Nursinsul varstnicului si boli terminale Curs I

Dale teoretice generale privind procesul de imbitrAnire: teoriile imbilrdnirii, date sintetice actualeprivind procesul de imbftr.Alrire a populafiei, noul context demognfic european gi strategii de organizalein viitoml nursingului geriatric geneBl $ de reabililarc i|l Romania.

Evolulia demogafice actuale a adus in prim plan fenomenul '1mbl'tr.nnirii demografice",deteminat, dupi cum se gtig de cre$terea numirului p€rsoanelor v.arstnice in structua generald apopulatiei, fenomen mai accentuat in {irile dezvolatate li caracteristic Ai lirii noastre. Potrivit celor mairccente statistici, ponderea persoanelor pesle 60 de ani pe glob este de p$te 500 milioane ceea ceinseamna cd la fiecare al 10Jea locuitor al planetei este rur vaxshic, Pelsoanele verstnice srmt c€le aflalein cea de-a 3-a sau a 4-a p€rioada a existentei, pe oada in care pierderile 9i declinul ln plan fiziologic ,psihologic, economic qi social sunt cele mai grave. Medicina actuald se confrunti cu realitatea cdmedicul practician este din ce irl ce mai solicitat de pacienu vaxstnici.

Sloganul geriatrilor este emis de Ana Aslan ,, Sa dai viala anilor ;i nu ahi rielii."lngrijirea varstnicilor diferi de cea a adultului din nurneroase motive. Unele sunt legate de

modificdrile car€ apar in procesul de imbfiranir€, altele de multitudinea bolilor $i intemidlor ceacompaniazi lmbAtralirca.

Poate ce une din cele mai importante provocirii ale medicinii este studierea qi inlelegereaprocesului de imMtr.ardre. De;i suntem capabili si inlelegem procesul de imbia.Anire in culhrilecelulare, este inci foarte greu de a-l lnlelege la nivelul integului organism.

Distircfia dintre ata numita imbetranire normald qi modificfile patologic€ din imbihanire estede importanta cdtica pentru ingrijirea v6rstnicului. Aceasta pentru cd trebuie evitati at6t interpretareapatologiei curabile la simpla manifestare a imbatrdnirii, c6t qi incercarea de a trata procesele nahrrale aleimbitninirii oa qi curr ar Ii boli. Ambel€ situagii stmt periculoase, dar a 2-a cu precddere fnand cont defapnrl ca vfustnicii sunt atat de vulnerabili la efectele iatrogene.

ln 1988, OMS a inclus goblemele irnbftranirii printrc pdmele cinci probleme de sanetate alelumi, alatud de bolile cardiovasculare, cancer, SIDA !i consumul de alcool. De aceea cunottintele degerontologie gi geriatrie sunt nu nurnar o necesitatE dar fi o obligalie.

Gerontolosidl = $te Shinla fenomenelor biologice, psihologice qi sociologice care se asociazi cuimbit enifea" Cu alte cuvinte este ttiinla carc se ocup6 cu studierea vdrsmicului 5i a procesului deimbitrdnire .Ea cuprirde studierea modificarilor somatice, psihice, finclionale !i sociale ale popula{ieipe rnasura ce aceasta imbetraneste, evaluarea etapelor imbfuanirii populaliei asupra societnlii tiaplicarea ac€stor cunogtin{e in politici qi progarne de sinatate.

Geriqtria = este specialitat€a medicala care se ocupi de problemele somatice, psihice,firnclionale gi sociale in ingrijirea acurE, cronici, preventivi, de recuperare !i terninale a va$tnicului(Congresul ...... UE de medicina geriaaicd - Copenhaga sept 2008).

Scopurile in geriatie sunt :-ingrijirea 9i vindecarea-imbrmitidrea sau mentinerea functionalitafi ti a calitifii vieiii-prevenFe-irgijirea terminah.

Concepte de bazd in ingrijirea v6rstnicului

menlinerea v6rstnicilor in propriile case c6t mai mult timp posibil, cu suport adecvat pentru ei !ipentru cei ce ii au in irlgrijire.

Nursineul varstnicului si boli teminale Curs I- asigurarea unei ingrijidi medicale corsspunzatoare 5i continue la trecerea din mediul de spital la

domiciliu.

dezvoltarea unei plaje largi de opliuni in cea ce privelte ajutorul d ingrijirea vArstnicilor.qelterea legiturilor dintre serviciile implicate in ingrijirea vdrstnicului (servicii medicale 9isociale).asigurarea unei evaluari corcspunzatoaxe penau vaxstnicul cu dizabilftn{i, prin infii4area urlorechipe comunitare de eraluare geriatrica.

Istoria seriatriei

Var$a inaintatA a fost obiect de preocupare inci din cele mai vechi timpwi, ca ti gAsireaelixirului tinerelii vegnice, cele mai vechi preocuptui de aceasla fiind scrierile pe papirusuri din Egiptulantic . Acelea;i preocupAxi 1e gisim $i in Grecia adictr, ir India.In Evul Mediu, cea mai importantd scriere cu referire la imbdtr6nire este Canonul Medical scris demedicul si frlosofirl persan Aln Ali lln Sina (980-1037), considerat de arabi al 3Jea Aristotel !i crmoscutsub numele latinizat de Avicena. Este pima caxte in are se dideau insaucduni clare despre ingrijireabitrdnilor. Avicena spunea cd bdaAnii au nevoie de mult sornn! corpurile lor si fie unse cu ulei, lerecomanda plimbirile gi exerciliile fizice iar ca diete, alimentalia si se facp in cantitif mici la o mas6,dar rep€tat. Canonul Medical recunogtea 4 perioade ale vielii: perioada de crggere, de adult, de varstnicsi cea de ..........

Odaa cq Renasterea incep€ o era in g6ndirea geriatricE, cu scrieri importante. Termenul degeliatli€ a fost inventat de Ignatz Nascher in 19Q9. El spunea eerialrie de la Geras (v,ar$a inaintate) $iiatrikos (legat de vdrstnic). iiaiifi6i*eite-utal

-giGm.i,

-uralini"a Marjory Warren medic britanic

care a creat orima unitate de eeriatrie din Marea Britanie.in Romdni4 inceputuile geriatriei se leagi de numele Prof.dr. Ana Aslan carc a infiintat primul

institut de geriatde din lume in 1952. Ea este cea care descopera unicul medicament gerontologic dinlume gerovital (eftroflx\. Spuoem gerontologic pt ca intervine la nivel molecular fi este unmedicament geriatric pentru ci actioneaze asupra unor mecanisme comune bolilor cronice degenerativeale vietii a treia-

i,

Ce este imbitrdnirea t

imbetrdnirea reprezinti o afecatre functionaltr, progesivi $i geneftlizall, avand dJept rezultat opierdere a capacitaJilor adaptative la stres, pierderea rnobilicilii 9i o cre$tere a riscului de imbolniviro.Imbfiranirea este caracterizali de o insuficientE mentinere a homeostaziei (echilibrului mediului intern)in condifii de stres fiziologig insuficienfi ca'le se as'xiazd cu o scidere a viabilitatii ti o creft€re arulnerabilir{ii individului.(Miller) Imbntr6nirea este un proces care transformi indivizii tineri $i sendbqi in indivizi fragili, curezerve firnctionale scizute ale tutwor aparatelor $i sistemelor, lrrlnerabili la boli 9i deces,\,'ulnerabilitate care cre$te intr-o manieri exponenliali.

Caracteristicile procesului de imbatranire

1 . Compozitia orsanismului se modifici - apar modificiri ale musculaturii (sarcopenia), ale lesutuluigras (creste), ale celui osos (osteopenia si osteoporoza)2. Capacitatea functionala scade Droeresiv. Aceste scideri apar progresiv dupd 30 ani qi suntvariabile de la un individ la altul.

Nursingul varstnicului si boli terminale Curs I3. Capacitatea adaptativE la modificaril€ ambientale. Se modifici reducdndu-se. Principala trisirurd aimbdtraniri estg reducerea capacititii de menlinere a homeostaziei- instalarca homeostenozei4. Susceptibilitatea si l'ulnerabilitatea la boala creste - incidenta bolilor creste cu va6ta5. Mofialitatea qeste exponential

Clasifi carea persoanelor in varste:

. Varsta cronologica - nr. de ani trnif- 60 (65)-70 - perioada de v6$tnic (trecerea spre imbdhenire)- 75-85 (90) pedoada de bitran- Peste 85 (90) - marea behanele, perioada de longevitale a individului.

. Varsta biologice- legatd de capacitatea firnclionald a individuluir Vdrsta psihologicd. Varsta sociala legati de capacitatea de a contribui la viafa societdtrii

Clasificarea procesului de imbitrinire

inbdtranirc /iziologicd armonioasi rcusita, in care varsta cronologici se idcntifica cu v6rstabiologic6.imbdtrAhirea nertziologicd sau patologicd, rn inseamnd cd bitdnelea est€ o boale Si ea poate fi :

- pr€maluri (cAnd incepe timpuriu)- accelerata (cand ritmul de imbtrbanire se accelereazd la un moment dat dupd pensionare,

intemdrii. decese in familie )-

Exemple de imbbrenire prematuri:- Progeria - apare dupdal2Jea an de viali, este o boalS geneticd. decesul 8-l3ani.- Sdr. Wemer - afecliune genetici care apare in caz de cosangvinitate a parinlilor. Subiectii sedezvolti normal pAnd la pubertate apoi apaxe o imbitranire precoce la adultul t6nar cu atercsclerozd,DZ tip II, osteoporozd. incarunfire, atrcfii teglunentarc, catamctE. Subieclii mor in jur de 40 de ani.- Sdr Down - boa.la generici crcmozomiald (rrisomia 21) este legati de v6rsta mamei. Esteconsidenti o imbitr6nii€ precoce sau premature deoarece in jurul varstei de 45 de ani pot dezvolta oformd precoce de demen{d Alz}reimer-

Cauzele imbdtrinirii - teoriile imbetranirii

Existn mai multe teodi care incearce si explice procesul imbnninirii $i cauzele sale. Nu toatesunt complet€, dar suDt complementare.

l. Teoria uzuriiOrganele sunt afectate de toxinele din dieri $i din mediu: grdsimi, dulciuri, alcool, nicotina, stresulpsihic si fizic. Cu v6rsta organismul pierde capacitatea de a repara daunele produse de dietq mediul

r inconjurhtor, bacterii, virusuri. De aceea mulgi bdtr'ani mor de boli peste care ar f1 trecut cu uturinlA intrneret€

2. Teoria leqdturilor intermediaxe

Nursingul varstnicului si boli terminaleSe referi la procesul de glicozilare, care estenumerogi produgi care inhibA acesl produsdisponibili pe piafa.

3. Teoria radicalilor liberi

Curs Ila fel de important ca cel de oxidare. S-au descopeit(camozi!6, metformin, piridoxamina - nu sunt inca

Radicalul liber este orice mol€cula care diferd de moleculele convenfionale pfin aceea cd poseda unelectron liber' propdetate care ii permite sa reacfioneze cu alte molecule lntr-un mod distructiv. Radicaliiliberi sunt capabili si afectezg p.ctic orice molecult dar mai ales cele cu duratd lungi de via16: colagen,elastin4 ADN, mucopolizaharide,lipidele din sub. c€lulare.

Pdncipalii radicali libed sunr:- radicalul supleoxid- radicalul hidroxil- radicalulhidroperoxil- radicalul alkoxil- radicalul peroxil- oxidul nitdc

Acliunea radicalilor liberi incepe la na$terc gi continui pani in momentul mo4ii. Afectareametabolismului celufax datoriti radicalitor liberi este parte a ceetce imhtraneste celulele oqstre..Substantele care prin efectele negative ale mdicalilor liberi sunt numite antioxidanli: vit.C, vit.E,betacaroten, aoenzima Q10, s€leniul, melalonin4 piritinol, acidul alfaliDidic.

4. Teoria erorilor catastrolaleIpoteza aceasta presupuoe ci daci aparc o eroare in procesul de t anscripli€ sau d€ hanslafie din sintezaunei proteine date, proteina rezultad, defectuoasi ar putea determina o asa zisd ..criz6 de eroare", adic6o cascadi de procese biochimice alterate care ar altera functia celulari.

5. Teoria mitocondriald - esre un subtip al reoriei radicalilor liberi.

- 6 Teoria acumulaxilor

Imbdtranirea este deteminati de acurnularea anumitor substante, cum ar fi lipofiescina (pigment'lbdtr.Anelii), colagen imbitranit, neutrofile denatulate in interiorul celulei.

7- Teoria neuroendocrineHipofiza controleazd activitarea sistemului endocrin, fiind insa la randul ei sub cootrolulhipotalamusului. Activitatea acestuia este sub influenfa glandei pineale, care regleaze funcliunea ciclicaa integului sistem neuroendocrin ( cel mai evident ciclu somn -veehe).Hqqelslazla

= procesul de men,mere a parametrilor organi"m--ului (hematologici, endocrinologici,biochirnic' imunologici) intr-o limiti relativ ingusti, compatibild cu sdnitatea qi viala; Dacd organistuiuman ar fi capabil sd lim6ni inti-o homeostazie perfecti de la na;tere, atunci naqterea qi dezvoitarea luiar fi imposibila.

De cAnd imbatrinim? (cAnd incepe imbatrdnirea)

Cetebrul personaj biblic Mathusaleni a trdit 969 ani.Adam * 930 aniNoe - 950

Durata medie de via!6 in antichitate - 25-30 ani. in prul mediu bftdnelea incepea la 45 ani.D.p.d-v. fizic imbetr6nirea se considera ci incepe din momentul in care se incepe dezvoltarea (momentulconcepfiei).Doar atet timp cat lolggvitatga este un oroces determinat eenetic, se poate sp'ne cd imbiffinirea incepecdnd genele responsabile de longevitate srmt supresate.$liintilic este dovedit ci dupi varsta de 30 de ani incepe procesul de imbitanire. p6ctic, dupi aceasti

valsti se pierde anual I oZ din rezervele functiorEle ale tutro! aparatelor qi sistemelor.