14
DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală, ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12, 18.05.2015 CONTINUARE CONFLICTE DE COMPETENTA Prin conflict de competenta se intelege situatia in care doua sau mai multe instante judecătoreşti ori alte organe cu activitate jurisdictionala se considera deopotrivă competente sa soluţioneze o pricina sau, dimpotrivă, se considera toate necompetente si isi declina reciproc competenta. Confilctele de competenta pot fi pozitive si negative. Conflictul pozitiv de competenta se iveşte in situaţia in care doua sau mai multe instante, sesizate cu acelaşi proces se declara deopotrivă competente sa il judece. Pentru a se evita pronunţarea unor solutii contradictorii este necesar sa se stabileasca, pe calea regulatorului de competenta, care dintre aceste instante va rezolva pricina respectiva. Conflictul negativ de competenta apare atunci cand doua sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelaşi proces. Astfel, instanta care a primit dosarul in urma hotararii de declinare a competentei, constata ca este necompetentă si, apreciind ca fiind competenta instanta care i-a trimis dosarul, isi declina la rândul ei competenta in favoarea primei instante. Exista, de asemenea, conflict negativ de competenta si in cazul declinărilor succesive, daca ultima instanta investita isi declina, la rândul sau, competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente. Pentru a exista conflict negatív de competenta este necesara întrunirea următoarelor cerinţe; sa existe doua sau mai multe instante sesizate cu aceeaşi pricina (aceleaşi parti, acelaşi obiect si aceeaşi cauza instantele sa se fi declarat necompetente declinările de competenta intre instantele sesizate sa fíe reciproce cel puţin una dintre instante sa fie competenta sa soluţioneze cererea respectiva Conflictele de competenta dintre instantele judecatoresti, pozitive sau negative, se rezolva pe calea 1

Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

Citation preview

Page 1: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

CONTINUARECONFLICTE DE COMPETENTA

Prin conflict de competenta se intelege situatia in care doua sau mai multe instante judecătoreşti ori alte organe cu activitate jurisdictionala se considera deopotrivă competente sa soluţioneze o pricina sau, dimpotrivă, se considera toate necompetente si isi declina reciproc competenta.

Confilctele de competenta pot fi pozitive si negative.Conflictul pozitiv de competenta se iveşte in situaţia in care doua sau mai multe

instante, sesizate cu acelaşi proces se declara deopotrivă competente sa il judece.Pentru a se evita pronunţarea unor solutii contradictorii este necesar sa se stabileasca,

pe calea regulatorului de competenta, care dintre aceste instante va rezolva pricina respectiva.Conflictul negativ de competenta apare atunci cand doua sau mai multe instante si-au

declinat reciproc competenta de a judeca acelaşi proces. Astfel, instanta care a primit dosarul in urma hotararii de declinare a competentei, constata ca este necompetentă si, apreciind ca fiind competenta instanta care i-a trimis dosarul, isi declina la rândul ei competenta in favoarea primei instante.

Exista, de asemenea, conflict negativ de competenta si in cazul declinărilor succesive, daca ultima instanta investita isi declina, la rândul sau, competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente.

Pentru a exista conflict negatív de competenta este necesara întrunirea următoarelor cerinţe;

sa existe doua sau mai multe instante sesizate cu aceeaşi pricina (aceleaşi parti, acelaşi obiect si aceeaşi cauza

instantele sa se fi declarat necompetente declinările de competenta intre instantele sesizate sa fíe reciproce cel puţin una dintre instante sa fie competenta sa soluţioneze cererea

respectivaConflictele de competenta dintre instantele judecatoresti, pozitive sau negative, se

rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict.

Aşadar, conflictul ivit intre doua judecătorii din circumscripţia aceluiaşi tribunal se judeca de acel tribunal. Cand cele doua judecatorii sunt in circumscripţia aceluiaşi tribunal, dar aparţin de aceeaşi curte de apel, conflictul de competenta se judeca de curtea de apei respectiva. Daca judecătoriile aflate in conflict nu sunt in circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, competenta de a pronunţa regulatorul de competenta apartine ICCj.

Conflictul de competenta dintre o judecatone si un tribunal, sau dintre doua tribunale se solutioneaza de curtea de apel, daca ambele instante aflate in conflictse gasesc in circumpscriptia aceleiasi curti de apel, iar daca instantele in conflict nu se găsesc in circuscriptia aceleiaşi curţi de apel, de către ICC|J. Conflictele de competenta ivite intre o judecătorie si o curte de apel,cintre doua tribunale ce nu se găsesc in circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, intre un tribunal si o curte de apel sau intre doua curţi de apel, se vor soluţiona de ICCJ.

1

Page 2: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

Art. 135 alin. 2 NCPC stabileste ca nu se poate crea conflict de competenta cu ICCJ, iar hotararea de declinare a competentei sau de stabilire a competentei pronunata de ICCJ este obligatorie pentru instanta de trimitere.

Art. 134 NCPC prevede ca instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu judecata cauzei si va inainta dosarul instanţei competente sa soluţioneze conflictul.

Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in cmarea de consiliu, fara citarea partilor. Dupa ce va verifica existenta conflictului de competenta, va stabili instanta competenta. Hotararea prin care se rezolva conflictul de competenta (regulatorul de competenta) este definitiva, deci nu poate fi atacata cu recurs sau apel.

LITISPENDENTA

Sediul materiei :art 138 NCPC

Potrivit art 138 alin. 1, nimeni nu poate fi chemat in judecata, pentru aceeaşi cauza, acelaşi obiect si de aceeaşi parte, inintea mai multor instante competente sau chiar înaintea aceleiaşi instante, prin cereri distinctei

Problema se poate ivi datorita normelor de competenta teritoriala alternativa, cand sunt deopotrivă competente mai multe instante sau pentru ca reclamantul a sesizat o singura instanta, dar de mai multe ori cu acelaşi litigiu, prin cereri distincte. Pericolul consta in pronuntarea unor hotarari contradictorii si trebuie inlaturat.

Exceptia de litispendenta poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu in orice stare a procesului in fata primei instantesi a instanţei de apel:

- daca instantele sunt de acelaşi grad, exceptia se invoca înaintea instantei sesizate ulterior, iar daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata primei instante investite. Încheierea prin care se rezolva excepţia poate fi atacta numai odata cu fondul. Aceaste reguli se aplica şi cand procesele identice se afla pe rolul aceleiaşi instanţe;

- daca instantele sunt de grad diferit, excepţia se invoca înaintea instantei de grad inferior si, in caz de admitere, dosarul va fi trimis de indata instantei de fond mai înalta in grad. Si de aceasta data încheierea de rezolvare a excepţiei poate fi atacata numai odata cu fpndul.

Daca unul dintre procese a ajuns deja la instanta de recurs, iar celalalt se afla înaintea instanţelor de fond, acestea din urma sunt obligate sa suspende judecata' pana la soluţionarea recursului.

CONEXITATEA

Conexitatea presupune existenta a doua sau mai multor pricine ce se afla inaintea aceleiasi instante sau a unor instante deosebite, de acelaşi grad sau de grad diferit, in care sunt aceleaşi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al căror obiect si cauza au intre ele o legătură strânsa.

2

Page 3: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

Stabilirea împrejurării ca exista o stransa legătură intre obiectul si cauza unor pricini diferite, care ar justifica judecarea împreuna a acestora, este o problema de fapt, lasata la aprecierea instantei, legea neindicand un criteriu precis in acest scop.

Excepţia de conexitate poate fi invocata de parii sau din oficiu de către instanta, cel mai târziu la primul termen de judecata înaintea instantei ulterior sesizate.

Art. 139 alin. 3 teza a II-a NCPC stabileste ca, daca instantele sunt de grad diferit, conexarea dosarelor se va face la instanta superioara in grad, iar alin. 4 al aceluiasi articol dispune ca, atunci când una dintre cereri este de competenta exclusiva a unei instante, conexarea se face la acea instanta.

Asupra excepţiei de conexitate se va pronunţa instanta ulterior sesizata, prin incheiere, care poate fi atacata numai odata cu fondul.

In cazul admiterii execeptiei, dosarul va fi trimis instantei care a fost mai întâi sesizata.

Daca instanta considera ca numai unul din procesele conexate este in stare de judecata, se poate dispune de dijungerea in orice faza a judecaţii -art 139 alin. 5 NCPC. Trebuie retinut insa ca instanta devenita competenta prin conexare isi va pastra competenta si dupa disjungere.

STRAMUTAREA PRICINILOR

Sediul materiei: 140-146 NCPC.

Din prevederile art 145 alin. 1 NCPC, rezulta ca pricina poate fi stramutata numai la o instanta de acelaşi grad cu instanta de la care s-a cerut stramutarea, iar nu la o instanta de grad diferit. Deci prorogarea se refera numai la competenta teritoriala, indiferent ca aceasta are caracter relativ sau absolut, nu insa si la competenta materiala.

Motivele de strămutare sunt expres prevăzute de lege, fiind in număr de doua:

- bănuiala legitima;

- siguranţa publica.

Banuiala se considera legitima in cazurile in care exista îndoiala cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cauza circumstanţelor procesului, calitatii pârtilor sau unor relaţii conflictuale locale. Exemplu: a fost admisa cererea de stramutare cand una dintre parti era ruda apropriata cu un magistrat ce deţinea o funcţie de conducere la instanta respectiva. Partea care invoca banuiala legitima trebuie sa dovedeasca împrejurările ce o determina sa aprecieze ca instanta de judecata nu va fi obiectiva.

Strămutarea pentru banuiala legitima poate fi ceruta de catre partea interesata, cererea fiind de competenta curtii de apel, daca instanta de la care se se cere stramutarea este o judecătorie sau tribunal din circumscriptia acesteia, sau a înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, daca stramutarea se cere de la curtea de apel.

Reprezintă motiv de siguranţa publica imprejurarile excepţionale care presupun ca judecata procesului la instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.

3

Page 4: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

Spre deosebire de banuiala legitima, stramutarea pentru siguranta publica nu poate fi ceruta de parti, ci numai de Procurorul general de la Parchetul de pe langa ICCJ. Rezolvarea cererii este de competenta ICCJ.

Indiferent de motivul invocat, stramutarea se poate cere in orice faza a procesului Trebuie retinut insa ca, potnvitart 146 alin. 1 NCPC, stramutarea procesului nu poate fi ceruta din nou, in afara de cazul in care noua cerere se intemeiaza pe împrejurări necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa soluţionarea acesteia. Cererea de stramutare a cauzei introdusa cu nerespectarea acestor prevederi este inadmisibila daca pricina se afla pe rolul aceleiaşi instante.

Cererea de stramutare se depune la instanta competenta sa o solutioneze, care va instiinta de indata instanta la care s-a cerut stramutarea despre formularea cererii de stramutare.

Cererea de stramutare se judeca de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor din proces.

Potrivit art. 143 NCPC, la cererea celui interesat, completul de judecata poate dispune, daca este cazul, suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauţiuni in cuantum de 1000 de lei. Încheierea asupra suspendării nu se motiveaza si nu este supusa niciunei cai de atac. Masura suspendării judecării procesului va fi comunicata de urgenta instantei de la care s-a cerut stramutarea.

Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si este definitiva. In caz de admitere a cererii de stramutare, curtea de apel trimite procesul spre judecata unei alte instante de acelasi grad din circumscriptia sa. ICCJ va stramuta judecarea cauzei la una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta de la care se cere stramutarea.

Hotararea prin care s-a dispus stramutarea va arata in ce masura actele îndeplinite de instanta înainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate. In lipsa unei astfel de menţiuni, vor fi refăcute toate actele îndeplinite de instanta de la care pricina a fost stramutata.

Instanta de la care s-a cerut stramutarea va fi incunostintata de indata despre admiterea sau respingerea cererii de stramutare. In cazul in care aceasta instanta a procedat intre timp la judecarea proesului, hotararea pronuntata este desfiintata de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare ( art. 145 alin. 2 teza a II-a NCPC).

PROROGAREA COMPETENTEI

Sunt cazuri in care competenta unei instante primeşte o adevarata extindere, in sensul ca instanta competenta sa soluţioneze cererea cu care a fost sesizata de către reclamant devine competenta sa rezolve si cereri care, in mod obişnuit, nu intra in competenta sa.

Prorogarea competentei poate interveni in temeiul legii (prorogarea legala), al unei hotarari judecătoreşti (prorogarea judecătoreasca), sau in temeiul convenţiei parilor (prorogare convenţionala sau voluntara).

PROROGAREA LEGALA

4

Page 5: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

Prorogarea legala a competentei intervine in cazurile expres prevăzute de lege, respectiv in cele prevăzute de:

Ari 99 alin. 2 care prevede ca in cazul in care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori avand aceeaşi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legătură, au fost deduse judecaţii printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa le soluţioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de un grad mai inalt.

Art. 112 potrivit caruia instanta sesizata de reclamant in raport cu domiciliul sau sediul unui parat devine competenta sa soluţioneze si fata de paraţii care domiciliaza sau isi au sediul in circumscripţia altor instante.

Art. 123 care dispune ca cererile accesorii, adiţionale, precum si cele incidentale se judeca de instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, cu execptia cererilor prevăzute la art. 120 NCPC. Instanta sesizata cu cererea de chemare in judecata este competenta sa judece si cererea reconventfonalâ.

An 139- conexitatea reprezintă un alt caz de prorogare legala a competentei

PROROGAREA JUDECĂTOREASCA

Prorogarea judecătoreasca a competentei intervine in temenii unei hotarari judecătoreşti.

Cazurile de prorogare judecătoreasca a competentei sunt urmatoarde:

-stramutarea pricinilor (art 145 ncpc);

-delegarea unei alte instante. Potrivit art 147 NCPC, cand din cauza unor împrejurări excepţionale, instanta competenta este împiedicata un timp mai îndelungat sa funcţioneze, ICCJ, la cererea partii interesate va desemna o alta instanta de acelaşi grad sa judece procesul;

- administrarea unei dovezi prin comisie rogatorie (art 262 alin.2-5 NCPC, insa prorogarea este parţiala, in sensul ca vizeaza numai administrarea probei respective, iar nu si soluţionarea fondului;

- admiterea apelului, anularea hotararii atacate si trimiterea spre rejudecare la o alta instanta decât cea care a judecat in prima instanta, dar egala in grad;

- admiterea recursului si casarea cu trimitere spre rejudecare la o alta instanta decât cea care a judecat fondul, dar egala in grad;

- soluţionarea cererii de o alta instanta de acelaşi grad, in caz de admitere a cererii de abţinere sau recuzare de către instanta ierarhic superioara, cand, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcatui completul de judecata.

PROROGAREA CONVENŢIONALA (VOLUNTARA)

Articolul 126 alin. 1 NCPC, referitor la alegerea de competenta, dispune ca partile pot conveni in scris sau, in cazul litigiilor născute,si prin declaraţie verbala in fata instantei, ca

5

Page 6: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

procesele privitoare la bunuri si alte drepturi de care acestea pot sa dispuna sa fíe judecate de alte instante decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial sa le judece, in afara de cazul când aceasta competenta este exclusiva.

Pentru a opera prorogarea convenţionala a competentei, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

-partile sa aiba capacitatea procesuala de exercitiu, iar consimtamantul lor sa fir liber si neviciat;

- conventia sa fie expresa;

- in conventie sa se determine exact instanta aleasa;

- instanta aleasa de parti sa nu fie necompetenta absolut.

Conventia de alegere de competenta trebuie sa imbrace forma scrisa. In cazul litigiilor nascute, conventia se poate face si verbal, in fata primei instante alese, care va lua act de intelegerea partilor in incheierea de sedinta.

O forma de manifestare a convenţiei partilor privind prorogarea competentei o constituie asa numita alegere de domiciliu, cand părţile stabilesc competenta in favoarea instantei de la domiciliul ales.

ACTELE DE PROCEDURA, CITAREA SI TERMENELE PROCEDURALE

Prin forma procedurala înţelegem orice condiţie impusa de lege pentru efectuarea unui anumit act de procedura. Formele procedurale luate in ansamblul lor au menirea de a asigura o desfasurare a procesului civil in cele mai bune conditii.

Cat priveşte corelaţia dintre forma procedurala si actul de procedura, in doctrina se subliniaza ca forma procedurala este ceea ce legea prescrie, iar actul de procedura reprezintă forma adusa la îndeplinire.

Actele de procedura pot fi definite ca fiind operatiunile juridice si inscrisurile facute de participantii la proces in legatura cu activitatea lor procesuala.

CLASIFICAREA ACTELOR DE PROCEDURA

a) in functie de modul de efectuare, actele de procedura se clasifica in:

- acte scrise (cererea de chemare in judecata, cererea adiţionala, intampinarea, cererea reconventionala, cererea de interventie, încheierile hotararilor, cererea de exercitare a unei cai de atac);

- acte orale (depoziţiile martorilor, răspunsurile la interogatoriu), cu precizarea ca actele de procedura făcute verbal se consemneaza in scris.

b) in raport de organele sau persoanele care le întocmesc ori de la care emana, actele de procedura se împart in:.

- acte ale partilor (cererea de chemare in judecata, întâmpinarea);

6

Page 7: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

-acte ale instantel (încheierea, hotararea judecătoreasca);

-acte ale organelor auxiliare justitiei (actele executorului judecătoresc, procesele-verbale de luare a masurilor asiguratorii);

-acte ale altor participanţi la proces (depoziţiile martorilor; raportul de expertiza).

c) in funcţie de continutul lor, actele de procedura se impart in:

-acte de procedura care conţin o manifestare de voinţa (cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea reconventionala);

- acte de procedura care constata o operaţiune procedurala (citatia, somaţia).

d) in functie de natura lor sau locul de indeplinire, actele de procedura se impart in:

-acte judiciare, daca se indeplinesc in cadrul si in cursul procesului, in fata instantei;

-acte extrajudiciare, daca se indeplinesc in cadrul procesual, dar nu in fata instantei dejudecata, ci exclusiv in afara acesteia (expertiza, actele de executare).

CONDITIILE GENERALE PENTRU INDEPLINIREA ACTELOR DE PROCEDURA

Pentru întocmirea valabila, un act de procedura trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiţii generrale:

-sa îmbrace forma scrisa ori sa fie consemnat intr-un alt act de procedura încheiat in scris;

-din continutul sau, respectiv din cuprinsul actului scris care il constata, sa rezulte ca au fost respectate cerinţele impuse de lege;

- sa fie efectuate in limba romana.

ENUMERAREA SANCTIUNILOR PENTRU NERESPECTAREA CONDITIILOR LEGALE REFERITOARE LA ACTELE DE PROCEDURA

Codul de procedura civila prevede sanctiunile care intervin in cazul nerespectarii dispozitulor legale privitoare la conditiile indeplínirii actelor de procedura, respectiv:

nulitatea actului de procedura,

obligatia de a completa sau a reface actul indeplinit cu íncalcarea prescriptiilor legii,

obligatia de a despagubi partea vatamata prin incalcarea formelor procedurale,

sanctiuni pecuniare si disciplinare.

CONDIŢIILE GENERALE PRIVIND CERERILE IN JUSTITIE

Sediul materiei: art, 146-152 NCPC

Cererea in justitie este mijlocul procedural prin care o persoana solicita concursul instantei in vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale legitime.

7

Page 8: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

Prin art 148-152 NCPC se stabilesc condiţiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cererile in justitie, indicandu-se atat forma acestora, cat si mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda.

REGULA: potrivit NCPC, cererile pot imbraca fie forma scrisa, fie forma inscrisului in forma electronica, daca sunt indeplinite conditiile prevazute pentru acesta. Reglementarea conditiilor de validitate pe care trebuie sa le indeplineasca cererea in forma electronica adresata instante, judecatoresti este prevazuta in Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica.

Exceptia: prin exceptia de la regula formei scrise a cererilor adresate instantei judecatoresti, este permisa fomularea orala, in sedinta de judecata, a unor cereri, facandu-se mentiune despre ele in incheierea de sedinta. Ex. declaratia de abtinere, propunerea de probe.

Orice cerere adresata instantelor judecătoreşti trebuie sa cuprindă, potrivit art 148 alin. 1 NCPC, următoarele elemente:

a) instanţa căreia îi este adresată;

b ) numele, prenumele, domiciliul sou reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax sau altele asemenea.

c) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor părţilor, dacă este cazul.

d) obiectul şi valoarea pretenţiei, dacă este cazul.

e) motivele cererii.

f) semnătura.

Nerespectarea cerinţelor menţionate anterior cu privire la elementele obligatorii ale unei cereri adresate instanţei judecătoreşti atrage nulitatea acesteia, în condiţiile art. 175 alin. (1) NCPC care reglementează nulitatea condiţionată, potrivit căruia actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia.

Daca, din orice motive cererea, nu poate fi semnata la termenul cand a fost depusa sau, dupa caz, la primul termen ce urmeaza, judecătorul va stabili identitatea partii prin unul din mijloacele stabilite lege, ii va citi continutul cererii si ii va lua consimtamnatul cu privire la acesta.

Potrivit art 149 NCPC, atunci cand este vorba despre o cerere care urmeaza a fi comunicata, aceasta se va redacta in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare.

Daca titularul cererii nu isi îndeplineşte obligate de a depune cererea in numărul de exemplare necesare pentru comunicare, instanta va putea îndeplini din oficiu sau va pune in sarcina oricareia dintre parti îndeplinirea acestei obligaţii, pe cheltuiala partii care avea aceasta obligaţie.

De asemenea, in cazul in care cererea este trimisa prin fax sau prin posta electronica, grefierul de şedinţa are obligaţia sa intocmeasca din oficiu copii de pe cerere, atat pentru instanta cat si pentru comunicare, pe cheltuiala partii care avea aceasta obligaţie

8

Page 9: Curs 12 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 12,

18.05.2015

De la regula depunerii cererii in numărul necesar de exemplare pentru comunicare, legea instituie o excepţie, si anume cazul cererilor pentru care se prevede posibilitatea formulării verbal in şedinţa.

Atunci cand cererea este insotita de alte inscrisuri, acestea trebuie depuse in copii certificate de parte pentru conformitate cu originalul, in acelaşi număr de exemplare ca si cererea si ataşate fiecarui exemplar al acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 150 NCPC.

Cand înscrisurile sunt redactate intr-o limba străină, ele se depun in copie certificata, insotite de traducerea legalizata efectuata de un traducator autorizat.

In situatia in care cererea nu se introduce de titularul dreptului, ci de un reprezentant al acestuia, la cerere trebuie alaturata dovada calitatii de reprezentant. In acest sens, art 151 NCPC prevede ca avocatul si consilierul juridic vor depune împuternicire.

In scopul evitării unui formalism excesiv, art 152 NCPC prevede ca cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire greşita. Aşadar, instanta trebuie sa se orienteze nu după sensul literal sau juridic al termenilor folositi in cerere, ci dupa cel pe care justitiabilull a inteles sa il atribuie termenilor respectivi, dupa natura si scopul urmărit astfel cum acestea rezulta dm continutul cererii.

In schimb, in cazul in care obiectul cererii nu este clar precizat, atunci instanta va pune in vedere partii sa faca precizările necesare pentru a se putea stabili continutul si finalitatea cererii respective.

Cererile adresate instăritelor judecătoreşti se timbreaza. Legea cadru in aceasta materie este O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, in conformitate cu prevederile acestui act normativ, taxele judiciare de timbraj se stabilesc in mod diferentiat, dupa cum obiectul cererii este sau nu evaluabil in bani. Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat Dovada achitarii taxei judicare de timbru se va ataşa cererii in original, in vederea anularii sale de către Judecător.

Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de judiciar in materie civila. De asemenea, instanta poate acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitaţi sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni si cereri introduse la instantele judecătoreşti, in condiţiile prevăzute de art. 42 si urm din O.U.G. nr. 80/2013.

9