Curs 3 - Epidemiologie

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN BOLILE TRANSMISIBILE

SURSA DE AGENTI PATOGENI Sursa de agent patogen poate fi reprezentata de un organism care are capacitatea de a gazdui agentul patogen, de a-i asigura supravietuirea, eventual multiplicarea, intotdeauna diseminarea, prezentand sau nu semne clinice de boala. Sursa de agent patogen poate fi reprezentata de: Omul bolnav cu forme clinice tipice sau atipice Omul purtator de agent patogen Animale-pasari: bolnave sau purtatoare Vectori biologici activi Atributele principale ale sursei de agent patogen sunt: capacitatea de diseminare Natura si tipul portilor de eliminare a produselor patologice Ritmul diseminarii Categoriile de produse patologice prin care se disemineaza produsul patogen Contagiozitate: intensitatea, durata si timpul eliminarii agentului patogen

PURTATORII DE AGENT PATOGEN Purtatorii preinfectiosi: Persoane aflate in perioada de incubatie Sunt contagiosi in ultima parte a incubatiei

Purtatorii sanatosi: Sunt persoane cu un anumit grad de imunizare si cu o buna rezistenta generala nespecifica Pentru perioade relativ scurte de timp gazduiesc si disemineaza agentul pathogen

Purtatorii fosti bolnavi: fosti bolnavi convalescenti = bolnavi care disemineaza agentul patogen si in perioada de convalescenta (zile saptamani, luni) fosti bolnavi cronici = bolnavi care disemineaza agentul patogen si dupa perioada de convalescenta (ani, toata viata). Ex. Febra tifoida, dizenteria bacilara, hepatita virala B, C, D

SURSE DE AGENT PATOGEN ANIMALE PASARI- ARTROPODE

In Europa 15-20 de maladii ale omului, iar la nivel mondial, peste 90 au ca sursa de agent patogen animale, pasari, artropode = ZOOANTROPONOZE Ex: salmoneloze, leptospiroza, antrax, bruceloza, tularemia, listerioza, toxoplasmoza, rabia, febra Q, helmintiaze Tantarii malaria, encefalita, febra galbena, denga, filarioza Paduchii omului tifosul exantematic, febra recurenta Capusele encefalite, febra recurenta, febra Q, febra butonoasa, boala Lyme Purecii sobolanilor pesta, tularemia, tifosul murin, parazitoze Flebotomii leishmanioza, bartoneloza

MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE

AERUL CONTAMINAT Boli aerogene Picaturile Flugge Boli cu poarta de intrare respiratorie: Gripa Adenovirozele Parotidita epidemica Difteria Tusea convulsiva Meningita meningococica Pesta Tuberculoza Antraxul Febra Q

SOLUL CONTAMINAT Agentii patogeni frecvent vehiculati prin solul contaminat sunt: Salmonele; Shighele Vibrion holeric Leptospirozele Listeriile Brucelele Geohelmintii Solul poate fi contaminat si cu sporii agentilor etiologici ai: Tetanosului Botulismului Antraxului Gangrenei gazoase Micete patogene

APA CONTAMINATA In lume mor zilnic peste 25 000 persoane prin lipsa apei potabile Pentru nevoile biologice si domestice un om are nevoie in fiecare zi de 100-300 l apa salubra Boli hidrice Salmoneloze, Shigheloze, Holera Leptospirozele Hepatita virala A, E Enterovirozele Parazitozele

ALIMENTELE CONTAMINATE Consumul de alimente contaminate este implicat anual, la nivel mondial, in producerea a peste 1 miliard de cazuri de boala diareica acuta si a peste 5 milioane decese, mai ales la copii. Boli cauzate de agenti cu poarta de intrare digestiva: Salmonele Shighele Stafilococ Brucele Vibrion holeric Virusurile hepatitice A si E

OBIECTELE CONTAMINATE Obiectele pot fi contaminate direct de la sursa de agent patogen sau indirect prin intermediul celorlalte cai de transmitere: aer, sol, apa, maini; Prin obiecte se pot transmite de la surse la receptivi, atat agenti patogeni cu: rezistenta ambientala redusa: Virusul gripal, rujeolic, rubeolic, varicelei, urlian; meningococul rezistenta mare Stafilococ, Piocianic, Klebsiella, Proteus, enterovirusuri, virusuri hepatitice

MAINILE CONTAMINATE Contaminarea mainilor cu variati agenti patogeni se produce permanent, cu intensitati variate in functie de ocupatie, nivel educational populational si conditii epidemiologice. Mainile pot fi contaminate direct de la sursele de agent patogen si indirect prin intermediul celorlalte cai. Nu exista agent patogen care la un moment dat sa nu poata contamina mana; In modul indirect, in conditii neigienice numerosi agenti patogeni se pot afla pe tegumentul mainilor: salmonele, shigele, enterovirusuri, virusuri hepatitice, etc.

RECEPTIVITATEA POPULATIEI Este starea complexa a organismului, dependenta de factori si mecanisme genetice si dobandite in timpul vietii, care nu asigura protectie fata de boli; Activitatile de medicina preventiva urmaresc sa transforme organismele umane receptive in nonreceptive (vaccinari, nutritie, educatie, etc.)

NERECEPTIVITATEA Este starea organismului, dobandita sau castigata in timpul vietii si care asigura protectia, cu garde variate de intensitate, fata de boli.

REZISTENTA Este o stare generala, nespecifica, ca rezultat al functiilor si structurilor organismului care poate proteja impotriva oricaror factori nesanogeni. Este dependenta de: Integritatea barierelor cutanate; Hematopoieza; Inflamatia; Fagocitoza; Sisteme secretorii antimicrobiene; Sistemul complement; Secretii de mucine; Aciditatea gastrica si vaginala ; Protectia mecanica (cilii, perii nazali, tusea, voma, stranutul); Interferonii; Imunoglobulinele A secretorii la nivelul mucoasei respiratorii; ph-ul cutanat Lizozimul din lapte, mucoasa bucala, mucusul nazal, saliva, lacrimi

IMUNITATEA Este componenta specifica a rezistentei fiind dependenta de prezenta anticorpilor sau/si a unor celule specializate. Poate fi: Naturala: De specie (organismul uman este protejat de unele boli ale animalelor si pasarilor) Pasiva castigata transplacentar de la mama Activ castigata ca urmare a trecerii printr-o boala Artificiala Activ-castigata (obtinuta) prin inocularea de vaccinuri Pasiv-castigata prin inocularea de seruri sau imunoglobuline

FONDUL IMUNITAR POPULATIONAL Este reprezentat de proportia posesorilor de un anumit tip de anticorpi cu origine naturala (trecerea prin boala) sau artificiala (vaccinare). Evaluarea acestuia este utila in: Cunoasterea istoriei naturale a unei boli; Cunoasterea morbiditatii reale pentru o anumita maladie; Evaluarea extensivitatii reale a unei epidemii; Evaluarea eficientei unui program de imunizari; Evaluarea comparativa a calitatii unor preparate vaccinale.

FORME DE MANIFESTARE In raport de conditiile concrete in care se produce asocierea celor 3 factori determinanti (surse, moduri si cai de transmitere, populatie receptiva) si de felul in care intervin factorii favorizanti (naturali, socio-economici), procesul epidemiologic se poate manifesta: Sporadic Endemic Epidemic Pandemic

MANIFESTAREA SPORADICA Presupune un numar relativ redus de cazuri de boala care prezinta o puternica dispersie spatiala si temporala; Ex: 10 cazuri de hepatita acuta virala tip A, dispersata in 3 sate si in 5-6 luni dintr-un an. Este o situatie buna, care trebuie mentinuta prin actiuni de supraveghere epidemiologica preventionala.

MANIFESTAREA ENDEMICA Reprexinta o situatie de alarma/semnal pentru un risc de evolutie epidemica; Cazurile de boala au tendinta sa se concentreze saptial si temporal. Ex.: 10 cazuri de hepatita acuta virala tip A in 1-2 sate, in 2-3 luni ale anului. O asemenea manifestare impune masuri speciale de reducere a riscului extinderii procesului epidemiologic.

MANIFESTAREA EPIDEMICA Presupune aparitia unui numar variabil de cazuri, dar caracteristica este concentrarea spatiala si temporala; Ex: 10 cauri de hepatita, intr-o scoala, in 1-2 zile; numarul lor poate creste in urmatoarele zile; Epidemia poate fi: Extensiva sau circumscrisa spatial si temporal; Severa, in raport de numarul deceselor; Exploziva (apa, lapte contaminate)

MANIFESTAREA PANDEMICA Presupune o cumulare de epidemii de o anumita etiologie, care are o extindere deosebita: spatiala (arii geografie intinse, continente, etc.) si temporala (luni, ani). Pandemii in trecut: variola, holera, pesta, gripa, tifos exantematic, febra recurenta; Pandemii prezente: hepatite virale B/C, HIV-SIDA; Dintre pandemiile istorice holera se afla la finele celei de a VII-a pandemii, iar gripa de tip A a prezentat un alt moment pandemic.

1