Curentele muzicale n istoria muzicii
Curentele muzicale n istoria muzicii
1. Muzica n antichitate Muzica in India AnticaMuzica veche
indiana este in general monodica, la baza ei aflandu-se o scara
muzicala diatonica alcatuita din sapte trepte si era o arta
simbolica, care era menita sa trezeasca diferite sentimente si sa
armonizeze.
Muzica in China AnticaIn China Anticamuzica insemna cea mai de
seama arta. 'Cartea Cantecelor' este considerata cel mai vechi
document de creatie populara chineza cuprinzand 305 povestiri in
versuri, unele avand semne indicatoare de ritm de pauze sau unduiri
expresive.Genurile muzicale preferate de chinezi erau imnurile in
onoarea cerului sau pentru cinstireastramosilor, odele pentru
imparat, iar poezia era cantata cu sau fara acompaniament.Muzica in
Egiptul AnticCultura egipteana a lasat nenumarate marturii, unele
scrise (papirusuri), altele nescrise (piramide sau opere de arta).
Credinta cosmogonica a acestui popor lega fiecare sunet dintr-o
scara formata dintr-o succesiune de cvarte, incepand cu nota mi, de
planete si de zilele saptamanii, considerand ca acestea
influenteaza viata indivizilor.Muzica in MesopotamiaCivilizatia
ebraica este prima fara zei, fara marturii picturalesau sculpturale
despre practica muzicala. Vechiul Testament ne ofera informatii
despre practica muzicala in Psalmii lui David sau in Cantarea
cantarilor, atribuita lui Solomon.Mesopotamiaeste cunoscuta ca
fiind una dintre cele mai vechi culturi din istoria omenirii. Din
punct de vedere muzical, aceasta civilizatie a lasat in urma
Cantecul de iubire al lui Susin, cea mai veche piesa muzicala
cunoscuta pana in acest moment, care dateaza din anul 3.300 i.
Hr.Muzica ebraica avea in principal un caracter religios, dar
existau si genuri ale muzicii de divertisment,dansul.Muzica in
Grecia AnticaMuzica insotea toate manifestarile din viata grecilor.
Frumosul la greci era realizat prin aplicarea unor numere,
proportii sau masuri prin care se credea ca se atinge perfectiunea,
aducatoare de echilibru. Acesta trebuia sa imite realitatea sau sa
fie privit in perspectiva idealului.Genurile muzicale preferate de
grecii antici erau imnul, oda, poemul, teatrul, si poezia
religioasa greaca, ritmul fiind cel al silabelor limbii
grecesti.2.Cultura muzical a Evului Mediu:
- muzica gregorian - de la cantus planus,primele genuri
polifonice (conductus,cantus gemellus etc), pn la momentul Ars
Antiqua;
- muzicabizantin -ehuri, caracteristici ,genuri;
-muzicalaicmedieval-genurispecificemuziciitrubadurilor,trouverilor,minnesngerilor
(arta cavalereasc, pastorala etc).Muzica gregorian, numit icnt
gregorian,este ungen muzicalliturgicutilizat n cultulcretin
catolic3.Renaterea
Renaterea a fost o micare cultural care s-a ntins pe perioada
secolelor XIV-XVII. A debutat n Italia, n perioada Evului Mediu
Trziu i ulterior, s-a rspndit n restul Europei. Dei apariia
tiparului a accelerat difuzarea ideilor n secolul al XV-lea,
schimbrile renaterii nu au fost experimentate uniform de ntreaga
Europ.Genurile cele mai frecvente
sunt"messele","motettele",madrigaluli cntecele cu acompaniament
instrumental.Giovanni Pierluigi da Palestrina(1525-1594), care cu a
sa"Missa de Beata Virgine"(1570) marchaz trecerea
sprebaroc.Compozitorul spaniolToms Luis De Victoria(1548-1611) este
cel mai important reprezentant al colii de muzic dinRoma, n timp ce
italianulAndrea Gabrieli(1510-1586) conduce"Die Mnchner
Hofkapelle". CuGiovanni Gabrieli(1553-1612) iClaudio
Monteverdi(1567-1643) se dezvolt muzicamonodici se face trecerea
ctre genul muzicii deoper.4.Barocul muzical(preclasicismul)
Barocul muzicala fost un curent dinmuzica clasic europeance s-a
manifestat aproximativ ntre 1600 i 1750.Barocul a format o punte de
legtur ntrerenatereiclasicism. Termenul de "baroc" deriv din
cuvntul portughezbarrococe nseamn "perl deformat",o descriere
negativ a muzicii puternic ornamentate din aceast perioad.Tot n
aceast perioad s-au dezvoltat genuri muzicale
precumopera,cantata,oratoriul,concertulisonata.Printre cei mai
importan i compozitori din aceast perioad se numrJohann Sebastian
Bach,Georg Friedrich Hndel,Antonio Vivaldi,Alessandro
Scarlatti,Domenico Scarlatti,Georg Philipp Telemann,Arcangelo
Corelli,Tomaso Albinoni,Claudio Monteverdi,Jean-Philippe
Rameau,Johann PachelbeliHenry Purcell.5.Clasicismul
n mod curent, termenul clasic se refer la apartenena stilistic
la epoca clasic. Spre deosebire de literatur, muzica clasic apare
mai trziu i dureaz mai puin, fiind cuprins ntre 1750 i 1827, anul
morii lui Bach i Beethoven. Situat n a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea, clasicismului muzical i se mai adaug epitetul de vienez,
ntruct cei mai de seam reprezentani ai acestei perioade au trit la
Viena.Genuri:
Serenada- Piesa instrumentala dedicata unei persoane. In Evul
Mediu se obisnuia sa fie interpretata seara, cu sau fara
acompaniament vocal, sub balconul iubitei.
Divertismentul- Compozitie distractiva, in succesiune libera
Sonata- Compoziie muzical executat la un instrument sau la un
grup restrns de instrumente (da sonare), n opoziie cu"cantata"(din
latin:cantare), care indic o bucat muzical interpretata de vocea
omeneasc
Simfonia- Compoziie muzical instrumental de proporii vaste,
alctuit din mai multe pri (de regul, patru), fiind executat n slile
de concert sau pentru nregistrri de o ampl orchestr simfonic.
Muzica de camera- Compoziie muzical pentru un numr restrns de
instrumente. n funcie de numrul interpreilor, orchestra de camer se
numeteduo, trio, cvartet, cvintet, etc. De regul, o astfel de
orchestr const din instrumente cu coarde, la care uneori, se adaug
i instrumente de suflat.
Menuet- Dans utilizat in special in piesele de factura clasica i
preclasica.
Uvertura-Pies orchestral care deschide drama unei reprezentaii
de teatru musical
Compozitori:
Carl Philipp Emanuel Bach(1714-1788)
Christoph Willibald Ritter von Gluck(1714-1787)-Orfeu i
EuridiceJoseph Haydn(1732-1809) -Cvartetul imperial (imnul
Germaniei)Antonio Salieri (1750-1825) -ArmidaWolfgang Amadeus
Mozart(1756-1791) -Nunta lui Figaro, Flautul fermecatLudwig van
Beethoven(1770-1827) -Oda bucuriei, Sonata lunii
