CURS 11 - mgsii.files. ??Roluri!!!! •ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune •VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele se

Embed Size (px)

Text of CURS 11 - mgsii.files. ??Roluri!!!! •ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de...

  • CURS 11 HEMODINAMICA

  • Fox I, Human Physiology, 2012

  • Roluri!!!!

    ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune

    VENE- strat muscular subtire- se destind-

    - valvele- sangele se intoarce la cord

    CAPILARE- faciliteaza schimburile rapide intre sange si fluidul intersitial

    Fox I, Human Physiology, 2012

  • STRUCTURA

    ARTERE SI VENE- tunica externa- TESUT CONJUNCTIV

    - tunica media- MUSCHI NETED - tunica interna- epiteliu scuamos-

    endoteliu - membrana bazala- - strat elastic- elastina ARTERE- continut muscular crescut

    VENE- VALVE

    Fox I, Human Physiology, 2012

  • ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE

    AORTA+ artere mari- fibre elastice printre celulele musculare netede din tunica medie

    - artere elastice- diametrul se modifica in functie de presiune

    ARTERE MICI SI ARTERIOLE- mai putin elastice- strat muscular mai gros

    - diametrul se modifica doar usor cand presiunea sangvina creste sau scade in timpul activitatii cardiace

    - rezistenta maxima la curgerea sangelui prin sistemul arterial

    Fox I, Human Physiology, 2012

  • ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE

    Artere mici- (diametru 100 m sau sub aceasta valoare)- dau nastere arteriolelor (20- 30 m).

    Anastomoze arteriovenoase

    cel mai frecvent- arteriole- capilare

    CAPILARE- diametru 7 - 10 m

    Fox I, Human Physiology, 2012

  • ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE

    Rezistenta la curgere- vasoconstrictia arteriole- reduce fluxul sangvin spre capilare

    vasodilatatia arteriolelor- reduce rezistenta si creste flux sangvin spre capilare

    Fox I, Human Physiology, 2012

  • Fox I, Human Physiology, 2012

  • CAPILARE

    Rezistenta crescuta in artere mici si arteriole in m scheletic- reduce circulatia capilara la 5%-10% din capacitatea sa maxima

    In unele organe- intestin- fluxul sangvin este reglat de sfinctere precapilare-

    Capilare- perete- un strat celular - absenta strat muscular si a stratului

    conjunctiv-permite schimburi rapide intre sange si tesuturi

    Fox I, Human Physiology, 2012

  • VENE

    Marea majoritate a vol sg se afla in vene

    P medie in vene= 2 mmHg

    Presiunea venoasa redusa este insuficienta pentru intoarcerea venoasa mai ales de la nivelul membrelor inferioare

    imp pentru intoarcerea venoasa !!!! - Compresiunea musculara -Valve venoase - Diafragm

  • Fox I, Human Physiology, 2012

  • PRESIUNEA

    Presiunea unui fluid=forta exercitata de catre acesta asupra peretilor vasului

    1mmHg= presiunea

    hidrostatica exercitata

    de o coloana de Hg de

    1mm asupra unei arii

    de 1 cm2

    Daca fluidul nu se

    deplaseaza-

    presiunea exercitata

    PRESIUNE HIDROSTATICA

    Silverthorns Human Physiology, 2013

  • PRESIUNEA

    DACA

    in sistem fluidul

    curge- presiunea

    odata cu

    distanta datorita

    pierderii de

    energie

    secundara

    frictiunii

    Silverthorns Human Physiology, 2013

  • PRESIUNEA

    Presiunea exercitata de un fluid care curge are 2 componente:

    - dinamica- energia kinetica a sistemului ,

    - Laterala- presiunea hidrostatica (energia potentiala) exercitata asupra peretilor vaselor

    Silverthorns Human Physiology, 2013

  • PRESIUNEA

    PRESIUNEA SE MODIFICA FARA VARIATII DE VOLUM

    V care se contracta- creeaza presiune care se transmite sangelui

    PRESIUNEA creata de V= forta care impinge sangele in vase

    VARIATII DE PRESIUNE- vasodilatatie- PA - vasoconstrictie- PA

    Silverthorns Human Physiology, 2013

  • DE CE CURGE SANGELE?

    datorita GRADIENTELOR DE PRESIUNE

    PRESIUNEA SCADE datorita frictiunii intre fluid si peretele vascular

    DACA PRESIUNEA LA UN CAPAT ESTE SUPERIOARA CELUILALT sangele curge din zona cu presiune mai mare spre cea cu presiune mai mica

    DEBIT~ P

    Silverthorns Human Physiology, 2013

  • Fox I, Human Physiology, 2012

  • Silverthorns Human Physiology, 2013

  • REZISTENTA

    Tendinta sistemului CV de a se opune curgerii sangvine

    Rezistenta opusa de peretii vasculari fata de curgerea sangvina

    Cresterea rezistentei- reducerea curgerii sangelui prin vase

    DEBIT ~ 1/Rezistenta

  • FACTORII DE CARE DEPINDE REZISTENTA DE CURGERE

    Ecuatia lui Poiseuille Flux(debit)= Pr 4/8l

    R=8L/r4

    VASCOZITATE

    LUNGIME VAS

    RAZA

  • FACTORII DE CARE DEPINDE REZISTENTA DE CURGERE

    valoarea 8/ = constanta

    R=L/r4

  • Silverthorns Human Physiology, 2013

  • Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

  • Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

  • DEBIT SANGVIN

    DEBIT= PRESIUNE/REZISTENTA

    Legea lui Ohm: Fluxul (debit) =PRESIUNE/REZISTENTA

    Ec lui POISEUILLE- Flux (debit)= Pr4/8L

    ofera doar indicii aprox asupra circ sangvine

  • DEBIT SANGVIN

    Cresterea gradientului de presiune

    Alungirea razei vasului

    !!!!!Dublarea razei- mareste debitul de 16X

    Lungimea vasului

    Vascozitatea sangelui

  • DEBIT SANGVIN

    DEOARECE-Vase sangvine- tuburi elastice si Sangele- lichid inomogen- CURGEREA ARE CARACTER PULSATIL- POATE DEVENI TURBULENTA

    IAR FORMULA POISEUILLE ofera doar indicii aprox asupra circ sangvine

  • DEBIT SANGVIN

    MASURAREA REZISTENTEI PERIFERICE

    URP- opozitia la curgerea unui lichid aflat sub un gradient de presiune de 1 mmHg in asa fel incat debitul sa masoare 1ml/s

    1 unitate de rezistenta- intre 2 pcte ale unui vas cand gradient de presiune este de 1mm Hg, iar curgerea se limiteaza la 1 ml/s

    URP= P (mmHg) /D (ml/s)

  • DEBIT SANGVIN

    Repaus- DC de 6 l/min (100 ml/s) si un gradient de presiune intre arterele si venele sistemice de 100 mmHg

    R PERIFERICA=100 mmHg/100 ml/s

    deci R= 1 URP

    In circ pulmonara gradient de presiune=10mmHg R= 10mmHg/100ml/s

    DECI R=0.1 URP

  • VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI

    DEBIT=VITEZA DE CURGERE X SUPRAFATA DE SECTIUNE

    VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI= D/S infl de: - 1. DEBIT - 2. FAZELE CICLULUI CARDIAC- ejectie rapida- 120 cm/s - diastola- aproape de 0 - inchidere valve- reflux- - variatii de viteza- in zona capilare-

    oscilatiie sunt anihilate- curgere lina - fluctuatii de viteza- reapar in venule si

    vene mari datorate contr miocard

  • VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI

    3. SUPRAFATA DE SECTIUNE A TERITORIULUI VASCULAR

    Suprafata de sectiune a retelei capilare- 4500 cm2

    Aorta- 4 cm2

    Vene cave- cu suprafata de sectiune de 2-4x cea a aortei

    Sector capilar- viteza 0.5 mm/s

    Vene cave- 8-10 cm/s

  • VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI

    4. POZITIA STRATULUI DE LICHID FATA DE PERETELE VASCULAR

    Curgerea sangelui este un straturi:

    - strat de sange stagnant care adera de vas

    -strat cilindric de sange in interiorul celui stagnant

    - flux axial de sange are viteza maxima

    Curgerea sangelui in straturi=CURGERE LAMINARA!!!!!

  • VITEZA

    VITEZA:

    progresiv n sectorul arterial i n capilare

    progresiv n vene

    n artere:Ao: V Maxim= 33 cm/s

    artere mici/aa: viteza progresiv.

    n capilare: V minim= 0.3 mm/sec (1000 x mai )

    n vene: progresiv- n vena cav: 1/2-1/4 din VAo

  • Relaia presiune-flux-suprafa seciune-vitez- rezistenta

    Legea lui Ohm: Fluxul sau Debit (Q) = P/R

    Relaia Flux-presiune:

    Vase rigide flux depinde de P

    Vase elastice- flux depinde de P si valoarea P

    C. Bunu

  • Relaia presiune-flux-suprafa seciune-vitez

    Relaia Flux Suprafa de seciune

    Q =r 4 x P/8 l

    Q ~r4 mici modificri de razdetermin mari modificri de flux

    Relaia vitez-Suprafa de seciune v ~1/Suprafaa de seciune; pt. Q constant: dac Suprafaa de seciuneV.

    C. Bunu

  • Relaia presiune-flux-suprafa seciune-vitez

    Relaia vitez-presiune

    n vasele cu depuneri ATSSuprafvitezatendina de nchidere a vasului

    n vasele cu dilataii anevrismaleSuprafvitezatendina de dilatare a vasului.

    C. Bunu

  • Efectul gravitatiei asupra circulatiei sangvine

    Zona superioar:

    circulaia arterial- infl negativ de gravitaie

    -patologic: n hipoTA ortostatic-P spre creier- lipotimie

    circulaia venoas infl pozitiv de gravitaie.

    C. Bunu

  • Efectul gravitatiei asupra circulatiei sangvine

    Zona inferioar:

    circulaia arterial infl pozitiv de gravitaie

    circulaia venoas infl negativ

    sngele nu se poate rentoarce dect prin adaptarea venelor la gravitaie: prezena valvelor.

    C. Bunu

  • Efectul gravitatiei asupra circulatiei sangvine

    Rolul valvelor:

    segmenteaz coloana de snge venos n coloane mici (de 1cm)- efectul gravitaiei;

    prin dispunerea lor permit circulaia sngelui numai unidirecional.

    C. Bunu

  • Conductana vascular (C)

    Este o msur a fluxului printr-un segment vascular la o anumit P i se e