SINDROAMELE SINDROAMELE GERIATRICEGERIATRICE

1. 1. HomeostenozaHomeostenoza FragilitateaFragilitatea MalnutriţiaMalnutriţia2. 2. CăderileCăderile3. 3. Tulburările de somnTulburările de somn Sindroamele demenţialeSindroamele demenţiale DelirulDelirul4. 4. SincopaSincopa5. 5. Sindromul de imobilizare la patSindromul de imobilizare la pat Ulcerele de presiuneUlcerele de presiune6. 6. Sindromul de incontinenţăSindromul de incontinenţă Insuficienţa cardiacăInsuficienţa cardiacă IatrogenieIatrogenie

HOMEOSTENOZAHOMEOSTENOZA

Scăderea capacităţilor adaptative la Scăderea capacităţilor adaptative la modificările ambientale = scăderea modificările ambientale = scăderea capacităţii de menţinere a homeostazieicapacităţii de menţinere a homeostaziei reducerea parametrilor fiziologici de răspuns reducerea parametrilor fiziologici de răspuns

sau bazalisau bazali reducerea răspunsului la stimuli externireducerea răspunsului la stimuli externi limitarea răspunsului maxim la stresslimitarea răspunsului maxim la stress întârzierea momentului atingerii nivelului întârzierea momentului atingerii nivelului

maxim de răspuns sau a revenirii ulterioare la maxim de răspuns sau a revenirii ulterioare la statusul bazalstatusul bazal

FRAGILITATEAFRAGILITATEA

Stare clinică de vulnerabilitate crescută şi Stare clinică de vulnerabilitate crescută şi abilitate scăzută în menţinerea abilitate scăzută în menţinerea homeostaziei, care este corelată cu vârsta homeostaziei, care este corelată cu vârsta şi caracterizată printr-un declin al şi caracterizată printr-un declin al rezervelor funcţionale care implică multiple rezervelor funcţionale care implică multiple organe şi sisteme. organe şi sisteme.

FENOTIPUL FRAGILITĂŢIIFENOTIPUL FRAGILITĂŢII

1) pierdere în greutate neintenţionată (4-5 kg într-un an)1) pierdere în greutate neintenţionată (4-5 kg într-un an)2) epuizare auto-raportată2) epuizare auto-raportată3) scăderea forţei musculare (forta de prindere redusa mai mica 3) scăderea forţei musculare (forta de prindere redusa mai mica

de 20% in mana dominanta)de 20% in mana dominanta)4) încetinirea vitezei de mers (mai putin de 20% pentru timpul 4) încetinirea vitezei de mers (mai putin de 20% pentru timpul

de mers 4,5 m)de mers 4,5 m)5) reducerea activităţii fizice (mai putin cu 20% cheltuieli 5) reducerea activităţii fizice (mai putin cu 20% cheltuieli

calorice)calorice)

Întrunirea a 3 din cele 5 criterii, definesc vârstnicul fragil. Întrunirea a 3 din cele 5 criterii, definesc vârstnicul fragil. Întrunirea a 1 sau 2 din 5 criterii = forma sub-clinică, pre Întrunirea a 1 sau 2 din 5 criterii = forma sub-clinică, pre

fragilă, cu risc crescut de a progresa spre fragilitate manifestăfragilă, cu risc crescut de a progresa spre fragilitate manifestă

MALNUTRIŢIA

Cauze senzorialeCauze senzoriale Patologie asociatăPatologie asociată Igienă orală precarăIgienă orală precară PolifarmaciePolifarmacie Izolare socialăIzolare socială SpitalizareSpitalizare Deficit cognitiv, depresieDeficit cognitiv, depresie Durere Durere

MalnutriMalnutriţia influenţează negativ:ţia influenţează negativ: MorbiditMorbiditateaatea MortalitMortalitateaatea Durata de spitalizareDurata de spitalizare Abilităţile Abilităţile funcfuncţţionalionalee Capacităţile fizice – sarcopenie - fragilitateCapacităţile fizice – sarcopenie - fragilitate Evoluţia infecţiilorEvoluţia infecţiilor Echilibrul hidro-electrolitic şi acido-bazicEchilibrul hidro-electrolitic şi acido-bazic Integritatea cutanatăIntegritatea cutanată Apariţia sindromului anemicApariţia sindromului anemic Slăbiciune şi obosealăSlăbiciune şi oboseală (Furman, 2006 (Furman, 2006))

SARCOPENIA ŞI CAŞEXIASARCOPENIA ŞI CAŞEXIA

Caşexia (Caşexia (<<gr) = sindrom gr) = sindrom metabolic complex asociat cu metabolic complex asociat cu diverse boli: cancer, IC, faza diverse boli: cancer, IC, faza finală a bolii renalefinală a bolii renale

Caracterizată prin perderea de Caracterizată prin perderea de mușchi cu sau fără masă de mușchi cu sau fără masă de grăsimegrăsime

Asociată cu inflamaţie, Asociată cu inflamaţie, rezistenţă la insulină, anorexierezistenţă la insulină, anorexie

CĂDERILECĂDERILE

Reprezintă o cauză frecventă de morbiditate, mortalitate Reprezintă o cauză frecventă de morbiditate, mortalitate şi scădere a calităţii vieţiişi scădere a calităţii vieţii

Se asociază cu traumatizare fizică şi psihică a persoanei Se asociază cu traumatizare fizică şi psihică a persoanei în cauzăîn cauză

30% din bătrâni cad anual iar dintre aceştia, 50% cad de 30% din bătrâni cad anual iar dintre aceştia, 50% cad de mai multe ori într-un anmai multe ori într-un an

Incidenţa căderilor creşte odată cu înaintarea în vârstăIncidenţa căderilor creşte odată cu înaintarea în vârstă Severitatea traumatismelor poate varia de la forme Severitatea traumatismelor poate varia de la forme

ameninţătoare pentru viaţă (hemoragie subdurală, ameninţătoare pentru viaţă (hemoragie subdurală, fracturi vertebrale), forme severe (fractură de şold, fracturi vertebrale), forme severe (fractură de şold, fracturi ale membrelor) până la forme uşoare (entorse, fracturi ale membrelor) până la forme uşoare (entorse, contuzii). contuzii).

CĂDERILECĂDERILE

Uneori pacientul nu se poate ridica după traumatism şi Uneori pacientul nu se poate ridica după traumatism şi rămâne pe sol un interval de timp variabil în care poate rămâne pe sol un interval de timp variabil în care poate face complicaţii mecanice (rabdomioliză, hematoame), face complicaţii mecanice (rabdomioliză, hematoame), septice, deshidratareseptice, deshidratare

Traumatismul psihic însoţeşte de regulă pe cel fizic cu Traumatismul psihic însoţeşte de regulă pe cel fizic cu consecinţe nefaste asupra activităţilor fizice ale consecinţe nefaste asupra activităţilor fizice ale bătrânului, restrânse de teama de a nu cădea din noubătrânului, restrânse de teama de a nu cădea din nou

Consecinţele fizice şi psihice ale traumatismelor prin Consecinţele fizice şi psihice ale traumatismelor prin cădere duc la:cădere duc la: scăderea statutului funcţionalscăderea statutului funcţional creşterea spitalizărilor şi a costurilor pentru îngrijire medicalăcreşterea spitalizărilor şi a costurilor pentru îngrijire medicală

FACTORI FAVORIZANŢIFACTORI FAVORIZANŢI

scăderea forţei de prehensiune a membrelor superioarescăderea forţei de prehensiune a membrelor superioare slăbiciune şi ameţealăslăbiciune şi ameţeală tulburări de echilibrutulburări de echilibru tulburări cognitivetulburări cognitive deficite funcţionale (văz, auz)deficite funcţionale (văz, auz) iatrogenieiatrogenie factori de mediufactori de mediu

lipsa balustradelor la domiciliulipsa balustradelor la domiciliu holuri sau scări întunecateholuri sau scări întunecate pantofi inadecvaţipantofi inadecvaţi podele/covoare alunecoasepodele/covoare alunecoase

SarcopeniaSarcopenia este un sindrom caracterizat este un sindrom caracterizat prin pierderea progresivă și generalizată a prin pierderea progresivă și generalizată a masei musculare scheletice și a puterii, cu masei musculare scheletice și a puterii, cu un risc de efecte adverse cum ar fi un risc de efecte adverse cum ar fi handicap fizic și scăderea calității viețiihandicap fizic și scăderea calității vieții

Sarcopenia: Sarcopenia: caracteristici și caracteristici și consecințe funcționaleconsecințe funcționale

↓ Puterii

↑ Riscul de căderi și fracturi

↓ Rezistenței

↑ Oboseala, dificultatea mișcării

↓ Forței

↑ Dificultatea acționării cu greutăți

↓ Activitatea fizică↑ Dizabilitățile

Sarcopenia

TRATAMENT NON-FARMACOLOGICTRATAMENT NON-FARMACOLOGIC

MacronutrientMacronutrient Proteine specificeProteine specifice Aminoacizi specificiAminoacizi specifici

MicronutriențiMicronutrienți CarneCarne

Activitate fizicăActivitate fizică AerobicăAerobică

Scade țesut adipos, inclusiv grăsimea intramuscularăScade țesut adipos, inclusiv grăsimea intramusculară Crește rolul funcțional al musculaturiiCrește rolul funcțional al musculaturii

Mers, alergat, ciclism, înotMers, alergat, ciclism, înot Crește calitatea muscularăCrește calitatea musculară

TRATAMENT FARMACOLOGICTRATAMENT FARMACOLOGIC

Medicație anabolică - leucineMedicație anabolică - leucine Adaptare neuromuscularăAdaptare neuromusculară Funcția muscularăFuncția musculară

Tratament hormonalTratament hormonal TestosteronTestosteron DehidroepiandrosteronDehidroepiandrosteron Hormon de creștereHormon de creștere

Vitamina DVitamina D Alfa-D3: 20Alfa-D3: 20μμg/zig/zi

Hormon secretagog MK677Hormon secretagog MK677 Factor de creștere de tip insulinăFactor de creștere de tip insulină Factor neurotrofic ciliarFactor neurotrofic ciliar Antagoniști ai myostinei (în viitor)Antagoniști ai myostinei (în viitor) Inhibitori de caspază (în viitor)Inhibitori de caspază (în viitor)

OSTEOPOROZAOSTEOPOROZA

OSTEOPOROZAOSTEOPOROZA BBoală scheletică caracterizată prin oală scheletică caracterizată prin

rezistenţă osoasă scazută, ceea ce rezistenţă osoasă scazută, ceea ce conferă un risc crescut de fracturăconferă un risc crescut de fractură

Rezistenţa osoasă reflectă atRezistenţa osoasă reflectă atâât densitatea t densitatea cat şi calitatea osului.cat şi calitatea osului.

Factori de Factori de riscrisc

Vârsta Vârsta 65 ani 65 ani Rasa caucazianăRasa caucaziană Antecedente familaleAntecedente familale Stil de viață nesănătosStil de viață nesănătos

Tabagism cronicTabagism cronic Etilism cronicEtilism cronic

Activitate fizică redusăActivitate fizică redusă Tulburări de echilibruTulburări de echilibru

ArtrozeArtroze Scăderea acuității vizualeScăderea acuității vizuale

Aport inadecvat de Ca alimentarAport inadecvat de Ca alimentar Indice de masă corporală redusIndice de masă corporală redus Tratament cu corticoiziTratament cu corticoizi Tulburări hormonaleTulburări hormonale

Menopauză precoceMenopauză precoce Scăderea estrogenilor la femei, a testosteronului la bărbațiScăderea estrogenilor la femei, a testosteronului la bărbați

Kanis JA et al, Osteoporosis Int, 2005; Lorentzon M et al, J Clin Endocrinol Metab, 2007; Law MR & Hackshaw AK. BMJ, 1997

Fracturile osteoporotice evolueazFracturile osteoporotice evolueazăă îîn n cascadcascadăă

1. Klotzbuecher CM et al. J Bone Miner Res. 2000;15:721-739. 2. Nguyen N et al. J Bone Miner Res. 2005;20:1921-1928.3. Vestergaard P et al. Calcif Tissue Int. 2007. Abstract 501-M.

Fractura vertebrală

Fractura Colles

Fractura de șold

x 2 risc1

x 5 risc2

x 2 risc 3

TRATAMENTTRATAMENT

Tratament medicamentosTratament medicamentos Asigurarea unui aport de Ca, vit. DAsigurarea unui aport de Ca, vit. D

CaCa Sub 50 ani – 1000 mg/ziSub 50 ani – 1000 mg/zi Peste 50 ani – 1200-1500 mg/ziPeste 50 ani – 1200-1500 mg/zi

Vit. DVit. D Sub 70 ani – 400-800 UI/ziSub 70 ani – 400-800 UI/zi Peste 70 ani – 600-1000 UI/ziPeste 70 ani – 600-1000 UI/zi

Creșterea nivelului de activitate fizicăCreșterea nivelului de activitate fizică Exerciții cu greutăți, cardioExerciții cu greutăți, cardio

Prevenirea căderilorPrevenirea căderilor

DIAGNOSTIC CLINIC ÎN CĂDERIDIAGNOSTIC CLINIC ÎN CĂDERI

va trebui să precizeze afecţiunile care au dus la va trebui să precizeze afecţiunile care au dus la producerea traumatismului şi leziunile producerea traumatismului şi leziunile secundare acestuiasecundare acestuia

anamneza poate fi dificilă având în vedere că anamneza poate fi dificilă având în vedere că pacientul poate fi confuz datorită şocului pacientul poate fi confuz datorită şocului traumatic şi/sau psihictraumatic şi/sau psihic

dacă pacientul sau anturajul nu pot relata o dacă pacientul sau anturajul nu pot relata o cauză evidentă pentru traumatism, se vor face cauză evidentă pentru traumatism, se vor face aceleaşi investigaţii ca pentru sincopăaceleaşi investigaţii ca pentru sincopă

examenul obiectiv trebuie să depisteze toate examenul obiectiv trebuie să depisteze toate leziunile posibile după traumatismleziunile posibile după traumatism

PrevenţiaPrevenţia este deosebit de importantă la aceşti pacienţi este deosebit de importantă la aceşti pacienţi şi se va face de o echipă formată din: medicul geriatru, şi se va face de o echipă formată din: medicul geriatru, ortoped sau/şi neurochirurg, eventual neurolog, medicul ortoped sau/şi neurochirurg, eventual neurolog, medicul de familie şi asistenta socială:de familie şi asistenta socială:

se vor verifica cu atenţie medicamentele care ar fi putut se vor verifica cu atenţie medicamentele care ar fi putut induce căderea şi reajustate dozele sau înlocuiteinduce căderea şi reajustate dozele sau înlocuite

domiciliul pacientului va fi evaluat cu atenţie iar domiciliul pacientului va fi evaluat cu atenţie iar eventualele condiţii favorizante căderii vor fi remediateeventualele condiţii favorizante căderii vor fi remediate

recuperarea motorie după o fractură se va începe recuperarea motorie după o fractură se va începe imediat ce este posibil cu ajutorul kinetoterapeutului, imediat ce este posibil cu ajutorul kinetoterapeutului, scopul tratamentului fiind ca pacientul să revină la starea scopul tratamentului fiind ca pacientul să revină la starea anterioară căderii.anterioară căderii.

Prevenirea căderilorPrevenirea căderilor Iluminat insuficientIluminat insuficient

Lipsa luminii de vegheLipsa luminii de veghe Comutatoare greu accesibileComutatoare greu accesibile

Podele și holuriPodele și holuri Obiecte pe josObiecte pe jos CovoareCovoare MobilăMobilă PraguriPraguri Podele alunecoasePodele alunecoase

BaieBaie Lipsa mânerelorLipsa mânerelor Podele umedePodele umede Intrarea/ ieșirea din vanăIntrarea/ ieșirea din vană

Prevenirea căderilorPrevenirea căderilor Scări interioareScări interioare

Balustradă instabilă / priză inadevatăBalustradă instabilă / priză inadevată Trepte alunecoase / deteriorateTrepte alunecoase / deteriorate

MobilierMobilier Scaune prea joaseScaune prea joase Pat prea jos / înaltPat prea jos / înalt Rafturi prea joase/înalteRafturi prea joase/înalte

Administrarea de medicamenteAdministrarea de medicamente SomnifereSomnifere HipotensoareHipotensoare AnxioliticeAnxiolitice

FRACTURA DE COL FEMURALFRACTURA DE COL FEMURAL

TRATAMENTUL CHIRURGICAL DE TRATAMENTUL CHIRURGICAL DE SUCCES – ÎN PRIMELE 12 ORE!SUCCES – ÎN PRIMELE 12 ORE!

8%

12%

75%

5%

30%

16%

14%

40%

<6h 6-12h 12-24h >24h

MALMO, SUEDIA IAŞI, ROMANIA

FRACTURA DE BAZINFRACTURA DE BAZIN

TULBURĂRILE DE SOMNTULBURĂRILE DE SOMN

““SSomnul şi conştiinţa rămân încomnul şi conştiinţa rămân încăă ultimele ultimele ghicitori biologice” ghicitori biologice”

Mark MahowardMark Mahoward

IMPORTANIMPORTANŢA PROBLEMEIŢA PROBLEMEI

InsomniaInsomnia numărul pacienţilor - în continuă creşterenumărul pacienţilor - în continuă creştere problemă puţin înţeleasă şi validatăproblemă puţin înţeleasă şi validatăInsomnia - scade calitatea vieţiiInsomnia - scade calitatea vieţii absenteism la locul de muncăabsenteism la locul de muncă acuze somatice diverse (datorateacuze somatice diverse (datorate ↓imunității)↓imunității) factor de risc factor de risc pentrupentru

depresie (riscdepresie (risc x x 4)4) tulburări de anxietate (risc tulburări de anxietate (risc xx 3) 3)

SOMNSOMNULUL

““O stare fiziologică, reversibilă, caracterizată O stare fiziologică, reversibilă, caracterizată prin abolirea conştienţei, inactivitate prin abolirea conştienţei, inactivitate comportamentală, somatomotorie, diminuarea comportamentală, somatomotorie, diminuarea metabolismului şi a reactivităţii“metabolismului şi a reactivităţii“

Condiţie de desfăşurare normală a vieţii - Condiţie de desfăşurare normală a vieţii - alternanţa veghe-somnalternanţa veghe-somn

CARACTERISTICILE SOMNULUI LA VÂRSTNIC

Vârstnicii adorm şi se trezesc mai devremeVârstnicii adorm şi se trezesc mai devreme Se adaptează mai greu la schimbăriSe adaptează mai greu la schimbări Somnolenţă diurnă şi insomnie nocturnăSomnolenţă diurnă şi insomnie nocturnă Deficienţe la iniţierea somnuluiDeficienţe la iniţierea somnului Cauze Cauze

Stress psihologic (deces, pensionare, izolare)Stress psihologic (deces, pensionare, izolare) Comorbidităţi: medicale, psihiatriceComorbidităţi: medicale, psihiatrice Reacţii adverse medicamentoase: beta-blocante, Reacţii adverse medicamentoase: beta-blocante,

clonidina, diuretice, blocanţii R H2clonidina, diuretice, blocanţii R H2

INSOMNIA

SSomn insuficient (adormire dificilă, treziri omn insuficient (adormire dificilă, treziri nocturne, trezire matinală precoce) sau nocturne, trezire matinală precoce) sau somn somn neodihnitor, asociat unor consecinţe diurne neodihnitor, asociat unor consecinţe diurne cum ar fi somnolenţa, anxietatea, iritabilitatea cum ar fi somnolenţa, anxietatea, iritabilitatea şi probleme legate de memorie şi concentrareşi probleme legate de memorie şi concentrare

O persoană doarme 1/3 din existenţă O persoană doarme 1/3 din existenţă Calitatea somnului = indicator al stării Calitatea somnului = indicator al stării

subiective de sănătatesubiective de sănătate

CLASIFICARE

TranzitorieTranzitorie Pe termen scurtPe termen scurt Cronică Cronică

Forma tranzitorie şi pe termen scurtForma tranzitorie şi pe termen scurt De obicei nu necesită tratamentDe obicei nu necesită tratament Cea mai mică doză a celui mai sigur Cea mai mică doză a celui mai sigur

medicament – BZD cu durată de acţiune medicament – BZD cu durată de acţiune scurtă sau intermediară (Zolpidem)scurtă sau intermediară (Zolpidem)

Evitarea administrării pe termen lung a Evitarea administrării pe termen lung a hipnoticelorhipnoticelor

FORMA CRONICĂ

Metode nefarmacologiceMetode nefarmacologice Educarea pacientului (evitarea stimulentelor, efort fizic, Educarea pacientului (evitarea stimulentelor, efort fizic,

act sociale)act sociale) Igiena somnuluiIgiena somnului

Ore fixe de culcare şi trezireOre fixe de culcare şi trezire Se doarme în dormitor (nu la TV)Se doarme în dormitor (nu la TV) Relaxare, citit, băi caldeRelaxare, citit, băi calde

Terapiile cu restricţia somnului – limitarea timpului Terapiile cu restricţia somnului – limitarea timpului petrecut în pat, a moţăitului în timpul zileipetrecut în pat, a moţăitului în timpul zilei

Terapii comportamentalTerapii comportamentalTerapia farmacologicăTerapia farmacologică Sedativ-hipnoticeSedativ-hipnotice

ÎN LOC DE CONCLUZIIÎN LOC DE CONCLUZII

Administrarea de benzodiazepine la vârstnic Administrarea de benzodiazepine la vârstnic este de preferat a se evita atunci când există este de preferat a se evita atunci când există alternativealternative

Insomnia și depresia acInsomnia și depresia acţţionează într-o ionează într-o manieră complexă, aditivămanieră complexă, aditivă: : insomnia cre insomnia creşşte te vulnerabilitatea la depresie, vulnerabilitatea la depresie, iar iar depresia este depresia este asociată cu alterarea ritmurilor circadieneasociată cu alterarea ritmurilor circadiene

SINDROAMELE DEMENŢIALESINDROAMELE DEMENŢIALE

== disfunc disfuncţţionalitationalitatee a creierului a creierului ce se ce se manifest manifestăă printr-un declin al facultprintr-un declin al facultăţăţilor intelectualeilor intelectuale şi şi cognitive (pierdere de memorie, destructurarea cognitive (pierdere de memorie, destructurarea gândirii, probleme de orientare) ceea ce duce lagândirii, probleme de orientare) ceea ce duce la un raport anormal faun raport anormal faţăţă de realitate de realitate

  - se asociază cu o stare de conştienţă normală- se asociază cu o stare de conştienţă normală

- nu se datorează unor cauze reversibile de declin - nu se datorează unor cauze reversibile de declin intelectual (ex: depresia, delirul)intelectual (ex: depresia, delirul)  

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

Prevalenţa creşte rapid odată cu vârsta: se Prevalenţa creşte rapid odată cu vârsta: se dublează la fiecare 5 ani după 60 anidublează la fiecare 5 ani după 60 ani

Boala afectează 30-50% din persoanele > Boala afectează 30-50% din persoanele > 85 ani85 ani

Este principala cauză de instituţionalizare Este principala cauză de instituţionalizare în SUAîn SUA

CLASIFICARECLASIFICARE

Demenţe ce pot surveni la orice vârstă:Demenţe ce pot surveni la orice vârstă: Posttraumatică (hematom subdural)Posttraumatică (hematom subdural) Hidrocefalie cu presiune normalăHidrocefalie cu presiune normală Toxice – alcooliceToxice – alcoolice, intox cu CO, intox cu CO Boli neurologice – boala ParkinsonBoli neurologice – boala Parkinson Infecţioase (postmeningite, HIV, lues)Infecţioase (postmeningite, HIV, lues) TumoraleTumorale Dismetabolice (disfuncţie tiroidiană, carenţă de a. Dismetabolice (disfuncţie tiroidiană, carenţă de a.

folic, vit. Bfolic, vit. B1212, niacină, hipercalcemie), niacină, hipercalcemie) Iatrogenie (psihoza cortizonică)Iatrogenie (psihoza cortizonică)

CLASIFICARECLASIFICARE

Demenţe presenileDemenţe presenile Demenţa PickDemenţa Pick Demenţa AlzheimerDemenţa Alzheimer Demenţele neurologiceDemenţele neurologice

Demenţe senileDemenţe senile Demenţa vascularăDemenţa vasculară (ATS, prin infarcte cerebrale (ATS, prin infarcte cerebrale

multiple)multiple) Demenţa senilăDemenţa senilă Demenţa mixtăDemenţa mixtă

IMPORTANŢA PROBLEMEIIMPORTANŢA PROBLEMEI

4.5 mil americani au boala; numărul s-a 4.5 mil americani au boala; numărul s-a dublat faţă de 1980 iar estimările pentru 2050 dublat faţă de 1980 iar estimările pentru 2050 sunt de 12 milioanesunt de 12 milioane

1/10 americani afirmă că au un membru de 1/10 americani afirmă că au un membru de familie cu B. A. şi 1/3 cunosc pe cineva cu familie cu B. A. şi 1/3 cunosc pe cineva cu această boalăaceastă boală

Costurile anuale pentru îngrijire Costurile anuale pentru îngrijire 100 100 bilioane bilioane §§

DIAGNOSTICDIAGNOSTIC

nnu existu existăă îîn prezent un test pe baza cn prezent un test pe baza căăruia sruia săă se se poatpoatăă stabili cu certitudine diagnosticul stabili cu certitudine diagnosticul == diagnostic diagnostic dde e excludereexcludere

pprimul pas rimul pas == medicul de familie medicul de familie iistoricul medical al pacientului storicul medical al pacientului şşi familiei acestuiai familiei acestuia eexaminarea stxaminarea stăării mintale a pacientuluirii mintale a pacientului eexamenul fizicxamenul fizic (identificarea unor eventuale cauze (identificarea unor eventuale cauze

organice)organice) care care orientează pacientul către specialist: orientează pacientul către specialist: psihiatru, neurolog, geriatrupsihiatru, neurolog, geriatru

ETAPELE DIAGNOSTICULUIETAPELE DIAGNOSTICULUI

Testele de laboratorTestele de laborator identificarea unei anemii, diabet, a unor disfuncidentificarea unei anemii, diabet, a unor disfuncţţii ale glandei ii ale glandei

tiroide sau infectiroide sau infecţţii care ar putea sta la baza simptomelorii care ar putea sta la baza simptomelor ECG sau ecocardiografia – demenţa vascularăECG sau ecocardiografia – demenţa vasculară investigainvestigaţţii neuroimagisticeii neuroimagistice ce ce permit eviden permit evidenţţierea gradului ierea gradului şşi i

localizlocalizăării atrofiei cerebrale sau evidenrii atrofiei cerebrale sau evidenţţierea altor leziuni (ierea altor leziuni (ex:ex: de naturde naturăă vascular vascularăă))

EEG EEG

PROBE PARACLINICEPROBE PARACLINICE

NU EXISTNU EXISTĂĂ INVESTIGAŢII CARE SĂ PUNĂ INVESTIGAŢII CARE SĂ PUNĂ DIAGNOSTICUL DE CERTITUDINEDIAGNOSTICUL DE CERTITUDINE ÎÎNN

BOALA ALZHEIMERBOALA ALZHEIMER!!

DIAGNOSTICUL SE PUNE NUMAI NECROPTICDIAGNOSTICUL SE PUNE NUMAI NECROPTIC

DEMENŢA VASCULARĂDEMENŢA VASCULARĂ

Manifestări de declin intelectual determinate de Manifestări de declin intelectual determinate de scăderea debitului cerebral cu ischemie scăderea debitului cerebral cu ischemie secundarăsecundară

Reprezintă 1/3 din cazurile de demenţăReprezintă 1/3 din cazurile de demenţă Apare mai ales la persoanele cu comorbidităţi Apare mai ales la persoanele cu comorbidităţi

(DZ, HTA, IMA, AIT)(DZ, HTA, IMA, AIT)

FACTORI FAVORIZANŢIFACTORI FAVORIZANŢI

sexul masculinsexul masculin HTAHTA IMA în antecedenteIMA în antecedente aaterosclerozateroscleroza diabetul zaharatdiabetul zaharat sindromul dislipidemicsindromul dislipidemic AVCAVC sau AIT sau AIT îîn n antecedenteantecedente   

DIAGNOSTICDIAGNOSTIC

Declin cognitiv “în trepte”, fiecare treaptă Declin cognitiv “în trepte”, fiecare treaptă apărând după un episod ischemic cerebral; apărând după un episod ischemic cerebral; unele funcţii cognitive pot rămâne indemne unele funcţii cognitive pot rămâne indemne (spre deosebire de BA)(spre deosebire de BA)

Pacientul este conştient de declinul său Pacientul este conştient de declinul său intelectual (spre deosebire de BA, unde intelectual (spre deosebire de BA, unde pacientul neagă cu tărie aceste simptome)pacientul neagă cu tărie aceste simptome)

SINDROMUL DEMENŢIAL

Creşterea duratei de viaţă şi succesele Creşterea duratei de viaţă şi succesele terapeutice repurtate în rezolvarea terapeutice repurtate în rezolvarea favorabilă a afecţiunilor acute au dus la favorabilă a afecţiunilor acute au dus la existenţa concomitentă a mai multor existenţa concomitentă a mai multor factori favorizanţi în apariţia demenţelor = factori favorizanţi în apariţia demenţelor = ZONA DE GRIZONA DE GRI

Interferenţa între demenţa vasculară şi Interferenţa între demenţa vasculară şi boala Alzheimerboala Alzheimer

TRATAMENTUL DEMENŢELORTRATAMENTUL DEMENŢELOR

ECHIPĂ:ECHIPĂ: medicul de familiemedicul de familie în colaborare cu în colaborare cu medicul medicul geriatru geriatru ((care vor controla evolucare vor controla evoluţţia bolii ia bolii şşi vor tratai vor trata eventualele comorbidităţi),eventualele comorbidităţi), medicul psihiatru şi/sau medicul psihiatru şi/sau medicul neurolog, medicul neurolog, asistenteasistentelele specializate specializate îîn nursing n nursing geriatric, asistentgeriatric, asistentulul social social (care (care v voror asigura asigura asistenţăasistenţă atatâât pentru pacient t pentru pacient câtcât şşi pentru familiei pentru familie))

Tratamentul non-medicamentos ajutTratamentul non-medicamentos ajutăă pacien pacienţţii ii şşi pe i pe cei care cei care îîi ingrijesc i ingrijesc şi sunt şi sunt confruntaconfruntaţţi cu degradarea i cu degradarea progresivprogresivă a persoanei iubiteă a persoanei iubite

TRATAMENTUL DEMENŢELORTRATAMENTUL DEMENŢELOR

ÎÎn primeln primelee faze ale bolii faze ale bolii:: ssăă--şşi controleze problemele de memorie i controleze problemele de memorie şşi de concentrare i de concentrare

prin exerciprin exerciţţii adecvate( mijloace mnemotehnice, luare de ii adecvate( mijloace mnemotehnice, luare de notinotiţţe etc…)e etc…)

psihoterapiapsihoterapia permite pacientului permite pacientului să-şsă-şi exprimi exprimee dificult dificultăţăţile ile şşi i să facăsă facă fa faţăţă eventualelor simptome depresive eventualelor simptome depresive,, interpret interpretâând nd mai corect lumea din jurul luimai corect lumea din jurul lui

tterapia comportamentalerapia comportamentalăă îîncurajncurajeazăează activit activităţăţile plile plăăcutecute pacientpacientuluiului, concepute pentru a, concepute pentru a-i-i ameliora dispozi ameliora dispoziţţiaia

TRATAMENTUL DEMENŢELORTRATAMENTUL DEMENŢELOR

majoritatea pacienmajoritatea pacienţţilor, mai ales ilor, mai ales îîn primele stadii ale n primele stadii ale bolii, bolii, suntsunt îîngrijingrijiţţi mai bine la domiciliul lor deci mai bine la domiciliul lor decâât t îîn n casele de bcasele de băătrtrâânini sau alte forme de îngrijire sau alte forme de îngrijire

Suportul familial:Suportul familial: b boala are impact oala are impact şşi asupra familiei, i asupra familiei, care trebuie să aibă grijă de pacient; aceasta care trebuie să aibă grijă de pacient; aceasta va va antrena probleme emoantrena probleme emoţţionale, psihologice ionale, psihologice şşi chiar i chiar fizice la cei direct implicafizice la cei direct implicaţţi i îîn n îîngrijirengrijire

DELIRULDELIRUL

Demenţa• Debut insidios cu dată necunoscută• Declin încet, progresiv

• În general ireversibilă• Dezorientarea apare târziu în cursul bolii• Variaţie uşoară de la o zi la alta• Modificări fiziologice mai reduse

Delirul • Debut abrupt, precis, cu data ştiută • Boală acută, durata zile sau săptămâni • De obicei reversibil • Dezorientarea precoce în cadrul bolii • Variabil, de la oră la oră

• Modificări fiziologice profunde

DEMEDEMENŢĂNŢĂ SAU SAU DDELIR ?ELIR ?

Ham, 1997

Demenţa•Afectarea conştienţei doar în stadii târzii• Atenţie normală• Perturbarea ciclului veghe somn cu inversare noapte-zi • Modificări psihomotorii târziu în cursul bolii

Delirul • Nivel de conştienţă fluctuant • Scăderea atenţiei• Tulburarea ciclului somn veghe cu variaţie de la o oră la alta • Modificări psihomotorii precoce intense

DEMEDEMENŢĂNŢĂ SAU SAU DDELIR ?ELIR ?

Ham, 1997

SINCOPA

pierdere bruscpierdere bruscăă a con a conşştientienţţei ei şşi a tonusului i a tonusului muscular secundare unei scmuscular secundare unei scăăderi globale deri globale şşi i reversibile a fluxului sanguin cerebralreversibile a fluxului sanguin cerebral

3-5%3-5% - - prezentprezentăări la ri la departamentul de departamentul de urgenurgenţţee

1-3%1-3% - - interninternăăriri

EPIDEMIOLOGIE

CONSECINŢE

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Schimbarea locului de

muncă

Reduce condusul maşinii

Afectează activităţile cotidiene

Anxietate/

Depresie

ETIOLOGIE

1.1. Înaintarea înÎnaintarea în v vâârstrstăă

2.2. Sincopa cardiacaSincopa cardiaca

3.3. Sincopa reflex mediataSincopa reflex mediata

4.4. Sincopa prin hipotensiune ortostaticaSincopa prin hipotensiune ortostatica

5.5. Sincopa neurologicaSincopa neurologica

6.6. Cauze nedeterminateCauze nedeterminate

SINCOPA CORELATĂ CU VÂRSTA

ETIOLOGIE MIXTĂ

perfuzia cerebrală cu 25% rigiditate vasculară DC scăzut orice factor care presarcina:

- vasodilataţie medicamentoasă - deshidratare - FbA

CAUZECAUZE

Cardiace: Cardiace: electriceelectrice ( (tahitahi sau sau bradiaritmii,bradiaritmii, blocbloc AA--V, V, disfuncdisfuncţţie pacemakerie pacemaker), ), mecanicemecanice (v (valvulopatii, alvulopatii, miomiocardocardopatiipatii, I, IMA, tumoriMA, tumori))

Reflex mediatăReflex mediată Sindromul de sinus carotidian bolnavSindromul de sinus carotidian bolnav Hipotensiunea ortostaticăHipotensiunea ortostatică

ALTE CAUZE

Cauze iatrogene : antiaritmice, anticonvulsivante, betablocante, antidepresive, anti-parkinsoniene etc

Consumul de alcool Anemia Starea septică Disecţia de aortă Pericardita constrictivă Cauze nedeterminate (aprox 30%)

DIAGNOSTICDIAGNOSTIC

istoric detaliatistoric detaliat examen fizic examen fizic >70% din diagosti>70% din diagosticc

ECGECG ecocardiogramaecocardiograma EEG (fEEG (făărrăă modific modificăări ri îîn sincopn sincopă, o diferenţiază ă, o diferenţiază

de convulsiide convulsii)) eexxplorări biochimiceplorări biochimice

TRATAMENT

Abordare multidisciplinarAbordare multidisciplinarăă ModificModificăăriri comportamentalecomportamentale cu evitarea: cu evitarea:

ridicridicăării brurii bruşşte din patte din pat îîncncăăperilor supraperilor supraîîncncăălzitelzite postpostuluiului prelungit prelungit manevrmanevreiei VValsalvaalsalva ddeshidrateshidratăriiării consumului de consumului de alcoolalcool mesemeselele bogate in carbohidra bogate in carbohidraţiţi

Reechilibrare volumică Reechilibrare volumică ((aport corect de aport corect de sare,sare, hidratare, eventual mihidratare, eventual mineralocorticoizi)neralocorticoizi)

Tratament etiologicTratament etiologic

IMOBILIZAREA LA PAT

Grabataire – cel care nu-şi mai părăseşte Grabataire – cel care nu-şi mai părăseşte patul în urma unor boli invalidantepatul în urma unor boli invalidante

Ansamblul deteriorărilor datorate Ansamblul deteriorărilor datorate imobilizării prelungiteimobilizării prelungite Psihice: suferinţă şi epuizare, depresie, delirPsihice: suferinţă şi epuizare, depresie, delir Musculo-scheletale: sarcopenie, anchilozăMusculo-scheletale: sarcopenie, anchiloză Cardio-vasculare: hipoTA ortostatică, Cardio-vasculare: hipoTA ortostatică,

tromboze venoasetromboze venoase Respiratorii: atelectazieRespiratorii: atelectazie

ULCERELE DE PRESIUNE (DE DECUBIT)

Factori de riscFactori de risc zonele de presiune, fricţiunezonele de presiune, fricţiune

alterarea percepţiei senzoriale la nivel cutanatalterarea percepţiei senzoriale la nivel cutanat

macerarea pieliimacerarea pielii

imobilizarea, activitatea fizică limitatăimobilizarea, activitatea fizică limitată

malnutriţiamalnutriţia

ULCERELE DE PRESIUNE

LLeziune eziune cutanată - cutanată - indicator al indicator al calităţii calităţii îngrijirilor?îngrijirilor?

ULCERELE DE PRESIUNE

ManagementManagement modificarea frecventă a poziţieimodificarea frecventă a poziţiei

lenjerie netedă, fără cutelenjerie netedă, fără cute

masaj, mişcări pasive pentru cei imobilizaţimasaj, mişcări pasive pentru cei imobilizaţi

zonele cu umezeală crescută - curăţate şi uscatezonele cu umezeală crescută - curăţate şi uscate

ulceraţiile se curăţă cu SF şi se acoperă cu ulceraţiile se curăţă cu SF şi se acoperă cu

pansamente hidrocoloide sau hidrogeluripansamente hidrocoloide sau hidrogeluri

SINDROMUL DE INCONTINENŢĂ

Tulburare funcţională a aparatului urinar Tulburare funcţională a aparatului urinar caract prin pierderea involuntară de urinăcaract prin pierderea involuntară de urină

Una din principalele cauze care determină Una din principalele cauze care determină instituţionalizareainstituţionalizarea

Clasificare:Clasificare: Tranzitorie: sec unei afecţiuni acute şi dispare Tranzitorie: sec unei afecţiuni acute şi dispare

cu tratament adecvatcu tratament adecvat Permanentă Permanentă

INSUFICIENŢA CARDIACĂ

PREVALENŢA INSUFICIENŢEI CARDIACE CREŞTE CU VÂRSTA

EPIDEMIOLOGIE

riscul de a face IC este de 2 ori mai mare în decada riscul de a face IC este de 2 ori mai mare în decada 75-85 ani decât în decada 65-74 ani75-85 ani decât în decada 65-74 ani

îîn S.U.A există 5 milioane de pacienţi cu ICn S.U.A există 5 milioane de pacienţi cu IC în fiecare an sunt 400.000 de cazuri noi, reprezentând în fiecare an sunt 400.000 de cazuri noi, reprezentând

afecţiunea cea mai costisitoare, depăşind de peste 2 afecţiunea cea mai costisitoare, depăşind de peste 2 ori neoplaziile şi de 1.7 ori IMAori neoplaziile şi de 1.7 ori IMA

IC diastolică este mult mai frecventă la vârstnic, în IC diastolică este mult mai frecventă la vârstnic, în special la sexul feminin, decât la celelalte categorii de special la sexul feminin, decât la celelalte categorii de vârstă.vârstă.

ETIOLOGIE

Toate bolile cardiace evoluează, mai devreme Toate bolile cardiace evoluează, mai devreme sau mai târziu, spre ICsau mai târziu, spre IC

Bolile mai frecventBolile mai frecventee:: HTA (cardiopatia hipertensivă)HTA (cardiopatia hipertensivă) cardiopatia ischemică cronică (cardiomiopatia cardiopatia ischemică cronică (cardiomiopatia

ischemică, IMA)ischemică, IMA) cardiomiopatii: dilatative (alcoolică), hipertrofică, cardiomiopatii: dilatative (alcoolică), hipertrofică,

restrictivă (amiloidoză)restrictivă (amiloidoză) valvulopatiivalvulopatii

FACTORI PRECIPITANŢI

IMAIMA necomplianţa la tratament sau dietă (sare în exces, necomplianţa la tratament sau dietă (sare în exces,

hidratare în exces)hidratare în exces) iatrogenie (hiperhidratare, deshidratare)iatrogenie (hiperhidratare, deshidratare) tulburări de ritm (tulburări de ritm (FbAFbA, aritmii, aritmii V V, boala nodului sinusal) , boala nodului sinusal)

şi/sau de conducere (BAV de grad înalt)şi/sau de conducere (BAV de grad înalt) comorbidităţi: febră, infecţii (pneumonii, septicemii), comorbidităţi: febră, infecţii (pneumonii, septicemii),

anemie, IRC, TEP, BPOC cu hipoxie secundarăanemie, IRC, TEP, BPOC cu hipoxie secundară tratamente concomitente: AINS, cortizontratamente concomitente: AINS, cortizon consumul de alcoolconsumul de alcool

MANIFESTĂRI CLINICE

simptomele cardinale ale IC la vârstnic rămân simptomele cardinale ale IC la vârstnic rămân DISPNEEADISPNEEA (pentru IVS) şi (pentru IVS) şi EDEMELEDEMELEE (pentru IVD)(pentru IVD)

la persoane peste 75 ani pot predomina la persoane peste 75 ani pot predomina SIMPTOMELE NON-CARDIACESIMPTOMELE NON-CARDIACE: : oobosealăboseală, , slăbiciune muscularăslăbiciune musculară scăderea apetitului (parţial datorită vieţii sedentare a scăderea apetitului (parţial datorită vieţii sedentare a

vârstniculuivârstnicului manifestări din partea SNC (prin scăderea debituluimanifestări din partea SNC (prin scăderea debitului

cerebral):cerebral): ssomnolenţăomnolenţă cconfuzieonfuzie dezorientaredezorientare

CONCLUZIE

DIAGNOSTICUL DE IC LA VÂRSTNIC DIAGNOSTICUL DE IC LA VÂRSTNIC POATE FI UŞOR TRECUT CU POATE FI UŞOR TRECUT CU VEDEREA SAU UTILIZAT ÎN EXCES VEDEREA SAU UTILIZAT ÎN EXCES DATORITĂDATORITĂ:: simptomelor nespecificesimptomelor nespecifice semnelor ce pot fi uşor interpretate în contextul semnelor ce pot fi uşor interpretate în contextul

comorbidităţilorcomorbidităţilor

IC HIPODIASTOLICĂ

aapare frecvent la vârstnicpare frecvent la vârstnic funcţia sistolică este conservată:funcţia sistolică este conservată:

FEj este normală sau chiar crescutăFEj este normală sau chiar crescută VS de dimensiuni normale dar cu pereţi îngroşaţi VS de dimensiuni normale dar cu pereţi îngroşaţi

(HVS) şi fără tulburări de kinetică segmentară(HVS) şi fără tulburări de kinetică segmentară

TRATAMENTUL NEFARMACOLOGIC

EDUCAREA PACIENTULUIEDUCAREA PACIENTULUI prezentarea simptomelor şi semnelor din ICprezentarea simptomelor şi semnelor din IC prezentarea semnelor de agravare a bolii careprezentarea semnelor de agravare a bolii care ttrebuie să alerteze pacientul şi să determine rebuie să alerteze pacientul şi să determine

prezentarea la medicprezentarea la medic explicarea detailată a medicaţiei recomandateexplicarea detailată a medicaţiei recomandate explicarea importanţei complianţei laexplicarea importanţei complianţei la recomandările recomandările

medicalemedicale implicarea membrilor familiei cât de mult posibilimplicarea membrilor familiei cât de mult posibil

SFATURI DIETETICE

SE VA ŢINE CONT DE PARTICULARITĂŢILE BOLII ŞI DE SE VA ŢINE CONT DE PARTICULARITĂŢILE BOLII ŞI DE STILUL DE VIAŢĂ AVUT DE PACIENTSTILUL DE VIAŢĂ AVUT DE PACIENT

regim hiposodat (3 g NaCl/zi)regim hiposodat (3 g NaCl/zi) scădere ponderală, dacă este cazulscădere ponderală, dacă este cazul evitarea grăsimilor de origine animală dacă există evitarea grăsimilor de origine animală dacă există

dislipidemiedislipidemie dietă normocalorică sau chiar hipercalorică la pacienţii dietă normocalorică sau chiar hipercalorică la pacienţii

caşecticicaşectici cântărire frecventă (apreciază corect apariţia edemelor)cântărire frecventă (apreciază corect apariţia edemelor) activitate fizică de câte ori este posibilactivitate fizică de câte ori este posibil renunţarea la fumat şi la consumul de alcoolrenunţarea la fumat şi la consumul de alcool

EFORTUL FIZIC

efort fizic zilnicefort fizic zilnic intensitatea efortului: mică-medieintensitatea efortului: mică-medie durata va fi individualizată: start low, go slowdurata va fi individualizată: start low, go slow va conţine atât exerciţii de menţinere a flexibilităţii cât şi de va conţine atât exerciţii de menţinere a flexibilităţii cât şi de

întărire a musculaturii şi de creştere a condiţiei fiziceîntărire a musculaturii şi de creştere a condiţiei fizice se va monitoriza frecvenţa cardiacă şi dispneease va monitoriza frecvenţa cardiacă şi dispneea efortul trebuie să-i facă pacientului plăcere iar la încheierea efortul trebuie să-i facă pacientului plăcere iar la încheierea

acestuia el trebuie să se simtă plin de energie pozitivă şi nu acestuia el trebuie să se simtă plin de energie pozitivă şi nu obosit şi deprimatobosit şi deprimat

uneori aceasta înseamnă un efort fizic de 2-5 minute de mers uneori aceasta înseamnă un efort fizic de 2-5 minute de mers pe jos dar poate fi crescut progresiv cu 1-2 minute/săptămânăpe jos dar poate fi crescut progresiv cu 1-2 minute/săptămână

PRINCIPII DE IATROGENIE

ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI United Nations Department of Economic and Social Affairs, Population Division. World Population United Nations Department of Economic and Social Affairs, Population Division. World Population

Prospects.Prospects.

United Nations, 2005.

VÂRSTNICUL = VICTIMĂ PREFERENŢIALĂ A PATOLOGIEI

IATROGENE Mare consumator de servicii medicale Mare consumator de servicii medicale şşi i

medicamentemedicamente Expus polipragmaziei Expus polipragmaziei şşi interfereni interferenţţelor elor

medicamentoase medicamentoase (medicamente numeroase (medicamente numeroase prescrise de diverprescrise de diverşşi specialii specialişşti care se ti care se ignorignorăă reciproc) reciproc)

DeficienDeficienţţe funce funcţţionale multiple consecutive ionale multiple consecutive declinului fiziologic declinului fiziologic şşi comorbiditi comorbidităţăţilor care ilor care afecteazafecteazăă farmacocinetica farmacocinetica şşi farmacodinamiai farmacodinamia

VÂRSTNICUL = VICTIMĂ PREFERENŢIALĂ A PATOLOGIEI

IATROGENE

ComplianComplianţăţă redus redusăă: scheme terapeutice : scheme terapeutice complicate, confuze = tulburcomplicate, confuze = tulburăări de memorieri de memorie oscilaoscilaţiţie e îîntre ineficienntre ineficienţţa terapeutica terapeuticăă şşi supradozaji supradozaj

Posologie inadecvatPosologie inadecvatăă deriv derivâând din extrapolarea la nd din extrapolarea la vvâârstnici a rezultatelor trialurilor terapeutice care, rstnici a rezultatelor trialurilor terapeutice care, de fapt, de fapt, îîi exclud din lotul de studiui exclud din lotul de studiu

PRESCRIEREA REŢETEI

O reţetă adaptată necesităţilor complexe O reţetă adaptată necesităţilor complexe ale vârstnicului trebuie să fie:ale vârstnicului trebuie să fie: CompletCompletăă Individualizată (adaptată profilului psiho-Individualizată (adaptată profilului psiho-

social) social) – tailored treatment– tailored treatment Să conţină medicamente cu cel mai bun raport Să conţină medicamente cu cel mai bun raport

beneficiu/riscbeneficiu/risc

Reţeta va trebui individualizată în funcţie Reţeta va trebui individualizată în funcţie de:de: Gradul de educaţie – înţelege necesitatea Gradul de educaţie – înţelege necesitatea

respectării recomandărilorrespectării recomandărilor Capacitatea de a-şi autoadministra medicaţia Capacitatea de a-şi autoadministra medicaţia

(tulburări de memorie, vizuale, motorii)(tulburări de memorie, vizuale, motorii) Posibilităţi financiare de a onora Posibilităţi financiare de a onora

recomandările: regimul dietetic, reţetarecomandările: regimul dietetic, reţeta Susţinerea familialăSusţinerea familială

LIMITĂRILE PACIENTULUI

Fiziologice – ţin de fenomenul de îmbătrânireFiziologice – ţin de fenomenul de îmbătrânire MotoriiMotorii VizualeVizuale Cognitive Cognitive De deglutiţieDe deglutiţie Interacţiuni medicamentoaseInteracţiuni medicamentoase

Our goal: The right medication, right dose,right time