7
VT, An II, sem. II Poezia Vechiului Testament Cărţi vechitestamentare cu caracter poetic: -Psaltirea -Cartea Iov -Cartea Proverbelor -Cântarea Cântărilor, -Eclesiastul -Plângerile lui Ieremia Cărţii necanonice de cuprins profetic: -Înţelepciunea lui Solomon -Înţelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah Fragmente poetice în cărţile istorice: -Fac: 4,23 (Cântarea lui Lameh); Fac. 9, 25-27 (Binecuvântarea lui Noe); Fac 27, 28-29 (Binecuvântarea lui Isaac faţă de Iacob) ; Fac. 27,39-40 (Binecuvântarea lui Isaac faţă de Esau) ; Fac.48, 1-27 (Binecuvântarea lui Iacov) -Ieş. 15, 1-19 (Cântarea lui Moise după trecerea Mării Roşii) -Num. 21, 17-18 (Cântarea fântânii); Num.24, 3-9,15-24 (Profeţia lui Balaam) -Deut.32,1-43 (Cântarea lui Moise), Deut.33,2-29 (Testamentul lui Moise) -Jud. 5,2-23 (Cântarea Deborei) -I Regi 2,1-10 (Cântarea Anei), II Regi 1,19-27 (Plângerea morţii lui Saul şi a lui Ionatan de către David) , II Regi 3, 23-34 (Plângerea lui David la moartea lui Abner) etc. Fragmente poetice în cărţile profetice: -Naum 1 (psalmul alfabetic) -Iona 2,3-10 (rugăciunea lui Iona) -Avacum 3 -Miheia -Isaia 5, 1 ş.u. (Cântarea viei); Is. 14, 4-21; 27,3-5; 38, 9- 20( Cântarea lui Iezechia) ; -Daniel 3 ( Rugăciunea lui Azaria şi acelor trei tineri). Poezia nereligioasă în Vechiul Testament: 1

Curs 1 Vt an II Sem II

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs de vechiul testament

Citation preview

Page 1: Curs 1 Vt an II Sem II

VT, An II, sem. II

Poezia Vechiului Testament

Cărţi vechitestamentare cu caracter poetic: -Psaltirea-Cartea Iov-Cartea Proverbelor-Cântarea Cântărilor,-Eclesiastul -Plângerile lui Ieremia

Cărţii necanonice de cuprins profetic:-Înţelepciunea lui Solomon-Înţelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah

Fragmente poetice în cărţile istorice:-Fac: 4,23 (Cântarea lui Lameh); Fac. 9, 25-27 (Binecuvântarea lui Noe); Fac 27, 28-29 (Binecuvântarea lui Isaac faţă de Iacob); Fac. 27,39-40 (Binecuvântarea lui Isaac faţă de Esau); Fac.48, 1-27 (Binecuvântarea lui Iacov)-Ieş. 15, 1-19 (Cântarea lui Moise după trecerea Mării Roşii)-Num. 21, 17-18 (Cântarea fântânii); Num.24, 3-9,15-24 (Profeţia lui Balaam) -Deut.32,1-43 (Cântarea lui Moise), Deut.33,2-29 (Testamentul lui Moise)-Jud. 5,2-23 (Cântarea Deborei)-I Regi 2,1-10 (Cântarea Anei), II Regi 1,19-27 (Plângerea morţii lui Saul şi a lui Ionatan de către David), II Regi 3, 23-34 (Plângerea lui David la moartea lui Abner) etc.

Fragmente poetice în cărţile profetice:-Naum 1 (psalmul alfabetic)-Iona 2,3-10 (rugăciunea lui Iona)-Avacum 3-Miheia-Isaia 5, 1 ş.u. (Cântarea viei); Is. 14, 4-21; 27,3-5; 38, 9-20( Cântarea lui Iezechia); -Daniel 3 ( Rugăciunea lui Azaria şi acelor trei tineri).

Poezia nereligioasă în Vechiul Testament:- cântarea lui Lameh (Fac: 4,23)- cântarea fântânii (Num. 21, 17-18)- cântările de la seceriş (Is. 9,2)- cântecele de la culesul viilor (Is. 16,10)- cântecele de la ocazii speciale etc.

Poezia ebraică-evoluţia istorică- poezia ebraică în contextul cultural al Orientului Apropiat antic (Ugarit,

imnele şi cugetările egiptene –Amenemope sau imnele asiro-babiloniene)- cultura pastorală (epoca patriarhilor)- porunca a II-a a Decalogului şi estetica ebraică

1

Page 2: Curs 1 Vt an II Sem II

- evoluţia liturgico-cultică de la cultul sacrificial la cultul rugăciunii-perioada postexilică

- influenţa poeziei ebraice asupra Noului Testament (Cântarea Mariei-Luca 1, 46-55, Cântarea lui Zaharia-Luca 1,68-79, Cântarea Dreptului Simeon-Luca 2,29-32, Imnul de slavă-Luca 2,14)

Genuri literare: -genul liric - poetic - profetic - dramatic-genul didactic

-genul liric (cântarea) Poezia lirică cupride texte poetice:

- care nu erau destinate cântărilor acompaniate –şirim (şir-cânt)- care erau destinate pentru cântarea acompaniată cu ajutorul unui instrument cu coarde. Pentru a le desemna pe acestea din urmă se foloseau următoarele expresii:

-mizmor-cânt, psalm; -tehila-imn de laudă; -qina-plângere(elegie)Ex: Psalmii, Cântarea Cântărilor, Plângerile lui Ieremia

-genul didactic (cugetarea)Poezia didactică, desemnată prin termenul generic maşal dezvoltă un stil sentenţios, cuprinzând cugetări, maxime, ziceri scurte.Ex: Iov, Proverbele, Eclesiastul.

Genurile poetice pe care le întâlnim în literatura greco-romană sau în cea modernă (poezia epică şi cea dramatică) lipsesc la poporul biblic.

Caracteristicile poeziei ebraice: - structura religioasă, este însuşirea fundamentală a poeziei ebraice, aceasta

fiind dedicată exclusiv preamăririi lui Dumnezeu şi a operei sale creatoare şi proniatoare. Înţelepciunea şi comportamentul moral în spiritul Legii sunt mult accentuate prin intermediul poeziei didactice.

- paralelismul membrelor: - repetiţia este un element dominant pentru scrierile ebraice atât în proză, cât şi în poezie, lucru care poate fi observat şi din gramatica limbii: Ex: Iosif a visat un vis (Fac. 37, 5) în loc de Iosif a avut un vis.

- repetiţia suplineşte superlativul:Ex: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul şi pământul de mărirea ta Is. 6,3-în cartea Facerea: - „Blestemat să fie Canaan! Robul robilor să fie la fraţii săi”(Fac 9, 25) - „Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie”. ( Fac. 1,27)- Iată aceasta este os din oasele mele şi carne din carnea mea; (Gen. 2,23)

-poezia ebraică are ca principală caracteristică ritmul ideilor sau paralelismul membrelor.

2

Page 3: Curs 1 Vt an II Sem II

-ea nu cunoaşte rima cuvintelor şi nici nu pare interesată de ritmul silabelor şi a cuvintelor. -preocuparea sa principală este ritmul ideilor sau a sentinţelor pe care le dezvoltă prin intermediul unor stihuri paralele (paralelismul membrelor). -pe baza acestui principiu o idee sau o sentinţă se exprimă prin două, mai rar trei sau patru stihuri, aproape de aceeaşi lungime, cel de al doilea sau mai rar al treilea sau al patrulea stih repetând aceeaşi idee însă uzând de alte cuvinte.Paralelismul membrelor este o reproducere ritmică , în mai multe stihuri a unei cugetări determinate.

Paralelismul poetic poate fi:-sinonimic-antitetic-sintetic

Paralelismul sinonimic exprimă aceeaşi idee prin două sau trei expresii cu acelaşi înţeles, astfel că cel de al doilea stih poate corespunde aproape în întregime celui dintâi.Ex: “Doamne nu cu mânia ta să mă mustri Nici cu urgia ta să mă cerţi” (Ps. 6,1)

Cerurile spun slava Lui Şi tăria vesteşte facerea mâinilor Sale (Ps. 8,1)

“Ziua zilei spune cuvântŞi noaptea nopţii vesteşte ştiinţa” (Ps. 18,2)

Şi apoi:“ În tot pământul a ieşit vestirea lor Şi până la marginile lumii cuvintele lor”(Ps. 18,4)

Alte exemple:“Bunăstarea nu dăinuieşte de-a pururiŞi nici bogăţia din neam în neam” (Prov. 27,24)

“Chiar în gândul tău nu blestema pe regeŞi în cămara unde dormi nu defăima pe cel puternic” (Ecl. 10,20)

Exemplul de paralelism sinonimic în tristihuri:

“Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioşilorŞi în calea păcătoşilor nu a statŞi pe scaunul hulitorilor n-a şezut” (Ps. 1,1)

Exemplul de paralelism sinonimic în tetrastihuri:

“ Nu te vei mai teme de frica de noapteDe săgeata ce zboară ziuaDe lucrul ce umblă în întunerecDe molima ce bântuie la amiază” (Ps. 90, 5-6)

3

Page 4: Curs 1 Vt an II Sem II

Paralelismul antitetic exprimă aceeaşi idee prin intermediul contrastului, adică cel de al doilea stih reproduce ideea sau sentinţa primului stih prin contrast.

Ex: “Fiul înţelept îşi înveseleşte tatăl Iar fiul nebun îşi întristează mama”(Prov. 10,1).

Ura aduce ceartăDar dragostea acoperă toate cusururile (Prov. 10,12)

“La moartea omului drept rămâne speranţaDar la moartea celui păcătos aceasta piere” (Prov. 11,7)

Paralelismul sintetic sau progresiv îmbină stihurile pentru a exprima o idee sau o sentinţă. Altfel spus cel de al doilea stih care se aseamănă atât ca forma construcţiei cât şi ca proporţia lungimii dezvoltă ideea exprimată în primul stih.

Ex: “Legea Domnului este fără prihană: întoarce sufletele; mărturia Domnului este de bună credinţă: înţelepţeşte pruncii;”(Prov. 28,9)

“Toate popoarele bateţi din palme,Strigaţi lui Dumnezeu cu glas de bucurie.Că Domnul este preaînalt, înfricoşător, Împărat mare peste tot pământul.Supusu-ne-a nouă popoareleŞi neamurile sub picioarele noastre.”( Ps. 46,

Există situaţii în care întâlnim stihuri sintetice care alternează cu scele antitetice sau cazuri în care găsim toate cele trei stiluri de paralelism într-o singură stofă.

În general, încercările specialiştilor de a aplica poeziei ebraice metrul nu au dat rezultate. Totuşi nu se poate nega poeziei ebraice cunoaşterea unor reguli de accentuare şi tonalitate.

Alte tehnici specifice poeziei ebraice:

AcrostihuluiO altă caracteristică a poeziei ebraice este cea a poemelor-cântărilor alfabetice, în care un număr determinat de versete încep cu aceeaşi literă şi se succed apoi până se parcurge întreg alfabetul (Ps. 119, Prov. 31, Plângerile lui Ieremia).

Asonanţa- reproducerea sau repetarea frecventă a aceluiaşi sunet.Ex: Pronumele posesiv” nu “–al nostru (în ebraică) se repetă de 35 de ori încele 22 de versete ale capitolului 5 din Plângerile lui Ieremia.

Aliteraţia- repetarea aceloraşi litere sau silabe, în cuvinte care se succed.Ex: “eşem şuah umeşoah” (Iov 30,3)- repetarea literei şin (ş)

4

Page 5: Curs 1 Vt an II Sem II

Strofele în poezia ebraicăUn număr foarte mare de poeme biblice sunt împărţite pe strofe. Acestea se nasc în mod firesc prin intermediul paralelismului. Stihurile paralele îmbinate câte două, trei sau patru exprimă o cugetare şi formează strofe cu distihuri şi tristihuri.

Ex: Psalmul 31. Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea;  

2. Mulţi zic sufletului meu: "Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! "  

3. Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu.  

4. Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui.  

5. Eu m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.  

6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.  

7. Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai zdrobit.  

8. A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta. 

S-a presupus, de asemenea, că rânduielile cultice de la templu presupuneau cântarea alternativă. Primul cor cânta o strofă, cel de al doilea cor cânta antistrofa iar apoi ambele cântau alternativ o altă strofă.

Bibliografie:1. BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ, Ediţia Jubiliară a Sfântului Sinod, trad.

Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001.

2. Bartolomeu Valeriu Anania, Poezia Vechiului Testament, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, 2000.

3. Studiul Vechiului Testament, manual pentru Instututele Teologice, ediţia a III-a, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2001.

4. Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Cărţile didactico-poetice, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2002.

5. Petre Semen, Ilie Melniciuc Puică, Aşteptând mântuirea, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 1999.

6. Petre Semen, Poezia Vechiului Testament, în Glasul Bisericii, An XXXVI (1977), Nr.7-9, p.700-709.

7. Usca, Pr. Ioan, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor Părinţi., vol. I-XIII, Bucureşti, 2002-2007.

5