CURS 2+3 Tema 1: TEORIA GENERALĂ A IMPOZITELOR

CURS 2+3 Tema 1: TEORIA GENERALĂ A

IMPOZITELOR

CURS 2+3 Tema 1: TEORIA GENERALĂ A IMPOZITELOR

Formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil) şi fără contraprestaţie directă din partea statului.

Evoluţia veniturilor fiscale în România (% venituri ale bugetului general consolidat în perioada 1990-2006. Sursa FMI, MFP

Evolutia veniturilor fiscale

84.977.3

89.7 93.6 90.3 91.9 92.6 92.6 93.7 94.4 93.6 92.9 93.1 94.0 94.386.6

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Veni

turi

fisca

le (%

ven

ituri

BG

C)

VFISCALE (%)


Rolul impozitelor: Rolul pe plan financiar: principalul mijloc de procurare a

resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice

Rolul pe plan economic: utilizarea impozitelor ca mijloc de intervenţie în activitatea economică

Rolul pe plan social: se procedează la redistribuirea unei părţi importante din PIB între grupuri sociale şi indivizi, între persoane fizice şi juridice


Elementele impozitului: 1)subiectul (plătitorul): persoana fizică sau juridică obligată

prin lege la plata impozitului 2)suportatorul: persoana care suportă efectiv impozitul 3)obiectul impunerii: materia supusă impunerii 4)sursa impozitului: din ce anume se plăteşte impozitul 5)unitatea de impunere 6)cota impozitului 7)termenul de plată 8)asietă: totalitatea măsurilor permise de lege pe care le iau

organele fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mărimii materiei impozabile şi determinarea impozitului datorat statului


Aşezarea şi perceperea impozitelor Conţinut

Metoda evaluării indirectea)evaluarea pe baza semnelor exterioareb)evaluarea forfetarăc)evaluarea administrativă

-permite stabilirea cu aproximaţie a mărimii obiectului impozabil, fără să se ia în considerare situaţia persoanei care deţine obiectul respectiv

-organele fiscale, cu acordul subiectului impozabil, atribuie o anumită valoarea obiectului impozabil

-organele fiscale stabilesc valoarea materiei impozabile pe baza datelor pe care le au la dispoziţie

Metoda evaluării directea)evaluarea pe baza declaraţiei unui terţb)evaluarea pe baza declaraţiei contribuabilului

-mărimea obiectului impozabil se stabileşte pe baza declaraţiei scrise de către o terţă persoană care cunoaşte acestă mărime şi care este obligată prin lege să o depună organelor fiscale

-se realizează cu participarea directă a contribuabilului

Determinarea cuantumului impozitului -calcularea impozitului propriu-zis

Perceperea impozitelora)direct de către organele fiscaleb)stopaj la sursăc)aplicarea de timbre fiscale

-impozit portabil, impozit cherabil-impozitul se reţine şi se varsă de către o terţă persoană-în caul taxelor datorate statului pentru acţiunile în justiţie, pentru actele

eliberate de notariatele publice etc.


A.Smith, 1776: 1)principiul echităţii: contribuţii în funcţie de veniturile pe

care le obţin contribuabilii 2)principiul certitudinii: mărimea impozitelor datorate de

fiecare persoană să fie certă şi nu arbitrară, termenele, modalitatea şi locul de plată să fie stablite fără echivoc, pentru a fi cunoscute şi respectate de fiecare plătitor

3)principiul comodităţii: impozitele să fie percepute la termenele şi la modul cel mai convenabi pentru contribuabil

4)principiul randamanetului: sistemul fiscal să asigure încasarea impozitelor cu un minim de cheltuieli şi să fie cît mai puţin apăsător pentru plătitori


Codul fiscal al României


PRINCIPIUL ECHITĂŢII FISCALE stabilirea minimului neimpozabil (poate fi stabilit

numai in cazul impozitelor directe, neavând aplicabilitatea în cazul impozitelor indirecte)

impunerea să fie generală echitate fiscală orizontală (R. Aronson, 1985):

tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situaţii similare

echitate fiscală verticală (R. Aronson, 1985): sarcina fiscală să fie stabilită în funcţie de puterea contributivă a fiecăruia


PRINCIPIUL ECHITĂŢII FISCALE H.Rosen (1992): definirea noţiunilor de impozitare

regresivă şi progresivă este destul de ambiguă. De aceea se apelează la rata medie a impozitării, adică proporţia de impozit pe venit. Dacă rata medie de impozitare creşte odată cu venitul, atunci este vorba despre impozitare progresivă iar dacă rata medie de impozitare scade odată cu creşterea venitului, atunci este vorba despre impozitare regresivă.


Teoria beneficiului Teoria capacităţii de plată

-impozitele trebuie să fie stabilite în strânsă legătură cu beneficiile pe care contribuabilii le primesc sub forma bunurilor şi serviciilor publice

-în acest caz, echitatea pe orizontală presupune ca cei ce beneficiază de aceeaşi cantitate de servicii publice să plătească aceeaşi sumă de bani sub formă de impozit

-în acest caz, echitatea pe verticală presupune ca cei care beneficiază de cantităţi mai mari să plătească impozite mai mari în comparaţie cu cei ce beneficiază de bunurile publice , dar în cantităţi mai mici

-cei care nu beneficiază de servicii publice nu sunt nevoiţi să plătească impozit

-teoria beneficiului face legătură între impozitare şi cheltuielile publice

-echitatea orizontală-echitatea verticală

R. Aronson, 1985


PRINCIPII DE POLITICĂ FINANCIARĂ randament fiscal ridicat

-impozitul să aibă un caracter universal -să nu existe posibilităţi de sustragere de la impunere -volumul cheltuielilor privind stabilirea materiei impozabile, calcularea şi perceperea impozitelor să fie cât mai redus posibil

stabilitate -randamentul impozitului rămâne constant de-a lungul

întregului ciclu economic; randamentul unui impozit nu trebuie neapărat să sporească odată cu creşterea volumului producţiei şi a veniturilor şi nici să scadă în perioadele de criză elasticitatea

-impozitul să odată fi adaptat în permanenţă necesităţilor conjuncturale de venituri ale statului


PRINCIPII DE POLITICĂ ECONOMICĂ -folosirea impozitelor ca instrument de

impulsionare a dezvoltării unor ramuri sau subramuri economice, de stimulare ori de reducere a consumului unor mărfuri, de extindere/restrângere a exportului/importului unor bunuri


PRINCIPII SOCIAL- POLITICE Iluzia fiscală: posibilitatea de manipulare a alegătorului median, prin intermediul fiscalităţii.

În figura demai jos, pe abscisă este reprezentată cantitatea consumată din bunul public (BP) iar pe ordonată nivelul venitului (V).

Posibilităţile de influenţare a deciziilor indivizilor au în vedere: crearea iluziei că preţului bunului BP este mai mic decât în realitate,determinând

alegătorul median să consume mai multe unităţi din bunul respectiv şi astfel să se modifice punctul lui de optim de la 1 la 2 pe aceeaşi curbă de indiferenţă;

se poate crea impresia indivizilor că dipun de un venit real mai mare decât cel din realitate şi astfel optimul se va muta în punctul trei corespunzător unei utilităţi mai mari;

posibilitatea ca prin intermediul fiscalităţii (ce corespunde unei creşteri a cheltuielilor publice) să se poată influenţa, în sensul modificării ei, rata marginală de substituţie dintre bunul public BP şi venitul V, caz în care optimul consumatorului se va situa în punctul 4, pe acceaşi linie a bugetului dar pe o nouă curbă de indiferenţă.

BP Figura 3.2. Iluzia fiscală

V

I1

3

I0

1 2 4

Sursa: Cullis & Jones, 1996


Rata fiscalităţii: se calculează ca raport între totalul veniturilor fiscale şi produsul intern brut

100PIBV

R fmicMacroeconof

100

totaleilcontribuabf venituri

impoziteR

CURS 2+3: Tema 1: TEORIA GENERALĂ A IMPOZITELOR

Sursa: FMI


Curba Laffer

Laffer, A., The Laffer curve: Past, Present and Future, The Heritage Foundation, June, 2004


Curba Laffer pentru bugetul de stat

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

10,00% 15,00% 20,00% 25,00%

Presiunea fiscala bruta

Veni

turi

fisca

le re

aliz

ate

real

e

Sursa: Pădurean, E.; Cataramă, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer în România, Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octombrie

E

X

E

C

U

Ţ

I

E


Curba Laffer pentru bugetul de stat

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

160,00

180,00

10,00% 12,00% 14,00% 16,00% 18,00% 20,00%

Presiunea fiscala bruta

Veni

turi

fisca

le p

lani

ficat

e re

ale


P

L

A

N

I

F

I

C

A

R

E


Graficul nr.5.7Curba Laffer a im pozitării

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0

Pres iunea fiscală (% PIB)

Veni

turi

fisca

le re

ale

(mil.

RO

N)


Graficul nr.5.8Curba Laffer a im pozitării în perioada 2007-2009

36.0

37.0

38.0

39.0

40.0

41.0

42.0

43.0

30.6 30.7 30.8 30.9 31.0 31.1 31.2 31.3

Pres iunea fiscală (% PIB)

Veni

turil

e fis

cale

real

e 8m

il. R

ON

)


Impozitele indirecte

Impozitele directe Contribuţiile sociale

Presiune fiscală

Suedia (S) 16.2 22.8 15.1 54.1Danemarca (DK) 19.2 32.2 1.7 53.1

Finlanda (FIN) 14.7 19.6 13.2 47.5Belgia (B) 12.8 18.8 15 46.6Franţa (F) 15.8 11.3 19.2 46.3

Olanda (NL) 13.6 13.4 18.9 45.9Luxembourg (L) 17.2 16.6 11.8 45.6

Austria (A) 16 13.6 15.3 44.9Italia (I) 12.8 16.6 15.1 44.5

Germania (D) 12.6 10.1 18.9 41.6Portugalia (P) 15.3 10.6 12 37.90

Spania (E) 11.1 12.1 13 36.2Marea Britanie

(UK)14.2 15 6.7 35.9

Irlanda (IRL) 14.8 14.7 4.6 34.1Grecia (EL) 15.1 9 9.8 33.9

Sursa: “La politique fiscale dans L’Union européenne”, Communautés européennes, Belgium, 2000; www.europa.eu.int



Anul P_fisc (%)Venituri buget general

consolidat (mld.lei)VBGC_real

(mld.lei)

1993 31.3 6700 6700

1999 30.1 173858 6520.21

2000 29.2 251095 6525.87

1995 28.8 22642 6999.02

2003 28.2 554724.2 7375

1994 28.2 15537 6498

1997 26.5 72386 6227.12

1996 26.9 31597 6722.07

2002 27.6 447521.1 6845.25

1998 27.8 111000 6153

2001 28 351742 6653.31

Moşteanu, T.; Stoian, A., (2005), Considerente teoretice privind construcţia unui sistem fiscal optim în România, volum dedicat Conferinţei Economice Internaţionale „25 Years of Higher Economic Education in Braşov”,

Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universitatea Transilvania, Braşov, 2005


0. 50

0. 55

0. 60

0. 65

0. 70

0. 75

0. 80

20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

MEDI E_C

0. 025

0. 030

0. 035

0. 040

0. 045

0. 050

0. 055

20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

MEDI E_I

Evoluţia înclinaţiei marginale spre consum/investiţii la nivel macroeconomic

p=16% (c), p=1% (i) dacă presiunea fiscală creşte

p=11,11% (c), p=1,01% (i) dacă presiunea fiscală scade

Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea riscurilor financiare ale

deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare – Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005


0 .6 1

0 .6 2

0 .6 3

0 .6 4

0 .6 5

0 .6 6

2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0

C_ M G

0 .0 9

0 .1 0

0 .1 1

0 .1 2

0 .1 3

0 .1 4

2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0

I_ M G

Evoluţia înclinaţiei marginale spre consum/investiţii la nivel de contribuabil-persoană fizică

P=2%, dacă presiunea fiscală creşte; P=1%, dacă presiunea fiscală scade




-2

-1

0

1

2

3

4

5

20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

I

Evoluţia înclinaţiei marginale spre investiţii la nivel de agenţi economici




Gradul de colectare a impozitelor (Gc):

Sii: suma impozitelor încasate Sipb: suma impozitelor prevăzute în buget

100ipb

iic S

SG


Sursa: Raportul proiectului legii bugetului pa anul 2005, Ministerul Finanţelor Publice

ATENŢIE: Capitolul 13, pag.377-380


CURS 2+3

Documents

CURS 2+3 Tema 1: TEORIA GENERALĂ A IMPOZITELOR