Curs 3Nursing in Chirurgie

8/17/2019 Curs 3Nursing in Chirurgie

1/7

Curs 3 Nursing in chirurgie

Metode si mijloace de pregatire a pacientului

Interventii:1. Interventii proprii (autonome)2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie,ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local.

Pregatirea preoperatorie a bolnavului chirurgicalØ Pacientul chirurgical este supus aproape fara exceptie unor variate manevre efectuate cuscopul aducerii lui intr-o stare care sa-i permite sa suporte cat mai bine stresul operator;Ø Exista extrem de putine cazuri cand pacientul este supus operatiei fara acest pas, siincludem aici urgentele extreme cand ceea ce primeaza este gestul chirurgical; ex: suturareaunei plagi cardiace, oprirea unei hemoragii importante;

Ø Pregatirea preoperatorie generala si specifica a pacientului reprezinta primul pas alterapiei chirurgicale; aceasta se poate intinde de la o perioada de cateva minute la una decateva ore chiar cateva zile in functie de caracterul de urgenta sau programare al operatiei;Ø Pregatirea preoperatorie presupune un intreg cortegiu extrem de bogat in manevre, care,in functie de necesitatea cazului se suprapun sau isi pot modifica ordinea: pregatire

psihologica, pregatire biologica si pregatire chururgicala;· Pregatirea psihologica – o interventie chirurgicala reprezinta un eveniment importantin viata pacientului asociindu-se un considerabil stres procedurii in sine cu atat mai mult catamploarea operatiei este mai mare;Ø Daca operatia poate fi oarecum standardizata stres - ul emotional supraadaugat trebuieevaluat si eliminat cu mare grija de catre intreg personalul medical implicat;

Ø Exista tendinta de a se focaliza interesul dar si energiile catre tehnica chirurgicala; acestlucru este extrem de important in ceea ce priveste bunul mers al evolutiei pacientului , insamedicul cat si asistentul impreuna cu personalul auxiliar trebuie sa aiba capacitatea de arecunoaste si corecta intr-un mod adecvat stres-ul psihologic ;Ø Stabilirea unei relatii de incredere si respect intre pacient si personalul medicalreprezinta o parte esentiala a actului medical;Ø Mentinerea moralului si stimularea efortului de vointa a pacientului se poate realiza doar

prin increderea acestuia in personalul medical si tratamentul aplicat;Ø Odata ajuns in spital, pacientul va trebui sa se adapteze noilor conditii de viata apreciateadesea drept o agresiune , acest fapt a generat si tendinta de a reduce cat mai mult spitalizarea,acest lucru se poate face prin efectuarea tuturor manevrelor diagnosticate in conditii deambulatoriu, timpul de spitalizare fiind ziuaØ Esential pentru mentinerea moralului si asigurarea increderii pacientului este contactuldirect cu personalul medical (atat cel de salon cat si echipa operatorie); pacientului trebuie saii dispara teama ca va fi tratat ca pe banda, ca o boala si nu ca un bolnav; personalul medicaltrebuie sa ii explice pacientului boala si operatia in cuvinte pe intelesul sau, chiar daca acestlucru pare imposibil, gasirea limbajului comun fiind esentiala in comunicare;Ø O situatie frecvent intalnita in spital este a bolnavilor care cunosc totul despresuferintele lor, despre tratament , durata spitalizarii; modul in care acestea trebuie explicate

bolnavului este prin cuvinte simple, pe care acesta sa le inteleaga, folosirea comparatiilor dinviata de zi cu zi, fiecare viitor operat are un grad variabil de stres, avansat de necunoasterea aceea ce i se intampla;Ø Dincolo de informatia primita, pacientul mai este influentat si de mediul ambiant;cazarea lui in saloane mici, rezerve individuale, un pat curat, confortabil, care poate fi


2/7

modificat la nevoie in pozitii speciale sau existenta unui fotoliu langa pat care sa permitamobilizarea precoce a pacientului, existenta meselor ce pot fi suspendate peste pat, atelevizorului ce asigura acoperirea timpului bolnavului pe care il petrece in camera de spitalmai rezolva si izolarea si alunga si gandurile negre ale acestuia;Ø Vizitarea zilnica de catre familie intre anumite ore spulbera senzatia de incarcerare si-l

mentine in contact cu lumea din afara spitalului;Ø In cadrul pregatirii psihice intra administrarea medicamentelor, sedativelor,antibioticelor absolut necesare pacientului stresat si prapastios; ideala este prezenta in spital a unui numar de 1-2 psihologi pregatiti in domeniul medical, care sa discute cu fiecare bolnav, cu familia,sa-l incurajeze , explicandu-i oportunitatea interventiei chirurgicale;Ø Pregatirea biologica a pacientului chirurgical se face in functie de rezultatele clinice si

paracliniceale ale investigatiilor efectuate de urgenta necesare actului operator; se vor nota simentine toate rezultatele ce pot sa produca la o contraindicatie a interventiei operatorii saucele care necesita investigatii si consulturi complementare;Ø Factor important in alegerea timpului de pregatire biologica a pacientului il reprezintavarsta acestuia:

• La un pacient tanar fara antecedente patologice este suficienta recoltareahemoleucogramei, timpul de sangerare - coagulare, TA, sumar de urina, radioscopiaabdominala;Ø Regimul igieno-dietetic in zilele premergatoare operatiei, precum si cele care urmeazainterventiei poate fi normal; • Pe masura cresterii in varsta a pacientului investigatiile trebuie sa fie din ce in ce maicomplexe pentru a stabilii cu exactitate starea afectiunilor nediagnosticate si netratate pana lamomentul interventiei chirurgicale;Ø La bolnavii denutriti este necesara recunoasterea tulburarilor de metabolism care pot saduca la casexie, acesti bolnavi pierd in greutate, li se diminueaza pe langa rezervele adipoasesi masa musculara, de aceea sunt palizi, prezinta edeme si tulburari trofice tegumentare, acesti

bolnavi trebuie perfuzati cu hidrolizat de lipide (sange proaspat).Ø Nursa trebuie sa urmeze alimentatia si hidratarea corecta a bolnavilor; bolnavii anemicitrebuie investigati pentru cunoasterea cauzei anemiei; daca se constata ca este vorba deanemie acuta posthemoragica, . e scurta prin transfuzii de sange si masa proteica.· Pregatirea bolnavilor cardiaci pentru interventia chirurgicala Fiecarui bolnav cetrebuie operat i se va face obligatoriu consult cardiologic, in care schema de tratament seefectueaza de catre cardiolog; In cazul bolnavilor cu tulburari de coagulare, pregatirea se vaface cu precizarea caracterului tulburarii respective prin cercetarea probelor de coagulare, siobligatoriu grupa sanguina;· In cazul bolnavilor cu probleme pulmonare, trebuie tinuta seama de functia

respiratorie a acestuia mai ales daca este tusitor cronic, i se administreazamedicatie antitusiva, mucolitica, bronhodilatatoare;· Pregatirea bolnavilor cu probleme digestive vizeaza reechilibrarea proteica sielectrolitica la cei cu varsaturi alimentare , dar si pregatirea propriu zisa a tubului digestiv, sefoloseste aspiratia nazo-gastrica impotriva fluxului de varsatura si in functie de hemograma seadministreaza ionii necesari; pregatirea tubului digestiv vizeaza golirea de materii fecale,

precum si reducerea florei microbiene;· Pregatirea bolnavilor diabetici se face selectiv in functie de prezenta diabetuluicompensat sau decompensat : perfuzii cu glucoza .. tamponate cu insulina;· Bolnavii obezi- exercitii de gimnastica, regim hipocaloric;

PREGATIREA CHIRURGICALA


3/7

Ø Aceasta pregatire presupune aplicarea unor masuri care sa asigure desfasurareaactiunilor chirurgicale in conditii optime; inca de la interventie bolnavul trebuie sa faca baiegenerala, va imbraca haine curate, exceptie de la baie facand urgentele.Ø In seara precedenta operatiei se rad tegumentele paroase din zona de interes chirurgical,se dezinfecteaza in alcool sau derivate de iod, dupa care se pune pansament steril ; nici un

pacient care va trebui supus interventiei chirurgicale ce se efectueaza sub anestezie generala,nu va mai consuma alimente sau lichide inainte cu 6 ore de operatie ; in acest mod seminimalizeaza riscul de varsaturi;Ø Uneori cand interventia se efectueaza in urgenta acest lucru este imposibil de realizatsau in situatia in care pacientul are o ocluzie intestinala;Ø Pentru aceste cazuri se vor lua masuri speciale pentru a intampina aceste neajunsuri decatre medicul anestezist;Ø In cazul operatiilor cu specific fie pe tubul digestiv, cardiac sau pulmonar se pot adaugasi alte restrictii alimentare in perioada preoperatorie cu durata de la una la cateva zile, uneorichiar saptamani.Ø Pt interventiile efectuate pe colon se va pregati preoperator cu scopul de a reduce

riscul complicatiilor septice ce pot aparea ca urmare a contaminarii cu fecale a campuluioperator.Ø Pregatirea preoperatorie a colonului este de 2 feluri: mecanica si clinica.Ø Pregatirea mecanica consta in indepartarea continutului bogat in flora microbiana si se

poate face pe 2 cai: - clisma – stimuleaza miscarea colonului, antrenand bolul fecal si golindcolonul;- prin administrare de laxative si purgative; Dezavantajul celei de-a II-a cai este toleranta scazuta a pacientului si tulburarilehidroelectrolitice pe care le induce. Rezolvarea acestor tulburari poate fi obtinuta prinadministrarea de fluide cu electroliti pe cale intravenoasa.Ø Pregatirea clinica consta din administrarea de antibiotice pe cale enterala sau parenterala,initial s-a apelat la administrarea orala a antibioticelor de tip neomicina↔ se efectueaza prinadministrarea unei cefalosporine, efectul neomicinei fiind acela ca nu se observa in tubuldigestiv iar efectul se exercita la nivel local in lumenul colonic;Ø Dezavantajul acestor produse tine de proasta tolerabilitate dar si diminuarea efectului lor in situatii particulare (urgente, ocluzie intestinala);Ø De aceea s-a recurs la administrarea de cefalosporine al caror avantaj este ca seadministreaza cu cateva ore preoperator, o chimioprofilaxie adecvata pe perioada determinataoperatorie;Ø Perioada postoperatorie este caracterizata prin interactiunea dintre mai multe fenomene:ü Fenomene inflamatorii generate ale interventiei chirurgicale;

ü Fenomene de recuperare proprii tuturor celulelor vii care incep imediat postoperator;Ø Amplitudunea ce tine de reactivitatea individuala a pacientilor, dar e dependenta de altifactori: tipul operator, durata, vechimea bolii, tratamentul pre si intraoperator;

OBIECTIVELE INGRIJIRII IN PERIOADA POSTOPERATORIEü Recuperarea rapida a pacientului ;ü Prevenirea, cunoasterea si tratarea complicatiilor;ü Asigurarea comfortului pacientului pana la externare;Ingrijirea postoperatorie joaca un rol important in evolutia favorabila a pacientuluichirurgical; exista cateva gesturi importante incluse in urmarirea postoperatorie a pacientuluiin cadrul sectiei de chirurgie. Astfel, odata cu intoarcerea bolnavului la pat, trebuie asezat intr-

un pat incalzit; se evita incalzirea sticlelor cu apa calda, deoarece exista riscul produceriiarsurilor; exista paturi cu corturi incalzite cu aer cald.


4/7

Camera in care trebuie asezat pacientul trebuie aerisita, temperatura de confort trebuie sa fieintre 20-25°C. Se prefera luminozitate redusa pentru a permite odihna pacientului si sa fiesuficient personal medical pentru a efectua manevrele necesare.Pozitia pacientului se va adapta tipului de operatie efectuat si se vor supraveghea din primelemomente: trezirea bolnavului, starea generala, pansamentele, drenajele, perfuzia, eventuale

sonde atasate postoperator.Supraveghere şi îngrijiri după trezirea operatului

În caz de aspiraţie digestivă- se informează pacientul şi anturajul său despre necesitatea de a rămâne nemâncat: oriceaport alimentar este interzis;- sonda este menţinută până la reluarea tranzitului intestinal (apariţia gazelor sau a materiilorfecale) numai cu acordul chirurgului;- se mobilizează şi se fixează sonda la nivelul obrazului pentru a evita ulceraţia aripii nazale;- se verifică permeabilitatea sondei şi se controlează eficacitatea sistemului de aspiraţie; seschimbă zilnic borcanul, punga şi racordul;- se notează zilnic în foaia de observație volumul aspirat;

- în timpul probei de clampare a sondei, înainte de îndepărtare, se notează apariţia greţurilor,vărsăturilor, balonărilor.În caz de perfuzie intravenoasă- se verifică locul puncţionat, traiectul venos;- se sistează perfuzia dacă apare o inflamaţie;- se administrează numai medicamentele prescrise de medic;- se face bilanţul intrări-ieşiri, cotidian:- intrări: toate intrările parenterale;- ieşiri: diureză+aspiraţie digestivă-drenaje.Prevenirea complicaţiilor de decubit- se mobilizează gambele şi se supraveghează moletele;- se administrează anticoagulante subcutanat conform prescripţiei;- se ridică, dacă e posibil, pacientul în fotoliu, comprimând plaga operatorie (pansamentul,

bandajul);- se aplică îngrijiri pentru prevenirea escarelor: igienă, schimbarea poziţiei, masarea punctelor de sprijin;- se aspiră secreţiile, se fac aerosoli sau kinesiterapie respiratorie dacă e nevoie.Îngrijiri locale, asepsie- se reface pansamentul zilnic sau la 2 zile numai la indicaţia medicală;- se scot firele, începând cu un fir sau două;- pansamentul tuburilor de drenaj se va reface zilnic şi vor fi îndepărtate atunci când drenajul

va fi minim, la indicaţia medicului.Supravegherea clinică şi paraclinicăSe supraveghează:- starea de cunoştinţă;- P, T.A., T° şi frecvenţa respiratorie;- starea plăgii: aspectul pierderilor exteriorizate prin drenuri sau prin pansament;- reluarea tranzitului;- constantele biologice la indicaţia medic.

Realimentarea- se face după reluarea tranzitului intestinal pentru materii fecale, în general după 3-4 zile;

sonda gastrică se evacueaza după o probă de clampaj;- reluarea alimentaţiei se face într-o manieră progresivă în funcţie de intervenţia realizată, cu


5/7

ajutorul dieteticianului.Ingrijirea postoperatorie generala:ü Durata postoperatorie este apreciata in mod variabil: principalele criterii, tipul siamploarea operatiei, nevoile asociate ale bolnavului; de obicei aceasta durata variaza inchirurgia digestiva de la cateva zile la cateva ore, pana la 7-10 zile in cazul interventiilor mari

deschise care presupun rezectii si anastomoze multiple; perioada de internare este de 7 zile;ü Transportul pacientului trebuie facut in conditii de maxima siguranta intre sala deoperatie si patul din salonul postoperator, acest lucru se face de catre brancardier, dar mediculanestezist trebuie sa stea la capul bolnavului, aceasta mobilizare trebuie facuta strict cat estenecesar cu atentie deosebita la pastrarea drenajelor in pozitia in care au fost montateintraoperator;ü Postoperator asistenta va trebui sa ceara informatii legate de tipul operatiei, cantitatea desange pierdut, pozitiile tuburilor de dren, diagnosticul postoperator si posibilele complicatiiimediate care trebuie descoperite precoce pentru a fi tratate corespunzator;ü Patul din salonul postoperator trebuie sa fie dotat cu bare laterale care impiedica caderea

pacientului, acesta trebuind urmarit non-stop de catre asistenta de salon.

ü Pozitia pacientului in pat adoptata in timpul operatiei, va trebui sa permita efectuareamiscarilor respiratorii si eliminarea secretiilor inclusiv a celor eliminate prin tubul de dren,acestea vor fi urmarite pentru a nu fi obstruate de-a lungul traiectului.ü In cazul pacientilor adormiti preferabil decubit lateral pentru a se evita aspiratiacontinutului in caz de varsatura.ü Salonul postoperator trebuie sa fie dotat cu cantitati suficiente de medicamente uzualefolosite in situatii de urgenta, defibrilator, instrumentar pentru abord venos central, sonde,aspirator electric, sursa de oxigen, ventilatoare pentru ventilatia mecanica, aparat anestezic.ü Pentru a putea urmari in mod corespunzator pacientul in perioada imediat urmatoareasistenta din salonul postoperator va trebui sa cunoasca o serie de date clinice.ü Faciesul trebie sa revina la normalitate, treptat, orice modificare a culorii ori a aspectuluifetei (paloare, cianoza, edem) trebuie sa ridice semne de intrebare si necesita tratament.ü Limba uscata inseamna hidratare insuficientaü Temperatura usor crescuta 37.5-38°C in primele zile postoperatorii exprima o bunareactivitate a pacientului.ü Febra mentinuta sau aparuta dupa 3 zile postoperator poate fi aparitia unei supuratii aplagilor operatorii, infectii pulmonare, urinare;ü Starea de constienta a bolnavului va fi evidentiata prin cercetarea raspunderii acestuia laintrebari simple, ori stimuli eventuali durerosi;ü Agitatia, dezorientarea temporo-spatiala, apatia, obnublierea constituie semne de alarma.ü Durerile abdominale considerate normale postoperatorii, depinzand de reactivitatea

individuala, trebuie tratate cu antialgice adecvate.ü Accentuarea durerii – are loc in anumite zone ori asociate cu fenomene inflamatoriiiritative abdominal sugereaza fenomenele peritonice si trebuiesc semnalate imediat..ü Tranzitul intestinal este de obicei incetinit datorita parezelor intestinale generate deinterventia chirurgicala, absenta tranzitului intestinal mai mult de 3 zile postoperator, insotitde meteorism abdominal si dureri sugereaza sindrom ocluziv- interventie chirurgicala.ü Diureza – se apreciaza atat cantitativ cat si calitativ, orice modificare, mobilizare pasiva,asociata cu tapotajul zonelor declive, previne producerea unor escare de decubit ori ainfectiilor respiratorii.ü O serie intreaga de semne fizice sunt important de a fii recunoscute in perioada deurmarire a bolnavului postoperator; semnele de insuficienta respiratorie, alterarea starii

generale, durerea severa cu localizari variate, modificari aparute la nivelul plagii operatorii pot fi marcate la simpla inspectie a abdomenului.


6/7

ü Combaterea durerii postoperatorii - tratamentul propriu zis poate fi asiguratmedicamentos sau prin asezarea bolnavului intr-o pozitie confortabila, golirea vezicii urinare,decomprimarea stomacului prin montarea unei sonde de aspiratie. Astfel se pot administraantialgice minore de tip algocalmin, care-si gaseste utilitatea in afectiunile postoperatorii, incazul apendicectomiei.

ü Antiinflamatoarele nesteroidiene de tip aspirina, paracetamol, au aspect antialgic minor.ü Intensitatea durerii postoperator este influentata de personalitatea si constitutia fiecarui pacient in parte. Factorii emotionali psihologici sau gradul de informare a pacientului inlegatura cu internarea chirurgicala.ü Combaterea varsaturilor si a greturilor: imediat postoperator tubul digestiv parcurge ofaza de pareza determinata de pneumoperitoneu post-op, iar reactiile vegetative aleindividului, cauza parezei este reprezentata de staza si cresterea aspiratului gastric.ü La pacientii supusi altor tipuri de interventii chirurgicale decat cele abdominale acestfenomen poate sa lipseasca. Durata parezei intestinale este diferita in functie de reactivitateaorganismului sau de amploarea interventiei care dureaza de la cateva ore la 3.4 zile. Primulorgan care isi reia activitatea este intestinul subtire. Clisma este indicata 2-3 zile post-op.

ü Pentru combaterea stazei gastrice se plaseaza sonda nazogastrica.ü Profilaxia post-op: la bolnavii obezi sau la interventiile in micul bazin se face profilaxia

prin administrarea de heparina.ü Urmarirea temperaturii: inca din timpul interventiei chirurgicale se observa ohipotermie datorita pierderii de caldura, amploarea depinzand de temperatura mediuluiambiant si suprafata expusa. Pentru a diminua pierderea de caldura se aplicaü Supravegherea functiilor vitale in perioada postoperatorie: se produc o seriede ; monitorizarea functiilor vitale: pulsul central, pulsul periferic, TA, aspectul extern,circulatia periferica la nivelul patului unghial aduc informatii asupra reactiilor postoperatoriisi asupra capacitatii organizarii de a raspunde la agresiune; Functia respiratorie – dupa suprimarea anesteziei, bolnavul va primi oxigen umidificat, seadministreaza aerosoli;Ø Tapotajul toracic cu evitarea decubitului dorsal prelung; Aparatul digestiv – prevenirea varsaturilor se face prin aspiratie nazogastrica. Aparatul urinar – elementul esential este diureza urmarirea ei ne da informatii.oliguria sauanuria; Urmarirea plagii – postoperator pot sa apara complicatii imediate de tip hemoragic, saucomplicatii tardive de tip supuratie; Pansamentul schimbat ori de cate ori este nevoie, nutrebuie facut exces de zel, o plaga, trebuie lasata nepansata 3-4 zile;Ø Extragerea firelor de surura se recomanda la 6-7 zile, insa cicatrizarea deplina se face la10 zile; Sutura tegumentului de la nivelul mainilor, picioarelor; in cazul in care bolnavii au

ascita, firele se extrag la 12 zile.Ø Tubul de dren – cantitatea si natura lichidelor eliminate pe aceasta cale trebuie notata infoaia de observatie si trebuie anuntat cand sunt considerate semnal de alarma;Ø Prezenta de sange proaspat pe tubul de dren , denota o hemoragie postoperatorie si oreinterventie este necesara;Ø Prezenta puroiului pe tubul de dren sugereaza prezenta infectiilor la nivelul peritoneului.Ø Conduita in sectia de terapie intensiva – pac ientul nu trebuie lasat singur, pentru caexista riscul de asfixie, hemoragie, soc. OBIECTIVELE ASISTENTEI MEDICALEØ Mentinerea cailor aeriene permeabile;Ø Supravegherea continua;

Ø Administrarea tratamentului prescris;ASISTENTA MEDICALA DIN ATI


7/7

Ø Are in vedere pozitia bolnavului cu capul situat lateral si cu gambele flectate;Ø Aspiratia secretiilor;Ø Oxigenoterapia;Ø Supravegherea permanenta a bolnavilor;Ø Administrarea de solutii, verificarea constantelor care arata buna functionare a functiilor

vitale (puls, temperatura, TA).

Documents

Curs 3Nursing in Chirurgie