D6crierEa CIP a Bibliotccii N4idale a RomhieiGARDNER, LATJRENCE

Stitper Sfuului Grad / taurtooc Gadftr; !ad.: Adriar. Btrdcscu -BuruE ti: RAO Interoationrt Publishing Comp@y,2008

ISBN 978-93-1 03-8055

I. BId€scrl Adrisra (ha.L)

232.9

RAO Itrtcrnrtional Publishitrg CoEpanyGrupul Editorial I{AO

St Turdanr. I l7:l19, Bucuretti, RoEaniawwr/.t.aobooks.co6

www,taoJtt

LAURENCE GARDNERBloodline ofthe Hob crail

O Lau€nc. Gsrdn€r 1996, 1999To8le dr€pturile r€z€wde.

Tra&cer€ din liEb6 €odeznADRIANA BiDESCU

O RAO lntemxionat Publi*ing Conpary, 2006p€nau vgsiun€aln lint rom6nn

nanie 2009

ISBN 98-973- 103:E056

CUPRINS

Lista diagra elot genealogiceLista reprbducerilorListt hd4ilot ti ilusttoliilotMulxnkiCredite fotoCuvAr{l lnainte

I OR]CINILE STIRPEI RIGALECui shiegta c..aluftdolii plgAtri si crestinismuluiStirpea iegilo!

2 LA|NCEPUTURIIehova Si ZeitaMo{tdirea lui MesiaMgnuscrise gi tratatcSeor€telc oodurilor scriseArmagedolul

3 ISUS, FIIJL OMULIjIN.ttcrca virgillCununia dindticdDescendentii .€gelui D.vidnispde mcsianid

4 INCEPUTUL }vasIuNIICinc erau apostolii?Preoti. {i.lDgeri

5 MESIAApa $ vinulRegcl€ d ndgiru$l sIu

364043.

45

49

9t2l315

t7l9

2l263l

56

606l

64

7882

Llur.-BNcr G,*onrrRegina mesiaoicaSuprimare& dovezilor despre mariaj

TRADAREAPolitica Si Pa*eleRlstigniti-L!Spre Golgot&

RASTIGNIREALocul CdplltniiTrei ore de intlrnedcMormentul gollnviat din mo4i

STIRPEA CONTINUAVremea reveniriiFiul lui IsusMitologicul Isus al lui PavelCopilul GraaluluiDooumente ascunse li Desposyni

MARIA MAGDALENASofe regaltr {i m6mtrFeEeia Stacojie - Madona NeagreMagdalena $i BisericaFemeilc li selectarea evangheliilorDoaena Lacului

IOSIF DIN ARIMATEEACapela de la GlastonburyDomnia CraaluluiPavtza celor dreptiMisiunile apostolioe ln Oocident

NOTJL CRE$TINISMBunul rege LuciusSfentul MihailFondarca Bis€ricii RomsneSmffa Elena

RELIGIA $I STIRPEADezbaterea privind TreideaDeclinul lmperiuluiRegii Vr[jitori

869l

PENDRAGONIICurlea Regilor PescariCamelotSflintul Columbe Si Merlin

REGELE ARTHURRdzboinicul istoricMordred Si MorgaineSurorile SlinteInsula Avalon

INTRIGI IMPOTRIVA STIRPEIBiserica fu forrDareSchisma in cadrul cre$inismuluiCoDtrolul artei religioaseCarolingienii intr! in scendRegel€ iudeilorSfantul Imperiu Romar

TEMPLUL GRAALULUIMo$lenirea Sangrdsl-uluiPiatra Filozofald

RELICVELE GRAALULUIVasul ti vitaToiagul lui IsaiTarotul $ Graalul

PAZIToRII RxLIcvEI SACRECavalerii cricialiSanctuarul ChivotuluiNotre DameConfterie de gradul 6l treileaMtcel ln Languedoc

REGATUL SCOTILORPersecutarca templierilorBanquo qi MacbethlnaltiistewarziRobert the BruceCasa regald Stewart

ERA CAVALERISMULUIRdzboiul ti ciumaLegeodele arthuriene

2022052|

9499

t02

105

. 110

|45

t2t125

t26l3l133

l4

I

214220

23t231238242244246

l5

248256

2622651i67

276

281285288

290293296301

303

305307

l8

t9

137

143

146148

150

156

162165

168

172t74r77r84

l8?190

193

t2

LeunsNcr GenoNeR

Mer.ie EngladeScolia ti CraalulPiatra DestinuluiIoana d'ArcAmerica inainte de Columb

2I EREZIE SI INCHIZITIEBarosul vdjitoarelorRevolta protestanttrOrdinul de Rozacruce

22 CASAUNICORNILORUniutreo CoioanelorRizboiul oivilColcgiut Invizibil

23 LIBERTATEA DE CONSTIINTAIacobiliiTratatul de UdirneBonnie Prince ChsrlieAsasinare! unui personaj

U SANCREAI,-IJL ASTAZIConspi.atia etirpei regsleCoroana AmericiiPrec€ptul Satrgrdalului

Note ti rcferinleDiagrume genealogiceBibliogralieIndice

3lt313318

320323

328330335

34t346349

353. 358

361

363

366376379

383

417

507

ORIGINILE STIRPEI REGAIE

slujegte Graalul?

prryi tevolta iudeilor din secolul I d.Hr., s-a cre-cl romanii au distrus toate documentele referitoare la

davidic[ a familiei lui Isus Mesia. Distrugereafrst insd nici pe departe completl; documente relevante

in posesia urmaqilor lui Isus, care au adus aceastimesianicd din Orientul Apropiat in Occident. Aga

@nfirm'. Istoria Ecleziqsticd a lui Eusebius, episcopulCezzreat care a triit in secolul al IV-lea, acegti urmaqi

o numili Desposyni (termenul din greaca veche pentruJ Invlfltorului"f, un nume sacru rezervat exclusiv pentru

-ulii familiei din cfie a f6cut pfite Isus.3 A lor era deci

lo$enirea sacrd a Casei regale a lui luda' - o stirpe carelravietuie$te Si ast6zi.

Pe parcursul acestei c64i vom studia povestea interesanti.GsGi filialii prin intermediul unei detaliate analize gene-agice a Sdngelui Re galMesianic (Sangrdal), in descendenll&ectn de h Isus gi de la fratele sdu, Iacov. Pentru a realiza

' t a", r"rf al",* nfi lui Iacov qi urmat tn liiie directn al patriarhului.rraam. Confotm Facetir, dupe moanea regelui Saul, tribul lui luda, inilialr diDtre cele doutsprezece niburi ale lui Israel, l-a ates ca rege pe David;Baagbelia dupn Matei 1:l-l? traseazd genealogia lui Isus pAn6 la David 9i,Fin urmare, pann k Iuda 9i Avraam. (n.tr.)

LeuR.eNce G,{noxsn

ins6 acest lucru, va fi necesar si privim mai intai relateriledin Vechiul $i din Noul Testament dintr-o perspective dife-rit6 de cea traditionale. Nu vom incerca se rescriem istoria, ci

vom restructura istoriile deja familiare, readucdnd istoria labazele sale iniliale, in loc sE perpetuem miturile ,,remodell-rii" lor strat€gice, practicate de cei cu anumite interese.

De-a lungul secolelor, o neintrerupti conspirafie guver-

namentale qi ecleziastici a pus in umbre moFtenirea rnesia-

nice. Aceasta conspiralie s-a accentuat atunci cand ImperiulRoman a schimbat cursul creqtinismului, astfel incat se cores-pundl unui ideal propriu, qi continud inci in prezent.

Multe evenimente aparent disparate din istoria lumii au fost,

in realitate, elemente ale aceluiaqi efort continuu de suprimare

a descendenlei. De lardzboaiele cu iudeii din secolul I, p6n5 la

revo\ia americani din secolul al XVIlJea gi chiar mai tdrziu,maginaliunile au fost perpetuate de guvernele europene in cola-

borare cu Biserica Anglicand qi cea Romano-Catolici.In incer-

cirile lor de a ingridi drepturile regale inniscute ale urmaqilorlui lud4 migcdrile cregtine au instalat diverse regimuri de paie,

printre care gi Casa de Hanovra-Saxa-Coburg-Gotha a MariiBritanii. Aceste administralii s-au simtit obligate sa instituiedoctrine religioase specifice, in vreme ce altele au fost detro-

nate pentru ca suslineau toleranfa religioasE.

Acum, la inceputul unui nou mileniu, a venit vtemeaunei reg6ndiri qi a unei reformdri in lumea civilizatb, iar dacidorim si le punem in practic5, este necesar sa analizam succe-

sele gi greqelile din trecut. Pentru a reu$i acest lucru, cele maiindicate documente sunt cele existente in clonicile Sangrdal.

Definilia Sfdntului Graal a apdrut pentru prima datiin Evul Mediu ca un concept literat bazat (dupi cum vomvedea mai t6rziu) pe o serie de interpreEri gre;ite din parteacelor care copiau qi transcriau documentele. A derivat in moddirect ca o traducere a sintagmei Sqint Gratl qi a formeloranlerioarc Sqn Graal gi Sangrdal. Ordinul Antic al Sangrdal,

un ordin dinastic al Casei Regale Stewart a Scotiei, avea

legAturi directe cu Ordinul European al Tdr6mului Sionuluiade pe continent, qi cavalerii arnbelor ordine erau sustinStori

r trg#al-ului, care desemneazi adev5ratul Senge Regal4 Fcol) al lui Iuda: stirpea Sfbntului Graal.

t liDgA aspectul fizic dinastic, Sfdntul Graal are qi obsiune spirituald. In decursul timpului a fost reprezentat

tlcr diverse simboluri, dar ca obiect material este perceputtcde mai multe ori ca o cupd, un potir * mai cu seami unul

-.f,nline, sau a conlinut odinioara, sdngele lui Isus. Graalul

r fu de asemenea portretizat ca o vitd-de-vie ce-Si croiegte.lE prin negura timpului. Fructul vileide-vie est€ strugu-r!. iar din struguri se face vinul. Din acest punct de vedere,fuiele simbolice ale potirului gi cele ale viei coincid, dat

fd ci vinul este de multa vreme considerat un sinonim al, i;rlui lui Isus. Aceastd tradilie se afl6, de fapt, la baza ritu-h arbaristiei - impdrtigania- iar s6ngele din potirul Graalu-L. s.r repr.ezinta altceva decdt stirpea mesianicd incd vie.

ID radilia ezotericd a Graalului, potirul gi vila-de-vie mar-irzza idealul de,,seryiciu" in sens de ajutor, slujire, iar s6ngele

1r riurl corespund spiritului etem al ,,implinirii". Cdutarea spi-:Eali a Graalului este, prin urmare, dorinla de implinire prind-uirea gi primirea serviciilor. AEa-nurnitul Cod al Graaluluie in sine o parabolS a condiliei umane, prin faptul cd fiecaredirid tinde sd atingl implinirea prin ajutorul oferit celorlalli.Nl€ma este aceea cd preceptele codului au fost puse in umbrd.! o structure social5 rapace, bazate pe ideea de ,,supraviefuirer celui mai bine adaptat". In prezent, este evident cA bog6tia,ri degaba decat sendtatea este un element esenfial al acestei- '"Ftari", altul fiind supunerea in fafa legii.

Dincolo de aceste considerente, existe ins6 o altA cerintA:lee de a ,,nu iegi din rdnd" atunci cdnd ne inchindm in fala*mizeilor puterii. Aceastd cerinld nu are nimic de-a faceru rcspectarea legii sau cu comportamentul corespunzAtor,5 se bazeaz| exclusiv pe ideea de a nu face valuri qi de aer-1i exprima opiniile care nu corespund curentului general.Cei care ,,ies din rdnd" sunt declarafi eretici, turbulenti saurariganli Ei, in consecinF, autorititile ii considera inadecvalidin punct de vedere social. Astfel, adecvarea socialA este3rinsa prin acceptarea indoctrindrii gi negarea propriei

Llunerice GenoNnq

individualitef, pentru a conserva situatia de status-quo administrativ. Iar oricum l-am privi, acest lucru poate fi cu greuconsiderat un mod de viajd democratic.

Idealul democratic este exprimat prin formula ,,Guver-nare prin oameni, pentru oafiren{'. Pentru a facilita procesul,democrafiile sunt organizate pe baze electorale, prin interme-diul cirora cei pufini ii reprezintd pe cei mulfi. Reprezentantiisunt aleti de oameni pentru a guverna p entlu oameni - d,at

rezultatul paradoxal este acela c6, ln general, ii guverneazi

/e oameni. Aceaste situajie contravine tuturor principiilorcomunitefii democratice ii nu are absolut nici o legiturd cuserviciul gi slujirea. Prin urmare, se afl6 in opozilie directicu Codul Graalului.

La nivel nalional gi local, reprezentanlii alegi au izbutit demult sA restoarne acest ideal armonios, aEezdndu-se ei ingigipe un fel de piedestal, deasupra electoratului. Astfel, dreptu-dle, bunestarea gi libertStile individuale sunt controlate prindictatul politic, dictat care stabilefte cine este adecvat dinpunct de cedere social la un moment dat. in multe cazuri,acest lucru duce chiar la decizii cu privire la cine anume vasupravielui Ei cine nu. in urmirirea acestui 1el, numero$i suntcei care cautE pozilii de influenla doar pentru a dobAndi maimultA putere asupra celorlalli. Servindu-gi propriile interese,ei devin manipulatori ai societ6tii, ceea ce se soldeazi cu lip-sirea de putere a majoritllii. Iar rezultatul este cA, in loc sA fiebine slujite, majoritatea este redusa la starea de inrobire.

Deloc intdmpldtor, incd din Evul Mediu, in Marea Britaniemottoul printilor de Wales a fosl lch dien - Eu servesc. Devizaa fost preluati din Codul Graalului in vremea cavalerismului.Succesiunea la tron fiind stabiliti ereditar, nu prin alegeredemocraticE, era important ca succesorul la coroand sb promo-veze idealul slujirii celorlalli. Dar s-a intemplat oare ca monar-hii sd s$easci intr-adevdr? $i, mai important, pe cine au slujitei? In general (9i in mod cert in epocile feudalS 9i imperial6),suveranii au domnit in complicitate cu miniqtrii lor qi cu Bise-rica. Domnia nu inseamni slujire gi nu are nici o leg6tur6 cu

Stirpea Sflntului Graal

-i4 cu egalilatea qi cu loleranla idealulului democratic; prin

rxq nu concordd nicicum cu principiul Sfdntului Graal.Din acest motiv, conlinutul carlii de fatd nu se limiteaza

I grnealogii ti intrigi politice, in paginile sale regisindu-seGa citre Codul Graalului - nu doar cheia unui mister isto-i ci a unui mod de viata. Stirpeq SfAntului Graal este otrE despre guvemarea buni gi cea rea, care ilustreaze felulI (are pestorirea patriarhala a celor mulli a fost inlocuitd de

-rnia dogmatici gi de stdpenirea dictatoriald a posesorilor de

Fient; e$te o cdlAtorie de descoperire prin epoci trecute, cuFhirea alintitA ferm asupra viitorului.

AsEzi, in era tebnologiei computerizate, a telecomunicafiilor

lrin satelit gi a industriei spaliale internationale, progresulgiinlific decurge cu o vitezd alarmantd. Cum etapele dez-wtririi tehirologice se succed din ce in ce mai repede, ceicmpetenli in domeniu se vor detaga ca ,,supravie{uitori", iarqi ceilalli vor fi considera{i ,,inadecva}i" de autoriteile carei5i slujesc propriile interese. nicidecum supugii.

Bun, $i ce legatur6 au toate acestea cu Graalul? Unacrtrem de strans5. Graalul are numeroase chipuri 9i diversefibute - aqa cum vom vedea. Indiferent insd de forma carei se confer6, ceutarea sa este guvernata de o dorinla arzA-bare de reuqiu cinstite. Aceasta este calea prin care toti potsupraviefui printre cei care sunt mai bine adaptati, fiindcaaceasta este cheia armoniei $i a unitelii la fiecare nivel natu-ral gi social. Codul Graalului recunoaqte promovarea pe bazameritului $i accepta structurarea comunitara, dar, mai presusde toate, este pe deplin democratic. Indiferent cd este privitdin punctul de vedere al caracterului s6u fizic sau spiritual,Graalul aparline conducdtorilor gi celor condu{i deopotriv6,unindu-i in vederea unei slujiri comune, unitare.

Pentru a intra in randul celor adaptali, informarea la celmai inalt nivel este esenliala. Numai prin con$tientizare neputem pregati pentru viitor. Dominafia dictatoriala nu consti-tuie drumul cdtre informare, ci este o constrengere menitA sE

impiedice accesul liber la adev6r. $i atunci, cui anume slujegteGraalul? Celor care continud sa caute in ciuda so4ilor nefavo-rabili, fiindci ei sunt promotorii ilumin[di.