mei au`nceput s\ bea. }in minte cum fratele cel mai mare se urcaduminica beat pe tractor [i conducea cu vitez\ foarte mareprin sat, de speria to]i oamenii care fugeau din calea trac-torului. ~mi aduc aminte ]ipetele de groaz\ ale mamei care erasperiat\ [i mai tare decât noi ceilal]i. Cel\lalt frate mai mic ab\ut pân\ a `nnebunit [i a fost dus cu salvarea la dezalcooli-zare. Norocul lui a fost c\, dup\ ce a venit din spital, n-a maiconsumat niciodat\ b\uturi alcoolice.

A[a a fost copil\ria mea marcat\ de consumul de alcool.Mai târziu, la 19 ani, ca s\ scap de problemele de acas\, m-amc\s\torit cu un b\iat „foarte bun”, „lini[tit” (la prima ve-dere). Mai târziu, am descoperit c\ [i el consuma zilnic alcool.Cred c\ nu am fost prea surprins\ de acest lucru, deoarececonsideram la vremea aceea c\ este un lucru normal, darso]ul meu s-a dovedit a fi un om foarte violent când era beat.Venea noaptea acas\ beat [i g\sea tot felul de motive (ne`nte-meiate, bine`n]eles) ca s\ fac\ scandal. ~mi arunca papucii decas\ afar\, m\ trezea [i m\ trimitea afar\ s\-i caut, spunândc\ nu i-am l\sat unde a trebuit. Alt\dat\, ne-am dus `mpreun\cu na[ii la p\rin]ii lui; bine`n]eles, era foarte beat. Mama luis-a sup\rat foarte tare [i i-a repro[at c\ merge acas\ beatatunci când vin [i musafirii. S-a enervat a[a de tare c\ ab\tut-o pe mama lui [i a stricat tot din cas\. Eu [i copii am


fugit la un frate de-al lui din vecini. ~n noaptea aceea mi-afost fric\ s\ m\ mai duc acas\.

Exemple sunt multe [i dureroase, `mi era fric\ de el – nuera sear\ `n care s\-l a[tept lini[tit\ acas\. Via]a al\turi de ela fost un calvar [i pentru mine, [i pentru copii [i dup\ 7 anine-am desp\r]it. Locuiam `n chirie, la o m\tu[\ a lui, darbine`n]eles c\ eu am r\mas cu copiii `n locuin]\. Le eramfoarte drag\ la b\trâni. Dup\ 3 ani, am primit un apartamentcu 2 camere `n care locuiesc [i acum.

Eu am r\mas cu cei 2 b\ie]i mici, de 5 [i 6 ani, am avutgrij\ de ei, am `ncercat s\-i educ cât mai bine, le-am oferit totce mi-a stat `n putere s\ le ofer, dar, mai ales, le-am oferit ovia]\ lini[tit\, f\r\ scandal [i alcool.

Recunosc c\ `n perioada cât au fost elevi am fost o mam\destul de dur\ cu ei. Nu i-am b\tut niciodat\, dar aveam pre-ten]ia s\ [tiu tot ce fac, cu cine sunt prieteni, cu cine se joac\.

Când gre[eau ceva, a doua zi nu ì mai l\sam la joac\ saula televizor. A[a am procedat [i când erau mai mari, la liceu.B\iatul cel mare mi-a repro[at când a mers `n armat\ c\ dincauza mea nu s-a distrat `n timpul liceului, c\ eu nu i-am datvoie s\ mearg\ nic\ieri. Nu [tiu dac\ am procedat corect, darla vremea aceea m\ gândeam c\, fiind doi b\ie]i cu o mam\,f\r\ tat\, s\ nu apuce pe c\i gre[ite.

Adev\rul este c\ pân\ au mers `n armat\ nu am avut niciun fel de probleme cu ei; chiar dac\ nu le-a convenit progra-mul pe care-l f\ceam, m-au ascultat.

B\iatul cel mare nu bea deloc. B\iatul cel mic a `nceputs\ bea (când mi-am dat eu seama) dup\ armat\. A fost `narmat\ `n timpul revolu]iei [i a venit de acolo foarte marcatpsihic, cât [i fizic. I-au fost afectate timpanele din cauza`mpu[c\turilor [i nu mai aude bine. A avut un loc de munc\foarte bun, dar, din cauza consumului de alcool, care era pe zi

100 FLOYD FRANTZ

ce trecea tot mai mare, [i-a pierdut locul de munc\ [i deatunci lucreaz\ provizoriu pe unde-[i g\se[te, deoarece nu-l]ine nimeni `n serviciu.

Cu toate `ncerc\rile mele de a-l opri din b\ut, n-amreu[it; dimpotriv\, situa]ia s-a agravat [i mai tare. {i-a pier-dut toate actele de câ]iva ani [i, a[a cum n-am reu[it s\-l facs\ se lase de b\ut, nu pot s\-l l\muresc s\-[i fac\ alte acte; nuare nici carte de munc\. ~ntr-un cuvânt, e un om terminat. Pezi ce trece, bea tot mai mult. {i eu nu pot s\ fac nimic, m\ uitla el cum se distruge cu fiecare zi ce trece [i v\d cât de nepu-tincioas\ sunt.

M\ rugam la Dumnezeu `n fiecare zi s\-mi arate calea pecare s\ o urmez ca s\ `l ajut pe el [i s\ m\ ajut [i pe mine,deoarece via]a mea a devenit insuportabil\. Dumnezeu mi-a`ndrumat pa[ii spre Al-Anon, loc unde vin de câteva luni [iunde am `nv\]at multe lucruri bune. De[i el continu\ s\ beapoate mai mult decât `nainte, [i eu, [i comportamentul meufa]\ de el s-a schimbat. Acum `l tratez ca pe un om bolnav, nuca pe un alcoolic.

Pân\ când nu am venit la acest grup, nu mi-am dat seamac\ via]a `n jurul alcoolismului mi-a afectat foarte mult per-sonalitatea [i comportamentul fa]\ de alte persoane [i, maiales, fa]\ de b\iatul meu; la fel, mi-a afectat [i s\n\tateamintal\.

Prin participarea la grupul de tratament [i consiliere,precum [i la grupul familial Al-Anon, am `nceput s\-mi reca-p\t `ncrederea `n mine, `n faptul c\ m\ pot schimba `n bine, c\pot s\-mi schimb comportamentul fa]\ de cei lâng\ caretr\iesc [i am `nceput s\-mi recap\t senin\tatea [i s\n\tateamental\.

Acest lucru se poate `ntâmpla [i datorit\ faptului c\ amg\sit acolo oameni minuna]i, devota]i suflete[te, care fac tot


posibilul ca acest grup s\ func]ioneze [i s\ ne sim]im minunat`n cadrul grupului.

La o scurt\ perioad\ dup\ ce am participat la grupul Al-Anon, am `nceput s\ frecventez [i grupul de tratament [i con-siliere unde, parcurgând primii trei din cei „12 pa[i” (caretrebuie parcur[i `n cadrul acestui grup), am `nceput s\ simt c\sunt alt om; am `nceput s\ privesc altfel problemele pe care leam, s\-mi dau seama c\ nu am putere s\ rezolv problemelealtora, s\ schimb oamenii (a[a cum `ncercam `nainte). ~ntr-uncuvânt, s\-mi dau seama c\ fiecare om e st\pân pe via]a lui [inoi nu putem interveni s\-l schimb\m, nu avem puterea nece-sar\ s\ facem acest lucru.

Singurul care poate interveni `n via]a noastr\ este Dum-nezeu. Cei trei pa[i pe care i-am f\cut `n cadrul grupului serefer\ la acest lucru [i sunt pentru mine primii trei pa[i sprerecuperare.

Primul pas se refer\ la faptul c\ am admis c\ suntneputincioas\ `n fa]a alcoolului [i c\ via]a mea a devenit uncalvar. ~ntr-adev\r, cei 13 ani tr\i]i lâng\ un alcoolic mi-audemonstrat acest lucru.

Al doilea pas se refer\ la faptul c\ eu nu pot face fa]\alcoolicului [i problemelor legate de el [i c\ numai o PutereSuperioar\ (pentru mine, Dumnezeu) poate s\-mi redea s\n\-tatea mental\, senin\tatea [i puterea de a face fa]\ problemelorpe care le am.

Al treilea pas pe care l-am f\cut se refer\ la a-mi l\savia]a [i voin]a `n grija lui Dumnezeu, c\ci oricum El esteacela care `mi hot\r\[te soarta [i tot ce se `ntâmpl\ `n vie]ilenoastre este numai voin]a Lui.

O s\ merg `n continuare la acest grup, cu speran]a [i cucredin]a c\ tot ce mi se va `ntâmpla `n via]\ va fi doar voia lui

102 FLOYD FRANTZ

Dumnezeu, [i nu voia mea. Pentru mine, dup\ cum am maispus, este foarte important. El mi-a redat `ncrederea `n mine,`n via]\ [i speran]a c\, poate, `ntr-o zi, b\iatul meu nu va maibea sau cel pu]in eu voi fi mai puternic\, mai s\n\toas\ mintal[i `mi voi schimba comportamentul fa]\ de b\iatul meu, astfel`ncât s\ putem duce via]\ cât mai aproape de cea normal\.


X. O scurt\ discutare

a celor 12 pa[i

PASUL 1: „Am admis c\ eram neputincio[i `n fa]a alcoolului, c\ nu mai eram st\pâni pe via]a noastr\”.

A[a dificil cum este, Pasul 1 este deosebit de necesar [ieste, de fapt, pasul fundamental al recuper\rii. Admiterea ne-putin]ei noastre fa]\ de alcool ne permite s\ fim deschi[i [i s\accept\m nevoia de a face ceva `n leg\tur\ cu dependen]anoastr\. La `nceput, ne este dificil s\ ne recunoa[tem ca fiindcomplet `nvin[i, dar pân\ când alcoolicul nu recunoa[te c\ nupoate bea f\r\ probleme, va continua `ncerc\rile de a-[i con-trola b\utul. El nu va considera c\ e necesar s\ evite „primulpahar” [i va continua s\ bea [i s\ aib\ probleme din cauzab\utului s\u.

Acela[i lucru e valabil [i pentru membrii familiei. Tre-buie s\ admitem c\ suntem neputincio[i fa]\ de alcool [i fa]\de alcoolic. Ca [i membri ai familiei, ne asum\m prea multeresponsabilit\]i pentru b\utul alcoolicului. Uneori, credem, `nmod gre[it, c\ noi suntem „cauza” pentru b\utul alcoolicului[i c\ `l putem „controla” pe alcoolic prin ceea ce facem sau nufacem. A-i g\ti mâncarea preferat\, a ne `mbr\ca sau comporta`ntr-un anume fel sunt modalit\]i prin care `ncerc\m s\ con-trol\m b\utul alcoolicului.

104 FLOYD FRANTZ

Trebuie s\ accept\m c\ nu suntem atât de puternici. Dac\nu `n]elegem c\ noi nu am cauzat alcoolismul, c\ noi nu `lputem controla pe alcoolic [i c\ nu `l putem vindeca pealcoolic, ne vom angaja `n comportamente de control. Facemasta prin cic\lire, rug\min]i, plânsete [i alte modalit\]i [i maisubtile de manipulare. Pân\ când nu vom putea s\ „ne deta-[\m” de comportamentul alcoolicului, vie]ile noastre vor r\-mâne „de necontrolat” [i vom deveni frustra]i, mânio[i [i, une-ori, chiar vom sim]i am\r\ciune fa]\ de alcoolic pentru c\ elnu r\spunde eforturilor noastre de a-i controla b\utul.

Atunci când admitem c\ suntem la fel de neputincio[i `nfa]a b\utului ca [i alcoolicul `nsu[i, devenim `n stare s\ trecemla ac]iuni mai constructive. ~ncepem s\ pred\m vie]ile noastre,ale celor dragi [i pe alcoolic `n grija lui Dumnezeu. ~ncepems\ `n]elegem lucrurile pe care nu le putem schimba, `ncepems\ lucr\m la a ne `mbun\t\]i vie]ile `n moduri mult mai rea-liste. Cu ajutorul lui Dumnezeu, `ncepem s\ schimb\m acelelucruri pe care le putem schimba la noi `n[ine [i `n via]a noas-tr\ de zi cu zi. Asta nu `nseamn\ c\ `ncet\m s\ `l mai iubim pealcoolic, ci doar c\ ne deta[\m de comportamentul lui [i ì per-mitem s\ `[i accepte responsabilitatea propriei vie]i.

PASUL 2: „Am ajuns la credin]a c\ o Putere superioar\ nou\ `n[ine ne-ar putea reda s\n\tatea mintal\”.

E important pentru alcoolic s\ priveasc\ cu aten]ie acestpas. Dac\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului – iar istoriab\utului nostru ne dovede[te c\ suntem astfel – atunci nusuntem complet „`ntregi la cap”. Nu mai alegem s\ bem sau s\nu bem sau cât de mult vom bea, odat\ ce am `nceput. Avemnevoie ca Dumnezeu s\ ne ajute s\ ne reg\sim s\n\tatea men-tal\ pentru c\ nimeni altcineva nu ne poate ajuta. Nu exist\remedii medicale, nici solu]ii psihiatrice [i nici o alt\ moda-


litate de a ie[i din aceast\ dilem\, cu excep]ia solu]iilor spiri-tuale. Pasul 2 este pur [i simplu recunoa[terea faptului c\Dumnezeu poate [i ne va ajuta s\ evit\m nebunia primuluipahar [i c\ El ne va ajuta s\ descoperim pacea [i senin\tatea `nvie]ile noastre, dac\ suntem dispu[i s\ cooper\m.

La fel, e important [i pentru membrii familiei s\ `n]eleag\semnifica]ia acestui pas. ~n Pasul 1 am admis c\ ne luptam cualcoolul, ceva ce nu puteam controla. Cei mai mul]i dintre noiam recunoscut [i c\ aveam nevoie de ajutor pentru a ne eliberade comportamentele obsesive, de temerile [i resentimentele pecare le aveam. Pentru membrii familiei, referirea la „redareas\n\t\]ii mentale” `nseamn\ redescoperirea rela]iilor pa[nice [isemnificative cu oamenii din jurul nostru, cu noi `n[ine [i, maiales, cu Dumnezeu. Pasul 2 ne spune c\ trebuie s\ ne fie redat\s\n\tatea mental\, emo]ional\ [i spiritual\ [i c\ Dumnezeu,care este o Putere mai mare decât noi `n[ine, va `nf\ptui acestmiracol pentru noi.

PASUL 3: „Am hot\rât s\ ne l\s\m voin]a [i via]a `n grija lui Dumnezeu.

Dac\ am f\cut cei doi pa[i anteriori, am admis pân\ acumc\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului [i c\ avem nevoie deredarea bun\st\rii mentale, emo]ionale [i spirituale. De ase-menea, am recunoscut c\ Dumnezeu, care este o Putere su-perioar\ nou\, ne va ajuta dac\ vom folosi instrumentelespirituale care ne stau la `ndemân\. E posibil ca El s\ fac\ astaatunci când facem eforturi de a ne conforma voin]a noastr\ laa Lui.

~n Pasul 3, `ncepem s\ folosim instrumentele spirituale pecare le avem acum. Pasul 3 `ncepe atunci când devenim dis-pu[i s\ accept\m ajutorul lui Dumnezeu [i când lu\m decizia

106 FLOYD FRANTZ

de a ne preda via]a `n grija Lui. ~i pred\m problemele [i ~il\s\m Lui p\r]ile mai mult sau mai pu]in bune ale vie]ilornoastre. ~i cerem protec]ia Lui, ghidarea Lui, precum [i par-ticiparea Lui activ\ `n vie]ile noastre.

Asta vi s-ar putea p\rea o idee simplist\ [i idealist\ [i a]iputea considera c\ cei mai mul]i oameni `[i las\ via]a [i voin]a`n mâna lui Dumnezeu `n mod normal, ca parte a vie]ii coti-diene. Ei bine, gândi]i-v\ pentru un moment la so]ia unui al-coolic care a[teapt\ acas\ `n timp ce so]ul ei e la bar [i bea. ~[iface griji; nu [tie dac\ so]ul va mai aduce ceva bani acas\ saunu. Ea nu poate controla rezultatul b\utului lui [i se teme c\ nuva mai avea bani de mâncare pentru s\pt\mâna viitoare. E`ngrijorat\ pentru siguran]a lui pentru c\ e iarn\ [i el vine pejos acas\. E mânioas\ pe el pentru c\ bea `n ziua de salariu,de[i a promis c\ nu o va mai face [i resimte [i o disperare spi-ritual\ pentru c\ asta se `ntâmpl\ `n acela[i fel de ani de zile.S-a rugat pentru el, dorindu-[i ca el s\ se opreasc\ din b\ut [iacum se `ndoie[te c\ Dumnezeu ì mai ascult\ rug\ciunile.

Atunci când aceast\ persoan\ „capituleaz\” `n fa]a luiDumnezeu, ea renun]\ la temerile ei, la anxietate [i la mâniepentru c\ are `ncredere c\ Dumnezeu o va ajuta, conform voiiLui pentru ea. Nu mai are nevoia de a controla [i de a fi res-ponsabil\ pentru alcoolic. Prin aceast\ predare `n voia luiDumnezeu, ea reg\se[te eliberarea [i poate s\ se concentrezepe activit\]i productive, precum cea de a avea grij\ de ea `ns\[i[i de familia ei. Ea `l repune pe Dumnezeu „la cârm\”, sepoate preocupa de g\sirea de solu]ii la problemele ei, maidegrab\ decât s\-[i iroseasc\ energia pe rezolvarea proble-melor pe care le creeaz\ alcoolicul.

Acela[i lucru e valabil [i pentru alcoolic. E important ca els\ renun]e la egoismul [i egocentrismul cauzat de alcoolismuls\u [i s\ aib\ `ncredere c\ Dumnezeu ì va d\rui o via]\ mai


bun\. Alcoolicul `nva]\ c\ el nu este figura central\ din via]alui [i c\ `[i va reg\si pacea dac\ nu va `ncerca s\ ì controlezepe to]i cei din jur. ~nva]\ s\ „tr\iasc\ [i s\ ì lase [i pe al]ii s\tr\iasc\”. Renun]ând la teama de ce se va `ntâmpla mâine [iavând `ncredere c\ Dumnezeu `l va ajuta s\ repare gre[eliledin trecut, alcoolicul va putea s\ tr\iasc\ „`n prezent” cu o oa-recare pace [i senin\tate. Este un act de credin]\ s\ crezi c\Dumnezeu va `mplini miracolul abstinen]ei [i s\ crezi c\ Dum-nezeu ì va da bun\stare spiritual\ alcoolicului [i familiei sale.

Atunci când vom `nv\]a s\ accept\m voia lui Dumnezeupentru noi, vom descoperi [i c\ exist\ multe lucruri pe care leputem schimba. ~ncepem s\ ne d\m seama de acest lucru [i s\ne orient\m spre ac]iuni pozitive. Pasul 3 este reg\sit cel maibine `n „Rug\ciunea pentru Senin\tate”: „Doamne, d\-misenin\tatea s\ accept ceea ce nu pot schimba, curajul s\schimb ceea ce pot [i `n]elepciunea s\ fac diferen]a”.

PASUL 4: „Am f\cut, f\r\ team\, un inventar moral am\nun]it al propriei persoane”.

Acesta e momentul `n care decizia luat\ `n Pasul 3 esteurmat\ de ac]iune. Trebuie s\ `ncepem s\ fim sinceri fa]\ denoi `n[ine `n ceea ce prive[te calit\]ile [i defectele noastre.Asta nu e `ntotdeauna u[or de f\cut pentru c\ suntem obi[nui]is\ ì `nvinov\]im pe al]ii pentru problemele [i suferin]elenoastre. Poate c\ nu ne uit\m la felul `n care comportamentulnostru ar putea `nr\ut\]i lucrurile. De exemplu, `l `nvinov\]impe alcoolic pentru orice situa]ie de criz\ sau pentru orice pro-blem\? Dac\ suntem alcoolici, ne `nvinov\]im so]ia pentrurela]ia nefericit\ pe care o avem cu ea? Ne pare r\u pentru noi`n[ine [i avem resentimente [i am\r\ciune fa]\ de societate,patroni, familie, prieteni sau d\m vina pe soart\ sau pe Dum-nezeu pentru problemele noastre? Suntem intoleran]i, dispera]i

108 FLOYD FRANTZ

sau suspicio[i? Ne lipse[te r\bdarea [i nu le-am permis celor-lal]i s\ fie ceea ce sunt? La fel, e important ca alcoolicul s\-[irecunoasc\ temerile ca pe o lips\ de credin]\ [i s\ fie `n stare s\admit\ c\ ì lipse[te `ncrederea `n Dumnezeu. Frica [iresentimentele sunt cele care `l vor conduce pe alcoolic `napoila b\ut mai repede decât orice altceva.

La fel se `ntâmpl\ [i `n cazul membrilor familiei. Teamade viitor [i resentimentele fa]\ de trecut vor declan[a emo]iiprecum mânia, disperarea, comportamentele de control [iagita]ia care cauzeaz\ atât de mult\ durere familiei. Dac\ ei nupot s\ recunoasc\ ace[ti factori `n ei `n[i[i, recuperarea e foartedificil\, dac\ nu chiar imposibil\. Frica e o lips\ de credin]\,iar resentimentele sunt un tip de mânie neuitat\ care e alimen-tat\ de teama provocat\ de gândirea egocentric\.

Pentru acest pas folosim, de obicei, o list\ scris\ cu lu-crurile din via]a noastr\ pentru care avem nevoie de ajutorspiritual. ~n literatura Al-Anon sau A.A. exist\ ghizi care s\ neajute `n efectuarea acestui pas. Scopul Pasului 4 este de a neajuta s\ g\sim echilibru spiritual `n vie]ile noastre. Facem astaprintr-o mai bun\ cunoa[tere a propriei persoane [i prin schim-barea, mai apoi, a acelor lucruri pe care le putem schimba cuajutorul lui Dumnezeu. Trebuie, `n acela[i timp, s\ fim sincerifa]\ de calit\]ile noastre; ele sunt o parte a „funda]iei” pe carene baz\m `n momentele dificile.

PASUL 5: „Am m\rturisit lui Dumnezeu, nou\ ̀ n[ine [i unei alte fiin]e umane, natura exact\ a gre[elilor noastre”.

Dac\ am fost `n stare s\ recunoa[tem `n noi `n[ine anumitedefecte, atunci e o eliberare s\ I le m\rturisim lui Dumnezeu,astfel `ncât s\ ~i putem cere ajutorul `n dep\[irea acestordefecte. ~ncepem s\ ne eliber\m de ele atunci când ~i cerem


ajutorul `n mod specific pentru categoriile din inventarulPasului 4. Descoperim pacea atunci când ne m\rturisimgre[elile fa]\ de o alt\ fiin]\ uman\ `n care avem `ncredere. Prindiscutarea nevoilor noastre spirituale cu o persoan\ `n]eleg\-toare, precum un preot, medic sau consilier spiritual, primim`ndrumarea de care e nevoie `n via]a noastr\ spiritual\. ~ncepems\ sim]im din nou c\ facem parte din societate [i c\ nu maisuntem la fel de singuri cu problemele noastre. ~ncepem s\avem din nou `ncredere `n gândirea noastr\ [i `n noi `n[ine. Deasemenea, avem din nou `ncredere `n ceilal]i oameni [i `nDumnezeu. Acesta e `nceputul unui proces de o via]\ de desco-perire [i schimbare care ne permite s\ accept\m ceea e bun `nnoi `n[ine [i, cu ajutorul lui Dumnezeu, s\ schimb\m acelep\r]i care au nevoie de „`mbun\t\]iri”.

Pentru preot, e important s\ observe c\ aceasta nu e ospovedanie / confesiune obi[nuit\. Are mai pu]in de a face curecunoa[terea vinov\]iei, decât cu con[tientizarea „defectelor”care trebuie s\ fie corectate. Bine`n]eles, multe dintre lucrurilediscutate `n Pasul 5 vor fi reg\site [i `ntr-o spovedanie / con-fesiune, [i, uneori, chiar ar putea lua o astfel de form\, dar nu`n mod obi[nuit. Acest pas poate dura `ntre una sau dou\ ore,chiar [i mai mult. El implic\ discutarea procesului prin care afost influen]at caracterul nostru, [i nu doar a problemelor`nse[i.

De asemenea, e de folos dac\ „na[ul” sau consilierul spi-ritual e familiarizat cu principiile de baz\ ale recuper\rii (cei12 pa[i) `n A.A. [i Al-Anon. Aceasta ì permite persoanei careascult\ Pasul 5 s\ `n]eleag\ c\ scopul celui care face acest pasmerge dincolo de recunoa[terea unor p\cate. Am vorbit cucâteva persoane din România aflate `n recuperare carespuneau c\ nu le place s\ fac\ Pasul 5 cu un preot pentru c\ eicred c\ preotul nu `n]elege ce `ncearc\ ei s\ fac\. Pentru cel ce

110 FLOYD FRANTZ

face acest pas este ca [i cum ar intra pe un nou drum `n via]\pentru c\ ei `[i doresc s\ `[i schimbe direc]ia spiritual\ [i s\ se`nnoiasc\. Cred c\ e important ca preotul s\ le `n]eleag\ mo-tivele [i inten]iile.

Un mod bun de a privi acest pas e de a-l compara cu pre-g\tirea cuiva pentru intrarea `ntr-o comunitate monahal\. ~n-drum\torul lui spiritual va dori poate ca acesta s\ fac\ o m\r-turisire general\ a p\catelor sale, dar va vrea [i s\ [tie dac\acea persoan\ `n]elege ce anume `ncearc\ s\ realizeze prinacel act. Dac\ novicele crede c\ stare]ul `n]elege ce `ncearc\ el/ ea s\ fac\, `ntre ei va exista o rela]ie de `ncredere. ~ndrum\-torul spiritual poate fi de mare ajutor dac\ `n]elege c\ cel ceface acest pas dore[te realizarea unor schimb\ri semnificative`n via]a lui spiritual\.

PASUL 6: „Am consim]it, f\r\ rezerve, ca Dumnezeu s\ ne scape de toate aceste defecte de caracter”.

Inten]ia obi[nuit\ a celui care face Pasul 5 este cea de adepune un efort sus]inut `n schimbarea dificult\]ilor serioasepe care le-a descoperit `n Pasul 4 [i pe care le-a discutat `nPasul 5. Asta `nseamn\ a fi dispus s\ ~i „predea lui Dum-nezeu” mânia, auto-comp\timirea, resentimentele, comporta-mentele de control, disperarea, centrarea pe sine [i alte defectede caracter sau „p\cate” pe care le-a descoperit `n pa[ii an-teriori. Acesta e un pas de ac]iune [i ne permite nu numai s\ nem\rturisim gre[elile, dar [i s\ ~l l\s\m pe Dumnezeu s\ `nl\-ture din noi acele lucruri care ne cauzeaz\ suferin]\ [iprobleme.

Unele dintre defectele noastre sunt atât de `nr\d\cinate `nvie]ile noastre `ncât ne lipse[te bun\voin]a complet\ de arenun]a la ele, [i asta e normal. Ideea e c\ acum suntem dispu[i


s\ cre[tem spiritual `n direc]ia pe care Dumnezeu ne-o arat\.Nu devenim sfin]i, ci `ncepem doar un proces prin care ~ipermitem lui Dumnezeu s\ lucreze `n vie]ile noastre. Acestproces este efortul nostru con[tient de a fi dispu[i s\ schimb\mceea ce trebuie schimbat `n vie]ile noastre, cu ajutorul S\u.

„Sc\parea” de defecte necesit\ timp [i eforturi repetate.Pasul 6 reprezint\ `nceputul procesului care va continua s\ neschimbe vie]ile spirituale cât timp vom avea bun\voin]a de a-i„permite” lui Dumnezeu s\ fie activ [i s\ ne `nl\ture „defectelede caracter”. Acest pas e legat de ceilal]i pa[i, mai ales dePasul 10 `n care ne angaj\m `ntr-un proces zilnic de inven-tariere [i reflec]ie zilnic\ cu privire la atitudinile [i compor-tamentele noastre.

PASUL 7: „Cu umilin]\, I-am cerut s\ ne `ndep\rteze sl\biciunile”.

Cuvântul important aici este „cu umilin]\”. Umilin]a nepermite s\ ne d\m seama c\ avem nevoie de ajutorul luiDumnezeu pentru a face fa]\ dependen]ei noastre saureac]iilor la dependen]a altcuiva. Dobândim umilin]\ atuncicând ~i cerem ajutorul s\ ne `nl\ture acele defecte de caractercare ne cauzeaz\ atât de mult\ suferin]\ [i confuzie. Uneori, ~icerem ajutorul pe parcursul unei zile pentru a ne `nl\turadefectele. Dac\ lucrurile se complic\, ne rug\m pentru maimult\ putere [i ghidare. Ne amintim c\ rareori se `ntâmpl\ casl\biciunile noastre umane s\ fie `nl\turate dintr-odat\ [i c\,uneori, ne ia mult timp pentru a ne atinge scopurile [i ide-alurile. Dac\ e[u\m `n a ne atinge idealul ales, ne „`nnoim”cerând puterea de a ne continua lupta. E ca [i `n vechiul cântecspiritual, „Doamne, te rog s\ nu mu]i muntele din calea mea,ci doar s\ `mi dai puterea de a-l urca”.

112 FLOYD FRANTZ

Teama e cel mai mare du[man al nostru. El este combus-tibilul pentru egoismul nostru, pentru mânie, frustr\ri [i pentrulipsa noastr\ de pace. Atunci când `ncepem s\ ~i cerem luiDumnezeu s\ ne `nl\ture temerile, `ncepem s\ descoperim eli-berarea din cele mai dificile emo]ii. Avem mai pu]in zbuciumemo]ional [i ne apropiem mai mult de Dumnezeu. Dorin]elenoastre devin mai mult centrate pe Dumnezeu [i mai pu]incentrate pe propria persoan\. Ne pierdem obsesia de a bea [i`ncepem s\ descoperim toleran]a altora. ~ncepem s\ facempace cu noi `n[ine [i cu ceilal]i.

PASUL 8: „Am `ntocmit o list\ cu toate persoanele c\rora le-am f\cut necazuri [i am consim]it s\ repar\m aceste rele”.

Pa[ii 8 [i 9 abordeaz\, `n special, rela]iile umane. Uneori,ne r\nim foarte tare familia [i prietenii atunci când permitems\ fim atât de mult controla]i de b\utul altcuiva. Comporta-mentul nostru poate s\ fie uneori la fel de distructiv ca [i alalcoolicului, de[i nu la fel de dramatic. Am putea deveni atâtde absorbi]i de ce face alcoolicul, `ncât ne uit\m respon-sabilit\]ile fa]\ de ceilal]i membri ai familiei. Uneori, când ne`ngrijor\m pentru alcoolic, `l critic\m sau ne neglij\m [i numai avem grij\ de noi.

Pentru alcoolic, recunoa[terea gre[elilor f\cute este doarun aspect, `ns\ repararea acestora fa]\ de cei c\rora le-amgre[it poate s\ fie `nsp\imânt\tor. Oricum, prin repararea aces-tor gre[eli ne pierdem sentimentul de vinov\]ie [i descoperimrecompensele spirituale ce vin odat\ cu atitudinea onest\ [icorect\ `n rela]ii. Gândirea [i comportamentul nostru se `mbu-n\t\]esc [i descoperim – f\r\ a folosi alcool sau droguri –pacea pe care o c\utam de atâta timp.


Uneori, repararea gre[elilor `nseamn\ pur [i simplu a-]icere scuze pentru gre[eala f\cut\. Alteori, poate vom face unact de caritate sau o alt\ ac]iune prieteneasc\ pentru acompensa gre[elile din trecut. Câteodat\ e imposibil s\ co-rect\m gre[eala, dar nu trebuie neglijat\ necesitatea bun\-voin]ei pentru acest gest. Cre[terea noastr\ spiritual\ depindede dorin]a [i bun\voin]a de a cre[te `n sinceritate [i de a devenio crea]ie pe placul lui Dumnezeu. Dac\ neglij\m oportunitateade a ne repara gre[elile, pierdem oportunitatea de a cre[tespiritual. Pentru membrii familiei, asta poate `nsemna pier-derea sentimentului de pace, dobândirea unuia de vinov\]iesau, [i mai r\u, rec\derea `n vechile modalit\]i de gândire [icomportament. Pentru alcoolic, ea poate conduce la o schim-bare a orient\rii spirituale [i la re`ntoarcerea la b\ut. Nu repa-rarea gre[elii `n sine e atât de important\, cât pierderea bun\-voin]ei de a-]i tr\i via]a pe un plan spiritual. Mândria ne spunec\ „Nu e nevoie s\ fac asta”, iar teama ne spune c\ „Nu `n-dr\znesc s\ fac asta”. Atunci când mândria [i teama ne domin\gândirea, suntem `n „bucluc dublu” [i asta ne poate conduce lanegativism [i disperare.

PASUL 9: „Ne-am reparat gre[elile direct fa]\ de acele persoane, acolo unde a fost cu putin]\, dar nu [i atunci când le-am fi putut face vreun r\u lor sau altora”.

Pacea [i senin\tatea noastr\ `ncep din ziua `n care renun-]\m la b\ut. Oricum, dac\ e s\ ne p\str\m lini[tea [i gândireapotrivit\, trebuie s\ transform\m gre[elile din trecut `n cevabun. Pentru asta e nevoie de curaj [i de credin]a c\ Dumnezeune va ajuta s\ ne repar\m aceste gre[eli.

E important s\ nu evit\m acest pas, `ns\ sunt câteva lu-cruri pe care ar trebui s\ le lu\m `n considerare `nainte de a

114 FLOYD FRANTZ

trece la ac]iune de capul nostru. Trebuie s\ „cânt\rim” cuaten]ie modul `n care acest act reparatoriu al nostru `l va afectape cel fa]\ de care `l vom face. Nu ne putem cump\ra paceasufleteasc\ pe cheltuiala p\cii suflete[ti a altcuiva. Se reco-mand\ ca persoana care face acest pas s\ se consulte cu„na[ul” s\u sau cu consilierul spiritual `nainte de a trece lafapte. De exemplu, dac\ actul reparatoriu e de natur\financiar\, `n ce fel va afecta acesta bun\starea familiei mele?Dac\ ì voi spune so]iei mele de o aventur\ cu o alt\ femeie, arputea avea acest lucru un efect permanent asupra rela]ieinoastre? Pot s\ fiu sincer fa]\ de o afacere necurat\ f\r\ a leface r\u celorlal]i care au fost implica]i? Trebuie luat `nconsiderare modul `n care repararea gre[elilor noastre ì vaafecta pe ceilal]i. Oricum, pentru cei mai mul]i oameni acesterepar\ri nu constituie probleme deosebite [i ar trebui f\cutecât mai repede cu putin]\. Nu ar trebui s\ ne folosim de nici unfel de scuze pentru a evita s\ fim sinceri `n facerea acestui pas[i, cel mai important, nu trebuie s\ evit\m s\ facem acest paspentru c\ ne e team\ de el. Repararea gre[elilor reprezint\ unsemn clar de maturitate spiritual\ [i bun\voin]a de a neschimba modul de via]\.

Acesta e momentul `n care `ncepem s\ sim]im o nou\ li-bertate [i o nou\ fericire. ~ncepem s\ experiment\m un noumod de a-i `n]elege pe ceilal]i oameni. Resentimentele vordisp\rea [i vom reg\si – dup\ ani `ntregi de absen]\ – un nousentiment de respect fa]\ de noi `n[ine. Descoperim pacea, iarvechile atitudini egoiste, de satisfacere a sinelui, vor disp\rea.Ne dispare teama de ceilal]i oameni [i de insecuritatea eco-nomic\ [i descoperim noi abilit\]i de a face fa]\ problemelorcare obi[nuiau s\ ne blocheze. ~ncepem s\ ne d\m seama c\Dumnezeu face pentru noi lucruri pe care noi nu le-am puteaface niciodat\ pentru noi `n[ine.


PASUL 10: „Ne-am continuat inventarul personal [i ne-am recunoscut gre[elile, de `ndat\ ce ne-am dat seama de ele”.

Pân\ acum, am fost preocupa]i, `n special, cu descoperireap\cii, a senin\t\]ii [i a echilibrului emo]ional. Pasul 10 neofer\ instrumentele necesare pentru a p\stra aceast\ armonie,odat\ ce am g\sit-o. Auto-examinarea din Pasul 10 devine unmod de via]\ [i ceva ce practic\m `n fiecare zi. Atunci când nerecunoa[tem gre[elile, putem s\ ne orient\m spre ac]iuni pozi-tive de `nl\turare a lor `nainte ca ele s\ afecteze echilibrul nos-tru emo]ional [i calea spiritual\. Invidia, mânia, teama, re-sentimentele, mândria r\nit\, gelozia [i alte sl\biciuni umaneobi[nuite pot s\ `l conduc\ pe alcoolic `napoi la b\ut `ntr-untimp foarte scurt, dac\ el nu face foarte repede ceva cu privirela ele. ~n acest inventar e necesar s\ privim gre[elile noastre [inu pe cele care credem c\ ni s-au f\cut nou\. Dac\ ne intere-seaz\ doar ce ne-au f\cut ceilal]i nou\, atunci nu vom afla preamulte despre noi `n[ine. Trebuie s\ ne examin\m motivele dincare facem ceea ce facem. Asta ne va spune foarte multe desprenoi [i ne va ajuta s\ ne `n]elegem defectele.

De asemenea, pentru membrii familiei, folosirea Pasului10 ne ajut\ s\ prevenim rec\derile emo]ionale [i spirituale de areveni la vechile comportamente de a-l controla pe alcoolic,de a-l cic\li, de a ne plânge de ceea ce face [i alte comporta-mente arogante `n care ne angaj\m. Pasul 10 ne ajut\ s\ neconcentr\m asupra momentului „de fa]\”, asupra prezentului,a zilei de azi, [i ne ofer\ o cale de a descoperi o direc]ie atuncicând lucrurile se `nr\ut\]esc.

~n facerea acestui inventar, e important s\ ne amintimceea ce facem pozitiv, bine [i de folos pentru al]ii. E la fel deutil pentru noi s\ ne cunoa[tem punctele tari, astfel `ncât s\ nebaz\m pe ele, pe cât e de util s\ ne cunoa[tem sl\biciunile. De

116 FLOYD FRANTZ

exemplu, unii dintre noi au mai mult\ r\bdare decât al]ii. Dac\ne tulbur\ ceva, poate s\ fie important s\ ne recunoa[tem pu-terile [i s\ ~i cerem lui Dumnezeu s\ ne dea s\ avem mai mult\putere `n acel domeniu decât de obicei. Bine`n]eles, de vremece toate virtu]ile vin de la Dumnezeu, merit\ ca `ntotdeauna s\~i cerem ajutorul pentru a practica aceste virtu]i.

PASUL 11: „Am c\utat, prin rug\ciune [i medita]ie, s\ne `nt\rim contactul con[tient cu Dumnezeu, a[a cumL-a cunoscut fiecare dintre noi, cerându-i doar s\ nearate voia Lui `n ce ne prive[te [i s\ ne dea putereas-o `mplinim”.

Efectuarea unui „inventar zilnic” ne ofer\ o nou\ viziune,abilitatea de a ac]iona [i curajul de a face fa]\ problemelor ceapar `n toate domeniile vie]ii noastre de zi cu zi. Dar acesta edoar `nceputul. Dac\ persever\m `n a ne face acest inventarzilnic [i, apoi, `l combin\m cu medita]ia [i rug\ciunea, desco-perim c\ avem un instrument foarte puternic cu care s\ neorient\m c\tre voia lui Dumnezeu pentru noi. Aceast\ c\utareactiv\ a voin]ei lui Dumnezeu `n via]a noastr\ ne permite s\ neeliber\m de voia noastr\ [i de povara pe care o purt\m odat\cu defectele noastre de caracter. Atunci când c\ut\m caleaonestit\]ii, p\cii, bun\t\]ii, r\bd\rii, toleran]ei, milei [i celor-laltor virtu]i, suntem `n stare s\ evit\m gre[elile serioase alemâniei, confuziei, disper\rii [i altor aspecte negative ale adic]iei.

Ca [i `n cazul celorlal]i pa[i, [i `n acest pas resursele spiri-tuale ale Bisericii ne pot fi de mare folos tuturor. Exist\ multec\r]i de rug\ciuni, c\r]i de medita]ii [i al]i ghizi care-i pot ajutape cei care nu sunt familiariza]i cu rug\ciunea [i medita]ia.Bine`n]eles, `ndrum\tori spirituali pot fi g\si]i `n toate m\n\s-tirile din România; noi ì `ncuraj\m pe oameni s\ cear\ aju-torul acestor b\rba]i [i femei sfin]i, `n]elep]i [i puternic


orienta]i spre Dumnezeu pentru a-[i dezvolta o practic\ derug\ciune [i medita]ie.

PASUL 12: „Dup\ ce am tr\it o trezire spiritual\ ca rezultat al acestor pa[i, am `ncercat s\ transmitem acest mesaj altor alcoolici [i s\ punem `n aplicare aceste principii `n toate domeniile vie]ii noastre”.

Dac\ am fost „harnici” `n a lucra ace[ti pa[i, am desco-perit câteva lucruri despre noi `n[ine [i am crescut `nrecuperarea noastr\ din alcoolism. Primul [i cel mai importantlucru pe care `l `nv\]\m este c\ suntem neputincio[i `n fa]aalcoolului. Pân\ nu vom accepta c\ noi nu putem bea, vomcontinua s\ bem `n ciuda consecin]elor pe care le are asupranoastr\ [i a celorlal]i. De asemenea, am descoperit c\ suntemneputincio[i `n fa]a alcoolicului. Noi nu am cauzat alcoolis-mul [i nu `l putem vindeca sau controla pe alcoolic. ~n Pasul 2,am descoperit [i c\ avem nevoie de Dumnezeu `n via]a noastr\la modul real, dac\ vrem s\ ne redescoperim s\n\tatea men-tal\. G\sim aceast\ „s\n\tate mental\” prin predarea voin]ei [ivie]ii noastre `n mâinile lui Dumnezeu. Pentru a face asta,trebuie s\ avem bun\voin]a de a ne preda voin]a centrat\ pepropria persoan\ [i de a c\uta voia lui Dumnezeu, de aschimba lucrurile care stau `ntre noi [i Dumnezeu. Trebuie s\lu\m decizia con[tient\ de a-I permite lui Dumnezeu s\ fie„Directorul” vie]ii noastre.

Fiecare dintre noi avem defecte de caracter pe care trebuies\ le cunoa[tem [i s\ vrem s\ le schimb\m. Nimeni nu eperfect. Prin discutarea acestor aspecte cu al]i oameni putemdescoperi o nou\ direc]ie [i putere.

E nevoie de bun\voin]\ din partea noastr\ pentru ca acestedefecte s\ ne fie `nl\turate, `ns\ Dumnezeu ne va `nl\turadefectele mari dac\ ~i vom cere asta [i dac\ suntem dispu[i s\

118 FLOYD FRANTZ

cooper\m cu ajutorul S\u. Ne d\m seama c\ e necesar [i sprepropriul folos s\ ne repar\m gre[elile fa]\ de cei pe care i-amr\nit, dar c\ trebuie s\ fim aten]i cu modul `n care facem acestlucru. Bun\voin]a de a `ndrepta trecutul e important\. Nutrebuie s\ permitem fricii [i mândriei s\ interfereze cu acesteacte reparatorii. Am `nv\]at [i c\ ne putem men]ine echilibrulemo]ional [i spiritual prin facerea unui inventar zilnic. E po-sibil s\ afl\m care e voia lui Dumnezeu `n vie]ile noastre dac\o c\ut\m prin rug\ciune [i medita]ie.

Atunci când `mbin\m toate aceste elemente, esteimposibil s\ nu aib\ loc o trezire sau o re`nnoire spiritual\.Privind `napoi, observ\m c\ au avut loc schimb\ri profunde [iemo]ionante `n toate domeniile vie]ii noastre. Acestea suntschimb\ri reale, semnificative [i care au putere `n via]a noastr\.Suntem liberi de leg\turile dependen]ei noastre [i liberi depovara responsabilit\]ii fa]\ de dependen]a altei persoane.

~n programul Al-Anon, cuvântul „alcoolic” este schimbatcu „altora”, iar mesajul este transmis altor membri ai fami-liilor care au nevoie de sprijinul pe care membrii Al-Anon `lpot oferi. „Transmiterea mesajului” ofer\ via]\ [i vitalitate in-dividului, grupului [i programului. Unul dintre co-fondatoriiA.A. spunea cândva c\ ajutarea unui alt alcoolic ne va ajuta s\ne ap\r\m `n fa]a primului pahar atunci când, aparent, nimicaltceva nu ne e de folos. Acela[i lucru e valabil [i `n Al-Anon.Ne ajut\m pe noi `n[ine `n Al-Anon prin ajutarea altor oameniafecta]i de boala alcoolismului.

Ideea de evolu]ie personal\ [i de `nnoire prin folosireaprincipiilor spirituale nu le apar]ine Alcoolicilor Anonimi.Este o idee la fel de veche ca religia sau spiritualitatea. Nuexist\ nici un fel de magie `n Alcoolicii Anonimi sau `n Al-Anon [i nu exist\ nici „secrete”, [i nici „re]ete”. Nu exist\ me-dicamente [i nici exerci]ii care s\ ne ajute s\ devenim imuni


fa]\ de boala alcoolismului. Tot ce avem sunt câteva principiispirituale care, dac\ le vom aplica `n vie]ile noastre, ne vorajuta s\ ne men]inem abstinen]i fa]\ de alcool. Mai avem [i ocomunitate care ofer\ sprijin membrilor s\i prin `ncurajarea dea se ajuta unii pe al]ii `n a se men]ine abstinen]i. Ca [i `n cazultuturor celorlalte principii spirituale semnificative, cei 12 pa[isunt foarte simpli prin `ns\[i natura lor. Oricum, ei sunt foarteprofunzi. Foarte simpli, dar, uneori, foarte greu de pus `npractic\. U[or de `n]eles la un anumit nivel, dar, `n acela[itimp, nu `ncet\m s\ `nv\]\m despre [i de la ei. Obi[nui]i [i, `nacela[i timp, foarte puternici. Pentru cei mai mul]i dintremembrii A.A. [i Al-Anon, principiile recuper\rii oferite de cei12 pa[i sunt modalit\]i de a-[i `mbun\t\]i rela]ia lor cu Dum-nezeu. Este un proces ce este atât de profund [i atât de semni-ficativ pe cât dore[te fiecare s\ fie [i nu exist\ limit\ri alecre[terii spirituale ob]inute prin aplicarea acestor principii `n„toate domeniile vie]ii noastre”.

120 FLOYD FRANTZ

XI. Sloganurile alcoolicilor anonimi [i

AL-ANON-ului

„Fiecare zi la timpul ei”

~n A.A., alcoolicilor li se aminte[te `n permanen]\ c\ „azie singura zi” `n care ei trebuie s\ stea departe de b\utur\. Evorba de principiul „fiecare zi la timpul ei”. Oricine poate s\stea abstinent pentru o zi. Cuvântul-cheie este „azi”. A[a cumspunea [i poetul Omar, „Nen\scut Mâine [i deja mort Ieri…De ce s\ ne `ngrijor\m pentru Ieri sau pentru Mâine dac\ Azi ea[a de dulce…”. De ce s\ ne `ngrijor\m `n leg\tur\ cu trecutul– pe care oricum nu `l putem schimba – sau cu viitorul asuprac\ruia nu avem putere? Dac\ facem tot ce ne st\ `n putin]\ cuajutorul lui Dumnezeu, oare nu va fi ziua de mâine mai bun\?Regretele pentru ce a fost ieri [i teama de ce va fi mâine ne„stric\” via]a de azi. Ne e mai u[or s\ ne rezolv\m problemeledac\ nu arunc\m asupra zilei de azi remu[c\rile sauam\r\ciunea zilei de ieri [i greut\]ile celei de mâine. Dac\ neu[ur\m povara, vom g\si mai mult\ pace `n prezent.Bine`n]eles, acest lucru e legat de pasul 3, cel `n care ne pre-d\m via]a [i voin]a `n grija lui Dumnezeu [i ~i cerem ajutorul[i protec]ia. S\ ne amintim `n fiecare diminea]\ c\ vom tr\iziua de ast\zi `n totalitatea ei [i cât mai aproape de Dumnezeuposibil.


„Doar pentru azi”

Doar pentru azi, voi tr\i doar pentru azi [i nu voi `ncercas\-mi rezolv toate problemele deodat\.

Doar pentru azi, nu `mi va fi team\ s\ fiu fericit [i nu m\voi teme de via]\ sau de moarte.

Doar pentru azi, voi l\sa lucrurile s\ se `ntâmple de la sine[i nu voi `ncerca s\ aranjez totul [i pe to]i, astfel `ncât s\-miplac\ mie.

Doar pentru azi, nu ì voi critica pe ceilal]i pentru ceea cefac sau nu fac.

Doar pentru azi, nu le voi g\si defecte celorlal]i [i ì voiierta pentru ceea ce fac.

Doar pentru azi, voi avea un plan [i nu m\ voi gr\bi saurepezi s\ fac ceva.

Doar pentru azi, voi `ncerca s\ nu ar\t c\ sentimentele mi-aufost r\nite.

Doar pentru azi, `mi voi face pu]in timp s\ m\ relaxez, s\m\ gândesc la Dumnezeu [i s\ fiu eu `ns\mi.

Doar pentru azi, `mi voi preda via]a [i pe ceilal]i `n mâi-nile lui Dumnezeu pentru ca El s\ le fac\ pe toate mai bune.

Doar pentru azi, voi face ceva frumos pentru altcineva [inu voi l\sa ca nimeni `n afar\ de Dumnezeu s\ afle de asta.

„Las\-le [i las\-l pe Dumnezeu s\ lucreze”

Pe m\sur\ ce `mi petrec ziua, luând decizii [i rezolvândproblemele zilei de azi, s-ar putea s\ devin iritat sau tensionat.Temerile din interiorul meu pot s\ se transforme `ntr-o ade-v\rat\ panic\. ~n astfel de momente, trebuie s\ „le las” [i s\ ~llas pe Dumnezeu s\ lucreze `n via]a mea. Voi face ceea ce ]inede mine [i voi l\sa rezultatele eforturilor mele `n mâinile Lui.El va face pentru mine ceea ce eu nu pot.

122 FLOYD FRANTZ

„Fiecare lucru la timpul lui”

Facem lucrurile care trebuie f\cute mai `ntâi [i asta puneordine `n vie]ile noastre. Ne facem o list\ de priorit\]i pentrulucrurile importante, nu neap\rat cu cele care sunt „cele maiurgente”. Recompensele pentru aceasta sunt un sentiment de`mplinire [i de `ndeplinire a lucrurilor. Ni se ofer\ un sim] alvalorii [i un scop. Facem asta prin aceea c\ ne lu\m o pauz\ [i~l rug\m pe Dumnezeu s\ ne arate ce e cel mai important def\cut. De exemplu, e cel mai bine pentru toat\ lumea dac\ nep\str\m integritatea. Poate p\rea un lucru egoist, dar este celmai bun pentru alcoolic.

„Cu r\bdarea treci marea”

Dac\ dorim s\ ob]inem rezultate pe termen lung, e contra-productiv s\ vrem s\ facem prea multe, prea curând. Poate c\ne dorim ca cineva s\ se lase de b\ut, dar for]area [i contro-larea alcoolicului poate s\ nu conduc\ la rezultatele dorite.

Trebuie s\ avem r\bdare [i fa]\ de noi `n[ine [i s\ ne amin-tim c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului [i `n fa]a alcooli-cului. Trebuie s\ ne amintim c\, chiar cu ajutorul lui Dumne-zeu, ne va lua timp s\ descoperim pacea [i puterea de careavem nevoie pentru a tr\i al\turi de alcoolism. Ar trebui s\ fimblânzi fa]\ de noi `n[ine dac\ nu ne atingem un ideal sau dac\ne pierdem pacea [i r\bdarea. S\ ne amintim c\ nu ne-am`mboln\vit peste noapte [i c\ nu ne vom `ns\n\to[i pestenoapte. Acum ne str\duim s\ ne `mbun\t\]im vie]ile, orien-tându-ne pe o direc]ie spiritual\. A[tept\m s\ progres\m, darniciodat\ s\ devenim perfec]i, c\ci doar Dumnezeu de]ineperfec]iunea.


„Prin mila Domnului”

~ncerc\m s\ ne aducem aminte tot timpul c\ alcooliculeste o persoan\ bolnav\, [i nu un om r\u sau un p\c\tos ie[itdin comun. El nu a ales s\ fie alcoolic mai mult decât celbolnav de cancer nu a ales s\ aib\ aceast\ boal\. ~ncerc\m s\fim recunosc\tori c\ nu suntem noi alcoolici [i s\ nu `l ju-dec\m pe alcoolic `ntr-un mod aspru [i r\ut\cios. De ase-menea, ì `ncuraj\m pe membrii familiei [i pe copii s\ `n]e-leag\ boala alcoolicului, `n loc s\ `l considere ca fiind r\u [ineiubitor fa]\ de ei.

Atunci când alcoolicul este abstinent, el va fi uneori into-lerant sau critic fa]\ de prietenii s\i afla]i `n suferin]\ [i care nuob]in acelea[i beneficii de la programul Alcoolicilor Anonimica [i el. Putem doar s\ ~i mul]umim lui Dumnezeu pentruabstinen]a noastr\ [i s\ ne rug\m pentru ceilal]i alcoolici.

„Tr\ie[te [i las\-i [i pe al]ii s\ tr\iasc\”

Uneori avem impresia c\ [tim ce e cel mai bine pentrucel\lalt. Acest slogan ne aminte[te c\, poate, calea noastr\ nu ise potrive[te oricui. Dac\ dorim s\ descoperim pacea [i seni-n\tatea, trebuie s\ `ncerc\m s\ ne schimb\m noi, s\ devenimnoi mai buni [i nu s\ critic\m restul lumii.

124 FLOYD FRANTZ

XII. Cum se poate implica

parohia dumneavoastr\?

S\ pun\ la dispozi]ie informa]ii referitoare la droguri [ialcool, pliante, bro[uri etc. Primul mod de a preveni esteeduca]ia. Oferi]i informa]ii serioase pe aceast\ tem\. Invita]i un consilier de la „Centrul de tratament” pentru adiscuta cu dvs. sau cu enoria[ii dvs. Lua]i `n considerare posibilitatea g\zduirii unei `ntâlniriA.A. sau Al-Anon `n biserica dvs. }ine]i o predic\ pe tema alcoolismului [i a programuluicelor 12 pa[i ai Alcoolicilor Anonimi. ~ncerca]i s\ participa]i la o `ntâlnire deschis\ a unui grup deAlcoolici Anonimi [i s\ vizita]i „Centrul de tratament”.Aceste grupuri sunt deschise tuturor celor interesa]i `n a-iajuta pe alcoolici sau pe cei care au `ntreb\ri referitoare laalcoolism. ~ntreba]i dac\ exist\ `n parohia dvs. oameni care sunt pre-g\ti]i sau care au experien]\ `n domeniul tratamentuluialcoolismului / consumului de droguri. Cere]i-le p\rerea. ~ncerca]i s\ dezvolta]i nivelul de con[tientizare a parohieifa]\ de consumul de alcool [i droguri. Ini]ia]i sau implica]i-v\ `ntr-un grup de interes local care s\ofere sprijin `n dezvoltarea de programe de recuperarepentru alcoolism.


„Centrul de tratament” e dispus s\ lucreze cu dvs. lanivelul parohiei. Suntem deschi[i s\ v\ ajut\m `n orice modputem, pentru a realiza oricare dintre lucrurile enumeratemai sus. Asta include [i sprijinul `n ini]ierea unui grup A.A.`n parohia dvs.

Ne pute]i contacta pentru informa]ii suplimentare saupentru solicitarea de sprijin.

126 FLOYD FRANTZ

XIII. Câteva gânduri de `ncheiere

~n România, alcoolismul constituie de mul]i ani o pro-blem\ serioas\. Mai nou, a ap\rut un fenomen, poate mai grav,al adic]iei de droguri. Acesta se `nr\ut\]e[te pe zi ce trece. Semanifest\ `n toate ora[ele mari din ]ar\ [i, `n scurt timp, vaap\rea [i `n localit\]ile mai mici. Odat\ cu aceast\ nou\ form\de dependen]\, se extinde infectarea cu virusul HIV [i ariaproblemelor sociale, cum ar fi prostitu]ia [i jocurile de noroc.Dependen]a de droguri ilegale va afecta, de asemenea, ordineasocial\, asigurând un teren propice criminalit\]ii.

Centrele de dezintoxicare sunt de mare ajutor [i estenevoie de ele, dar singure nu vor putea s\ opreasc\ flagelulalcoolismului [i nu vor putea s\ fac\ fa]\ „epidemiei” consu-mului de droguri. Programele sugerate de noi le completeaz\pe cele existente [i aduc o schimbare semnificativ\ `n vie]ilemultor oameni. Un exemplu ar fi Polonia unde, `n momentulde fa]\, exist\ peste 160 de grupuri A.A. numai `n Var[ovia, iar`n toat\ ]ara – câteva mii. Aceste grupuri non-profesionale suntformate din doi pân\ la peste o sut\ de alcoolici abstinen]i lafiecare `ntâlnire. Aceste grupuri se `ntrunesc de obicei `nbiserici, spitale sau cl\diri publice. Asta `nseamn\ c\ sunt mii demembrii A.A. abstinen]i `n Polonia, iar aceste programe nucost\ nimic. Ele nu pot „rezolva” complet problemaalcoolismului [i a dependen]ei de droguri `n România, dar pot`mbun\t\]i via]a multora.


~n România avem norocul s\ beneficiem de o valoare carelipse[te din alte ]\ri, [i anume Biserica Ortodox\ Român\.Oamenii din comunitatea ortodox\ de aici `[i iubesc [i res-pect\ preo]ii [i liderii spirituali. Dac\ reu[im s\ ne angaj\m`ntr-o ac]iune de amploare `n `nceperea [i conducerea pro-gramelor descrise `n acest manual, putem ob]ine un impactreal [i semnificativ asupra problemei alcoolismului [i de-penden]ei de droguri. ~n cel mai r\u caz, oferim o solu]iepentru acei români care vor s\ `nceteze b\utul. Mul]i dintreace[tia sunt ortodoc[i [i ì `ntâlnim la vizitele f\cute la spitalesau prin intermediul medicilor. Mul]i dintre ei ne spun c\ mai`ntâi s-au dus la preot s\ discute despre problema lor cub\utul. Au apelat la medic numai dup\ ce problema s-aagravat. Am dori s\-l ajut\m pe alcoolic `nainte de a ajunge lamedic sau la spital. Alcoolicii care sunt singuri [i neajutora]i`n lupta lor cu alcoolismul nu vor avea [anse prea mari de asc\pa din robia dependen]ei. Dac\ ne unim for]ele pentru a-lajuta, aceast\ eliberare e posibil\. ~mpreun\ putem reu[i.

128 FLOYD FRANTZ

129ACATISTUL MAICII DOMNULUI – „POTIRUL NESECAT”

Acatistul Maicii Domnului

— „Potirul Nesecat” —

Pov\]uireUna dintre patimile cele mai groaznice care macin\ omenirea

este be]ia, care d\ na[tere, la r=ndul ei, la alte p\cate [i patimi: b\t\i,scandaluri `n cas\, desp\r]iri, desfr=nare, ucidere [i crime, boli, `n-tunecarea min]ii, `njur\turi, blesteme etc. Aceast\ patim\ a be]ieiiese foarte greu din om, este c=teodat\ nevindecabil\.

C=teva pov\]uiri pentru `ndep\rtarea acestei patimi:- s\ se spovedeasc\ sincer [i curat din copil\rie;- s\ fac\ tot posibilul de a p\r\si locul ispitirii cu b\utura;- s\ fie pomenit\ `n rug\ciune persoana respectiv\. De exemplu:

(numele) – izb\vire de patima be]iei.C=nd facem un pomelnic cu membrii familiei s\ specific\m `n

dreptul fiec\ruia problema care `l fr\m=nt\ [i de ce are nevoie. Deexemplu: pentru c\s\torie, c\l\torie, boal\, reu[it\ la examene, izb\-vire de farmece etc.

Pentru a ne izb\vi de patima be]iei, putem face orice rug\ciune laoricare sf=nt. Cel mai important lucru este ca rug\ciunea aceea s\ fief\cut\ din toat\ inima, cu c=t mai mult\ insisten]\ [i c=t mai des.

Pe la anul 1878, `n Rusia, s-a descoperit o icoan\ f\c\toare deminuni numit\ „Potirul Nesecat”, dup\ care s-a f\cut acest acatist,„Potirul Nesecat”, special pentru dep\rtarea [i izb\virea de patimabe]iei.

Un ]\ran din jude]ul Efremov, gubernia Tula, militar `n rezerv\,era cuprins de patima be]iei. ~[i b\use toat\ pensia, tot ce era `ncas\, p=n\ ce a ajuns cer[etor. Din cauza b\uturii f\r\ m\sur\,

130 ACATISTUL MAICII DOMNULUI – „POTIRUL NESECAT”

picioarele au `ncetat s\ `l mai ajute, dar el continua s\ bea. {iiat\ c\ acest om dec\zut viseaz\ odat\ ceva neobi[nuit.

Este vizitat de un cuvios stare] care ì spune: „Mergi `n ora[ulSerpuhov, la M\n\stirea St\p=nei noastre N\sc\toare de Dumnezeu.Acolo este icoana ei, «Potirul Nesecat». S\ ]i se fac\ o slujb\ `nainteaei [i atunci te vei `ns\n\to[i at=t trupe[te, c=t [i suflete[te”.

Neav=nd nici un ban [i neput=ndu-se folosi de picioare, ]\ranulnu a `ndr\znit s\ porneasc\ la drum. ~ns\ cuviosul stare] i s-a ar\tat`n vis a doua oar\ [i a treia oar\, poruncindu-i cu at=ta st\ruin]\ s\`ndeplineasc\ cele cerute, `nc=t nenorocitul de be]iv a pornit t=r=[ ladrum. ~ntr-o localitate a f\cut un popas. Pentru a-i u[ura durerea,b\tr=nica ce `l g\zduise i-a frec]ionat piciorul [i l-a culcat pe cuptor.Noaptea, c\l\torul a sim]it o senza]ie pl\cut\ `n picioare [i `ncerc=nds\ se scoale, de[i foarte greu, se putea ]ine totu[i pe ele. ~n noapteaurm\toare i s-a f\cut mai bine. Astfel, sprijinindu-se mai `nt=i pedou\ toiege, iar apoi pe unul, a ajuns la Serpuhov. Ajung=nd la m\-n\stire [i povestind visele sale, cel suferind a cerut s\ i se fac\ oslujb\, `ns\ nimeni nu cuno[tea icoana Maicii Domnului cu un astfelde nume. Atunci s-au g=ndit dac\ nu cumva este icoana din corido-rul ce f\cea leg\tura `ntre biseric\ [i ve[m=nt\rie, cea pe care erazugr\vit un copil. {i nu mic\ a fost mirarea tuturor atunci c=nd audescoperit pe spatele icoanei inscrip]ia „Potirul Nesecat”. Tot ca unsemn a fost [i faptul c\ ]\ranul suferind l-a recunoscut `n persoanaCuviosului Varlaam, ucenicul Prea Sfin]itului Mitropolit Alexe, pestare]ul din vis. Fostul bolnav s-a `ntors acas\ pe deplin s\n\tos.

Vestea cu privire la preasl\virea `n chip minunat a icoanei MaiciiDomnului s-a r\sp=ndit cu repeziciune nu numai `n Serpuhov, ci [i`n toat\ Rusia. Cei cuprin[i de patima be]iei, rudele [i apropia]iilor se gr\beau s\-[i `nal]e rug\ciunile c\tre Maica Domnului, pentruvindecarea r\ului ce ì cuprindea [i mul]i, foarte mul]i veneau pentrua-i mul]umi ~mp\r\tesei cerului pentru milostivirea ei.

Ce `nf\]i[eaz\ aceast\ icoan\? Din punct de vedere iconografic,icoana face parte din imaginile mai vechi ale Maicii Domnului,„Oranta”, cu singura deosebire c\ dumnezeiescul Prunc este zugr\-vit st=nd `n potir.

Care a fost g=ndul evlavios al aceluia care a zugr\vit-o astfel?F\r\ `ndoial\ c\ el se referea la Taina Euharistiei. Potirul cu Pruncul


dumnezeiesc binecuv=nt=nd reprezenta Potirul ~mp\r\tesei din careizvor\sc, spre cei ce se apropie de el cu credin]\, toate binecuv=n-t\rile d\ruite p\c\tosului neam omenesc prin lucrarea m=ntuitoare aDomnului nostru Iisus Hristos. Acest potir este `ntr-adev\r nesecatsau de neb\ut p=n\ la sf=r[it pentru c\ Agne]ul „se m\n=nc\ pururea[i niciodat\ nu se sf=r[e[te”. Iar Maica Domnului, cu preacinstiteleei m=ini ridicate, mijloce[te c\tre Dumnezeu la Altarul ceresc.

Ea se roag\ pentru p\c\to[i [i dore[te ca to]i s\ se m=ntuiasc\ [i,pentru ca oamenii s\ nu mai fie st\p=ni]i de ni[te patimi josnice,aduc\toare de pieire, ea ì cheam\ la izvorul nesecat de bucurie du-hovniceasc\ [i de alinare, vestindu-le c\ Potirul nesecat al ajutoruluiceresc [i al milei este preg\tit pentru fiecare dintre cei care sunt `nnecazuri.

Din punctul de vedere al subiectului [i al con]inutului de idei,icoana Maicii Domnului „Potirul Nesecat” este foarte apropiat\ deicoana din Niceea care s-a prosl\vit prin minuni `n anul 304, `ncinstea c\reia P\rin]ii ~nt=iului Sinod Ecumenic au hot\r=t s\ sec=nte `n fa]a ei: „P=ntecele t\u s-a f\cut mas\ sf=nt\ pe care se afl\P=inea cea cereasc\, Hristos, Dumnezeul nostru...”

S\rb\torirea icoanei Maicii Domnului „Potirul Nesecat” se facela 18 mai pe stil nou. Din toate col]urile Rusiei vin la m\n\stireaSerpuhov aceia care au nevoie de ajutorul plin de har al MaiciiDomnului. ~n vremurile mai vechi, „Fr\]ia abstinen]ilor nealcoo-lici Aleksandr Nevski” din Serpuhov s\v=r[ea `n fiecare duminic\o slujb\ cu acatist `n fa]a icoanei Maicii Domnului „PotirulNesecat”. Acest obicei a fost reintrodus la m\n\stirea Nisotk, `nfiin-]at\ de cur=nd la Serpuhov. ~n fiecare duminic\, la sf=r[itul SfinteiLiturghii, aici se s\v=r[e[te o slujb\ cu acatist [i sfin]irea apei, `ntimpul c\reia sunt pomeni]i cei care sufer\ de `mp\timire pentrub\utul f\r\ m\sur\ al paharului celui aduc\tor de pieire [i au nevoiede ajutorul plin de har al St\p=nei Preacurate.

Pentru prima dat\ `n 1997, Acatistul Maicii Domnului – „Poti-rul Nesecat” a fost tradus [i `n limba rom=n\, fiind de o mare `nsem-n\tate [i binecuv=ntare pentru noi, rom=nii.

Pentru to]i cei ce sunt st\p=ni]i de patima be]iei este recoman-dat s\ citeasc\ acest acatist 40 de zile cu post, de mai multe ori `ntr-un an.


~n numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului Duh, Amin!

Slav\ }ie, Dumnezeul nostru, slav\ }ie!

~mp\rate ceresc, M=ng=ietorule, Duhul adev\rului, care pre-tutindenea e[ti [i toate le pline[ti, Vistierul bun\t\]ilor [i D\t\-torule de via]\, vino [i Te s\l\[luie[te `ntru noi [i ne cur\]e[tede toat\ necur\]ia [i m=ntuie[te, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte f\r\ de moarte, mi-luie[te-ne pe noi. (de trei ori)

Slav\ Tat\lui [i Fiului [i Sf=ntului Duh, [i acum [i pururea[i `n vecii vecilor. Amin!

Preasf=nt\ Treime, miluie[te-ne pe noi. Doamne, cur\-]e[te p\catele noastre. St\p=ne, iart\ f\r\delegile noastre. Sfinte,cerceteaz\ [i vindec\ neputin]ele noastre pentru numele T\u.

Doamne miluie[te. (de trei ori)

Slav\ Tat\lui [i Fiului [i Sf=ntului Duh, [i acum [i pururea[i `n vecii vecilor. Amin.

Tat\l nostru, Care e[ti `n ceruri, sfin]easc\-se numele T\u,vie `mp\r\]ia Ta, fac\-se voia Ta precum `n cer a[a [i pe p\-m=nt. P=inea noastr\ cea de toate zilele d\-ne-o nou\ ast\zi. {ine iart\ nou\ gre[elile noastre, precum [i noi iert\m gre[i]ilorno[tri. {i nu ne duce pe noi `n ispit\, ci ne izb\ve[te de cel r\u.


Troparul icoaneiPreasfintei N\sc\toare de Dumnezeu

„Potirul Nesecat”

Veni]i, dreptsl\vitorilor cre[tini, la dumnezeiescul [i mi-nunatul chip al Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu, caresatur\ inimile celor credincio[i din Potirul Nesecat al milosti-virii Sale [i arat\ minuni poporului celui binecinstitor. Acesteav\z=nd [i auzind, cu duhul pr\znuind, cu c\ldur\ s\ c=nt\m:St\p=n\ Preamilostiv\, t\m\duie[te neputin]ele [i patimile noastre,rug=nd pe Fiul t\u, Hristos, Dumnezeul nostru, s\ m=ntuiasc\sufletele noastre!

Condacul 1

Cinstitul t\u chip, St\p=n\ de Dumnezeu N\sc\toare, ne-afost d\ruit ca o izb\vire aleas\ [i minunat\, c\ci prin desco-perirea lui ne sloboze[te de neputin]ele suflete[ti [i trupe[ti [ide `nt=mpl\rile cele m=hnitoare. Pentru aceasta, laud\ `]i adu-cem, Ap\r\toare Preamilostiv\. Tu, dar, St\p=n\, prin icoana tanumit\ de noi „Potirul Nesecat”, aplec=ndu-te cu bun\voin]\spre suspinele [i strig\tele noastre cele izvor=te din inim\,d\ruie[te izb\vire celor ce sufer\ de boala be]iei, ca s\-]i c=nt\mcu credin]\:

Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat care ne ast=mperi seteacea duhovniceasc\!

Icosul 1

O[tile `ngere[ti [i cetele drep]ilor te sl\vesc ne`ncetat, ~m-p\r\teas\, de Dumnezeu N\sc\toare, mijlocitoarea multp\c\-tosului neam cre[tinesc, pe care v\z=ndu-l cufundat `n nele-giuiri [i p\cate, ì d\ruie[ti spre m=ng=iere [i m=ntuire, milos-tivire prin osebitele tale icoane f\c\toare de minuni, care


precum stelele cerului pot fi v\zute `n tot p\m=ntul. V\z=ndnoi pe aceea dintre ele numit\ „Potirul Nesecat”, din ad=nculsufletului `]i c=nt\m astfel:

Bucur\-te, s\la[ul Dumnezeirii cel neajuns,Bucur\-te, mirarea cea ne`ncetat\ a oamenilor,Bucur\-te, ceea ce prin rug\ciunile tale ne izb\ve[ti de p\cate,Bucur\-te, c\ prin `ntrist\ri t\m\duie[ti neputin]ele noastre,Bucur\-te, c\ ne trimi]i de sus milostivire prin icoanele

tale f\c\toare de minuni,Bucur\-te, c\ prin descoperirea lor `nvesele[ti inimile noastre

cele m=hnite,Bucur\-te, `mp\carea preaminunat\ a oamenilor cu Dumnezeu,Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea

cea duhovniceasc\!

Condacul al 2-lea

V\z=nd, Preasf=nt\ St\p=n\, `ntristarea inimii, chinurileduhovnice[ti [i poc\in]a nemincinoas\ a celor ce sunt supu[ipatimii celei pierz\toare a be]iei, ai binevoit s\ ar\]i ora[uluicelui pl\cut lui Dumnezeu, Serpuhov, milostivirea ta prin des-coperirea icoanei tale preaminunate, „Potirul Nesecat”, pentruca to]i cei ce cad la ea cu credin]\ [i cu inim\ smerit\, dob=n-dind vindecare de cumplita lor boal\, s\ ~i strige din ad=nculinimilor lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

~n]eleg=nd prin `ntreita ar\tare `n vis a Cuviosului Varlaamporunca de a merge `n ora[ul cel iubit de Dumnezeu, Ser-puhov, un oarecare om supus patimii be]iei a aflat acolo, `nm\n\stire, sf=nta ta icoan\, numit\ „Potirul Nesecat”. Dreptaceea, v\z=nd at=ta purtare de grij\ pentru noi, p\c\to[ii, cuevlavie `]i c=nt\m unele ca acestea:


Bucur\-te, c\ prin oamenii cei evlavio[i ne descoperislava minunilor tale,

Bucur\-te, c\l\uz\ clarv\z\toare care le ar\]i unora caace[tia calea m=ntuirii,

Bucur\-te, `ndrum\toarea noastr\ cea bun\, care cu dra-goste ne apropii de tine,

Bucur\-te, c\ ne `ndemni la recuno[tin]\ pentru binefa-cerile tale,

Bucur\-te, ceea ce preschimbi `ntristarea noastr\ `n bucurie,Bucur\-te, c\ ne `nvesele[ti cu n\dejde neclintit\,Bucur\-te, c\ nimice[ti patimile noastre cele pierz\toare,Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea

cea duhovniceasc\!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui Prea`nalt [i harul St\p=nei de DumnezeuN\sc\toare l-au `nt\rit pe un oarecare om cuprins de patimabe]iei atunci c=nd, av=nd picioarele sl\b\nogite, mergea `nora[ul Serpuhov, `mplinind astfel porunca Maicii Domnuluivestit\ lui `n vis de c\tre Cuviosul Varlaam, stare]ul m\n\stiriide acolo; ajung=nd el `n acest ora[, a aflat icoana Preacurateicare l-a vindecat `ndat\ de suferin]a sa duhovniceasc\ [i tru-peasc\, `ndemn=ndu-l s\ ~i strige din ad=ncul sufletului, cumul]umire, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Av=nd ca izvor pururea curg\tor Potirul cel Nesecat alr=urilor cere[ti, nu numai credincio[ii din Serpuhov, ci [i drept-sl\vitorii cre[tini din alte ora[e [i locuri, care au venit c\treminunatul t\u chip, numit „Potirul Nesecat”, primind `naintealui t\m\duire, ]i s-au `nchinat cu c=nt\ri pline de recuno[tin]\ca acestea:


Bucur\-te, sc\ld\toare `n care se vindec\ toate bolile noastre,Bucur\-te, potirul prin care primim bucuria vindec\rii,Bucur\-te, ceea ce vindeci neputin]ele noastre duhovni-

ce[ti [i trupe[ti,Bucur\-te, c\ ne stingi patimile prin puterea rug\ciunilor

tale,Bucur\-te, c\ dai cele de folos celor care `]i cer ajutorul,Bucur\-te, c\ d\ruie[ti tuturor daruri nenum\rate,Bucur\-te, c\ ne deschizi comoara milostivirii,Bucur\-te, c\ ai inima plin\ de mil\ fa]\ de cei c\zu]i,Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea

cea duhovniceasc\!

Condacul al 4-lea

Vifor de g=nduri necredincioase av=nd `ntru sine, dar cupoc\in]\ sincer\ venind la nespusa ta milostivire, cei cuprin[ide patima be]iei cap\t\ t\m\duire [i, din ad=ncul inimii, ~i c=nt\lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Domnul m=hnirea ad=nc\, vaietele [i pl=nsul so-]iilor [i mamelor, copiilor [i rudelor celor tulbura]i cu firea depatima be]iei, le-a d\ruit, St\p=n\, icoana ta prin care to]i ceicare se apropie cap\t\ m=ng=iere duhovniceasc\ [i `]i gr\iesccu lacrimi unele ca acestea:

Bucur\-te, Mielu[eaua care ai n\scut Mielul, Cel care a ri-dicat p\catele lumii,

Bucur\-te, potir care pe noi ne umpli de bucurie,Bucur\-te, c\ e[ti m=ng=ierea mamelor celor cuprinse de

m=hnire,Bucur\-te, n\dejdea celor f\r\ de n\dejde,Bucur\-te, ap\r\toare plin\ de har a celor ce vin la tine,


Bucur\-te, bucuria [i `nveselirea celor nec\ji]i,Bucur\-te, ceea ce potole[ti patimile cele izvor=te din be]ie,Bucur\-te, c\ `ntinzi m=na celor ce au nevoie de ajutorul t\u,Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea

cea duhovniceasc\!

Condacul al 5-lea

Ca pe o stea de la Dumnezeu purcez\toare ne-ai ar\tatnou\, o, ~mp\r\teas\ a lumii, preacinstita ta icoan\, pe carev\z=nd-o ne rug\m din inim\ cu credin]\, gr\indu-]i: N\sc\-toare de Dumnezeu, t\m\duie[te be]ia [i oricare alt\ boal\ su-fleteasc\ [i trupeasc\ a celor afla]i `n suferin]\, iar pe cei cre-dincio[i `nva]\-i s\ ~i aduc\ lui Dumnezeu c=ntarea de laud\:Aliluia!

Icosul al 5-lea

V\z=nd, Maic\ de Dumnezeu N\sc\toare, minunile prea-sl\vite [i semnele uimitoare venite nu numai de la icoana tacea descoperit\ `n ora[ul Serpuhov, ci [i de la cele zugr\vite`ntocmai cu aceast\ icoan\, c\dem la ele cu smerenie [i c=nt\m:

Bucur\-te, grabnic\ mijlocitoare, ajut\toarea celor ce alearg\la tine cu s=rguin]\,

Bucur\-te, ceea ce ascul]i cu bun\voin]\ rug\ciunile noastre,Bucur\-te, ceea ce ai luminat ora[ul Serpuhov cu binecu-

v=ntarea ta,Bucur\-te, c\ `mprejmuirile Moscovei au ar\tat slava mi-

nunilor tale,Bucur\-te, comoar\ nesecat\ de t\m\duiri pentru to]i cei

afla]i `n necazuri,Bucur\-te, ocrotitoare atotputernic\ a celor ce lucreaz\

pentru dob=ndirea trezviei,


Bucur\-te, bun\ ajut\toare a celor ce lupt\ `mpotriva lumii,a trupului, a diavolului [i a be]iei,

Bucur\-te, Ap\r\toare grabnic\ a dreptcredincio[ilor celorce tr\iesc `n lume,

Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi seteacea duhovniceasc\!

Condacul al 6-lea

Propov\duind, N\sc\toare de Dumnezeu, minunile s\v=r-[ite prin icoana ta cea numit\ „Potirul Nesecat”, te rug\m culacrimi: O, Preacurat\, izb\ve[te-ne pe noi to]i de patima b\u-turii, de c\derea `n p\cat [i `nva]\-ne `nfr=narea pe noi, cei cene s=rguim s\ ~i c=nt\m lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Str\luce[ti de lumina slavei dumnezeie[ti, Fecioar\, ui-t=ndu-ne la Copilul, Dumnezeu cel mai `nainte de veci,Domnul nostru Iisus Hristos, cum st\ `n cup\ ca `ntr-un PotirNesecat, precum te vedem zugr\vit\ `n icoana „Potirul Nese-cat”, care `n chip tainic d\ruie[te izb\vire de patima be]ieicelor ce cu credin]\ vin s\ i se `nchine. De aceea, cu lacrimi `]iaducem aceste rostiri ne`ncetate:

Bucur\-te, cea de care se bucur\ [i pe care o pr\znuie[teneamul omenesc,

Bucur\-te, c\ slava ta este mai mare dec=t ]i-o pot aducelaudele celor p\m=nte[ti [i celor cere[ti,

Bucur\-te, c\ prin chipul tainic al Fiului `n potir ne desco-peri Taina dumnezeie[tii Euharistii,

Bucur\-te, ceea ce ne ar\]i `n chip minunat Mielul Cel ceSe m\n=nc\ pururea [i niciodat\ nu Se sf=r[e[te,

Bucur\-te, Potir al vie]ii [i al nemuririi, care ne duci lapor]ile vie]ii ve[nice,


Bucur\-te, c\ adapi sufletele noastre cele `nsetate din iz-vorul nestric\ciunii [i al bucuriei,

Bucur\-te, c\ `n bun\tatea ta nem\rginit\ nu lepezi nici pecei mai dispre]ui]i [i mai prigoni]i,

Bucur\-te, c\ din milostivirea ta ì r\pe[ti din groapa pieiriipe cei f\r\ de n\dejde,


Condacul al 7-lea

Vr=nd un oarecare om s\ `]i mul]umeasc\, St\p=n\, Maicalui Dumnezeu, pentru vindecarea de suferin]a be]iei, a `mpo-dobit icoana ta preaminunat\ ce se g\se[te `n ora[ul Serpuhov,c=nt=nd lui Dumnezeu din toat\ inima sa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minune nou\ vedem, St\p=n\, prin sf=nta ta icoan\, c\ciun oarecare om, {tefan, cuprins de suferin]a be]iei, venind lamijlocirea ta cea de Maic\, s-a izb\vit de boala lui cea grea,pentru aceasta, cu mul]umire, ]i-a `mpodobit icoana cu daruride mult pre] [i, c\z=nd la ea, cu lacrimi c=nta unele ca acestea:

Bucur\-te, c\ e[ti izvor d\t\tor de vindec\ri,Bucur\-te, Potirul ceresc al darurilor dumnezeie[ti,Bucur\-te, r=u de vindecare de-a pururea curg\tor,Bucur\-te, c\ e[ti marea care `neci toate patimile noastre,Bucur\-te, ceea ce cu m=inile tale ridici pe cei ce cad

zdrobi]i de greutatea p\catului be]iei,Bucur\-te, c\ prime[ti darurile recuno[tin]ei,Bucur\-te, c\ `nvesele[ti inimile celor binecredincio[i,Bucur\-te, c\ `mpline[ti toate cererile noastre cele bune,Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea

cea duhovniceasc\!


Condacul al 8-lea

Str\in lucru [i cu anevoie de crezut le este tuturor celornecredincio[i s\ aud\ c\ la sf=nta ta icoan\ „Potirul Nesecat”se s\v=r[esc minuni [i t\m\duiri dumnezeie[ti. Noi, `ns\, bine-[tiind cuv=ntul t\u pe care l-ai rostit pentru `nt=ia icoan\ ce te`nf\]i[a, anume c\: „Harul Celui Ce s-a n\scut din mine va ficu aceast\ icoan\”, credem c\ [i din cea numit\ „Potirul Ne-secat” izvor\[te harul cel d\t\tor de vindec\ri. De aceea,plec=ndu-ne cu evlavie, o s\rut\m, c=nt=nd lui Dumnezeu:Aliluia!

Icosul al 8-lea

Toat\ n\dejdea lor `n tine [i-o pun, St\p=n\, cei ce sufer\de patima be]iei. Pogoar\-te spre neputin]ele [i patimile noas-tre, c\ci cine ne va scoate pe noi, p\c\to[ii, din groapa pieirii,a s\r\ciei duhovnice[ti [i trupe[ti, f\r\ numai tu, St\p=n\. Deaceea, plec=ndu-ne genunchii `n fa]a preacuratului t\u chip, `]igr\im unele ca acestea:

Bucur\-te, ceea ce nu `]i `ntorci fa]a de la rug\ciunile p\-c\to[ilor,

Bucur\-te, c\ trimi]i ajutorul t\u ceresc celor ce te cheam\`n ajutor,

Bucur\-te, ceea ce ar\]i ad=ncimea milostivirii tale c\treto]i p\c\to[ii,

Bucur\-te, ceea ce ì `mb\rb\tezi pe cei f\r\ de n\dejde [icu totul dezn\d\jdui]i,

Bucur\-te, c\ `ntinzi m=n\ de ajutor celor supu[i patimilorpricinuite de be]ie,

Bucur\-te, c\ prin daruri pline de har ì m=ng=i pe cei cesufer\ cu r\bdare,

Bucur\-te, ceea ce vindeci neputin]ele noastre suflete[ti [itrupe[ti,


Bucur\-te, c\ ne-ai `nv\]at s\ socotim `ntru nimic bucu-riile cele de[arte ale acestei lumi,


Condacul al 9-lea

Toat\ firea cea `ngereasc\ se minuneaz\, Doamne, de lu-crarea Ta cea plin\ de milostivire, c\ ai d\ruit mult-p\c\to-sului neam omenesc o ajut\toare [i ap\r\toare preaputernic\.Ea se pleac\ spre neputin]ele noastre [i ne sloboze[te degroaznica patim\ a be]iei, `nv\]=nd pe cei credincio[i s\ ìc=nte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei `n]elep]i nu [tiu, St\p=n\, s\ laude dup\ cuviin]\sl\vita descoperire a icoanei tale. Cu at=t mai mult noi, p\c\-to[ii, cu buzele noastre `ntinate, nu vom putea s\ aducem Ap\-r\toarei noastre laude dup\ cuviin]\. ~ns\, v\z=nd nenum\ra-tele minuni `nf\ptuite prin icoana ta, bucur=ndu-ne cu duhul [icu inima, `]i c=nt\m:

Bucur\-te, ceea ce izvor\[ti minuni de la sf=ntul t\u chip,Bucur\-te, c\ degrab ne izb\ve[ti de nenorociri [i `ntrist\ri,Bucur\-te, c\ ì ru[inezi pe cei ce nu te primesc pe tine cu

credin]\,Bucur\-te, c\ ì p\ze[ti de orice r\u pe cei ce se roag\ la

tine,Bucur\-te, ceea ce cu bl=nda ta str\lucire izgone[ti `ntune-

ricul p\catului [i cea]a patimilor noastre,Bucur\-te, ceea ce umpli sufletele noastre de iubire pentru

tine [i pentru Fiul t\u,Bucur\-te, c\ ne `ndreptezi cu `n]elepciune pe calea poc\in]ei,


Bucur\-te, c\ ne e[ti mijlocitoare os=rdnic\ pentru r\spun-sul cel bun `naintea Dreptului Judec\tor,


Condacul al 10-lea

Vr=nd s\ m=ntuie[ti, o, Maic\ a lui Dumnezeu, mul]imeace sufer\ de boala be]iei, ne-ai d\ruit icoana ta cea preami-nunat\ pentru ca to]i cei cuprin[i de aceast\ patim\ s\ poat\veni la chipul t\u f\c\tor de minuni [i, primind lecuire, cuumilin]\ s\ ~i c=nte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid [i pav\z\ e[ti, o, Maic\ a lui Dumnezeu, celor ce sufe-r\ de boala be]iei [i tuturor celor ce vin la tine cu gr\bire [icinstesc cu evlavie sf=nta ta icoan\. C\ ne-a d\ruit-o Domnul-D\t\torul bun\t\]ilor spre ajutor [i vindecare de patimile adu-c\toare de moarte, `ndemn=ndu-ne astfel s\ `]i c=nt\m acestea:

Bucur\-te, alinarea m=hnirilor noastre [i n\dejdea celordezn\d\jdui]i,

Bucur\-te, vindecarea suferin]elor noastre suflete[ti [itrupe[ti,

Bucur\-te, ceea ce prin cur\]ia ta ne izb\ve[ti de `ntin\ciuneanoastr\,

Bucur\-te, c\ci prin harul t\u luminezi nemernicia noastr\,Bucur\-te, c\ `mbraci `n nestric\ciune stric\ciunea noastr\

cea trupeasc\,Bucur\-te, ceea ce prin mijlocirea ta ne `nt\re[ti `n rug\ciune,Bucur\-te, c\ ne `nt\re[ti `n neputin]a noastr\,Bucur\-te, c\ grabnic risipe[ti norul patimilor ce ne `n-

conjoar\,Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea

cea duhovniceasc\!


Condacul al 11-lea

C=ntarea noastr\, ce cu smerit\ dragoste [i cu os=rdie oaducem ]ie, n-o trece cu vederea, Preacurat\, [i nu-]i `ntoarcefa]a de la cei care f\r\ n\dejde p\timesc din pricina be]iei, ciajut\-i pe ei [i pe noi s\ ne cur\]im de toat\ `ntin\ciunea p\-catului [i s\ putem c=nta cu vrednicie [i cu dreptate lui Dum-nezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

F\clie d\t\toare de lumin\ te vedem, Preasf=nt\ Fecioar\, c\cisf=ntul t\u chip gone[te cea]a p\catelor [i ne `ndrum\ pe calealuminoas\ a virtu]ii pe noi, cei ce cu credin]\ `]i gr\im acestea:

Bucur\-te, c\ci prin acoper\m=ntul t\u ne izb\ve[ti dede[ert\ciunea acestei lumi mult r\zvr\tite,

Bucur\-te, c\ ne aju]i s\ alung\m nelini[tea patimilor trupe[ti,Bucur\-te, ceea ce pui `n inimile noastre g=ndurile cele bune,Bucur\-te, c\ aduci lumin\ `n cugetul cel `ntinat,Bucur\-te, c\ ì izb\ve[ti pe cei cuprin[i de suferin]a chi-

nuitoare a be]iei,Bucur\-te, c\ ì chemi pe ace[tia la poc\in]\ nef\]arnic\,Bucur\-te, ceea ce `mbunezi sufletele celor `nr\i]i,Bucur\-te, c\ izb\ve[ti de patimi pe cei ce te cheam\ `n ajutor,Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea

cea duhovniceasc\!

Condacul al 12-lea

Harul lui Dumnezeu care este d\ruit prin icoana ta, Po-tirul Nesecat, ì apropie de ea, St\p=n\, pe to]i cei `ntrista]i [ioropsi]i: v\duve, b\tr=ne [i, mai ales, pe to]i cei cuprin[i desuferin]a be]iei, care niciodat\ nu pleac\ neajuta]i de la tine,Preacurat\, de la Potirul Nesecat al darurilor tale dumneze-ie[ti, o, Preamilostiv\, [i vindecare deplin\ primind, ~i c=nt\mcu mul]umire Domnului: Aliluia!


Icosul al 12-lea

C=nt=nd minunile [i marea ta milostivire ar\tat\ celorcuprin[i de patima be]iei, te rug\m, St\p=n\, m=ntuie[te [i po-v\]uie[te-ne pe c\rarea cea dreapt\ [i nu ne l\sa pe noi, ceicare c\ut\m ocrotirea ta [i `]i c=nt\m acestea:

Bucur\-te, ceea ce chemi pe to]i la `nfr=narea de la be]ie,Bucur\-te, c\ prin roua milostivirii tale ì sloboze[ti pe

ace[tia de patima b\utului f\r\ m\sur\ a vinului,Bucur\-te, ceea ce e[ti t\m\duirea ve[nic\ a celor ce su-

fer\ din pricina greului p\cat al be]iei,Bucur\-te, ajut\toare grabnic\ a celor ce se chinuiesc din

pricina patimilor,Bucur\-te, `mb\rb\tarea minunat\ a celor `mpu]ina]i cu duhul,Bucur\-te, c\ e[ti bucuria negr\it\ a celor buni la suflet,Bucur\-te, c\ ì smere[ti pe cei trufa[i,Bucur\-te, ceea ce ridici pe cei smeri]i [i le dore[ti tuturor

m=ntuirea,Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea

cea duhovniceasc\!

Condacul al 13-lea

O, Preamilostiv\ Maic\ a Preadulcelui nostru Domn IisusHristos! Ascult\ aceast\ rug\ciune a noastr\ [i ne izb\ve[te detoate nevoile suflete[ti [i trupe[ti, dar mai ales sloboze[te-i pecei cuprin[i de suferin]a be]iei, pe robii t\i (numele), ca s\ nupiar\ ace[tia cuprin[i de r\u, ci, m=ntui]i fiind prin tine, s\ ìaduc\ lui Dumnezeu c=ntarea: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se cite[te Icosul 1.


Rug\ciune

O, Preamilostiv\ St\p=n\, pentru a dob=ndi ocrotirea ta `]iaducem acum aceast\ rug\ciune. Auzi-ne cu milostivire penoi: so]ii, so]iile, copiii, maicile celor `mp\timi]i de boala ceagrea a be]iei, fra]ii [i surorile noastre, care din aceast\ pricin\sunt c\zu]i de la Maica noastr\, Biserica lui Hristos, [i-i t\m\-duie[te pe ace[tia!

O, milostiv\ Maic\ a lui Dumnezeu, atinge-te de inimilelor [i scoate-i degrab\ din c\derile `n p\cate, adu-i la `nfr=-narea cea m=ntuitoare. Roag-L pe Fiul t\u, Hristos, Dumne-zeul nostru, s\ ne ierte gre[elile [i s\ nu `[i `ntoarc\ milosti-virea de la zidirea Sa, ci s\ ̀ nt\reasc\ ̀ n trezvie [i ̀ n]elepciune.

Prime[te, Preasf=nt\ N\sc\toare de Dumnezeu, rug\ciu-nile maicilor ce revars\ [iroaie de lacrimi pentru copiii lor, aleso]iilor care pl=ng pentru so]ii lor, ale copiilor, orfanilor [ineputincio[ilor p\rin]i [i ale noastre, ale tuturor celor ce c\demla icoana ta pentru ca s\ ajung\, prin rug\ciunile tale, aceststrig\t al nostru la Tronul Celui Prea`nalt. Acoper\-ne [i nep\ze[te ca s\ nu fim robi]i de cel viclean [i de toate curselevr\jma[ilor, ajut\-ne `n ceasul cumplit al mor]ii, ca prin rug\-ciunile tale s\ trecem v\mile v\zduhului.

Izb\ve[te-ne de os=nda cea ve[nic\ [i mijloce[te ca milos-tivirea lui Dumnezeu s\ ne acopere `n vecii vecilor. Amin.



ANEXE

148 FLOYD FRANTZ

149CUM TRAT|M ALCOOLISMULA

nexa

1E

[ti a

lcoo

lic?

R\s

pun

de]i

la a

cest

e `n

treb

\ri c

ât m

ai c

inst

it p

osib

il1.

Pie

rzi t

imp

de la

ser

vici

u da

tori

t\ c

onsu

mul

ui d

e al

cool

?__

___D

A _

____

NU

2. C

onsu

mul

de

alco

ol `]

i fac

e vi

a]a

casn

ic\

mai

fer

icit

\?__

___D

A _

____

NU

3. B

ei p

entr

u c\

e[t

i tim

id c

u al

]i o

amen

i?__

___D

A _

____

NU

4. C

onsu

mul

de

alco

ol `]

i afe

ctea

z\ r

eput

a]ia

?__

___D

A _

____

NU

5. T

e re

duci

la o

com

pani

e de

spe

]\ jo

as\

[i la

un

med

iu in

feri

or c

ând

bei?

___

__D

A _

____

NU

6. F

aptu

l c\

bei t

e fa

ce s

\ `]

i neg

lije

zi tr

ebur

ile

fam

ilia

le?

____

_DA

___

__N

U7.

}i-

a sc

\zut

am

bi]i

a de

cân

d ai

`nce

put c

onsu

mul

?__

___D

A _

____

NU

8. A

i rem

u[c\

ri d

up\

ce b

ei?

____

_DA

___

__N

U9.

Ai a

vut d

ific

ult\

]i f

inan

ciar

e da

tori

t\ c

onsu

mul

ui?

____

_DA

___

__N

U10

. Sim

]i n

evoi

a de

a c

onsu

ma

la o

anu

mit

\ pe

rioa

d\ d

in z

i?__

___D

A _

____

NU

11. V

rei s

\ be

i cev

a di

min

ea]a

urm

\toa

re?

____

_DA

___

__N

U12

. Con

sum

ul d

e al

cool

]i-a

det

erm

inat

dif

icul

t\]i

cu

som

nul?

____

_DA

___

__N

U13

. }i-

a sc

\zut

efi

cien

]a d

e câ

nd a

i `nc

eput

s\

bei?

____

_DA

___

__N

U14

. Con

sum

ul d

e al

cool

`]i p

une

`n p

eric

ol m

unca

sau

afa

ceri

le?

____

_DA

___

__N

U15

. Con

sum

i alc

ool p

entr

u a

sc\p

a de

gri

ji s

au p

robl

eme?

t__

___D

A _

____

NU

16. B

ei s

ingu

r?__

___D

A _

____

NU

17. A

i avu

t pie

rder

i tot

ale

de m

emor

ie c

a re

zult

at a

l con

sum

ului

?__

___D

A _

____

NU

18. A

i fos

t tra

tat d

e c\

tre

doct

or d

in c

auza

con

sum

ului

?__

___D

A _

____

NU

19. B

ei c

a s\

`]i c

l\de

[ti s

tim

a de

sin

e?__

___D

A _

____

NU

20. A

i fos

t `n

spit

al s

au `n

tr-o

inst

itu]

ie d

ator

it\

cons

umul

ui?

____

_DA

___

__N

U

Au

to-e

valu

are

Dac

\ ai

r\s

puns

DA

la o

rica

re d

intr

e `n

treb

\ri,

exis

t\ u

n se

mna

l de

alar

m\

c\ a

i put

ea f

i alc

ooli

c!D

ac\

ai r

\spu

ns D

A la

ori

care

dou

\ `n

treb

\ri,

sunt

[an

se c

a tu

s\

fii a

lcoo

lic.

Dac

\ ai

r\s

puns

DA

la tr

ei s

au m

ai m

ulte

`ntr

eb\r

i, e[

ti c

u si

gura

n]\

alco

olic

.

(~nt

reb\

rile

de

test

de

mai

sus

sun

t fol

osit

e de

Joh

ns H

opki

ns U

nive

rsit

y H

ospi

tal,

Bal

tim

ore,

Mar

ylan

d, p

entr

u a

deci

deda

c\ u

n pa

cien

t est

e sa

u nu

alc

ooli

c.)

150 FLOYD FRANTZ

Anexa 2Te preocup\ consumul de alcool al cuiva?

1. Ai probleme cu somnul din cauza b\utului cuiva?2. Cea mai mare parte a gândurilor tale se `nvârt `n jurul

situa]iilor legate de b\ut sau `n jurul problemelorcauzate de acesta?

3. ~ncerci s\ controlezi consumul de alcool al cuiva princererea de promisiuni privind `ncetarea b\utului?

4. Amenin]i?5. Ai atitudini din ce `n ce mai negative fa]\ de persoana

care bea?6. ~nsemnezi sticlele de b\utur\, le ascunzi sau le arunci

con]inutul `n chiuvet\?7. Crezi c\ totul ar fi bine dac\ persoana respectiv\ ar

`nceta b\utul?8. Te sim]i singur, respins, tem\tor, mânios, vinovat,

epuizat?9. Nu `]i mai place propria persoan\?10. Crezi c\ schimb\rile tale de dispozi]ie sunt influen]ate

de consumul de alcool al cuiva?11. ~ncerci s\ negi sau s\ maschezi situa]iile legate de

b\ut?12. ~ncerci s\ protejezi sau s\ „acoperi” persoana care

bea?13. Te sim]i responsabil [i vinovat pentru b\utul cuiva?14. Ai `nceput s\ te retragi sau te-ai izolat deja de prieteni

sau de alte activit\]i?15. Ai preluat responsabilit\]i care obi[nuiau s\ fie ale

persoanei care bea?16. Problemele financiare sunt mai mari datorit\ consu-

mului de alcool al unei persoane?


17. Te reg\se[ti `ncercând s\ `]i justifici sentimentele [icomportamentele ca fiind provocate de b\utul cuiva?

18. Ai simptome fizice noi, precum dureri de cap, indi-gestii, st\ri de grea]\, tremur\turi?

19. Te sim]i `nvins\ [i lipsit\ de speran]\?20. Rela]iile tale sexuale au fost afectate de consumul de

alcool al cuiva?21. Dac\ sunt implica]i [i copii, po]i observa c\ sunt

stresa]i sau c\ [i-au schimbat comportamentul datorit\consumului de alcool al cuiva?

Auto-evaluareDac\ sunt 3 sau mai multe r\spunsuri afirmative la oricare

dintre `ntreb\rile de mai sus, atunci `nseamn\ c\ exist\ oproblem\ cu alcoolul [i c\ ar trebui s\ discu]i cu cineva despreasta.

Chiar dac\ sunt mai pu]in de 3 r\spunsuri afirmative, totar fi bine s\ stai de vorb\ cu cineva specializat. Atunci când nepreocup\ consumul de alcool al unui membru al familiei ebine s\ discut\m cu cineva care poate s\ determine dac\ exist\sau nu o problem\ cu alcoolul.

152 FLOYD FRANTZ


Alc

oo

lici

i An

on

imi

Pro

cesu

l re

cup

er\r

ii

imp

lic\

pro

fesi

on

i[ti

din

dif

erit

e d

om

e-n

ii. A

cea

st\

inte

rac]

iun

e m

ult

i-d

isci

pli

na

r\

face

ca

„

`ntr

eag

ap

erso

an

\” s

\ fi

e tr

ata

t\.

Ace

sta

este

m

od

elu

l d

e tr

ata-

men

t M

inn

esot

a s

au „

bio

-psi

ho

-so

cio

-sp

irit

ua

l”.

Rel

a]i

a

din

tre

ace

[ti

pro

fesi

o-

ni[

ti/i

nst

itu

]ii

[i p

rog

ram

ul

de

trat

amen

t co

nti

nu

\ p

e to

at\

du

-ra

ta p

roce

sulu

i d

e re

cup

erar

e.

Du

p\

term

ina

rea

tr

ata

men

tu-

lui,

cli

entu

l es

te `

nd

rum

at

c\-

tre

cei

care

l-a

u t

rim

is p

entr

u

spri

jin

[i

mo

nit

ori

zare

. D

e a

se-

men

ea,

i se

su

ger

eaz\

co

nsu

lta-

rea

anu

mit

or m

edic

i, p

sih

olo

gi,

p

reo

]i

etc.

, p

entr

u

rezo

lva

rea

un

or

pro

ble

me

spec

ific

e.

Ane

xa 5

– R

ela]

ia m

ulti

-dis

cipl

inar

\ `n

tra

tam

entu

l al

cool

ism

ului

Ev

alu

are

[i

Tra

tam

ent

(de

ex.,

Pro

iect

ul

„Sf.

Dim

itri

e”)

Po

st-c

ur\

(d

up

\ ca

z)

Pre

ot

Med

ic

Jud

ec\t

or

/ O

fi]e

r i

Asi

sten

t so

cial

P

sih

olo

gP

sih

iatr

u

Asi

sten

t an

gaj

a]i

EA

P

Med

ic

Pre

ot

Jud

ec\t

or

/ O

fi]e

r re

inte

gra

re

Asi

sten

t so

cial

Psi

ho

log

Psi

hia

tru

A

sist

ent

ang

aja]

i E

AP


Anexa 6

Aprobarea biroului general de servicii al alcoo-licilor anonimi pentru publicarea celor 12 pa[i

„Cei Doisprezece Pa[i sunt retip\ri]i cu permisiunea luiAlcoholics Anonymous World Services, Inc. (A.A.W.S.) [Ser-viciile Mondiale ale Alcoolicilor Anonimi, Inc.]. Permisiuneade a retip\ri cei Doisprezece Pa[i nu implic\ faptul c\A.A.W.S. a revizuit sau a aprobat con]inutul acestei publica]iisau c\ A.A. este neap\rat de acord cu vederile exprimate `naceasta. A.A. este un program de recuperare numai de peurma alcoolismului – folosirea celor Doisprezece Pa[i `n leg\-tur\ cu programe [i activit\]i formulate dup\ A.A., dar care seocup\ de alte probleme sau folosirea lor `ntr-un context diferitde A.A. nu implic\ altceva.”

Alcoolicii Anonimi ® [Alcoolicii Anonimi] este o aso-cia]ie de b\rba]i [i femei care `[i `mp\rt\[esc unii altora ex-perien]a, punctele tari [i speran]ele, astfel `ncât s\-[i rezolveproblema comun\ [i s\-i ajute [i pe al]ii s\-[i revin\ dinalcoolism.

Singura cerin]\ pentru a deveni membru este dorin]a dea te l\sa de b\ut. Nu exist\ cotiza]ii sau taxe pentru a fimembru A.A.; noi ne auto-finan]\m prin propriilenoastre contribu]ii. A.A. nu este afiliat\ nici unei secte, religii, politici,organiza]ii sau institu]ii; nu dore[te s\ se implice `n nicio controvers\; ea nu sus]ine [i nici nu se opune vreuneicauze. Scopul nostru principal este de a nu bea [i de a ajuta al]ialcoolici s\ nu bea.

156 FLOYD FRANTZ

Cei 12 Pa[i ai Alcoolicilor Anonimi

1. Am admis c\ eram neputincio[i `n fa]a alcoolului, c\ numai eram st\pâni pe via]a noastr\.

2. Am ajuns la credin]a c\ o Putere superioar\ nou\ `n[inene-ar putea reda s\n\tatea mintal\.

3. Am hot\rât s\ ne l\s\m voin]a [i via]a `n grija luiDumnezeu.

4. Am f\cut, f\r\ team\, un inventar moral am\nun]it alpropriei persoane.

5. Am m\rturisit lui Dumnezeu, nou\ `n[ine [i unei altefiin]e umane natura exact\ a gre[elilor noastre.

6. Am consim]it, f\r\ rezerve, ca Dumnezeu s\ ne scapede toate aceste defecte de caracter.

7. Cu umilin]\, I-am cerut s\ ne `ndep\rteze sl\biciunile. 8. Am `ntocmit o list\ cu toate persoanele c\rora le-am

f\cut necazuri [i am consim]it s\ repar\m aceste rele.9. Ne-am reparat gre[elile direct fa]\ de acele persoane,

acolo unde a fost cu putin]\, dar nu [i atunci când le-amfi putut face vreun r\u lor sau altora.

10. Ne-am continuat inventarul personal [i ne-am recu-noscut gre[elile, de `ndat\ ce ne-am dat seama de ele.

11. Am c\utat, prin rug\ciune [i medita]ie, s\ ne `nt\rimcontactul con[tient cu Dumnezeu, a[a cum L-acunoscut fiecare dintre noi, cerându-i doar s\ ne arate voiaLui `n ce ne prive[te [i s\ ne dea puterea s-o `mplinim.

12. Dup\ ce am tr\it o trezire spiritual\ ca rezultat al aces-tor pa[i, am `ncercat s\ transmitem acest mesaj altoralcoolici [i s\ punem `n aplicare aceste principii `ntoate domeniile vie]ii noastre.


Anexa 7

Adrese utile

1. Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri

Ia[i - 700071Str. Costachi Negri, nr. 48Tel: 0232/220548, int. 107E-mail: [email protected]

2. Proiectul „Sf. Dimitrie Basarabov”de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei

de Alte Droguri

400-011 Cluj-NapocaStr. Neagr\ nr. 10Tel/fax: ^4-0264-421-038E-mail: [email protected] iiiiiiiii [email protected]

~ntâlnirile Alcoolicilor Anonimi `n RomâniaA.A. website `n România: www.itcnet.ro/aa

1. Grup „A.A. Piatra Neam]” – Adresa: Piatra Neam] 5600, Str. {tefan cel Mare, nr. 12 (Casa

Medicului)– Orar: zilnic ii iii - 18.30 – 19.30iiiiiiiiiiiiiDuminic\ - 11.00 – 12.00– E-mail: [email protected]@hotmail.com – Pers. contact: Gabi– Telefon: 0233-233-992

158 FLOYD FRANTZ

2. Grupul A.A. din Arad – Adresa: Arad 2900, Str. Andrei Mure[anu nr. 28 – Orar: `n fiecare Joi - ora 18.00– E-mail: [email protected]– Pers. de contact: Alexandru– Telefon: 0257-259-451

3. Grupul A.A. „Phoenix” Craiova– Adresa coresponden]\ A.A.: C.P. 525. O.P. 5, Craiova, Dolj– Adresa `ntâlniri: Liceul Titulescu, Brazda– Orar: L, Mar]i, J [i V: 19.00-20.00– E-mail [email protected] – Pers. contact: Ioana – Tel. 0744-974-373

4. Grup A.A. „CSÍK” Miercurea Ciuc– Adresa: Miercurea Ciuc 4100, Casa „Lasarus” Ház, Str. Gál

Sándor, nr. 9– Orar: Luni, ora 19.00

iiiiiJoi, ora 19.00– E-mail: [email protected]– Pers. contact: Gyula; Zsolt– Tel. 0266-317486

5. Grupul „Carpe Diem” Cluj-Napoca– Adresa: Cluj-Napoca, 3400, Str. N\s\ud, nr. 2 (Uniunea

Cre[tin\) – Orar: Sâmb., Dum.: 18 - 19,30; Luni: 19.00– E-mail: [email protected];iiiiiiii [email protected]– Pers. de contact: Raul, Mircea– Tel. 0724-721-063

6. Grupul „Speran]a” Cluj-Napoca– Adresa: Cluj-Napoca, 3400, Str. Ion Me[ter, nr. 10

(Policlinica „Sf. Pantelimon”)


– Orar: Miercuri, ora 19.00iiiiiiiiiiiiiiVineri, ora 18.00– E-mail: [email protected] – Pers. contact: Raul– Telefon: 0724-721063

7. Baia Mare – 2 grupuri: „Sf. Varvara” [i „Zorile” – Adresa: Baia Mare 4800, Bdul Unirii nr. 28 (sediul asocia]iei

A.S.S.O.C.)– Orar: Joi, 17.00- 19.00

Luni, 17.00-19.00 – E-mail: [email protected]

[email protected]– Pers. contact: Willy; Marcel– Tel. 0262-431236; 0745-310972

0262-279264; 0724-265617

8. Grupul A.A. „Interna]ional” Bucure[ti– Adresa: Bucure[ti 7000, Str. Biserica Amzei (Universit.

Popular\ Br\tianu)– Orar: Mar]i, Joi: 20.00- 21.00– E-mail: [email protected]– Pers. contact: Cristian – Telefon: 0723-389-304

9. Grupul A.A. „Unu” Bucure[ti– Adresa: Bucure[ti 7000, {oseaua Berceni, nr. 8-10, Spitalul

„Obregia”, pavilionul 17– Orar: Luni, Miercuri, Vineri: 17.00-18.00– E-mail: [email protected]– Pers. contact: Basil– Telefon: 021-653-0745

10. Grupul A.A. „S\n\tatea” S\v\disla– Adresa: Sanatoriul T.B.C. S\v\disla, jud. Cluj– Telefon: 0264-374-273

160 FLOYD FRANTZ

11. Grupul A.A. „Credin]a” Bistri]a– Orar: Luni – 18.00-17.00– Pers. contact: Horia; Petric\– Tel.: 0263-233854; 0744-628204

0263-219874; 0723-440770

12. Grupul A.A. „Genesis” Turda– Adresa: Str. Republicii nr. 30– Orar: Joi, 18.00– Pers. contact: Richard– Telefon: 0723-044552

13. Grupul A.A. „Unirea” Ia[i– Adresa: Str. Costachi Negri, nr.48– Pers. contact: Seby– Telefon: 0232-220548 int.107

0729-904355 – E-mail: [email protected]– www.aaiasi.xhost.ro sau www.aaiasi.blogspot.com

~ntâlnirile Grupurilor de Servicii Familiale Al-Anon `n România– Grupul Al-Anon „Speran]a” Cluj-Napoca

– Adresa: Cluj-Napoca 3400, Str. Ion Me[ter nr. 10 (PoliclinicaSf. Pantelimon);

– Orar: Vineri, ora 18.00-19.00, Miercuri, 19.00-20.00– E-mail: [email protected] – Pers. de contact: Claudia, Nicoleta – Telefon: 0264-421038

– Grupul Al-Anon „Prietenia” Bistri]a– Orar: Luni, ora 18.00– Pers. contact: Monica; Viorica– Telefon: 0263-220-652– E-mail: [email protected]

– Grupul Al-Anon „Confiden]a” Ia[i– Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48– Telefon: 0232-220548


Biroul General de Servicii al Alcoolicilor AnonimiAlcoholics Anonymous World Services, Inc.Box 459, Grand Central StationNew York, NY 10163www.aa.org

Biroul General de Servicii Familiale Al-AnonAl-Anon Family Group Headquarters, Inc.P.O. Box 182, Madison Square StationNew York, New York 10010www.al-anon-alateen.org

162 FLOYD FRANTZ

Edi]ie `ngrijit\ de Pr. Iulian NegruRedactor: Alina S\ftian

Tehnoredactor: Alina AndreiDesign copert\: Ana-Maria Chiribu]\

Bun de tipar: 2005. Ap\rut: 2005Editura TRINITAS, Cuza Vod\ 51, 700038, IA{I

Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax (0232)216694http://www.trinitas.ro; E-mail: [email protected]

Tiparul executat la Tipografia TRINITAS E-mail: [email protected]

Documents

Cum tratam alcoolismul