Curs 3 - Enzime 18 Martie 2015

8/19/2019 Curs 3 - Enzime 18 Martie 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-enzime-18-martie-2015 1/67

ENZIMEPLASMATICE

Conf. CSII Dr. Cristiana TANASE



• Catalizatori ai reactiilor chimice care au loc inorganismele vii

• Determinarea activitatii enzimelor plasmatice,precum si a concentratiei diferitelor sustrateprezinta importanta clinica ! acesti parametriiiochimici re"ecta modi#cari aparute la nivel tisularin diverse organe

• Enzimologia clinica permite astfel$

! un diagnostic pozitiv si diferential corect

! monitorizarea evolutiei unor oli si a e#cientei terapiei

! identi#carea unor defecte enetice si a consecintelor

EN%I&E '(AS&ATICEConsideratii generale



C(ASI)ICA*EA EN%I&E(+*

'(AS&ATICESe realizeaza in functie de localizarea substratului

• Enzime functionale - specice plasmei

• Secretate activ in plasma mai ales de catre #cat

• Actioneaza in mod normal in plasma

• Sunt decelate in concentratii relativ mari dar constante

• Eemple$ ceruloplasmina, lipoproteinlipaza, enzimelecare intervin in procesele de coagulare si #rinoliza



• -. Enzime nefunctionale ! nespeciceplasmei

- Concentratii plasmatice foarte mici a/ung in

plasma ca urmare a turnoverului celular

Aceste enzime se suclasi#ca in$

a" Enzime de e#cretie

b" Enzime celulare



a" Enzime secretate de glande e#ocrine care

difuzeaza pasi$ in sange

•Nu eercita rol in plasma

•Nivelul lor scade in caz de atro#e glandulara

•Nivelul lor creste in caz de ostructie a glandelorecretoare sau in caz de crestere a permeailitatiimemranelor celulare

•Eemple$ amilaza, lipaza si tripsina pancreatica,pepsinogenul gastric, fosfataza alcalina de origine iliarasi fosfataza acida prostatica



b" Enzime celulare

•'rovin din celulele diferitelor organe0 actioneaza eclusivintracelular0 nu prezinta sustrat de reactie si cofactori inplasma

•Se gasesc in plasma in cantitati mici si cresc in situatiipatologice ca urmare a distructiei celulare

•Determinarea activitatii lor in ser re"ecta un anummit tip de1spectru enzimatic1 al organului afectat

•Eemple$ transaminazele, creatinfosfo2inaza, lactatdehidorgenaza



• Eista 3 clase de enzime in functie de tipul reactieicatalizate$

! oido!reductaze

! transferaze

! hidrolaze

! liaze

! izomeraze

! ligaze

Clasi#carea enzimelor



I%+EN%I&E

• )orme moleculare multiple ale unei enzime care se gasesc indiverse tesuturi

• Toate izoenzimele unei enzime catalizeaza aceeasi reactie ! diferadoar viteza de reactie

• Eemple$

! creatinfosfo2inaza ! 4 izoenzime,

! lactat dehidrogenaza ! 5 izoenzime,

! fosfataza alcalina ! 4 izoenzime principale

! amilaza 6 izoenzime principale



ANTIEN%I&E 7ANTI'*+TEA%E8

•

'roteine reglatoare care inhia activitatea enzimelor proteoliticeprovenite din zimogeni

• Serpinele ! inhiitori de serin proteaze0 din familia serpinelor facparte$

•

Antitromina• 9:!antitripsina

• Inhiitorul pancreatic al tripsinei

• Inhiitorul proteinei C



Cauzele aparitiei enzimelor in

plasmaA. Necroza tisulara afectari celulare severe cu modi#cariale permeailitatii memranelor cauzate de ischemie,sustante toice, agresori iologici virus, acterie, etc

! Cantitatea de enzime direct proportionala cu gravitateaafectarii si marimea zonei afectate

-. Metabolismul %multiplicare celulara intensa

! 'erioade de crestere activa$ primul an de viata, puertate !

fosfataza alcalina

! 'rocese de reparare tisulara 7postfracturi8 ! fosfatazaalcalina

! Asociere procese maligne ! fosfataza alcalina



C. Inductie enzimatica&

sinteza indusa de medicamente, staripatologice gama glutamiltranspeptidaza

alcool, medicamente antiepileptice,contraceptive orale, etc

D. 'bstructia de duct e#cretor&

enzimele secretiilor eocrine ! amilaza



)actori care in"uenteaza nivelulenzimelor plasmatice

• ;iteza elierare a enzimei din tesuturi0

• *ata de eliminare a enzimelor plasmatice princataolism sau ecretie,

• ;olumul de distriutie in "uidul etracelular

• Alti factori$ activatori sau inhiitori enzimatici dinplasma



T*ANSA&INA%E(E• Enzime implicate in mataolizarea aminoacizilor0

• Au drept coenzima piridoal!5!fosfat derivat din vitanima-30 in de#citul de -3 reactia de transaminare scade,precum si activitatea plasmatica a enzimei

• Transaminazele serice acţioneazǎ la nivel intracelular, catalizândreacţia de transfer a unei grupǎri amino (-NH2) de la un -aminoacid la un -cetoacid!

• "#istǎ douǎ transaminaze serice cu aplicaţii clinice importante$

a) %&%N'N%'NT*%N+"*%% (T./0%&%T0%&T)

1) %+/%*T%T%'NT*%N+"*%% (T.0%+%T0%+T)



A(ANINA&IN+T*ANS)E*A%A

7T<'=A(AT=A(T8Consideratii generale

• A(T 7transaminaza glutampiruvica ! T<'8 ! enzima ce

face parte din clasa transferazelor si catalizeaz>transferul grup>rii amino 7!N?68 de la (!alanin> laacidul 9!cetoglutaric, rezult@nd acidul piruvic i acidul(!glutamic

• Se gaseste in principal in #cat 7la nivelul celuleihepatice !citosol8 si in ordine descrescatoare aconcentratiei in rinichi, miocard, muschi scheletici sipancreas.



Semni#catie clinica

- indicator de citoliza cel mai frecvent eplorat

- A(T este mai speci#ca pentru afectiunile hepatice decat

AST

- sunt necesare determinari in dinamica

- valori de referinta$ adulti B ! 43 =(0 varstnici$ crescute

*ecomandari pentru determinarea A(T

• diagnosticul olilor hepatice

• diagnosticul diferential al olilor hepatoiliare si

pancreatice

• monitorizarea evolutiei si a tratamentului hepatitei virale



Semni#catie clinica•;alori crescute$

! ?epatite acute virale si toice 7cele mai mari valori, de 6

: ori valoarea normala8

! ?epatite cronice 7de 5 : ori valoarea normala8 si ciroza

hepatica 7de : 5 ori valoarea normala8

! Ictere ostructive 7cresterile pot # mici si tardive8

! &etastaze hepatice si hepatom 7cresteri usoare =

moderate8

! Steatoza hepatica 7cresteri de 6!4 ori normalul8

•;alori scazute$

! infectii urinare, neoplazii, de#cit de piridoal fosfat



AS'A*TATA&IN+T*ANS)E*A%A7T<+=ASAT=AST8

Consideratii generale• AST ! catalizeaz> transferul grup>rii amino de la acidul

(!aspartic la acidul 9!cetoglutaric rezult@nd acidul

oalilacetic i acidul (!glutamic• Spre deoseire de A(T care se gaseste in principal la

nivelul #catului, AST este intalnita in mai multe tesuturi$miocard, #cat, muschi scheletici, rinichi, pancreas, tesut

cereral, splina, #ind astfel un indicator mai putinspeci#c al functiei hepatice.

• (a nivelul celulei hepatice, izoenzimele AST se gasescatat in citosol, cat si in mitocondrii



Semni#catie clinica

- ;alorile AST cresc in aproape toate hepatopatiile precum

si in numeroase afectiuni etrahepatice, cu precadere ininfarctul miocardic si in maladii ale muschiului striat.

- ;alori de referinta$

! arati$ 6 B =(0

! femei$ : 4 =(.



Semni#catie clinica

•;alori crescute$!?epatite acute virale si toice 7cele mai mari valori,de : : ori valoarea normala8-Infarctul miocardic acut, stari septice, interventii pecord, traumatisme hepatice, metastaze hepatice,radomioliza 7cresteri marcate uneori peste 4=(8-Ictere ostructive 7cresteri si scaderi rapide8-hepatita acuta virala, hepatopatii cronice 7hepatita

cronica activa, ciroza8, hepatita alcoolica 7valori maiputin crescute8

•;alori scazute$

-azotemie0 dializa renala cronica0 de#cit cronic de



*aportul de *itis

7*D*8• *aportul dintre activitatea T<+ 7AST8=T<' 7A(T8

• ;alori de referinta$ ,!:,B

• ;alori patologice$

! ()( crescut 7in necroza se eliereaza enzimemitocondriale=T<+8$ I&A, hepatita alcolica, cirozasau neoplasm hepatic, colestaza intrahepatica, etc

! ()( scazut$ oli in"amatorii crestereapermeailitatii celulare, elierare de enzimecitoplasmatice0 hepatite infectioase, alte afectiuniin"amatorii.



• ?idrolaza 7ortofosfomonoesterfosfohidrolaza8,cu trei forme izoenzimatice principale$

- ?epatoiliara 74!5F8

- +soasa 75!F8

- Intestinala 7!6F8

la care se adauga in timpul sarcinii o formatranzitorie 7forma placentara8.

! 'rin metode iochimice se poate face

diferentierea intre izoenzime.

)+S)ATA%A A(CA(INA 7A('8C+NSIDE*ATII <ENE*A(E



• eterminarea fosfatazei alcaline este folosita pentrudiagnosticul diferential al 1olilor 3epatice, in afectiunile

osoase, in 3iperparatiroidism!

• 'n tumorile de diverse etiologii fosfataza alcalina arevaloare de mar4er tumoral (depistarea metastazelor

3epatice sau osoase)!



C*ESTE*I A(E ACTI;ITATII A('+ patologie ,epatica$ cele mai marcate cresteri se

intalnesc in ostructia mecanica a cailor iliareetrahepatice sau in colestaza intrahepatica$ cancerde cap de pancreas, litiaza coledociana, hepatitacolestatica medicamentoasa 7cresteri de : ori80

ciroza iliara primitiva, carcinoame hepatice primaresau metastatice 7cresteri de 5!6 ori80 hepatitavirala 7crestere de 6 ori80

+ mononucleoza infectioasa si infectia cucitomegalovirus cresteri de pana la 5 ori normalul0

+ bolile ,epatice de cauza inltrati$a 7sarcoidoza,

tuerculoza, amiloidoza, acese8.



+ Cresteri ! origine osoasa$ hiperparatiroidism0

hipertiroidism0 oala 'aget0 metastaze osoase0tumori osoase0 osteomalacie, rahitism0 inevolutia fracturilor multiple.

+ In sarcina saptamanile :3!6 ale unei sarcininormale, nivelul maim 7de 6 ori normalul8 ladeutul travaliului.

+ Afectiuni de origine intestinala$ in diverse

afectiuni ulcerative ale tractuluigastrointestinal, malasortie severa, infarctintestinal.



SCADE*I A(E ACTI;ITATII A('

+ hipofosfatemie

+ hipotiroidism, cretinism0

+ malnutritie0

+ de#cit de zinc0

+ de#cit de magneziu0

+ femeile a"ate in post menopauza cu osteoporoza care

urmeaza tratament estrogenic sustitutiv



)+S)ATA%E(E ACIDE C+NSIDE*ATII <ENE*A(E

• enzime larg raspandite in tesuturi, intalnite la nivelosos, hepatic, splenic, renal, in eritrocite sitromocite.

• importanta diagnostica in special in cazulfosfatazei acide de la ni$elul prostatei, undeactivitatea enzimatica este de : ori mai mare

decat in celelalte tesuturi.• fosfataza acida este de asemenea prezenta in

concentratii crescute in lichidul seminal.



SE&NI)ICATIE C(INICA

! utile in diagnosticul si monitorizarea cancerului de

prostata metastatic0 evaluarea unei posiile histiocitoze

- ;alori de referinta$

! arati$ H 3,3 =(0

! femei$ H 3,5 =(

alori crescute$

-

tumori de prostata cu metastaze 7in special osoase8.- valori moderat crescute$ metastaze osoase 7de origine

non!prostatica8, leucemia granulocitara, oala 'aget

avansata, hiperparatiroidism, oala <aucher si oala

!



• Antigenul speci#c prostatic 7'SA8 este utilizat maimult in screeningul cancerul de prostata.

• ;alori de referinta$ HB ng=m(

• 'SA are sensiilitate mai una ! apare in stadiiletimpurii dozare facila.



A&I(A%A SE*ICAC+NSIDE*ATII <ENE*A(E

• face parte din categoria hidrolazelor, sugrupa de enzime carecatalizeaza degradarea hidrolitica a amidonului, a glicogenului, apoli! si oligozaharidelor.

• enzima de secretie eocrina, prezenta in ser su doua formeizoenzimatice principale$ pancreatica 7BF din amilaza sericatotala8 si salivara 73F din amilaza serica totala8.

• prezenta in cantitati mult mai mici in #cat, sucul duodenal,

intestinul sutire, trompele uterine, muschii scheletici.

• macroamilaza ! forma moleculara rara ! izoenzima care, datoritadimensiunii sale mari, nu se elimina la nivel renal poatedetermina cresteri ale activitatii enzimatice



SE&NI)ICATIE C(INICA

- utile in diagnosticul si monitorizarea tratamentului in

pancreatita acuta, evaluarea in urgenta a cazurilor deadomen acut

-in conditii #ziologice$ cresteri moderate sunt raportate in

sarcina normala0 valori scazute se inregistreaza la sugari- ;alori de referinta$ H : =(



alori crescute&

• afectiuni pancreatice

– pancreatita acuta (crestere marcata, apare dupa 3-6 ore de la

debut);

– puseul acut survenit in cursul evolutiei unei pancreatite cronice0

– pancreatita indusa medicamentos0

– obstructia ductului pancreatic 7calcul sau carcinom, spasmul

oddian indus medicamentos, ostructia partiala plus stimularea

medicamentoasa80

– traumatism pancreatic 7leziune adominala, C'*E colangio

pancreatogra#e endoscopica retrograda80

– complicatii ale pancreatitei 7pseudochist, ascita, aces80



• afectiuni non-pancreatice &

! afectiuni ale tractului iliar 7ostructia caii iliare

principale, colecistita acuta80

- alterarea permeailitatii tractului gastro!intestinal$ oala

intestinala ischemica sau perforatie franca, ruptura

esofagiana, ulcer perforat sau penetrant, postoperator

dupa o interventie chirurgicala la nivel adominal superior,mai ales gastrectomie partiala0



• afectiuni non-pancreatice &

-ingestie acuta de alcool sau intoicatie alcoolica0

-afectiuni ale glandelor salivare 7parotidita epidemica,

in"amatie cu caracter supurativ, ostructie ductala

litiazica, iradiere80

-tumori metastatice cu secretie ectopica de amilaza 7valori

mai mari decat in pancreatita8

-ruptura de anevrism aortic,

-apendicita acuta0

-traumatisme cererale0

-arsuri si soc traumatic0

-aces tuo!ovarian0 ruptura de sarcina ectopica0

-macroamilazemie.



alori scazute& • distructie marcata si etinsa a pancreasului

7pancreatita acuta fulminanta, pancreatita cronica

severa, #roza chistica severa etc.8,

• pancreatectomie,

• leziuni hepatice severe.



A&I(A%A *INA*AConsideratii generale. Semni#catie

clinica

• amilazele se elimina oisnuit in urina

• amilaza urinara creste intotdeauna in paralel cu valoarea amilazemiei

• in pancreatita acuta amilaza urinara creste dupa 3!: ore de lacresterea amilazei serice si se mentine crescuta mai mult timp decataceasta

• cresterea amilazei serice asociata cu niveluri scazute ale amilazeiurinare se intalneste in insu#cienta renala si in macroamilazemie



Semni#catie clinica

- determinarile sunt utile in diagnosticul si monitorizarea

tratamentului in pancreatita acuta, evaluarea in urgentaa cazurilor de adomen acut

-in conditii #ziologice$ cresteri moderate sunt raportate in

sarcina normala0 valori scazute se inregistreaza la sugari



Semni#catie clinica

;alori crescute$

afectiuni pancreatice

• pancreatita acuta 7crestere marcata, apare dupa 4!3 ore de la

deut80

• puseul acut survenit in cursul evolutiei unei pancreatite cronice0

• pancreatita indusa medicamentos0

•obstructia ductului pancreatic 7calcul sau carcinom, spasmul

oddian indus medicamentos,

•ostructia partiala plus stimularea medicamentoasa80

•traumatism pancreatic 7leziune adominala, C'*E colangio

pancreatogra#e endoscopica retrograda80

•com licatii ale ancreatitei 7 seudochist, ascita, aces80



LDH ! catalizeaza (in conditii anaero1e) reducerea aciduluipiruvic cu formare de acid lactic in prezenta de N%H 5 H5

enzima intracelulara larg distriuita in organism,intalnita cu precadere in rinichi, miocard, musculaturascheletica, creier, #cat si plamani

+ . forme$ tipul ? 7?eart8 si tipul & 7&uscle8

+ se cunosc 5 izoenzime 7(D?:, (D?6, (D?4, (D?B,(D?5 8 rezultate prin cominarea celor 6 tipuri 7? si &8

(ACTAT DE?ID*+<ENA%A7(D?8Consideratii generale



• Valori de referinta:

- 1ar1ati 678-228 90&

- femei 678-26: 90&

• cresterile LDH sunt nespecifice, cu toate acestea testul esteutil pentru confirmarea diagnosticului de infarct miocardic sau

pulmonar! 'n infarctul miocardic persistenta nivelului &Hcrescut este mai indelungata decat a celorlalte enzime

Recomandari pentru determinarea LDH:

• diagnosticul retroactiv al infarctului miocardic,

• mar2er al hemolizei 7anemii hemolitice8,

• monitorizarea terapiei citostatice in diverse tumori.



Semni#catie clinica

+ cresteri ale valorilor (D?$! in infarctul miocardic apar niveluri crescute de (D?

la 43!55 ore de la deut care persista 4!: zile0

! in infarctul pulmonar cresterile (D? se inregistreaza

in decurs de 6B ore de la deutul durerii toracice0! alte cauze de cresteri$ insu#cienta cardiaca congestiva,

afectiuni hepatice 7ciroza, alcoolism, hepatita acutavirala8, tumori solide, leucemii, limfoame,hipotiroidism, afectiuni musculare 7distro#i,traumatisme8, anemii megalolastice si hemolitice,convulsii, delirium tremens, soc, hipoie, hipotensiune,hipertermie, infarct renal, pancreatita acuta, fracturi,ostructie intestinala, mononucleoza infectioasa



+ catalizeaza transferul grupului glutamil de lapeptide ca glutationul 7<S?8 catre altiaminoacizi.

+ proteina heterodimerica, #ecare suunitate

constand dintr!un singur lant polipeptidic.

+ localizata la nivelul memranei citoplasmatice anumeroase celule, centrul activ al enzimei #ind

situat la eterior.

<A&A!<(TA&I(T*ANS)E*A%A <<T

! 7<(TA&I(T*ANS'E'TIDA%A8Consideratii generale



+ singura enzima care cliveaza cantitatisemni#cative de <S? si con/ugati ai <S? incadrul ciclului !glutamil

+ /oaca un rol important in metaolismulmediatorilor in"amatiei, cum ar # leucotrienele,sustantelor carcinogene si toice

+ <<T masurat in ser provine in special din #cat !cea mai mare parte este legata de lipoproteine,in special ?D( si (D(

Consideratii generale



Semni#catie clinica

+ indicator sensiil pentru depistarea alcoolismului !enzima a carei crestere depaseste celelalte enzimehepatice dozate in mod curent

+ in olile hepato!iliare <<T se coreleaza cu nivelurile

fosfatazei alcaline0 cresterile nu sunt totusi speci#cesi pot # asociate si cu afectiuni pancreatice,cardiace, renale, diaet zaharat.

+ utila pentru diagnosticul unei hepatopatii in prezenta

unei afectiuni osoase, a sarcinii sau in perioadacopilariei 7conditii in care valorile fosfatazei alcalinecresc, in timp ce <<T ramane la valori normale8

+ valori de referinta$ arati$ H 3: =(0 femei$ H 43 =(



;alori crescute$

•afectiuni hepatice $

! sindromul de colestaza <<T are valoarea diagnostica

cea mai mare0 in medie cresterile depasesc de 3 ori

normalul0 in colestaza etrahepatica <<T creste de J:

ori, <<T=ASTK4!3 in ostructia recenta si J3 in ostructia

de lunga durata0 in colestaza intrahepatica 7hepatita

acuta, sarcina, medicamente, oala ?odg2in, nutritie

parenterala, atrezia ductelor iliare etc.8 cresterile <<T

sunt mai mici0 in sarcina <<T nu creste la fel de mult ca

fosfataza alcalina0 copiii cu colestaza recurenta enigna

au niveluri normale de <<T desi icterul este prezent0



;alori crescute$

• afectiuni hepatice $

! hepatita acuta virala cresterea <<T este mai mica decat

a altor enzime hepatice 7<<T=ASTK.:!.68, dar revine

ultima la normal0 in formele colestatice <<T=ASTK:0! hepatita cronica activa, virala sau autoimuna cresterile

pot depasi de ori limita superioara a normalului

7<<T=ASTK:!480! hepatita alcoolica acuta <<T=AST J30

! ciroza hepatica cresterile sunt in medie de 6 ori in ciroza

posthepatitica si in /ur de : ori in ciroza alcoolica0



;alori crescute$

• afectiuni hepatice $- ciroza iliara primitiva <<T creste paralel cu fosfataza

alcalina, inaintea aparitiei icterului, cresterile putand

a/unge pana la de :4 ori limita superioara a normalului0- #catul gras de etiologie alcoolica <<T este aproimativ

dulu si persista crescut mult timp dupa intreruperea

consumului0 in #catul gras non!alcoolic predominacresterea usoara a aminotransferazelor, mai frecvent decat

<<T0



;alori crescute$

• afectiuni hepatice $

- tumorile hepatice primitive, metastazele hepatice

evolutia este paralela cu cea a fosfatazei alcaline si

cresterile pot depasi de :B ori valoarea normala0 <<T este

crescut la LF din pacientii cu metastaze, nivelurile

normale ecluzand practic prezenta acestora, iar

determinarile seriale pot monitoriza raspunsul la

chimioterapie0

- congestia hepatica cronica <<T poate creste de pana la

5 ori, iar in cea acuta 7e.$ tromoza de vena porta8,

cresterea este mica comparativ cu cea a transaminazelor si

d li li



+ provine din #cat, pancreas, cord si creier 7sustantaala80 rolul iologic al colinesterazei nu estecunoscut

+ indicator al functiei proteosintetice a #catului

+ *ecomandari pentru determinareapsudocoliesterazei serice$

-

indicator al unei posiile intoicatii cu insecticide0pentru a evalua functia hepatica0

- screening!ul preoperator al colinesterazei serice estefolosit pentru depistarea pacientilor cu forme atipiceale enzimei, care risca sa prezinte apnee prelungitadupa administrarea de anestezice de tip locante

'seudocolinesteraza=colinesteraza=colinesteraza IIa

Consideratii generale

S i# ti li i



Semni#catie clinica

+ Cresteri ale valorilor pseudocolinesterazei$

! perioada de vindecare a unei hepatite acute

! sindrom nefrotic 7datorita eagerarii functiilorproteosintetice hepatice8

+ Scaderi ale valorilor pseudocolinesterazei$! intoicatia cu insecticide organofosforice

! hepatita cronica

! ciroza! infarct miocardic

! infectii acute

! fenotipurilor atipice ale acestei enzime



+ C'M se gaseste in concentratii crescute inmiocard si muschii scheletici si, in concentratiimult mai mici, la nivelul creierului :

+ are o structura dimerica si apare su B forme$izoenzima mitocondriala si 4 izoenzimelecitosolice$ CM!&& 7musculara8, CM!&-

7miocardica8, CM!-- 7cererala8

+ la indivizii sanatosi, nivelul creatin2inazei totale

este dat, aproape in totalitate, de izoenzima &&

Creatin2inaza=Creatinfosfo2inaza7C'M8Consideratii generale

S i# ti li i



Semni#catie clinica

+ cresteri ale valorilor creatin2inazei$

+ infarct miocardic acut 7la B!3 ore de la deut8,miocardita severa, dupa interventie chirurgicaladeschisa pe cord si defriilare electrica, distro#emusculara Duchenne, polimiozita=dermatomiozita,traumatisme musculare0 radomioliza in cadrulintoicatiei cu cocaina0 sindromul mialgie!eozino#lie,

hipertermie maligna, convulsii, ischemie,hemoragie suarahnoidiana0 sindrom *ee

+ scaderi ale valorilor creatin2inazei$

+ re"ecta reducerea masei musculare asociata cutumori in stadiu metastatic, corticoterapie, oalaalcoolica a #catului, colagenoze



&asurarea activitatii enzimatice

+

In acest scop este necesara cunoasterea reactieichimice mediata de aceste enzime

+ Activitatea cataliticO a enzimelor se poate evalua Pn mod diferit$ #e dupO viteza de acumulare a

produilor reacQiei enzimatice date, #e dupO vitezade epuizare 7diminuare8 a sustratelor icofactorilor Pntr!un interval de timp dat

+ &etode utilizate$ metodele colorimetrice si

spectrofotometrice 7cel mai frecvent folosite inlaoratorul clinic8, "uorimetrice, manometrice,conductimetrice, vPscozimetrice, cromatogra#ce,electroforetice



&asurarea activitatii enzimatice&etodele spectrofotometrice se azeaza pe principiul

asorQiei luminii Pn domenii determinate ale spectrului7ultraviolet, infrarosu, viziil8, de cOtre sustratele sauproduii de reacQie, uneori de cOtre cofactorii enzimelor

+ metodele colorimetrice detecteaza o schimare de

culoare 7domeniul viziil8$ enzimele cliveaza unsustrat speci#c, produsul rezultat #ind colorat sau secupleaza cu un cromogen formand un comple colorat.

+ testele ;!se determina fotometric in lumina uv NAD?

=NAD'? produs sau consumat in timpul reactiilor,concentratia sa #ind direct, respectiv inversproportionala cu concentratia analitului 7e.determinarea A(T, AST8.




+ nitatea de masura pentru activitatea enzimatica$

+ :Kcantitatea de enzima care in conditii optimetransforma un mol de sustrat =minut

+ pentru ser activitatea enzimatica se eprima in =(

+ : Matal reprezinta o alta unitate de masura pentruactivitatea enzimatica$ activitatea cataliticaechivalenta cu transformarea unui mol desustrat=secunda

:=(K:3,3 nMat=( 7nMatK:!L mol=s8









Determinari enzimatice

prin tehnologii highthroughput !translatarea in clinica

Tehnologia &A' arra

(umine



&atri metalo!proteinaze !&&'

M t i t ll t i 2 i



• Matri# metalloproteinases, 2e enzmes intissue remodeling, are also associated Rithtumor groRth. Numerous studies shoRmodi#cations of &&'s activit in tumors0especiall changes of serum=plasma levels of&&'6 and &&'L in dierent carcinoma7mammar, pulmonar, gastric8. A goodcorrelation etReen &&' levels and tumorevolution transforms these enzmes into dualtargets ! of therapeutic and diagnosis interest.

• Signi#cant changes 7and Rell correlated8 arevisile in serum levels of some tissueinhiitors of metalloproteinases 7TI&'8, mostl

for TI&': and TI&'6.

Serum &&' 6 levels



Serum &&'!6 levelsin

'DAC patients

Serum &&'!L levelsin

'DAC patients



Conclusions

• Tissue remodeling mar2ers analsis7&&':, &&'6, &&', &&'L and TI&':8

shoRs a good correlation Rith positivediagnosis of 'DAC, et the do not seemto correlate Rith disease progression7ased on the eisting amount of data8.

Correlation analsis must e etended toother descriptors of disease progressionand perhaps therapeutic approaches.



'rotein 2inazele

• protein 4inaz; este oenzima 4inazica caremodifica alte proteine prin

adaugarea grup;rilor fosfat(fosforilare)! osforilareadetermina o sc3im1arefunc ional; a proteinei int;ț ț

(su1strat) prin sc3im1areaactivit; ii enzimei,ț

localizare celulara sauasocierea cu alte proteine!

• /ân; la 7<= din proteinele umane pot fi modificate prin



• /ân; la 7<= din proteinele umane pot fi modificate prinactivitatea 4inazelor, aceastea fiind cunoscute deoareceregleaza ma>oritatea cailor de semnalizare celulara -

transduc ia semnalului!ț





• ur stud? revealed t3at treatment of glio1lastomacell cultures from patient tumors @it3 /'7A in3i1itorinduced significant decrease in t3e e#pression levelof several 4e? signaling molecules involved in cell

survival (p7B), proliferation ("*A 602, 'CD, p7B%/Emitogen-activated proteinF-4inase, G*"D),differentiation ("*A 602, G*"D), migration ("*A 602,G*"D), and apoptosis ("*A 602, /<+IA, 'CD,

JNA, G*"D)!





Documents

Curs 3 - Enzime 18 Martie 2015