Curs 1 SNC - Fiziologie(1)

8/3/2019 Curs 1 SNC - Fiziologie(1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-snc-fiziologie1 1/5

Curs 1 – Sistem nervos

Sistemul nervos si cel endocrin controleaza activitatea organismului.

Sistemul endocrin controleaza functiile metabolice, iar cel nervos – functiile motorii.

Sistemul nervos primeste un numar imens de informatii din mediul intern sau extern,

pe care receptorii ii transforma in impuls nervos. Acesta este condus spre diferiti centrii.Ajuns la ariile somestezice corticale declanseaza senzatii specifice.

Aceste informatii pot ajunge la centrii motori de la diferite nivele ale SN declansand

raspunsuri motorii. O parte din aceste informatii sunt depozitate ca memorie si folosite

ulterior in procesul gandirii.

Raspunsul motor presupune prin SNS:

- raspunsul muschilor scheletici;

Raspunsul motor presupune prin SNV:

- raspunsul musculaturii netede;

- raspunsul glandelor cu secretie

In centrii medulari se inchid cele mai simple acte motorii – actele reflexe cum ar fi:

- r.de aparare;- r. de pasire;

- r. de mentinerea presiunii;

- r. vegetative;

- r. sudoripare;

- r. digestive

In regiunea subcorticala sunt realizate raspunsuri subconstiente:

- de mentinere a echilibrului in repaus si miscare;

- raspunsuri la emotii, acte sexuale,

- raspunsuri la starile de placere sau neplacere

- rasp. de coordonae a activitatii cardio-vasc, respiratorii, digestive, de termoreglare.

Cortexul motor declanseaza raspunsuri motorii in SN, are loc si functia integrativa –

de prelucrare a informatiilor.

Cca 99% din informatiile primite sunt inlaturate. Doar cele importante pt. organism

sunt dirijate spre centrii corticali.

La baza activitatii SN este neuronul, format din corp neuronal (soma), si prelungiri:

dendrite si axon (unic). Un rol foarte important in activitatea SN il au legaturile dintre

neuroni – numite sinapse.

In general sinapsele sunt:

- sinapse electrice;

- sinapse chimice.

Majoritatea sinapselor din SN si cele a caror functii sunt binecunoscute sunt sinapselechimice care transmit informatia de la un neuron la altul printr-o substanta chimica numita –

mediator chimic.

In cazul neuronului motor se gasesc cca 100.000 sinapse:

- 80-95% pe dendrite;

- 5-20% pe soma.

O sinapsa este formata din:

- membrana presinaptica;

- spatiu sinaptic;

- membrana postsinaptica;

1. Membrana presinaptica apartine butonului terminal al unui axon. In acest buton se

gasesc vezicule cu mediatori chimici sintetizati in butonul terminal si numeroase mitocondriice furnizeaza energia necesara sintezei.

1



2. Fanta sinaptica, adica spatiul dintre membrana pre si cea postsinaptica este de 200-

300 amstroni.

3. Membrana postsinaptica apartine neuronului spre care se face transmisia. Ea

poate fi :

- a dendritei (sinapsa axo-dendritica);

- a somei (sinapsa axo-somatica);- a axonului ( sinapse axo-axonale).

Pe membrana postsinaptica se gasesc receptori si enzime care degradeaza mediatorii

chimici.

Transmiterea impulsului nervos de pe membrana presinaptica pe cea postsinaptica se

face in felul urmator:

- impulsul nervos ajunge la butonul terminal al axonului, creste permeabilitatea

membranei pentru calciu (deschide canalele de calciu dependente de voltaj), calciu

patrunde in buton, se fixeaza pe o proteina situata pe suprafata interna a membranei

butonului.

- Veziculele din vecinatate fuzioneaza in aceasta membrana presinaptica, membrana se

rupe si mediatorul chimic este eliberat in fanta.- Ca urmare a unui PA sosit pe membrana postsinaptica cateva vezicule elibereaza

mediatorul chimic. (in cazul acetilcolinei fiecare vezicula contine 2000-10000

molecule de acetilcolina). In butonul terminalsunt suficiente vezicule pentru a

patrunde la cateva sute, pana la 10.000 PA.

Actiunea pe membrana postsinaptica

Pe membrana postsinaptica se gasesc:

- receptori

- enzime ce degradeaza mediatorul chimic.

Receptorii sunt de natura proteica si au:

- o componenta in afara membranei, care fixeaza mediatorul chimic;

- o componenta ce traverseaza membrana si care poate activa un canal ionic sau o

enzima ce induce modificari metabolice in celula.

Canalele ionice sunt de Na+ , de K + , de Cl-

Deschiderea canalelor de Na excita neuronul.

Deschiderea canalelor de K, Cl, inhiba neuronul.

Receptorii enzimatici pot:

- activa adenilciclaza cu formarea de AMP ciclic care activeaza o serie de enzime;

- activa genele ce formeaza noi receptori,

- activa proteinkinazele care degradeaza receptorii deci le scad numarul.In felul acesta se poate modifica activitatea sinaptica, substantele ce o determina sunt

denumiti modulatori ai transmisiei sinaptice.

Mediatorii chimici sunt sintetizati in butonii terminali si depozitati in veziculele

sinaptice.

Elaborarea se face intr-o milisecunda, iar veziculele sunt reciclate.

Cei mai importanti sunt:

- acetilcholina (Acch)

- noradrenalina (NA)

- dopamina (DA)

- glicina

- GABA (acid gama amino-butiric)- Glutamatul

2



- Serotonina

Acetilcholina e mediator chimic al:

- celuleor piramidale din scoarta motorie,

- neuronilor din ganglionii bazali,

- motoneuronilor medulari,- neuronilor preganglionari vegetativi,

- neuronilor postganglionari parasimpatici.

In general are efecte excitatorii cu exceptia neuronilor postganglionri parasimpatici.

Noradrenalina este mediator chimic la nivelul:

- neuronilor din Tr.cerebral si hipotalamus

- neuronilor din locus ceruleus din punte,

- neuronilor postganglionari simpatici.

Participa la formarea de sinapse excitatorii dar si inhibitorii.

Dopamina – mediator la nivelul regiunii striate a nucleilor bazali si sintetizata in

substanta neagra. Are efecte inhibitorii.

Glicina – mediator la nivelul maduvei cu efecte inhibitorii.GABA – se intalneste in maduva, cerebel, ganglioni bazali, arii corticale. Are efecte

inhibitorii.

Glutamatul – mediator in cai senzitive si unele arii corticale. Are efecte excitatorii.

Serotonina – secretata de nucleii rafeului median din trunchiul cerebral, axonii sunt

proiectati in multe arii corticale si in cornul posterior medular. Inhiba caile durerii,

determina instalarea somnului.

Eliminarea mediatorului din sinapsa are loc in decurs de milisecunde prin:

- difuziunea in lichidul din jur;

- distrugerea enzimatica pe membrana postsinaptica

- recaptarea in terminatia nervoasa (NA)

Fenomenele electrice la nivelul sinapsei – au fost studiate pe neuronii motori din

maduva.

Potentialul de repaus pe membrana somei neuronale are valoarea de -65mV (in fibre = -

90mV) si este potential de K.

In interiorul somei are loc distributia potentialului (conducere electrotomica) , astfel orice

modificare a potentialului intr-o parte a lichidului intrasomal e urmata de aceeasi modificare

in tot lichidul intrasomal. In repaos, in lichidul intrasomal potentialul este de -65 mV.

Excitarea, adica deschiderea canalului de Na in membrana postsinaptica duce la

depolarizarea ei adica la scaderea valorii negative a PR.

Excitarea unei singure sinapse produce o depolarizare a membranei postsinaptice numitaPPSE ( potential post sinaptic excitator) cu valoare de 0,5-1mV, deci potentialul somei scade

de la – 65 la -64 mV.

Aceasta valoare este insuficienta pentru a excita neuronul. E nevoie de scaderea

potentialului somei la – 45mV, deci o depolarizare de 20 mV pentru ca neuronul sa fie excitat.

Doar in aceasta situatie apare la baza axonului un PA.

La aceasta valoare prag de – 45 mV se ajunge prin insumarea PPSE care este:

- sumatie spatiala

- sumatie temporala

Sumatia spatiala – consta in excitarea simultana a mai multor sinapse (40-80 in cazul unui

neuron motor).

Sumatia temporala – este urmarea excitarii repetitive deoarece canalele ionice sunt deschisetimp de o milisecunda, iar PPSE dureaza 15 msec.

3



Daca in timpul acestor 15 milisecunde sosesc stimuli noi, rezultatul se insumeaza.

In cazul inhibitiei se deschid canale de K si CL, se produce hiperpolarizarea

membranei ( de la – 65 la -70 mV de ex.) adica ia nastere un potential postsinaptic inhibitor

(PPSI) si excitabilitatea scade.

Inhibitia este de doua feluri:

- postsinaptica, cea descrisa mai sus, cu o durata de cateva milisecunde (15);- presinaptica, in cazul sinapsei axo-axonale.

In acest caz, in membrana celui de al 2-lea axon scade permeabilitatea pentru calciu si Na

si deci scade capacitatea eliberarii mediatorului chimic din butonul terminal al acestui axon.

Aceasta inhibitie are o dendrita mai lunga, de minute sau chiar ore si se intalneste in

multe cai senzitive impiedicand propagarea laterala a impulsului de la o fibra la alta.

La nivelul somei neuronale are loc insumarea PPSE si PPSI si excitarea neuronului

postsinaptic are loc cand se atinge pragul de -45 mV.

In acest caz, la baza axonului apare PA deoarece in membrana axonului numarul

canalelor de Na este mare.

PA se propaga prin axon prin curenti locali. Frecventa PA depinde de depasirea valorii

de prag de – 45 mV.Daca potentialul somei nu ajunge la – 45 mV, neuronul este facilitat adica potentialul

somei adica potentialul somei este mai aproape de prag si poate fi excitat mai usor de stimuli

ce vin si din alte surse.

Prin dendrite potentialul se transmite electrochimic, adica prin conducere electrica,

prin fluidul lichidului.

In acest caz PPSE scaden dealungul dendritelor deoarece membrana lor e permeabila

pentru K.

Scaderea este cu atat mai mare cu cat excitarea dendritelor are loc mai departe in

soma.

Sinapse inhibitorii in portiunea initiala a axonului produce o inhibare puternica a

neuronului.

Caracteristicile transmisiei sinaptice

1. Conducerea impulsului este unidirectionala, deoarece veziculele sinaptice se

gasesc uneori in stroma presinaptica.

2. Intarzaierea sinaptica are valoarea de 0,5 msec.

Ea se datoreste:

- eliberarii mediatorului;- difuziunii prin fanta sinaptica;

- intreactiunii cu receptorul;

- actiunii receptorului;

- patrunderea Na si declansarea PPSE.

Masurand timpul de la trimiterea unui impuls pana la raspuns se poate determina numarul

neuronilor din circuitul respectiv.

3. Oboseala sinaptica

Stimularea repetitiva a unei sinapse excitatorii duce la scaderea descarcarilor postsinaptice

pana la oprirea lor.

Se datoreste epuizarii mediatorului chimic, dar si inactivarii progresive a receptorilor si

refacerii lente a canalelor de Ca in neuronul postsinaptic.Este un mecanism de protectie impotriva unei activitati neuronale excesive.

4



4. Facilitarea posttetanica

Excitarea repetitiva a unei sinapse excitatorii, dupa o pauza duce la o excitabilitate

crescuta, deci un raspuns mai puternic la o noua stimulare.

Acest fenomen ar sta la baza memoriei pe termen scurt.

5. Efectul alcalozei si al acidozei

Alcaloza creste excitabilitatea (pH-ul 7,8 -8 duce la convulsii), acidoza o scade (pH 7duce la o stare comatoasa).

6. Efectul hipoxiei

Lipsa oxigenului in cateva secunde duce la inexcitabilitatea neuronala. In 3-5 secunde

omul devine inconstient.

7. Efectul medicamentelor

Cofeina, teofilina, cresc excitabilitatea scazand pragul de excitare. Strihnina are acelasi

efect prin reducerea inhibitiei realizata de glicina. Anestezicele cresc pragul de excitare.

5

Documents

Curs 1 SNC - Fiziologie(1)