Upload
adelina-doringa
View
52
Download
12
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Oncologie
Citation preview
Epidemiologia canceruluiFactori de risc
Prevenţie
Curs
Epidemiologia
“Distribuţia şi factorii determinanţi ai frecvenţei unei
boli în populaţiile umane”
Epidemiologia cancerului - obiective
• Descoperă noi factori etiologici
► Studiul distribuţiei cancerului
► Cuantifică riscul asociat unei anumite expuneri► Cuantifică riscul asociat unei anumite expuneri
• Indică posibile mecanisme de carcinogeneză
• Stabileşte eficacitatea măsurilor de prevenţie
• Investighează factori predictori ai supravieţuirii
Epidemiologia cancerului -metode de studiu
o Studii descriptive ► Incidenţă, mortalitate, supravieţuire► Evoluţii în timp► Caracteristici geografice► Caracteristici geografice► Caracteristici de vârstă, sex, etnie, statut socio-
profesional
o Studii analitice►Caz-control►Cohortă
Epidemiologia descriptivă
o Incidenţă► nr. de cazuri noi apărute la o anumită populaţie într-un anumit interval de timp► Ex.: în UE incidenţa cancerului bronhopulmonar este de 52,5 cazuri / 100 000 loc. / an
o Mortalitate► nr. de decese apărute la o anumită populaţie într-un anumit interval de timp► Ex.: în UE mortalitatea cancerului bronhopulmonar este de 48,7 cazuri / 100 000 loc. / an
o Prevalenţă► nr. de cazuri existente (acumulate) într-o anumită populaţie, la un anumit moment► nr. de cazuri existente (acumulate) într-o anumită populaţie, la un anumit moment► este cu atât mai mare cu cât incidenţa bolii e mai mare şi mortalitatea ei mai mică
o Factor de risc► o anumită trăsătură, caracteristică ce creşte riscul de dezvoltare a unei boli► Ex.: fumatul creşte riscul de cancer bronhopulmonar funcţie de doză, de până la 30 ori
o Risc relativ► compară riscul de apariţie a bolii la cei cu un anumit factor de risc faţă de cei fără acel factor► Ex.: risc relativ de 7,1 ori mai mare de cancer mamar la femei cu 2 rude gr.1 cu cancer mamar
o Risc atribuit► procentul de îmbolnăviri care ar putea fi prevenite prin îndepărtarea unui anumit factor de risc► Ex.: fumatul este responsabil de 30% din cancere şi 87% din cancerele bronhopulmonare
Epidemiologia CanceruluiPerspectivă istorică
1775Percival Pott, chirurg Percival Pott, chirurg
britanic, a raportat probabilprima descriere de
carcinogenezăocupaţională
cancerul scrotal la hornari
Epidemiologia CanceruluiPerspectivă istorică
Corsete strâmte şi cancer
1842
Rigoni-Stern, medic italian, a observat că femeile Rigoni-Stern, medic italian, a observat că femeile măritate din oraş făceau cancer de col uterin dar
călugăriţele din mănăstirea învecinată nu.
El a mai observat la călugăriţe o rată crescută acancerului mamar şi a sugerat că se datorează
corsetelor prea strămte purtate de acestea.
Epidemiologia CanceruluiPerspectivă istorică
Anii 1700: tutunul şi cancerul
Rapoarte despre efectul cancerigen al tutunului în secolul 18al tutunului în secolul 18
prizarea de tutun şi cancerul nazal(Hill în 1761)
fumatul pipei şi cancerul de sferă orală (von Soemmering în 1795)
Epidemiologia CanceruluiPerspectivă istorică
� Tutunul şi cancerul bronhopulmonar
� Azbestul şi cancerul bronhopulmonar
� Industria pielăriei şi cancerul nazal� Industria pielăriei şi cancerul nazal
� Coloranţii şi cancerul de vezică urinară
� Radiaţiile ionizante şi cancere multiple
� Virusul Ebstein-Barr şi limfomul Burkitt
� HPV şi cancerul de col uterin
5 criterii pentru o relaţie cauză ���� efect
Criteriul Factorul de risc
1) Timing ♦ Expunerea este anterioară apariţiei sau
progresiei bolii
2) Intensitate ♦ Este dependent de doză
♦♦ Încetarea expunerii afectează evoluţia
3) Prevalenţă ♦ Apare la populaţii multiple
4) Relaţie cu alţi
factori de risc
♦ Este independent
♦ Poate acţiona sinergic
5) Plausibilitate ♦ Produce modificări moleculare,
anatomice sau funcţionale
Mortalitatea în SUA, 2003
1. Boli cardiovasculare 28.0
2. Cancer 22.7
3. AVC 6.4
4. Afecţiuni respiratorii cronice 5.2
Cauza decesului % Decese
4. Afecţiuni respiratorii cronice 5.2
5. Accidente 4.5
6. Diabet zaharat 3.0
7. Gripă şi pneumonie 2.7
8. Boala Alzheimer 2.6
9. Nefrită 1.7
10. Septicemie 1.4
Modificarea mortalităţii generale între 1950 şi 2003
586,8
400
500
600
1950
2003
Rata Per 100,000
21,9
180,7
48,1
193,9
53,3
190,1
231,6
0
100
200
300
BoliCardiovasculare
BoliCerebrovasculare
Pneumonie/Gripă
Cancer
Evoluţia nr. total de decese prin cancer în SUA1930-2003
200.000
250.000
300.000
270.000
275.000
280.000
285.000
290.000
Femei
Bărbaţi
Nu
măr
de
dec
ese
Bărbaţi
Femei
0
50.000
100.000
150.000
1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000
265.0002000 2001 2002 2003
Nu
măr
de
dec
ese
Bărbaţi Femei
Prostată 33%
Bronhopulmonar 13%
Colorectal 10%
Vezică urinară 6%
Cazuri noi de cancer în SUA, 2006
31% Sân
12% Bronhopulmonar
11% Colorectal
6% Corp uterin
Melanom 5%
Limfom non-Hodgkin 4%
Renal 3%
ORL 3%
Leucemie 3%
Pancreas 2%
Altele 18%
4% Limfom non-Hodgkin
4% Melanom
3% Tiroidă
3% Ovar
2% Vezică urinară
2% Pancreas
22% Altele
Decese prin cancer în SUA, 2006
Bărbaţi Femei
26% Bronhopulmonar
15% Sân
10% Colorectal
6% Pancreas
Bronhopulmonar 31%
Colorectal 10%
Prostată 9%
Pancreas 6% 6% Pancreas
6% Ovar
4% Leucemie
3% Limfom non-Hodgkin
3% Corp uterin
2% Mielom multiplu
2% SNC
23% Altele
Pancreas 6%
Leucemie 4%
Ficat 4%
Esofag 4%
Limfom non-Hodgkin 3%
Vezică urinară 3%
Rinichi 3%
Altele 23%
Mortalitatea prin cancer la bărbaţi în SUA1930-2002
60
80
100
Plămân
Rata Per 100,000
0
20
40
60
1930
1935
1940
1945
1950
1955
1960
1965
1970
1975
1980
1985
1990
1995
2000
Colon şi rect
Stomac
Prostată
Pancreas
FicatLeucemie
Mortalitatea prin cancer la femei în SUA1930-2002
60
80
100 Rata Per 100,000
0
20
40
60
1930
1935
1940
1945
1950
1955
1960
1965
1970
1975
1980
1985
1990
1995
2000
Plamân
Colon şi rect
Corp uterin
Stomac
Sân
Ovar
Pancreas
Incidenţa cancerului la bărbaţi în SUA1975-2002
150
200
250
Prostată
Rata Per 100,000
0
50
100
150
1975 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002
Plămân
Colon şi rect
Vezică urinară
Limfom non-HodgkinMelanom malign
Incidenţa cancerului la femei în SUA1975-2002
150
200
250
Rata Per 100,000
Sân
0
50
100
150
1975 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002
Colon şi rect
Sân
Plămân
Corp uterin Ovar
Limfom non-Hodgkin
Probabilitatea de a face cancer în cursul vieţii -Bărbaţi
Risc
Toate localizările 1 din 2
Prostată 1 din 6
Bronhopulmonar 1 din 13
Colorectal 1 din 17Colorectal 1 din 17
Vezică urinară 1 din 28
Limfom non-Hodgkin 1 din 46
Melanom 1 din 52
Renal 1 din 64
Leucemie 1 din 67
Cap şi gât 1 din 73
Stomac 1 din 82
Probabilitatea de a face cancer în cursul vieţii -Femei
RiscToate localizările 1 din 3
Sân 1 din 8
Bronhopulmonar 1 din 17
Colorectal 1 din 18Colorectal 1 din 18
Corp uterin 1 din 38
Limfom non-Hodgkin 1 din 55
Ovar 1 din 68
Melanom 1 din 77
Pancreas 1 din 79
Vezică urinară 1 din 88
Col uterin 1 din 135
Toate localizările 66
Sân (femeie) 90
Colon 65
Esofag 16
Leucemie 49
Supravieţuirea relativă la 5 ani (%) - 2003
Limfom non-Hodgkin 61
Cavitate orală 62
Prostată 100
Rect 65
Vezică urinară 83
Corp uterin 75
Col uterin 86
Supravieţuirea relativă la 5 ani (%) în anii ’70, ’80 şi ’90
Toate localizările 50 53 65Sân (femeie) 75 78 88Colon 50 58 64Leucemie 34 41 48
’70 ’80 ’90
Leucemie 34 41 48Bronhopulmonar 12 14 15Melanom 80 85 92Limfom non-Hodgkin 47 54 60Ovar 37 41 45Pancreas 3 3 5Prostată 67 75 100Rect 49 55 65Vezică urinară 73 78 82
Incidenţa şi mortalitatea prin cancerla copii de 0-14 ani
12
14
16
18Incidenţa
Rata Per 100,000
0
2
4
6
8
10
12
1975 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002
Mortalitatea
Supravieţuirea la 5 ani la copiii de 0 – 14 ani
55,5%1974 - 1976
1995 - 2001
55,5%
78,6%
Ce determină apariţia cancerului?
Viruşi, bacterii
Ereditate
RadiaţiiAgenţi fizici, chimici
EreditateDietă
Hormoni
Factori de risc cauzatori de cancer
Factorul de risc % din totalul de cancere cauzat de factor
Fumat 29 – 31 %
Alimentaţie 29 – 31 %
Medicamente < 1 %Medicamente < 1 %
Factori infecţioşi 10 – 20 %
Radiaţii ionizante şi UV 5 – 7 %
Factori ocupaţionali 2 – 4 %
Poluare: aer, apă, alimente 1 – 5 %
Sedentarism 1 – 2 %
Factori genetici 5 – 10 %
Studii populaţionale
CANADA:
Regiuni cu incidenţă crescutăMAREA BRITANIE:
Cancer bronhopulmonar
JAPONIA:Cancer de stomac
CANADA:Leucemie
BRAZILIA:Cancer de col uterin
S.U.A.:Cancer de colon
AUSTRALIA:Melanom malign
CHINA:Cancer hepatic
Ereditate? Factori comportamentali? Alţi factori?
100
50
Cancer de stomac(Număr de cazuri noiper 100,000 pers.)
100
70
Cancer de colon(Număr de cazuri noiper 100,000 pers.)
50
S.U.A..Japonia
70
S.U.A.Japonia FamiliijaponezeemigrateÎn S.U.A.
FamiliijaponezeemigrateÎn S.U.A.
Fumatul şi cancerulCarcinogeni chimici identificaţi în fumul de ţigară
Consumul de tutun în SUA, secolul XX
2500
3000
3500
4000
4500
5000
Co
nsu
m d
e ti
gar
i p
er c
apit
a
50
60
70
80
90
100
Mo
rtal
itat
ea p
rin
can
cer
pu
lmo
nar
Consum tigari per capita
Mortalitatea masculina prin cancer pulmonar
0
500
1000
1500
2000
2500
1900
1905
1910
1915
1920
1925
1930
1935
1940
1945
1950
1955
1960
1965
1970
1975
1980
1985
1990
1995
2000
An
Co
nsu
m d
e ti
gar
i p
er c
apit
a
0
10
20
30
40
50
Mo
rtal
itat
ea p
rin
can
cer
pu
lmo
nar
Mortalitatea feminină prin cancer pulmonar
Viruşi
Virusul modifică prin inserţie genele care controlează dezvoltarea
celularăVirus oncogen
Viruşi
Viruşi oncogeni umani cunoscuţi
Some Viruses Associated with Human CancersVirus Tip de cancer
EBV Limfom Burkitt
HPV Cancer de col uterin
HBV Cancer hepatic
HTLV Leucemie cu celule T
Bacterii oncogene
H. pyloriProbă bioptică
Ereditatea şi cancerul
Paciente cu cancer mamar
Factori geneticiAlţi factori
Teste genetice
Prevenţia cancerului
3 nivele de prevenţie
� Primară� Primară
� Secundară
� Terţiară
Prevenţia primară
Radiaţii
Agenţi chimici
Viruşi Bacterii
Evitarea fumatului
Riscul de cancer bronhopulmonar este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate
15x
10x10x
5x
NefumătorŢigări fumate zilnic
Riscul de cancer bronhopulmonar
0 15 30
Evitarea expunerii excesive la soare
Evitarea consumului combinat de alcool şi tutun
40x
30x
20x
Combinaţia creşte mult riscul de cancer esofagian
Risc relativ
10x
Băuturi alcoolice / zi
Pachete de ţigări / zi
şi
Dietă: Evitarea alimentaţiei grase şi hipercalorice
Număr de cazuri (la 100.000 loc.)
Corelaţia dintre consumul de carne şi cancerul de colon în diferite ţări
40
30
0
Grame / persoană / zi
30
20
10
30020010080
Tendinţa obezităţii* la adulţi (20 – 74 ani) în SUA, 1960-2002
2321
26
3128
34
25
30
35
40
45
Pre
vale
nta
(%)
*Obezitatea este definită ca index de masă corporală de 30 kg/m2 sau mai mult
1311
161512
1715
13
17
21
0
5
10
15
20
Ambele sexe Barbati Femei
Pre
vale
nta
(%)
1960-62 1971-74 1976-80 1988-94 1999-2002
Dietă: Consumul de legume şi fructe
Factori dietari asociaţi cu incidenţa crescută sau protecţia faţă de cancer
Incidenţă crescută
• Grăsimi saturate, colesterol
• Regim hipercaloric (obezitate)
Protecţie
• Regim hipocaloric
• Macronutrienţi• Alcool
• Alimente conservate prin afumare
• Alimente conservate prin sărare
• Supraîncărcare cu fier
• Deficit de folaţi
• Macronutrienţi
Fibre
Acizi graşi omega 3
• Micronutrienţi
Vitamine: A, D, E,C, B6, acid folic
Minerale: Ca, Se, Zn, Mo
Dieta şi cancerul de colon
Factori care cresc riscul:
• carne • alimentaţie grasă• sucroză
Factori care scad riscul:
• alimentaţie cu fibre, legume şi fructe• Ca (1-2 mg/zi) şi vitamina D• antioxidanţi (vitamina C, E, beta-caroten, Se), folaţi• antioxidanţi (vitamina C, E, beta-caroten, Se), folaţi
Dieta şi cancerul mamar
Factori care cresc riscul:
• alimentaţie grasăFactori care scad riscul:
• alimentaţie cu fibre• antioxidanţi
Dieta şi cancerul bronhopulmonar
Factori care cresc riscul:
• alcool, fumatFactori care scad riscul:
• alimentaţie cu legume şi fructe (beta-caroten)• vitamina B1, B2, B6, C, E• Zn, Se
Dieta şi cancerul digestiv (esofag, stomac)Dieta şi cancerul digestiv (esofag, stomac)Factori care cresc riscul:
• alimente conservate prin afumare sau sărare• deficit de vitamină B2, C, E, caroten, niacină• deficit de Se, Zn, Mo• alimente cu nitraţi, nitriţi
Factori care scad riscul:
• alimentaţie cu legume şi fructe• ceai verde (polifenoli)• ginseng
1. Controlul greutăţii şi prevenirea obezităţii
2. Reducerea consumului de grăsimi sub 30% şi a grăsimilor saturate sub 10% din aportul energetic
3. Creşterea aportului de fibre la 20 – 30 grame / zi
Recomandări pentru reducerea riscului de cancer
4. Includerea legumelor şi fructelor cât mai frecvent în alimentaţie
5. Consumul cu moderaţie de alimente conservate prin sărare sau afumare.
6. Reducerea consumului de sare sub 6 grame / zi
7. Consumul cu moderaţie de alcool
8. Meniu cât mai variat
Evitarea infecţiilor virale
Infecţia cu HPV creşte riscul de cancer de col uterin
Crescut
Femei neinfectate
Risc de cancer de col uterin
Scăzut
Femei infectate cu
HPV
Evitarea carcinogenilor profesionali
Carcinogen Ocupaţie Tip de cancer
arsenic minerit, agricultură pulmonar, cutanat, hepatic
azbest construcţii pulmonar, mezoteliom
benzen ind. petrolului, chimică leucemie
crom metalurgie, galvanizare pulmonarcrom metalurgie, galvanizare pulmonar
praf pielărie pielărie nazal, vezică urinară
naftilamină ind. chimică, coloranţi, cauciuc vezică urinară
radon minerit pulmonar
funingine, uleiuri cărbune, gaze, petrol pulmonar, cutanat, hepatic
clorură de vinil cauciuc, mase plastice hepatic
rumeguş ind. lemnului nazal
Poluarea industrială
Incidenţă
1930an
199019701950
Prevenţia secundară = screening
Identificarea precoce în stadiul subclinic (asimptomatic), când cancerul este cel mai tratabil.
Metodă – căutarea în populaţia cu risc (screening)
Screening eficient există actualmente în cazul cancerului:� mamar� de col uterin� colorectal� de prostată
Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului mamar, American Cancer Society
• Mamografie – anual peste 40 ani• Examinarea clinică a sânilor de către medic
►20 – 30 ani – la 3 ani►peste 30 ani - anual
• Autoexaminarea sânilor de către femeile peste 20 ani – lunar
Femeile cu risc crescut (istoric familial, BRCA) – screening mai agresiv
Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de col uterin, American Cancer Society
Screening-ul începe la 3 ani de la debutul vieţii sexuale dar nu mai târziu de 21 ani:• Testul Papanicolau – anual• Peste 30 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot rări la 2- 3 ani. • Peste 70 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot opri.
După histerectomie totală cu îndepărtarea colului uterin nu se mai face testarea, dacă nu a fost o intervenţie pentru tratarea cancerului de col
uterin.
Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului colorectal, American Cancer Society
Peste 50 ani, ar trebui una din următoarele:
• Testul hemoragiilor oculte din scaun – anual• Sigmoidoscopie – la 5 ani• Testul hemoragiilor oculte din scaun anual şi sigmoidoscopie la 5 ani*• la 5 ani• Irigografie – la 5 ani• Colonoscopie – la 10 ani
* Testul combinat este de preferat
Persoanele cu risc ridicat de cancer colorectal ar trebui să urmeze un screening mai agresiv
Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de prostată, American Cancer Society
Peste 50 ani (45 ani la cei cu rude având cancer de prostată):
• PSA
• Tuşeu rectal
+ anual
Prevenţia terţiară = follow-up
Identificarea precoce evoluţiei unui cancer după tratament
Metodă - supraveghere activă (follow-up sau urmărirea pacientului)► controale la intervale regulate de timp► ex. clinic, investigaţii paraclinice (imagistice, markeri tumorali etc.)► ex. clinic, investigaţii paraclinice (imagistice, markeri tumorali etc.)
Se intenţionează depistarea precoce a:� progresiei bolii� recidivelor locale sau la distanţă� complicaţiilor bolii sau tratamentului
► neoplazii secundare datorate radio- sau chimioterapiei► complicaţii ale intervenţiilor chirurgicale (limfedem etc.)
Prevenţia terţiară = follow-up
În primii 3 ani
Anamneză, ex. clinic – la 3 luni
Analize uzuale – la 3 luni
CA15-3 – la 3 luni
Exemplu de follow up la pacientele cu cancer mamar st. I – III după tratament multimodal:
În anii 4 - 5
Anamneză, ex. clinic – la 6 luni
Analize uzuale – la 3 luni
CA15-3 – la 6 luniRx torace – la 6 luni
Echo abdominal – la 6 luni
Ex. ginecologic – la 6 luni
Mamografie – la 6 luni
Scintigrafie osoasă – la nevoie
Osteodensitometrie
CA15-3 – la 6 luni
Rx torace – la 12 luni
Echo abdominal – la 12 luni
Ex. ginecologic – la 12 luni
Mamografie – la 12 luni
Din al 6-lea an
Ex. clinic, investigaţii paraclinice - anual
Cât de departe am ajuns?
Supravieţuirea la 5 ani:1913 – 10% 2003 - 66%
Cercetarea continuă în oncologie