22
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori PIEŢE DE CAPITAL Burse de Valori CURS 1 INTRODUCERE IN STUDIUL CURS 1. INTRODUCERE IN STUDIUL PIEŢELOR DE CAPITAL. Asist. univ. drd. Alina GRIGORE C d d O Ă Catedra de MONEDĂ

Curs 1 - Elemente Introductive

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Curs 1 - Elemente Introductive

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

PIEŢE DE CAPITAL

Burse de Valori

CURS 1 INTRODUCERE IN STUDIULCURS 1. INTRODUCERE IN STUDIULPIEŢELOR DE CAPITAL.

Asist. univ. drd. Alina GRIGOREC d d O ĂCatedra de MONEDĂ

Page 2: Curs 1 - Elemente Introductive

PIEŢE DE CAPITALStructura cursului:

Introducere în studiul pieţelor de capital. Modul de funcţionare şi organizare a pieţelor de capitalRisc şi rentabilitate pe piaţa de capital Risc şi rentabilitate pe piaţa de capital. Modelul CAPM şi APT - Capital Assets Pricing Model & Arbitrage Pricing TheoryEficienţa pieţelor financiare (Efficient Hypothesis Markets)Acţiuni. (Fair Value, Sub(supra)evaluare, Analiză fundamentală şi ţ ( , ( p ) , ştehnică)Obligaţiuni.Evaluare, Modalităţi de rambursare a obligaţiunilor. Structura la termen a ratei dobânziiInstrumente financiare derivate. Futures, Options, Strategii cu opţiuni şi alte IFD: Butterfly Condor Straddle Stranglealte IFD: Butterfly, Condor, Straddle, StrangleIndici bursieri. Modalitate de calcul, Rolul pe pieţele de capital

Scop:Crearea unui ‘background’ privind pieţele de capital;

Cerinţe:Nota finală:

60% Examen;

40% Seminar (Activitate, Teme obligatorii!, 2 Teste)

Page 3: Curs 1 - Elemente Introductive

PIEŢE DE CAPITAL

Bibliografie:Essentials of investments, Bodie, Z., A. Kane, A. J. Marcus, McGraw Hill , 2007, (biblioteca ASE);Investments Analysis and Portfolio Management, Reilly, F., K. Brown, Thomson, 2006 (biblioteca ASE);Options, futures and other derivatives, Hull J., Pearson and p , f , ,Pretince Hall, 2006 (biblioteca ASE);Options, futures and swaps, Kolb, R., Blackwell, 2001, (biblioteca ASE);Piaţa de Capital Caracteristici evoluţii tranzacţii Anghelache Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Anghelache Gabriela, Ed. Economică, 2004 (biblioteca ASE).

Site-uri utile:www.bvb.rowww.bmfms.rowww.ktd.rowww.kmarket.rowww.cnvmr.ro

Page 4: Curs 1 - Elemente Introductive

PIAŢA DE CAPITAL.COMPONENTĂ A PIEŢEI FINANCIAREŢ Ţ

Pieţele de capital îndeplinesc un rol economic esenţial,acela de a colecta fonduri şi de a le distribui diverselorentităţi publice şi private cu nevoi de capital suplimentar,necesar extinderii/desfăşurării activităţii întreprinse.Piaţa de capital

Pi fi i ăţ

Piaţa monetară

Piaţa financiară intermediază fluxurile de capital dintre:

Piaţa financiară

creditori debitoricei ce dispun de

economii şi doresc să le plaseze în vederea fructificării

debitoripersoane fizice sau

juridice, instituţii private sau publice

i d vederea fructificării care au nevoie de resurse financiare suplimentare

Page 5: Curs 1 - Elemente Introductive

FINANŢARE INDIRECTĂ VERSUS FINANŢARE DIRECTĂ

Fi ţ i di tăFinanţare indirectă

fonduri fonduriIntermediari financiari

fonduriPieţe

Economii – Creditori1. Populaţia2. Firmele

Resurse – Debitori1. Firmele2. Guvernfonduri fonduri

Finanţare directă

financiare2. Firmele3. Guvern4. Investitorii străini

2. Guvern3. Populaţia4. Investitorii străini

fonduri fonduri

Finanţare directă

Sursa: Mishkin, F. – Money, Banking and Financial Markets, Eighth Edition, Pearson Addison Wesley, 2007

Page 6: Curs 1 - Elemente Introductive

DISTINCŢIA ÎNTRE ACTIVE REALE ŞI ACTIVE FINANCIARE

Bunăstareaunei societăţi

Capacitatea de producţiea economieiţ

Active reale

Bunuri şi

servicii

Clădiri,Terenuri,Maşini &

echipamente

ct ve ea e

serviciipCunoştinte

Trăsături active financiare

Acţiuni

Obligaţiuni

Active financiare Forma materială, pe suport hârtie sau formă dematerializată, prin înscrieri în cont;

Nu contribuie direct la capacitatea Obligaţiuni Nu contribuie direct la capacitatea de producţie;

Creanţe asupra activelor reale.

Page 7: Curs 1 - Elemente Introductive

ACTIVE REALE VS. ACTIVE FINANCIARE

Exemplificare.1) Să presupunem că Maria, un investitor de talie mică, nu dispune de resursele necesare dezvoltării unei

afaceri proprii în industria farmaceutică, respectiv a deschiderii unei fabrici producătoare de medicamente;

dar poate achiziţiona acţiuni emise de Antibiotice Iaşi, companie listată la BVB.

2) Dacă Antibiotice Iaşi are drept scop extinderea afacerii sale prin achizionarea de noi active reale, se poate

finanţa prin emisiunea de noi acţiuni, (echipamente, noi tehnologii, spaţii de desfăşurare a activităţii,

construirea unei noi fabrici producătoare de medicamente, ş.a.) Deci, ATB va atrage capitalul necesarconstruirea unei noi fabrici producătoare de medicamente, ş.a.) eci, va atrage capitalul necesar

procurării activelor reale de la investitorii de talie mică.

3) Investitorii de talie mică, precum Maria, vor beneficia de pe urma dezvoltării companiei de produse

farmaceutice (ATB va obţine profituri mai mari pe termen lung). Acţiunile cumpărate dau dreptul

propietarului său asupra unei părţi din profitul firmei respective.

Concluzii:

Activele reale generează un venit net.Activele reale generează un venit net.Activele financiare sunt rezultatul unei alocări a venitului/bunăstării întreinvestitori.Activele financiare reprezintă creanţe asupra activelor reale ale unei companii sauasupra profitului companiilor (sau asupra venitului înregistrat de către guvern,dacă au fost achiziţionate titluri emise de stat)dacă au fost achiziţionate titluri emise de stat).

Decizia de investire reprezintă alegerea de a nu consuma în prezent în detrimentul unorbeneficii viitoare.

Page 8: Curs 1 - Elemente Introductive

PARTICIPANŢII PE PIAŢA DE CAPITALPARTICIPANŢII PE PIAŢA DE CAPITAL

Firmele, în calitate de debitor net (cererea de fonduri este mai mare d â f d f d i di fi l ) decât oferta de fonduri din partea firmelor);

Populaţia, în calitate de creditor net (cererea de fonduri este mai mică decât oferta de fonduri provenită din partea menajelor);p p j );

Guvernul, care poate fi atât debitor net cât şi creditor net în funcţie de relaţia între veniturile şi cheltuielile bugetare. P t i fi ţ d fi it l b t l t it titl i d Pentru a-şi finanţa deficitul bugetar guvernul poate emite titluri de stat, sub forma biletelor de trezorerie, a obligaţiunilor pe termen mediu şi lung, urmând ca în momentul înregistrării unui excedent să fie retrase de pe piaţa financiară aceste titluri.

Intermediarii financiari.Corporaţiile şi guvernul pun în vânzare instrumentele financiare emise prin intermediul unor instituţii specializate, precum bănci, emise prin intermediul unor instituţii specializate, precum bănci, fonduri mutuale, fonduri de pensii, societăţi de asigurări.

Page 9: Curs 1 - Elemente Introductive

INTERMEDIARII FINANCIARI

Mijlocesc întâlnirea între cererea şi oferta de capitaluride capitaluri.

Necesitatea existenţei intermediarilor financiari :ţ f

Pentru un investitor de talie mică este dificil de tranzacţionat direct cu o companie. De pildă, dacă Maria intenţionează achiziţionarea a 10 acţiuni ATB, (existând mulţi investitori individuali) ar fi greu pentru ATB care are ca activitate producerea investitori individuali), ar fi greu pentru ATB care are ca activitate producerea medicamentelor să încheie separat cu aceşti investitori tranzacţii de vânzare-cumpărare a acţiunilor.

I i ii d li i ă fi i ii f i d ă Investitorii de talie mică ar fi expuşi unor tranzacţii foarte riscante dacă nu au realizat diversificarea riscului în investiţia realizată.

Investitorii de talie mică nu au informaţiile necesare referitoare la riscul de credit asociat participanţilor pe pieţele financiare, în special a debitorilor.

Page 10: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTITUŢII DE CREDIT (BĂNCI COMERCIALE )

Activitate principală: atragerea de resurse (depozite) şi plasarea resurselor (credite);

Pot fi intermediari pe piaţa de capital din România, (autorizate de BNR, în prezent Bank Leumi, ING Bank pe piaţa spot BVB);

Tabel 1.1 Bilanţ simplificat Banca Transilvania, anul 2006 (RON)Activ Pasiv

Casa, disponibil la bănci Datorii privind centrale 1,963,951,061.00 24.29% instituţiile de credit 1,171,841,932.00 14.49%

Creanţe asupra instituţiilor de credit 668,513,677.00 8.27%

Datorii privind clientela 5,820,179,624.00 71.98%

Datorii constituite Creanţe asupra clientelei 4,893,129,822.00 60.51% prin titluri 23,672.00 0.00%

Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix 8,549,150.00 0.11%

Acţiuni şi alte titluri cu Capital social, ţ şvenit variabil 79,684,361.00 0.99%

p ,subscris 393,354,862.00 4.86%

Imobilizări corporale 214,212,362.00 2.65% Alte pasive 700,469,322.00 8.66%

Imobilizări necorporale 9,056,208.00 0.11%

Sursa: Bursa de Valori Bucureşti, www.bvb.ro

Alte active 248,772,771.00 4.17%

Total activ 8,085,869,412 100% Total pasiv 8,085,869,412 100%

Page 11: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTITUŢII DE CREDIT (BĂNCI COMERCIALE)T b l l 1 2 Bil ţ SN P t S A l 2006 (RON)

Activ Pasiv

A. Active imobilizate 13,092,904,752 67.28%

D.Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an: 2,257,229,755 11.60%

Tabelul 1.2 Bilanţ SN Petrom S.A., anul 2006 (RON)

A. Active imobilizate 13,092,904,752 67. 8% an: 2,257,229,755 11.60%

I.Imobilizari necorporale: 156,036,169 0.80%

G.Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an: 22,141,012 0.11%

II. Imobilizari corporale: 8,405,432,446 43.19% H.Provizioane: 4,753,739,904 24.43%

1. Terenuri si constructii 4,569,464,880 23.48% I.Venituri in avans: 101,676,497 0.52%

2. Instalatii tehnice si masini 2,166,773,872 11.13% J.Capital si rezerve: 12,324,704,630 63.34%3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 49,123,969 0.25%4. Avansuri si imobilizari corporale in curs 1,620,069,725 8.33%

III.Imobilizari financiare: 4,531,436,137 23.29%

B.Active circulante: 6,276,870,106 32.26%I. Stocuri: 1,465,128,619 7.53%II.Creante: 1,360,715,806 6.99%III.Investitii financiare pe termen scurt: 0 0.00%

IV Casa si conturi la banci: 3 451 025 681 17 73%IV.Casa si conturi la banci: 3,451,025,681 17.73%C.Cheltuieli in avans: 89,716,940 0.46%

Total activ 19,459,491,798 100% Total pasiv 19,459,491,798 100%Sursa: Bursa de Valori Bucureşti, www.bvb.ro

Page 12: Curs 1 - Elemente Introductive

INTERMEDIARII FINANCIARIINTERMEDIARII FINANCIARI

Concluzii:În activitatea unui intermediar financiar, activeleactivitatea u ui i te edia fi a cia , activelefinanciare ocupă o pondere semnificativă spre deosebire deorice entitate care desfăşoară activităţi nefinanciare.În bilanţul băncii Transilvania (listată la Bursa de ValoriÎn bilanţul băncii Transilvania (listată la Bursa de ValoriBucureşti):

activele reale (imobilizări corporale şi necorporale) ocupă opondere foarte mică în totalul activelor, respectiv 3,75%;activele financiare - 93% în totalul activelor.

În bilanţul Petrom S.A. (societate nefinanciară, listată laBursa de Valori Bucureşti):

activele reale (imobilizări corporale şi necorporale, stocuri)ocupă o pondere în totalul activelor > 50% (≈75%);activele financiare - < 50% (≈25%) în totalul activelor.

Page 13: Curs 1 - Elemente Introductive

BĂNCI DE INVESTIŢII

Băncile de investiţii:acordau consultanţă financiară corporaţiilor emitente de ţ ţtitluri asupra preţului de emisiune, ratei de dobândă corespunzătoare, ş.a. erau instituţii specializate în noile emisiuni de instrumente financiare pe pieţele de capital la care publicul larg poate financiare pe pieţele de capital, la care publicul larg poate să subscrie.In prezent, pe fondul crizei financiare, acestea devin banciuniversale care presteaza un set de servicii mai larg.

Câteva exemple de Băncide investiţii:

“The big four ininvestment banking”:

Bank of AmericaBarclaysCitigroupJPMorgan Chase

Goldman SachsLehman Brothers

(faliment)Merrill LynchJPMorgan Chase Merrill LynchMorgan Stanley

Page 14: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL ACŢIUNIINSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. ACŢIUNI

Acţiuni – valoarea mobiliară care reprezintă cotă-parte din capitalul social al unei al unei societăţi comerciale.

Tipuri de acţiuni:1. Acţiuni comune (common stocks):

Dreptul asupra beneficiilor înregistrate de societate (condiţie necesară: decizia de acordare de dividende);Drept de copropritate asupra activelor emitentului;Dreptul de vot;

Remarcă! Caracteristici ale acţiunilor comune

A i i f i l ( f d k )

I. Drept rezidual – acţionarii sunt creditori de ultim rang asupra activelor şiprofitului unei companii.

II. În cazul falimentului companiei, acţionarii au răspundere limitată.

2. Acţiuni preferenţiale (preferred stocks):Trăsături comune cu acţiunile şi obligaţiunile;Venit cert, (prioritate faţă de acţiunile comune);Nu conferă drept de votConferă un dividend prioritar care depinde de decizia asemănări acţiuni

asemănări oligaţiuni

Conferă un dividend prioritar care depinde de deciziafirmei de a distribui dividende;

Au clauze asociate.

Page 15: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. OBLIGAŢIUNIŢ Ţ

Obligaţiuni – valoarea mobiliară care conferă un drept de creanţădeţinătorului său, permiând finanţarea unei firme ce se angajează săefectueze plăţi periodice sub forma unor cupoane şi să le răscumpereefectueze plăţi periodice sub forma unor cupoane şi să le răscumperela maturitatea lor.

Tipuri de obligaţiuni:Obligaţiuni emise de stat pe termen mediu şi lung;Obligaţiuni municipale;Obligaţiuni corporative;Obligaţiuni străine şi euroobligaţiuni;

Caracteristica

principală:

Risc scăzut

1. Titluri emise de stat:pe termen scurt (1 an)- bilete de trezorerie (Treasury bills sau T-bills);pe termen mediu (1-10 ani) – bonuri de tezaur (Treasury notes sau T-notes);pe termen lung (10-30 ani) – obligaţiuni (Treasury bonds)

Obli ţi i i i l t i t fi ţ ti it t d i i t ţiil

Risc scăzut

(garanţia statului)

2. Obligaţiuni municipale: - sunt emise pentru a finanţa activitatea administraţiilorpublice locale.

obligaţiuni (general obligation bonds) a căror sursă de finanţare o constituieimpozitele generale percepute de municipalitatea emitentă.obligaţiuni (revenue bonds) ce au ca obiect finanţarea unor proiecte speciale:g ţ ( ) f ţ p pconstruirea unui spital, drumuri, poduri etc. Sursă de finanţare – veniturie dinaceste proiecte (taxă de “trecere” a unui pod)

Page 16: Curs 1 - Elemente Introductive

EXEMPLIFICARE OBLIGAŢIUNI MUNICIPALEEXEMPLIFICARE. OBLIGAŢIUNI MUNICIPALE

Nume: HUNEDOARAObiectiv:

Modernizarea şi Nume: HUNEDOARAEmitent: Consiliul Judetean HunedoaraClasa: Municipale

Tip: Nominative, dematerializate, neconvertibile

Modernizarea şi reabilitarea de

infrastructura a unor sectiuni de

drumuri judetene

Data emiterii: 06-09-2006

Numar obligatiuni emise: 150000emise:Valoare Nominala: 100.00Pret de vanzare: 100.00Rata dobanzii: [(BUBID3M+BUBOR3M)/2]+1.43%Plata principalului: Rate trimestrialePlata principalului: Rate trimestrialeMaturitate: 15-08-2026

Garantie:Emitentul garanteaza plata integrala a principalului si a dobanzilor cu parte din creantele pe care le are de incasat, creante ce reprezinta veniturile proprii f t b t l l l t ti ii di t 2006 2026aferente bugetelor locale pe toti anii dintre 2006-2026

Page 17: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. OBLIGAŢIUNI

Obligaţiuni corporative: firmele se împrumută direct de la investitori pe maturităţi medii şi lungi;

Caracteristica

principală:

Risc ridicat

În momentul achiziţionării lor trebuie să se ţină cont de riscul de credit;

Obligaţiuni străine (foreign bonds): sunt emise în moneda unei alte ţări de o entitate dintr-o ţăra străină;

• Exemplu: O firmă din Germania (din afara SUA) emite obligaţiuni denominate în USD pe teritoriul SUA, se mai numesc şi Yankee bonds.

• Samurai bonds – obligaţiuni denominate în yeni şi vândute în Japonia , g ţ y ş p ,emise de către entităţi din afara Japoniei

Caracteristica

principală:

Risc de contrapartidă

Risc de curs de schimb

Page 18: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. DERIVATIVE

Derivative (instrumente financiare derivate) – contracte al căror payoff depinde de evoluţia preţului unor alte active, precum preţul unei acţiuni obligaţiuni cursul de schimb rata dobâzii preţul unei acţiuni, obligaţiuni, cursul de schimb, rata dobâzii, indice bursier, ş.a.

Există un instrument pe piaţa de capital ca să mă pot proteja la riscul de scădere a cursului

Exemplu. Un investitor individual a achiziţionat 100 de acţiuni TLV (Banca Transilvania) de pe piaţa reglementată BVB la un

d 1 15 RON I i l î i ă ă l ii

scădere a cursului acţiunii TLV?

curs de 1,15 RON. Investitorul îşi creează următoarele scenarii:1. Dacă preţul TLV >1,15 Profit;2. Dacă preţul TLV <1,15 Pierdere.

DA. Investitorul poate cumpăra un contract de opţiune de la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu, care îi conferă dreptul dar nu şi obligaţia de a vinde acţiunea TLV la un anumit Preţ, numit preţ de exerciţiu, peste o anumită perioadă de timp în schimbul plăţii unei prime la începutul contractului.

Page 19: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL DERIVATIVEINSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. DERIVATIVE

Să presupunem că preţul de exerciţiu –PE- este 1,35 RON, iar prima 0,02 RON. Peste trei luni (scadenţa contractului de opţiune), investitorul observă cursul pentru acţiunea TLV: Pt+3= 1,08 RON;

Interpretare:Observăm că pe piaţa BVB investitorul pierde:Rezultat BVB= Pt+3-Pt=(1,08 RON-1,15RON)*100 act= - 7 RON

Pe piata BMFMS (el ar trebui să vândă acţiunea la 1,35, iar pe piaţa s-a înregistrat peste trei luni un curs de 1,08) tranzacţia este avantajoasă pentru investitor, exercită la scadenţă contractul de opţiune:

Rezultat BMFMS = (PE – Pt+3 - prima) *100 act = (1,35 – 1,08 -0,02)*100 act = 25 RON

I i l Rezultat final = - 7 RON + 25 RON = 18 RON

Investitorul s-a protejat împotriva scăderii cursului acţiunii TLV

Page 20: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. DERIVATIVE

1. Observaţie! La bursa de la Sibiu tranzacţia realizată nu implică decât un transfer de bani (nu de acţiuni TLV) de la cumpărătorul contractului de opţiune către vânzătorul cumpărătorul contractului de opţiune către vânzătorul contractului. În situaţia prezentată, cumpărătorul de contract de opţiune va primi suma de 25 RON peste 3 luni (scadenţa contractului), câştig realizat pe BMFMS. Acest câştig acoperă

i d î i t tă BVB d 7 RON â ti l t l pierderea înregistrată pe BVB de 7 RON, câştigul net al investitorului fiind de 18 RON.

2. Observaţie! Dacă investitorul nu ar fi apelat la un instrument derivat (contractul de opţiune incheiat la BMFMS) rezultatul său derivat (contractul de opţiune incheiat la BMFMS) rezultatul său peste 3 luni ar fi fost o pierdere de 7 RON.

Tipuri de contracte IFD:Futures;Futures;Options;Forward;SwapSwap.

Page 21: Curs 1 - Elemente Introductive

INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. INDICIBURSIERIBURSIERI

Indici bursieri – produse sintetice întrucât psunt alcătuite dintr-un coş de titluri ce permit dispersia riscului.

Remarcă!Primul indice bursier (1896) a fost Dow Jones Industrial Average Primul indice bursier (1896) a fost Dow Jones Industrial Average (DJIA), apărut la bursa de la New York. DJIA este format din 30 de acţiuni ale marilor firme industriale, de aceea acţiunile se mai numesc „blue chips”.

Indici formaţi din acţiuni: DJIA, S&P 500 (SUA), DAX (Germania), Nikkei (Japonia), FTSE (UK), BET-C (Romania)

Page 22: Curs 1 - Elemente Introductive

CURS 1. PIAŢA DE CAPITAL

?Intrebări:??Intrebări:?Care din următoarele active sunt reale şi care sunt financiare:

a) Brevet de invenţie;b) O bancnotă de 100 RONb) O bancnotă de 100 RON.In cazul falimentului unei firme, care este ordinea creditorilor despăgubiţi dintre acţionari deţinători acţiuni comune, acţionarii deţinători de acţiuni preferenţiale, deţinătorii de obligaţiuni?Care din următoarele titluri ar trebui să aibă un preţ de vânzare mai mare:Un T-bond cu o rată a cuponului de 9% pe an şi scadenţă 10 ani sau un T-bond cu o rată a cuponului de 10% pe an şi scadenţă 10 sau un T bond cu o rată a cuponului de 10% pe an şi scadenţă 10 ani?Continuare exemplu din secţiunea Derivative. Dacă peste 3 luni cursul acţiunii TLV este 1,45 RON, care este rezultatul cumulat

l i tit l i ?al investitorului ?