Curs 2 Proc Civila Anul III Sem II

  • Published on
    22-Jan-2016

  • View
    218

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs 2 Proc Civila Anul III Sem II

Transcript

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 2,02.03.2015

ContinuareIII Dupa terminarea cercetarii procesului se intra in cea de-a treia etapa, cea a dezbaterilor de fond, in cadrul careia partile au posibilitatea de a-si sustine in mod real pretentiile, in urma probatoriului administrat in cauza, prin intermediul concluziilor la fond. Reglementarea o regasim in art. 389 394 NCPC.IV Dupa inchiderea dezbaterilor, urmeaza etapa deliberarii si a pronuntarii hotararii (art. 395 405 NCPC). Deliberarea are loc in secret, in camera de consiliu, insa hotararea se pronunta in sedinta publica. In cazul in care instanta nu poate hotari in aceeasi zi, pronuntarea se amana, fara a se putea depasi 15 zile. Daca pronuntarea a fost amanata, hotararea nu poate fi pronuntata mai inainte de data fixata, sanctiunea fiind acea a nulitatii hotararii, chiar in absenta unei prevederi exprese in acest sens. Dupa expirarea acestui termen, noi amanari de aceeasi durata sunt posibile. In orice caz, termenul este relativ si depasirea lui nu afecteaza valabilitatea hotararii pronuntate.Expresie a principiului continuitatii instantei, la deliberare participa doar judecatorii ce au format completul de judecata, chiar daca nu mai sunt judecatori ai instantei respective (de exemplu, au promovat la alta instanta), cu doua exceptii: cei carora le-a incetat calitatea de judecator sau cei suspendati. Procesul de deliberare poarta asupra hotararii ce urmeaza sa se pronunte, hotarare care va dezinvesti instanta, fara ca zudecatorii sa mai poata reveni asupra opiniei lor. Dispozitiile referitoare la deliberare poarta si asupra incheierilor.Prin exceptie, la deliberare pot participa si alte persoane:- asistentii judiciari in litigille de munca si asigurari sociale, acestia avand vot consultativ.;- magistratii asistenti la ICCJ, tot cu vot consultativ.Participantii la deliberare au obligatia profesionala a pastrarii secretului deliberarilor si al votului la care au participat.Hotararea judecatoreasca (art. 424 -428 NCPC)Hotararea judecatoreasca este actul final al judecatiim actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti, act cu caracter jurisdictional. Hotararea reprezinta scopul urmarit prin declansarea precesului, ratiunea lui de a fi, deoarece transeaza conflictul intre parti, inlocuieste parerea de regula diferita a partilor, cu parerea judecatorilor, care are insa autoritatea prevazuta de lege si la nevoie, poate fi impusa silit, cu ajutorul fortei de constrangere a statului.Hotararea, ca act final al judecatii, dezinvesteste instanta si are forta probanata a unui inscris autentic. Cand este executorie sau definitiva, poate fi pusa in executare silita, daca cel care a pierdut procesul nu-si executa de bunavoie obligatia inscrisa in hotarare. Hotararea judecatoreacsa este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii acestora. Ea insa este opozabila oricarei terte persoane.Horararea judecatoreasca ce solutioneaza in tot sau in parte fondul procesului sau statueaza asupra unei exceptu procesuale ori asupra oncarui alt incident are, de la pronuntare, autoritate de lucru judecat cu privire Ia chestiunea transata.Tot in aceasta etapa, prin hotarare judecatoreasca, instanta dispune asupra cheltuielilor de judecata (art.451 -455 NCPC). Cneltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru, onoranile avocatlior, ale expertilor si ale specialistilor, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cuvenite de necesitatea prezentei la proces, cheituielde de transport si daca este cazul, de cazare precum si orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare a procesului. Onorarille avocatilor se stabilesc de regula prin intelegerea dintre avocat si client, in raport cu valoarea si complexitatea litigiului.Instanta poate, chiar din oficiu sa reduca motivat partea din cheituielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea ori complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei. Masura luata de instanta nu va avea niciun efect asupra raporturtior dintre avocat si clientul sau.Toate aceste cheltuieli vor fi suportate de fiecare parte, in raport cu cererile pe care Ie adreseaza instantei si cu probele propuse a fi administrate, iar la sfarsitul procesului se pune problema de a stabili cine Ie suporta. In sistemul procesual, partea care a pierdut procesul va suporta cheltuielile de judecata facute de adversar, dar numai la cererea acestuia. Odata cu parcurgerea acestor etarle, se finalizeaza judecata in prima instanta. CAILE DE ATAC Existenta cailor de atac ofera posibilitatea de a se indeparta de greselile cuprinse intr-o hotarare, greseli datorate fie partlior, care prin denaturarile si reticentele Ior nu au informat corect pe judecatori ori nu s-au aparat complet, fie chiar judecatorilor, care nu si-au indeplinit pe deplin misiunea, nu au apreciat corect probele si astfel nu au stabilit corect situatia de fapt, ori au aplicat sau au interpretat gresit legea.Clasificare Art. 456 NCPC clasifica caile de atac in cai ordinare de atac (apelul) si cai extraordinare de atac (recursul, contestatia in anulare si revizuirea). In acest fel, in primul rand, se precizeaza fara echivoc ca recursul in interesul legii nu este o cale de atac, deoarece solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din procesele in care au fost pronuntate acele hotarari.Singura cale de atac ordinara reglementata de cod este apelul. Este calificata astfel deoarece vizeaza hotarari de prima instnta si se poate exercita de partea nemultumita de hotarare fara ca legea sa limiteze motivele de exercitare, cu singura conditie ca legea sa nu interzica in mod expres exercitarea acestei cai de atac. Caile extraordinare de atac sunt recursul, contestatia in anulare si revizuirea. Ele poarta aceasta denumire genenca deoarece pot fi exercitate numai in conditiile si pentru motivele expres si limitative prevazute de iege, vizand dupa caz, hotarari executorii sau definitive.Caile de atac se mai clasifica si in: cai de reformare, prin care se realizeaza controlul judiciar, acestea fiind de competenta instantelor superioare celor care au pronuntat hotararea atacata cai de retractare, care sunt de competenta chiar a instantei care a pronuntat hotararea atacata.Partea nemultumita de hotararea primei instante poate sa o atace cu apel. Apelul este o cale de atac ordinara (simpla nemultumire a partilor fiind suficienta, legea neprevazand in mod expres motivele pentru care sa poata fi exercitat apelul), in principiu suspensiva de executare (termenul de apel, iar apoi introducerea cererii de apel suspenda de drept executarea silita, cu exceptia cazuritor expres prevazute de lege) si devolutiva (in fata instantei de apel are loc sau poate avea loc o noua judecata in fond). Textele ce reglemeteaza materia apelului sunt art. 466 - 482 NCPC.Sesizarea instantei de apelInstanta competenta sa solutioneze apelul este instanta superioara celei care a pronuntat hotararea de fond.Termenul de apelTermenul de apel (termen procedural imperativ) este, potrivit art 468 alin. 1 NCPC, de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Termenul de apel, ca si cerere indusa in termen, sunt suspensive de executare.Totodata, in conditiile legii, partea Interesata poate exercita recursul, cale de atac extraordinara, de reformare, in principiu nesuspensiva de executare. Sediul materiei: art. 483 - 502 NCPCRecursul urmareste sa supuna in principal ICCJ examinarea, in conditiile legli, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile. Este deci o cale de atac care se poate exercita numai in cazurile si in conditiile expres prevazute de Iege si care vizeaza numai legalitatea hotararii atacate. In cazurile prevazute de lege, recursui nu se solutioneaza de ICCJ, ci de instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea, dar si in aceste cazuri are acelasi scop, si anume venficarea legalitatii hotarariiObiectul recursului il constituie: - hotararile date in apel, - cele date potrivit legii fara drept de apel, cum ar fi: hotarerea prin care se respinge cererea ca urmare a renuntarii la dreptul subiectiv art. 410; hotararea de perimare art. 421; hotararea in materie de contencios administrativ art. 10 din Legea 554/2004).Termenul de recursRegula: recursul poate fi exercitat de partea nemultumita, in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Exceptii: exista situatii in care termenul de recurs este mai scurt sau nedeterminat sau curge de la un alt moment: 5 zile de la pronuntare in cazul hotararii perimare (art. 421 NCPC, pe toata durata suspendarii impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea).Legea permite si exercitarea unor cai extraordinare de atac (pentru motivele anume stabilite de lege), nesuspensive de executare. De retractare (sunt de competenta instantei care a pronuntat hotararea ce se ataca), anume contestatia in anulare si revizuireaFAZA EXECUTARII SILITE - intervine in cazul hotararilor judecatoresti susceptibile de a fi puse in executare cu ajutorui fortei de constrangere a statului, precum si in cazul altor titluri executorii, daca debitorul nu isi executa de bunavoie obligatia. Prin titlu executoriu intelegem, conform art. 632 din NCPC: "hotararile executorii prevazute la art. 633, hotararile cu executare provizorie, hotararile definitive, precum si orice aite hotarari sau inscrisuri, care, potrivit legti, pot fi puse in executare,Nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga ambele faze. Astfel, va lipsi faza executarii silite atunci cand debitorul isi executa de bunavoie obligatia sau cand hotararea judecatoreasca nu este susceptibila de executare silita (de exemplu, hotararile pronuntate in cererile in constatarea existentei sau inexistentei unui drept, cele prin care se respinge cererea de chemare in judecata, prin care se dispune anularea sau rezolutiunea, rezilierea unui contract, fara a dispune si restituirea prestatiilor etc.)De asemenea, este posibil sa se puna in executare alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca (de exemptu un act autentic notarial prin care se constata o creanta certa lichicla si exigibila, o cambie, un bilet la ordin etc), asa incat procesul civil nu va mai parcurge faza judecatii, ci numai cea a executarii silite.PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI CIVIL1. Obligatiile judecatorului de a primi si solutiona cererile de competenta instantelor judecatoresti. Sediul materiel: art. 5 NCPC Obligatia judecatorului de a primi si solutiona cererile formulate in cadrul procesului civil este ridicata la rang de principiu fundamental. Acest principiu vizeaza: obligatia judecatorului de a primi cererile adresate instantei judecatoresti dupa primirea cererii, sa le soluttoneze, in masurri in care sunt de competenta sa, incalcarea ultimeli obligatii fiind cunoscuta sub denumirea de denegare de drept

Obligatia de primirea a cererilor. Judecatorul are obligatia de a primi cererile formulate, Independent de modalltate in care acesta au fost trimise instantel judecatoresti, inclusiv in situatia in care cerea este depusa la dosar in cursul sedintei.De altfel, art, 104 alin. 14 si 15 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti dispune ca atat cererile, cat si actele depuse in timpul sedintei de judecata vor fi datate, vizate si semnate de presedintele completului de judecata, faptul depunerii acestora fiind consemnat de grefier in caietul de note.In conformitate cu art. 99 lit. e, din legea nr. 303/2004, constituie abatere disciplinara a magistratului, refuzul nejustificat al acestuia de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces.Obligatia de solutionare a cererii Odata primita si inregistrata cererea pe rolul instantei judecatoresti, judecatorul are obligatia de a o solutiona in conformitate cu dispozitiile legale aplicabile. Chiar si in ipoteza in care legea nu prevede dispozitii exprese pentru rezolvarea cererii respective sau este incompleta, judecatorul va trebui sa recurga la alte norme juridice sau principii de drept incidente, pronuntand o solutie. Daca legea este neclara, judecatorul are obligatia de a o interpreta in conformitate cu principiile de drept pentru a o putea aplica in cazul dedus judecatii.Solutionarea cererii in lipsa unor norme legale aplicabile. In ipoteza in care legea nu instituie norme aplicabile unui caz concret dedus judecatii, instanta judecatoreasca este obligata sa apeleze la uzante, ca practici statornicite in timp pentru solutionarea chestiunii respective sau, in lipsa acestora, la dispozitii legale privitoare la situatii asemanatoare, pe care le va aplica printr-o interpretare extensiva.In situatia in care normele legale nu pot fi astfei aplicate, instanta judecatoreasca nu va lasa nesolutionata pretentia dedusa judecatii, ci va recurge la principiile generale ale dreptului, tinand totodata seama de criteriul echitatii. Referirea la echitate apare in cadrul art. 22 alin. 7 NCPC, potrivit caruia ori de cate ori legea ii rezerva judecatorului puterea de apreciere sau ii cere sa tina seama de toate circumstantele cauzei, acesta va avea in vedere printre altele principiile generale ale dreptului, cerintele echitatii si buna-credinta.Interdictia de a se stabili dispozitii general obligatorii prin hotararea judecatoreasea. Alineatul 4 al art. 5 NCPC interzice judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta in care ce ii sunt supuse judecatiiRegula: Instituirea unei asemenea obligatii in sarcina judecatorului are la baza urmatoarete considerente: in sistemul de drept romanesc, hotararile judecatoresti nu sunt considerate izvoare de drept, astfel incat cele stauate in cuprinsul lor nu se impun cu forta obligatorie intr-un litigiu ulterior in care ar fi in discutie o chestiune de drept procesual similara; hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesori acestora, potrivit 435 alin. 1 NCPC, avand ca atare un efect relativ, principiul separatiei puterilor in stat determina judecatorul sa a nu se substituie organului executiv, legiferand in fapt dispozitii general obligatorttiExceptia: prin derogare, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004, hotararile judecatoresti definitive prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si produc efecte numai pentru vlitor. Acestea se publica obligatoriu, dupa motivare, la solicitarea instantelor, in Monitorul Oficiai al Romaniei, Partea I, sau dupa caz , in monitoarele oficiale ale judetelor ori al Municipiului Bucuresti, fiind scutite de plata taxelor de publicare.2. DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL, IN TERMEN OPTIM S...