Curs 1 Semiologie

SEMIOLOGIE MEDICALAGENERALA Elena Gologan

cuprins1. Obiectul de studiu al semiologiei Definitie Taxonomie Asteptari 2. Date de istorie a semiologiei medicale 3. Foaia de observatie clinica generala: anamneza 4. Verificarea datelor acumulate

OBIECTUL DE STUDIU AL SEMIOLOGIEISemeion=semn Logos=stiinta Obiective: Descoperirea Descrierea Interpretarea semnificatiei SIMPTOMELOR SI SEMNELOR BOLILOR

PROPEDEUTICA MEDICALApropaideuo=a invata inainte Obiective: Insusirea metodologiei examenului clinic Interpretarea datelor paraclinice

finalitate Elaborarea unui rationament elaborat fiziopatologic Integrarea sindroamelor evocatoare entitatilor morbide

asteptari Cea mai conservatoare dintre disciplinele clinice Poate cea mai vasta si fascinanata Ritm sustinut Bucuria cunoasterii

Semiologia medicala Disciplina analitica vasta Adaptarea la specificul activitatii clinice Memoria nu trebuie sa sufoce gindirea Semiologie fiziopatologica (Gh. Balan)

premise Comunicare larga asupra simptomatologiei Examen fizic in detaliu Analiza relatiilor obtinute

Definirea sanatatiiStare de bine bio-psiho-sociala ABORDAREA BOLNAVULUI cu: Minutiozitate Neomiterea detaliilor aparent nesemnificative Condescendenta si empatie

NOTIUNI DE BAZA Simptom=manifestare a bolii perceputa de bolnav Semn= manifestare a bolii obiectiva, cuantificabila, concreta (identificabil la examenul obiectiv)

Sindrom= care merg impreuna=complex de simptome si semne, clinice si paraclinice converg spre un numitor comun etiologic sau patogenic Nu este o boala

Istoria (sumara) semiologiei medicale Este superpozabila la origini cu istoria medicinii in sine Anamneza si examenul clinic nu necesita tehnologie ci doar disponibil, acuratete si perseverenta in sesizarea naturii umane

Egiptul antic Medicina practicata de medici, nu de vraci Medicii specializati pe domenii de boli Tratament simptomatic

Mesopotamia 1050 B.C. medicul Esagil-kin-Apli Manual de diagnosticare1. Diagnostic pe baza simptomelor si semnelor 2. Examen clinic 3. Prognostic 4. Prescriptii

Persia Rhazes a descris elementele cutanate din pojar si variola Ibn Sina (Avicenna) Tratat canonic de medicina si Cartea vindecarii (1020)

Asklepios Considerat Zeul Vindecarii Fiul lui Apollo

Hipocrate n. 460 B.C. n insula Cos, ntr-o familie care apar inea cultului lui Esculap (zeul grec al medicinei), fiul lui Heraclide m. 377 B.C. n Larisa cel mai vestit medic al greciei antice ("marele medic") contemporan cu Socrate, Platon, Aristotel, Democrit

Grecia antica Hipocrate din Cos parintele medicinii Juramintul lui Hipocrate Corpus Hippocraticum Descrierea bolilor Explica procesele patologice A localizat procesele psihice in creier Tipuri constitutionale

Hipocrate eliberarea medicinei de misticism ("nu exist boli cauzate de zei"), diagnosticul clinic a devenit tiin Despre aer, ape i locuri rolul mediului i a pozi iei geografice n determinismul bolilor principiul umorismului echilibrul celor 4 umori: snge, limf , bil galben , bil neagr Prognostic, prognoz i aforisme "nu exist boli, ci bolnavi"

sangvin

coleric

flegmatic

melancolic

normostenic

Galen din PergamonDescrierea transpunerii in organofunctional a unor stari psihice Doctrina circulatiei singelui Teoria umorilor Manifestarile cardinale ale inflamatiei 130 B.C.

Evul mediu1. Scoala de la Salerno Civitas Hippocratica secolul IX 2. Scoala bizantina Oribasius; Dioscorides - tratat pentru Anicia Juliana 3. Scoala alexandriana (araba)

Universitati medicale Montpellier - Arnold de Villanova, Henride Mondeville, Guy de Chauliac

Bologna Mundinus Padova - Ferrari Salerno Nicolaus Salernitanus Alessandra Giliani

Renasterea

Garcia de Orta - a descris semnele clinice ale holerei si altor boli tropicale William Harvey circulatia singelui Vesalius Despre structura corpului omenesc

Paracelsus (1493-1541)Luther (1493-1541) al mediciniiteoria cauzelor bolilor (etiologia) folosirea limbii materne a negat trecutul fara a putea oferi un substitut

Renasterea Thomas Sydenham malaria, scarlatina si pojarul Tratate: Lista simptomelor febrei nou aparute Procesul de vindecare

all disease could be described as natural history

Secolul XVII Newton, Leibnitz, Galilei:metoda stiintifica cu1. Observatie PERCEPTIE STRUCTURATA PE INTELECT 2. Experiment 3. Rationament

Sir William OslerIstoria medicinii Descrierea elementelor EISA

secolul XVIII Morgagni observatii clinicesi anatomice asupra afectiunilor valvulare si ale aortei

Cullen Bright a corelat anasarca cu afectiunile renale

Gerard van Swieten 1700 - 1772, Leiden, Olanda discipol al lui Herman Boerhaave medicul personal al mp r tesei Maria Theresa a Austriei reforma educa iei medicale n Viena reducerea influen ei religiei n medicin 17 volume de nv turi medicale Ratio Mendendi

Secolul XVIII Addison Insuficienta suprarenaliana Corelatia cu secretia hormonala Mixedemul

Augustin Landr -Beauvais

1772 - 1840, Orlans, Fran a a descris artrita reumatoid (incorect considerat anterior ca o form de gut )

Secolul XVIII Jean Baptiste Bouillaud James Johnson (1777-1845), - RAA si afectiuni cardiace August Francois Chomei (17881855; RAA si pericardita

Renee Laennec

stetoscopul ascultatia mediata; 1819

Laennec1781 - 1826, Quimper, Fran a - studii asupra cirozei hepatice, hepatice, tuberculozei i peritonitei - a introdus termenul de "melanom" i a descris melanom" metastazele pulmonare ale melanoamelor (1805)

stetoscop

Leopold v. Auenbrugger descoperitorul tehnicii percu iei n examenul fizic obiectiv (n pleurezie) preluat ulterior de c tre Jean-Nicolas Corvisart i Josef Skoda (skodismul) identificarea cavernelor tuberculoase prin percu ie descoperitorul tehnicii palp rii vibra iilor vocale semnul Auenbrugger hernia epigastric n caz de pericardit exsudativ masiv

JeanJean-Baptiste Bouillaud 1796-1881, Angoulme, Fran a a descoperit corela ia dintre reumatismul articular acut i endocardita reumatismal (boala Bouillaud) pionier al terapiei digitalice ("opium of the heart") Trait clinique des maladies du coeur Primele studii asupra func iilor creierului Trait clinique et physiologique de lencphalite, ou inflammation du cerveau

Secolul XIXincepe definirea majoritatii bolilor James Hope insuficientele valvulare Hermann Lebert Johann Oppolzer Oertel degenerescenta grasa Cruveilhier pneumonia la copil si ciroza

Kussmaul stenoza pilorica Basedow hipertiroidia Beard neurastenia Robert Bree astmul bronsic Biermer anemia Leyden cristalele din AB Curschmann spiralele din AB

Semiologia medicala romaneasca Iasi C.C. Dimitriu, Gh. Creteanu, C. Strat, Lungu, Triandaf, C. Stanciu, G.I. Pandele Bucuresti Nanu Muscel, C.C. Dimitriu, Brauner, C. Paunescu, Gh. Galea, M. Anton Cluj I. Hatieganu, I. Goia

Semiologia medicala aziContinuata cu traditionalism Conservatoare Esenta diagnosticului Sesizarea nuantelor de detaliu si ansamblu definesc simtul clinic Atentia este cheia succesului Cunostinte de fond - nu pot sa recunosc ceva de care nu am auzit niciodata

FOAIA DE OBSERVA IE CLINIC Prezentare generalDocument ce consemneaza toate informatiile cu privire la pacient Valoare multipla: 1. Clinica 2. Stiintifica 3. Juridica

Elemente consemnate Subiective simptome Obiective Semne Date paraclinice

Structura FO1. Date generale 2. Anamneza 3. Starea prezenta 4. Evolutia 5. Epicriza


1. date generale1.a. Date cu privire la unitatea medicala Denumire Sediu Adresa Cai de comunicare

1.b. Date generale de identificare a pacientului Nume Virsta Sex Domiciliu Profesie Functie Loc de munca Statutul de asigurare medicala CNP

1.c. Date despre plasarea temporala a pacientului Data internarii (Eventual si ora) Data externarii (Eventual si ora) Numarul de zile de spitalizare Numarul de zile de CM

1.d. Date de preintimpinare a unor erori vitale Grup sangvin sistem ABO Grup sangvin sistem Rh Alergii cunoscute

Virsta afectiuni specifice unor categorii de virsta afectiuni cu frecventa particulara la anumite virste afectiuni cu particularitati evolutive si prognostice diferentiate in raport cu virsta

Sexul/genul Afectiuni specifice sexului feminin Afectiuni specifice sexului masculin Afectiuni cu frecventa diferentiata pe sexe Afectiuni cu evolutie particulara corelata cu sexul si contextul fiziologic

Domiciliul Actual sau trecut Locul nasterii

Profesia si functia

Boli profesionale Frecventa mai mare a unor boli pentru anumite categorii profesionale

Date de diagnostic De trimitere La internare La 72 de ore La externare

diagnostice 1. 2. Principal Secundare Complicatii Co-morbiditati

Modalitati de externare Externat Transferat (unde) La cerere Decedat

Starea la externare Vindecat Ameliorat Stationar Agravat Decedat

Date cu privire la interventia chirurgicala Data si ora Caracterul de urgenta/la rece Echipa operatorie Anestezia Procedura Diagnosticul

Date de siguranta epidemiologica in timpul spitalizarii Parazitat Boli infecto-contagioase


2. anamnezaanamnesis = amintire Date cu privire la boala obtinute prin dialog medic pacient (qui bene interrogat, bene diagnosticat) Permite: Identificarea organului sau aparatului in suferinta Uneori chiar a bolii

metode Nu este standardizata (orice metoda este buna) Consolidarea increderii bolnavului Obiectiv: obtinerea unui maxim de date utile diagnosticului si tratamentului

metode Incepe de la sesizarea modului de intimpinare (prima impresie) Date referitoare la: 1. nivelul comunicarii, 2. gradul de intelegere a bolii, 3. gradul de incredere bazal, 4. gravitatea bolii

metode Start liber Interventii oportune si prudente Etape obligatorii:1. Motivele internarii 2. Istoricul bolii 3. Antecedente personale 4. Antecedente heredo-colaterale 5. Comportare fata de mediu 6. Conditii de viata si munca

Motivele internariiIerarhizate dupa: impactul invalidant dominanta semnificatia

Descind din auto-observarea pacientului Redactate grupat, sintetic In termeni medicali

Antecedente heredoheredocolaterale Hereditare:1. Boli cu transmitere genetica 2. Boli cu predispozitie genetica

Boli contagioase Boli datorate obiceiurilor comune: alimentare, sanitare

Antecedente personaleFiziologice: Menarha Menopauza Date cu privire la ciclul menstrual Nasteri: numar, modalitatea gestatiei, modul nasterii, complicatii, transfuzii, greutatea la nastere a copiilor, multiple Sarcini: extrauterine, avorturi, modalitatea

Antecedente personalePatologice Boli acute: infectioase, alergice, iatrogene Boli cronice: etape evolutive Gradul insuficientei de organ Interventii chirurgicale: bolala, indicatia operatorie, tipul de interventie, reinterventii, complicatii, evolutie

Comportare fata de mediu Alimentar: alcool, grasimi, dulciuri Fumat Droguri Medicamente (exceptind cele cu prescriptie) Atitudine sociala Sexualitate

Conditii de viata si munca De viata: alimentare, locuinta, comfort psihic, igiena De munca: microclimat, stress, ergonomie, toxice

Istoricul bolii Redactat dupa preluarea completa a datelor anamnestice Consolidat prin intrebari suplimentare Secventa evenimentelor de la debut la momentul adresarii

Istoricul bolii 1 Debutul: momentul (data, ora) Modalitatea de debut Circumstantele de instalare Cronologia instalarii simptomelor Localizarea, intensitatea si evolutia Atitudinea pacientului

Istoricul bolii 2 Adresare medicala (farmaceutica, traditionala, homeopata sau empirica) Investigatii efectuate Concluzie de etapa Tratamente prescrise Urmate/nu Eficiente/nu

Istoricul bolii 3 Contiunitate de evolutie Readresari (cu aceleasi etape) Internari Pina la momentul actual Motivele internarii

Dificultati de anamnezaCopil mic sau timorat, fara mama Oligofren Etilism acut Drogat Comatos Bolnav psihic cu deficit de comunicare Socat, Stari generale alterate prin febra, soc psihic Nivel cultural subliminar Deficient senzorial Intentional

(Auto)verificarea datelor obtinute

Semiologia medicalSe ocup cu studiul: 1. afeciunilor medicale i chirurgicale 2. semnelor i simptomelor bolilor 3. tratamentului bolilor 4. metodelor de examinare clinic a bolnavilor 5. unei jum t i dintre afeciunile cunoscute

Semiologia medicalSe ocup cu studiul: 1. afeciunilor medicale i chirurgicale 2. semnelor i simptomelor bolilor 3. tratamentului bolilor 4. metodelor de examinare clinic a bolnavilor 5. unei jum t i dintre afeciunile cunoscute

FOAIA DE OBSERVAiIE OBSERVAi CLINIC GENERAL : document1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Medical Artistic Politic Juridic Administrativ gtiinific Informativ

FOAIA DE OBSERVAiIE OBSERVAi CLINIC GENERAL : document1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Medical Artistic Politic Juridic Administrativ gtiinific Informativ

Anamneza rezult din: 1. consultarea documentelor medicale anterioare ale pacientului 2. examenul clinic obiectiv 3. discuia cu bolnavul sau aparin torii 4. analizele de laborator ale pacientului 5. istoria familial a acestuia 6. documentele de trimitere ale bolnavului

Anamneza rezult din: 1. consultarea documentelor medicale anterioare ale pacientului 2. examenul clinic obiectiv 3. discuia cu bolnavul sau aparin torii 4. analizele de laborator ale pacientului 5. istoria familial a acestuia 6. documentele de trimitere ale bolnavului

Nu se poate obine ob anamneza cnd: 1. 2. 3. 4. 5. 6. bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul este comatos este surdo-mut este orb este oligofren sever are vrsta de o lun nu dorete

Nu se poate obine ob anamneza cnd: 1. 2. 3. 4. 5. 6. bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul este comatos este surdo-mut este orb este oligofren sever are vrsta de o lun nu dorete

Documents

Curs 1 Semiologie