Curs 11 Tulb. Limbaj

8/9/2019 Curs 11 Tulb. Limbaj

1/34

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

CURSCURSDEDE

NEUROLOGIENEUROLOGIE

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIEUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILACAROL DAVILA

BUCURESTIBUCURESTI


2/34


TULBURARITULBURARI DEDE LIMBAJLIMBAJ

VorbireaVorbirea = act motor al exprimarii prin cuvinte a informatiilor= act motor al exprimarii prin cuvinte a informatiilorLimbajLimbaj

= capacitatea de= capacitatea de aa intelege deintelege de aa utiliza si eutiliza si exprimaxprima

informatii prin cuvinteinformatii prin cuvinte in scopul comunicarii gandurilor,in scopul comunicarii gandurilor,simturilor si impresiilor in mod original.simturilor si impresiilor in mod original.Limbaj perceptie auditiv + vizualLimbaj perceptie auditiv + vizual

- expresi- expresiee scris + citit + vorbit scris + citit + vorbitVorbirea cuprinde articularea cuvintelor cVorbirea cuprinde articularea cuvintelor carare ee eprecedata de fonatie = emisia de suneteprecedata de fonatie = emisia de sunete

Aer expirat + vibrarea corzilor vocale = suneteAer expirat + vibrarea corzilor vocale = suneteArticularea prin dinti, limba, mandibulaArticularea prin dinti, limba, mandibulaE necesara sincronizarea !E necesara sincronizarea !

O tulburare lezionala poate perturba actul vorbirii - exempluO tulburare lezionala poate perturba actul vorbirii - exemplu--ddaca afecteaza structurile fonatiei (neurologic sau nu aca afecteaza structurile fonatiei (neurologic sau nu

insuficienta respiratorie, boli respiratorii, paralizie N laringeu) =>insuficienta respiratorie, boli respiratorii, paralizie N laringeu) =>

. dis. disfonie,fonie,-- tulburari de sincronizare a unor muschi val palatin =>tulburari de sincronizare a unor muschi val palatin =>disdisartrieartrie,,

-- anaanartrie stie ce semnifica cuvintele, le cunoaste, nu poate sartrie stie ce semnifica cuvintele, le cunoaste, nu poate sale pronuntele pronunte


3/34



4/34


LIMBAJULLIMBAJUL are trasaturi specifice:are trasaturi specifice:- creativitate,- creativitate,

- forma,- forma,- continut,- continut,- mod de utilizare- mod de utilizare

la nivel cortical exista:la nivel cortical exista:1.1.-- nivel de organizare fonematic = comun pentru totinivel de organizare fonematic = comun pentru toti

oameniioamenii, caracteristic fiecarei limbi, care da forma, caracteristic fiecarei limbi, care da formalimbajuluilimbajului

2.-2.- nivel de organizare lexical si semantic = totalitateanivel de organizare lexical si semantic = totalitateacuvintelor pe care un individ le intelege, le spune sicuvintelor pe care un individ le intelege, le spune si

care au o semnificatiecare au o semnificatie. Limbajul nu e o simpla repetare de. Limbajul nu e o simpla repetare depropozitii prealabil invatate. E un proces in carepropozitii prealabil invatate. E un proces in careimaginatia bazata pe cultura generala se manifestaimaginatia bazata pe cultura generala se manifesta

adecvat cu problemele comunicarii interumane. Daadecvat cu problemele comunicarii interumane. Dacreativitatea limbajului.creativitatea limbajului.


5/34


s 3.3.- n- nivel sintactic de organizare =ivel sintactic de organizare = fonemele sefonemele secombina combina cuvintelecuvintele carecare se organizeaza inse organizeaza inpropozitiipropozitii,, frazefraze..

s Dau continutul limbajului ce confera posibilitateaDau continutul limbajului ce confera posibilitateainductiei si deductiei logice, elaborarea deinductiei si deductiei logice, elaborarea deinterferente, a accentuarii importantei cuvintelorinterferente, a accentuarii importantei cuvintelorprin ton, ritm, volum, mimica, postura.prin ton, ritm, volum, mimica, postura.

s Continutul e specific fiecarei limbi.Continutul e specific fiecarei limbi.

Modul de utilizare este esential comunicariiModul de utilizare este esential comunicariiinterumane.interumane.

Prin comunicare ne exprimam gandurile, trairilePrin comunicare ne exprimam gandurile, trairilesi asteptarile.si asteptarile.

Limbajul vorbit si scris are si un obiectiv social.Limbajul vorbit si scris are si un obiectiv social.

nivel de melodicitate a limbajului = intonatianivel de melodicitate a limbajului = intonatia(pro(prossodie)odie) emisfer nedominant emisfer nedominant


6/34


Limbajul scris = informatia vizuala primara ajunge inLimbajul scris = informatia vizuala primara ajunge incortexul vizual, de aici se transmite in arii asociativecortexul vizual, de aici se transmite in arii asociative

ce inteleg informatia, apoi spre aria de limbaj =>ce inteleg informatia, apoi spre aria de limbaj =>integrare.integrare. AAria integrativaria integrativa In lobul frontal .In lobul frontal .s La intersectia dintre santul central siLa intersectia dintre santul central si celcel lateral,lateral,

predominant in emisfera stangapredominant in emisfera stanga lob frontallob frontal se afla ariase afla ariaBrocaBroca.. IIn aceiasi emisfern aceiasi emisferin girul supramarginalin girul supramarginal - aria- aria

Wernicke.Wernicke.

s La om exista dominanta emisfericaLa om exista dominanta emisferica (asimetrie(asimetriecerebrala)cerebrala) carecare la majoritateala majoritatea oameniloroameniloree emisferulemisferulstangstang (dreptaci = preferinta de utilizare a mainii,(dreptaci = preferinta de utilizare a mainii,piciorului, ochiului dr.)piciorului, ochiului dr.)

s

La unii stangaciLa unii stangaci exista dominanta emisferului dr. darexista dominanta emisferului dr. darnunu toti cu dominanta emisferica dr. sunt stangaci. Latoti cu dominanta emisferica dr. sunt stangaci. Laei nu seei nu se stistiee sigur care emisfer e predominant !sigur care emisfer e predominant !


7/34



8/34



9/34


s Se considera ca utilizarea preferentiala aSe considera ca utilizarea preferentiala a

partii dr. este determinata genetic (nefiindpartii dr. este determinata genetic (nefiind

dependenta de dominanta) pentru uniidependenta de dominanta) pentru uniiindivizi.indivizi.

s Uneori secundar unei suferinte cerebraleUneori secundar unei suferinte cerebrale

stg in timpul dezvoltarii precoce, aparestg in timpul dezvoltarii precoce, apare

mutarea centrilor in celalalt emisfermutarea centrilor in celalalt emisfer

s Din punct de vedere al limbajului inDin punct de vedere al limbajului in

majoritatea cazurilormajoritatea cazurilor,, dominat edominat esteste

emisferul stangemisferul stang


10/34


DISFAZIE = TULBURARE AFAZICADISFAZIE = TULBURARE AFAZICA

AfaziaAfazia == afectiune neurologica manifestata prin pierdereaafectiune neurologica manifestata prin pierdereacapacitatii de exprimare sau de comprehensiune determinata decapacitatii de exprimare sau de comprehensiune determinata deleziuni cerebrale.leziuni cerebrale.

Achizitia limbajului implica cert invatarea, dar studiile pe copii auAchizitia limbajului implica cert invatarea, dar studiile pe copii audemonstrat ca mare parte a acestui proces este inascut.demonstrat ca mare parte a acestui proces este inascut.

Dovezi:Dovezi:

- -Diferente anatomice dr/stg planum temporale (arie-Diferente anatomice dr/stg planum temporale (ariespecializata pentru limbaj) e mai mare in emisferul stg laspecializata pentru limbaj) e mai mare in emisferul stg ladreptaci inca din a 31 saptamana de sarcina, deci nu edreptaci inca din a 31 saptamana de sarcina, deci nu econsecinta a experientei.consecinta a experientei.

-susceptibilitatea la sunetele din mediu inca de la nastere.-susceptibilitatea la sunetele din mediu inca de la nastere.

- -o tulburare de limbaj de tip afazic in primii 6-7 ani de viata duce-o tulburare de limbaj de tip afazic in primii 6-7 ani de viata ducela intreruperea achizitiei limbajului cu efecte de lunga durata.la intreruperea achizitiei limbajului cu efecte de lunga durata.


11/34


Elementar afazia se clasifica in:Elementar afazia se clasifica in:

- afazie motorie de tip Broca- afazie motorie de tip Broca (arii 44, 45)(arii 44, 45) = intelege,= intelege,

dar nu este intelesdar nu este inteles, reducerea fluentei verbale, reducerea fluentei verbale ==afazieafazie nonfluentanonfluenta,,

disabilitate de a se exprima cu voce taredisabilitate de a se exprima cu voce tare

tulburari de articulare anartrie apraxietulburari de articulare anartrie apraxie

bucolinguala,bucolinguala,

lipsa severa de cuvintestereotipii,lipsa severa de cuvintestereotipii,

stil laconic, telegraficstil laconic, telegrafic

pierderea relatiei sintactice agramatisme,pierderea relatiei sintactice agramatisme,

afectarea limbajului scris.afectarea limbajului scris.


12/34


13/34


s Elemente ceElemente ce pot fipot fi depistate la examenul afazieidepistate la examenul afaziei::

s -- agramatismeagramatisme,, unele cuvinte nu le folosesteunele cuvinte nu le folosestecorect, altele nu le pronunta corectcorect, altele nu le pronunta corect

s -- anomieanomie = nu stie sa denumeasca un substantiv= nu stie sa denumeasca un substantiv

s -- parafazii literaleparafazii literale - o litera sau un grup de litere nu- o litera sau un grup de litere nue corect in cadrul unui cuvante corect in cadrul unui cuvant

s -- parafazie verbalaparafazie verbala inlocuieste un cuvant cu altul inlocuieste un cuvant cu altul

gresit ex. scriu cu ceasulgresit ex. scriu cu ceasuls -- perifrazeperifraze nu stie cuvantul, dar poate sa exprime nu stie cuvantul, dar poate sa exprime

mesajul cu alte cuvintemesajul cu alte cuvinte

s Nu exista afazie motorie sau senzorialaNu exista afazie motorie sau senzoriala ppura;ura;

afazieafazie predominantpredominant motorie / senzoriala;motorie / senzoriala;s -- totdeauna tulburarea afazica e insotita de ototdeauna tulburarea afazica e insotita de o

tulburare de perceptietulburare de perceptie

s


14/34


AAfazia amnesticafazia amnestica (ano(anommica)ica)

uita cuvantuluita cuvantul corespunzator uneicorespunzator unei notiuni,notiuni, dardarrecunoasterecunoaste obiectulobiectul

tulburari protulburari prososodicedice

agramatismeagramatisme vorbirea telegraficavorbirea telegrafica

vorbirea prin perifrazavorbirea prin perifraza

jargon afaziejargon afazie vorbeste intr-o limba de el vorbeste intr-o limba de el

inteleasainteleasaAAfazie completafazie completa


15/34


--

Limbaj afectivLimbaj afectiv un bolnav afazic daca e emotionat cand vede pe un bolnav afazic daca e emotionat cand vede pecineva incepe sa vorbeasca sau daca e suparat injuracineva incepe sa vorbeasca sau daca e suparat injura

Limbaj automatLimbaj automat sa numere de la 1 la 100; sa spuna zilele sa numere de la 1 la 100; sa spuna zilelesaptamaniisaptamaniiLimbaj muzical Limbaj muzical tine de lobul parietal din emisferul minortine de lobul parietal din emisferul minorCu ajutorul lor putem face recuparea limbajului (logopedic)Cu ajutorul lor putem face recuparea limbajului (logopedic)Tulburari de receptieTulburari de receptie il punem sa execute ordine- incepem cu il punem sa execute ordine- incepem cu

ordine simple, apoi crestem gradul de dificultateordine simple, apoi crestem gradul de dificultateRepetarea primului ordin mereu = afazieRepetarea primului ordin mereu = afazie-- IIl punem sa scrie daca scrie bine disartrie; daca nu afaziel punem sa scrie daca scrie bine disartrie; daca nu afazie


16/34


Afazia primara progresivaAfazia primara progresiva

s Afazie cu instalare cronica ani

s Caracteristic lipsa altor disfunctii cerebrale

s Fara tulburari de memorie sau constienta

s Modificari anatomopatologice de tip Alzheimer (fascicule

neurofibrilare si disparitii neuronale in stratul 2 cortical


17/34


Afazia trebuie diferentiata deAfazia trebuie diferentiata de::

s

afonieafonies disfoniedisfonie

s apraxie buco-lingualaapraxie buco-linguala

s anartrieanartries dizartriedizartrie


18/34


ALEXIEALEXIE

incapacitatea de a intelege ce e scris (de a citi) (diverse forme incapacitatea de a intelege ce e scris (de a citi) (diverse forme

stie literele, dar nu intelege cuvintul; nu stie semnificatiastie literele, dar nu intelege cuvintul; nu stie semnificatiacuvantului)cuvantului)-- pura = alexie agnozica (frecvent leziune occipitala) citestepura = alexie agnozica (frecvent leziune occipitala) citestelitere separat, nu intelege cuvantullitere separat, nu intelege cuvantul- apartine de afazie- apartine de afazie

Tulburari afaziceTulburari afazice leziuni focale leziuni focale- degenerescente- degenerescente- boli inflamatorii- boli inflamatorii- tumori/ procese expansive intracerebrale- tumori/ procese expansive intracerebrale

(Tumorile pot creste lent astfel incat simptomele apar foarte(Tumorile pot creste lent astfel incat simptomele apar foartetardiv creierul are o mare capacitate plastica si de adaptare)tardiv creierul are o mare capacitate plastica si de adaptare)Nu exista proportionalitate intre dimensiunea leziunii siNu exista proportionalitate intre dimensiunea leziunii sisimptomatologie.simptomatologie.


19/34


APRAXIAAPRAXIA

PraxiaPraxia = capacitatea de a elabora actele motorii invatate= capacitatea de a elabora actele motorii invatate

Actul motorActul motorpresupune:presupune: perceptia corecta a mediului inconjuratorperceptia corecta a mediului inconjuratorsi asi a sschemei corporale => informatiachemei corporale => informatia- motivatia- motivatia-- integrarea informatiei => program motorintegrarea informatiei => program motor

Elaborarea actului motor se face posterior la intersectiaElaborarea actului motor se face posterior la intersectialobului parietal cu temporal si occipital aria Lipmann (arialobului parietal cu temporal si occipital aria Lipmann (ariaenpraxiei). De aici informatiile ajung in aria premotorie (lobenpraxiei). De aici informatiile ajung in aria premotorie (lobfronfrontal) si subcorticaltal) si subcortical

Exista niste conditii obligatorii pentru a dignostica apraxia :Exista niste conditii obligatorii pentru a dignostica apraxia :- pacientul trebuie sa fie constient- pacientul trebuie sa fie constient- caile de perceptie a informatiilor si caile efectorii motorii sacaile de perceptie a informatiilor si caile efectorii motorii sa

fie intactefie intacte- sa nu existe tulburari majore de limbaj- sa nu existe tulburari majore de limbaj


20/34


APRAXIAAPRAXIA((ideideatatorieorie,, ideomotorieideomotorie,, melokineticamelokinetica))

DIAGNOSTICDIAGNOSTIC comanda de gesturi comanda de gesturi tranzitive cu obiectetranzitive cu obiecte

- intranzitive fara obiecte- intranzitive fara obiecte(mimeaza folosirea unui obiect sau face(mimeaza folosirea unui obiect sau facegesturi in sine fara obiecte)gesturi in sine fara obiecte)

Apraxia ideApraxia ideaatorietorie nu elaboreaza programul motor nu elaboreaza programul motor

-- nu mimeazanu mimeaza

-- nu-l poate relatanu-l poate relata-- se agravse agraveaza cand ii daeaza cand ii daii obiectul si-l puobiectul si-l puii sasafacafaca gestul (gest tranzitivgestul (gest tranzitiv ))Apraxia ideomotorieApraxia ideomotorie elaboreaza un program imperfect elaboreaza un program imperfect(informatiile nu ajung la aria motorie)(informatiile nu ajung la aria motorie)

-- relateazarelateaza-- mimeaza cat de catmimeaza cat de cat

-- se amelioreaza tulbse amelioreaza tulb.. motorie la gestmotorie la gesttranzitivtranzitivApraxia melokineticaApraxia melokinetica (limitata) relateaza (limitata) relateaza

- mimeaza- mimeaza

- realizeaza gesturi automate nu si pe cele- realizeaza gesturi automate nu si pe celecomplexe ce utilizeaza extremitatilecomplexe ce utilizeaza extremitatile


21/34


LEZIUNILEZIUNI cortex parietal postero-lateral cortex parietal postero-lateral- structura substantei albe din ace- structura substantei albe din aceeeasi emisferaasi emisfera

- corp calos- corp calos

Sindrom de disconectieSindrom de disconectie face gesturi cu o parte, nu le face cu face gesturi cu o parte, nu le face cucelalalt hemicorp datorita afectarii fibrelor ce trec prin corpul caloscelalalt hemicorp datorita afectarii fibrelor ce trec prin corpul calosde la emisferul major la cel minor.de la emisferul major la cel minor.Ex. paralizie stg, apraxie dreapta => leziunea corpului calosEx. paralizie stg, apraxie dreapta => leziunea corpului calosTulburari apraxice pot apare izolat inTulburari apraxice pot apare izolat in

- Infarct- Infarct cerebralcerebral- vasculite : LES, granulomatoza, DZ- vasculite : LES, granulomatoza, DZ- leziuni degenerative- leziuni degenerative- tumori I, II- tumori I, IIForme particulareForme particulare apraxie constructiva => apraxie constructiva =>

leziuni parietale uni / bilateraleleziuni parietale uni / bilaterale- apraxie de imbracare- apraxie de imbracare- apraxie oro-linguala (e afectat cortexul insular- apraxie oro-linguala (e afectat cortexul insular

din emisfera dominanta) intelege perfect !din emisfera dominanta) intelege perfect !


22/34


23/34



24/34



25/34



26/34



27/34



28/34



29/34


30/34



31/34


AGNOZIAAGNOZIA

tulburare de recunoastere senzorialatulburare de recunoastere senzorialain absenta oricarei alterari a aferentelorin absenta oricarei alterari a aferentelor

1) tactila (astereognozia)1) tactila (astereognozia)2) vizuala (cecitate psihica)2) vizuala (cecitate psihica)3) auditiva3) auditiva4) spatiala4) spatiala5) corporala (asomatognozia)5) corporala (asomatognozia)-- frecvent e unilateral stanga = hemiasomatognoziefrecvent e unilateral stanga = hemiasomatognozie

Bolnavul nu-si recunoaste membrele stangi, ele fie lipsesc fieBolnavul nu-si recunoaste membrele stangi, ele fie lipsesc fienu sunt ale lor anosodiaforie (indiferenti fata de paralizianu sunt ale lor anosodiaforie (indiferenti fata de paraliziastanga)stanga)- anosognozie (neaga paralizia)- anosognozie (neaga paralizia)- membre fantoma- membre fantoma

ParticularitateParticularitate sindrom Gerstmannsindrom Gerstmann agnozie digitala agnozie digitala

- dezorintare drepta - stanga- dezorintare drepta - stanga- acalculie- acalculie- agrafie- agrafie- apraxie constructiva- apraxie constructiva


32/34



33/34



34/34

Documents

Curs 11 Tulb. Limbaj