71
Ioana Vârsta PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICE CURSUL 4 Luările de cuvânt în public; Reguli generale privind ţinuta, ţinutele speciale; Eticheta la masă.

CURS 4 - protocol.ppt

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs protocol Ioana Varsta

Citation preview

Page 1: CURS 4 - protocol.ppt

Ioana Vârsta

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICECURSUL 4

Luările de cuvânt în public;Reguli generale privind ţinuta, ţinutele speciale;Eticheta la masă.

Page 2: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

DISCURSURILE

2

Page 3: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Discursurile Invitaţia şi luările de cuvânt sunt două mijloace pentru atingerea aceluiaşi

obiectiv de comunicare. Primul anunţă un eveniment, iar al doilea explicitează mesajul şi îl elaborează. Episod solemn, care cere atenţia generală a participanţilor, discursul ocupă un loc important în activităţile oficiale, unde reprezintă un moment important.

Organizatorul evenimentului va programa înaintea evenimentului cine va vorbi, pe ce temă, când anume şi în ce ordine.

Uneori, discursul poate fi însoţit şi de o manifestare de stimă sau de respect, cum ar fi înmânarea unei decoraţii, a unui cadou, tăierea unei panglici etc. Toate acestea sunt de natură a accentua importanţa momentului.

Uneori, oratorul şi discursul său reprezintă momentul principal al evenimentului. În această situaţie, totul se organizează în jurul acestui moment. Din acest motiv este foarte important ca ordinea vorbitorilor să fie stabilită corect.

3

Page 4: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Discursurile Trebuie înţeles faptul că discursul este o expresie a puterii. Din acest motiv,

alegerea vorbitorilor are propria sa semnificaţie, complementară conţinutului intervenţiilor. Cu toate acestea, este de dorit ca ambele să formeze un tot cât mai coerent. Acest obiectiv se poate atinge în momentul în care textul este foarte bine asimilat de vorbitor, când succesiunea discursurilor au o fluenţă relativ la tema generală a evenimentului şi când vorbitorii nu sunt prea rigizi şi îşi corelează propria intervenţie cu cele anterioare.

Când ne aflăm în faţa unui discurs, acesta este, de obicei, singurul. În cazul alocuţiunilor, din contră, pe parcursul unui eveniment, în mod frecvent acestea sunt mai multe. Acesta este şi motivul pentru care, atunci când ne aflăm în faţa unui schimb de alocuţiuni, este important să existe referiri la vorbitorii anteriori, tocmai pentru a crea impresia unui dialog. Acest fapt ca induce percepţia de coerenţă între cei care îşi exprimă punctele de vedere asupra unei aceleiaşi teme, în cadrul evenimentului, şi, un fapt care nu este de neglijat, nu va plictisi auditoriul.

4

Page 5: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Alocuţiunea Alocuţiunea durează 10-20 minute şi este

mai circumstanţială decât discursul. Este forma de luare de cuvânt cea mai utilizată, care oferă unei personalităţi ocazia de a se exprima formal în favoarea unei cauze, a unei idei, a unui proiect sau de a sprijini oficial o persoană sau un grup, de a marca amploarea unui eveniment.

O alocuţiune remarcabilă, chiar şi una scurtă, va fi pregătită obligatoriu dinainte, dar va fi spusă ca şi cum ar fi o improvizaţie. Cu toate acestea, în cazul în care oratorul nu are suficientă experienţă, este preferabil ca textul să fie citit, decât să fie uitate chestiuni importante.

5

Mario Vargas Llosa, în timpul alocuţiunii ţinute la începutul banchetului organizat după ce a fost laureat cu Premului Nobel pentru literatură, 2010

Page 6: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Alocuţiunea Se începe prin a saluta gazda, invitatul de onoare, delegaţia, asociaţia sau

instituţia pentru care este organizat evenimentul, menţionând cine este organizatorul. Astfel se personalizează discursul, oricât ar fi de oficial.

Se mulţumeşte adunării pentru participare şi pentru onoarea de a ne adresa ei. Aceste mulţumiri se referă la ocazia de a lua cuvântul.

Urmează intrarea în subiect care debutează cu rememorarea scopului evenimentului, aşa cum a fost definit de organizatori. Trebuie reamintite împrejurările, motivele, aşteptările sau trebuie evocat istoricul unei acţiuni.

Dacă menţiunea este pertinentă, nu trebuie să ezităm a evidenţia contribuţia unei persoane sau a alteia, prezente sau absente. Aceste referiri sunt totdeauna remarcate şi apreciate, cu cât vorbitorul este o personalitate mai importantă.

6

Page 7: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Alocuţiunea În punctul central al intervenţiei, vorbitorul nu trebuie să se sfiască să

remarce propria implicare în respectivul eveniment sau în intenţia care a reunit persoanele prezente. Acesta este momentul în care este recomandat să se încerce mobilizarea energiei celor de faţă, este momentul in care cuvintele folosite şi înlănţuirea lor contează cel mai mult.

Alocuţiunea se încheie cu o idee de continuitate, sugerând o perspectivă de viitor. Aceasta poate fi exprimată sub forma unei urări sau a unui toast, astfel încât publicul prezent să fie implicat.

7

Page 8: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Toastul Toastul se ţine în onoarea unei persoane, a

unei activităţi sau a unui proiect căruia i se urează sau i se sărbătoreşte reuşita. Mesajul va fi întotdeauna scurt, maxim trei minute, concis şi exprimat în cuvinte sugestive.

Primul toast este, întotdeauna, al gazdei căreia, de regulă, îi răspunde invitatul de onoare. Dacă mai sunt şi alţi vorbitori, aceştia trebuie în prealabil programaţi şi anunţaţi. Iniţiativele spontane în acest sens nu sunt recomandate, fie şi numai din cauza problemelor de protocol care pot apărea.

8

Preşedintele american Ronald Reagan toastând pentru Prim Ministrul Australian Malcolm Fraser la Casa Albă, în the State Dining Room, 1981

Page 9: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Toastul Mic discurs în sine sau încheierea unei alocuţiuni, toastul se termină

invariabil prin gestul de a ridica paharul, urmat de ceilalţi invitaţi. Dacă stau pe scaune, invitaţii se vor ridica în picioare în momentul în care vor bea. Gestul se repetă dacă urmează şi alte toasturi, cu condiţia să nu fie prea multe.

La un toast ţinut în onoarea noastră nu vom bea şi nu ne vom ridica. Tot aşa vor proceda şi tinerii căsătoriţi sau sărbătoriţii la propria aniversare. Lucrurile stau diferit când este vorba de celebrarea unui succes comun sau dacă personalităţile respective reprezintă instituţii. De exemplu, un şef de stat, în cinstea căruia se ţine un toast de către un alt şef de stat, se va ridica în picioare pentru a-l primi în numele naţiunii pe care o reprezintă şi va duce paharul la buze.

9

Page 10: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ordinea luărilor de cuvânt Ordinea oratorilor face şi ea parte din mesajul care se transmite.

Ignorarea regulilor de protocol referitoare la acest detaliu poate să distrugă un eveniment sau poate să atribuie gazdei intenţii pe care, probabil, nu le-a avut în intenţie. Trebuie înţeles că publicul prezent nu va analiza cu scrupulozitate ordinea vorbitorilor, dar va intui dacă este sau nu cea corectă.

10

Page 11: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ordinea luărilor de cuvânt În funcţie de împrejurări şi de natura evenimentului organizat, regulile

referitoare la ordinea luărilor de cuvânt sunt următoarele: Personalitatea cea mai puţin importantă din punct de vedere ierarhic va

vorbi prima, iar cea mai importantă ultima. Această regulă se aplică la evenimente organizate de instituţii, organizaţii, partide politice etc. la care laurea de cuvânt a persoanei ierarhic superioară reprezintă punctul culminant al evenimentului şi tot scenariul evenimentului este conceput în crescendo.

Prima persoană care va vorbi va fi gazda, pentru că ea este cea care primeşte. Persoana invitată sau în onoarea căreia are loc evenimentul va vorbi după ea, pentru a-i răspunde. Această regulă se aplică la evenimentele la care există un invitat important din afara organizaţiei, a cărui prezenţă potenţează obiectivul pentru care a fost organizat evenimentul.

11

Page 12: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ordinea luărilor de cuvânt În numele unei instituţii se exprimă o singură persoană. Cu cât un grup

social este mai bine organizat, cu o ierarhie precisă şi cu responsabilităţi foarte clare, cu atât acest principiu este mai fidel respectat. Doi sau mai mulţi purtători de mesaj din partea unei organizaţii induce percepţia unei puteri difuze sau a cărei exercitare este slabă. Dacă din motive de ordin intern, doi reprezentanţi ai aceleiaşi instituţii trebuie să ia cuvântul, cel mai puţin important va juca rolul de maestru de ceremonii sau de prezentator al unei personalităţi, rol care nu trebuie confundat cu cel al unui orator.

Succesiunea alocuţiunilor trebuie concepută în aşa fel încât să constituie un ansamblu coerent şi cursiv, în vederea susţinerii mesajului principal. Această succesiune trebuie să inducă percepţia unui dialog sau a unei conversaţii.

12

Page 13: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Intervenţiile maestrului de ceremonii Rolul maestrului de ceremonii sau a prezentatorului este, bineînţeles,

unul de comunicare, având ca obiectiv principal asigurarea fluenţei şi coerenţei luărilor de cuvânt în cadrul unui eveniment. El este cel care evocă motivele invitaţiei, anunţă diferitele etape ale evenimentului şi asigură desfăşurarea acestuia conform planificării iniţiale şi, prin atitudinea sa, dă tonul evenimentului. Acest rol îl poate îndeplini şi de o persoană cu notorietate din orice domeniu, cu condiţia să aibă un farmec aparte.

13

Page 14: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Intervenţiile maestrului de ceremonii În cazul unui număr redus de invitaţi, sarcina este mult mai simplă pentru

că vinovatul pentru tulburarea liniştii este foarte uşor de reperat. În cazul unui număr mai mare de invitaţi, maestrul de ceremonii trebuie să procedeze altfel. Astfel, se va aproia de microfon şi va spune Doamnelor şi domnilor, un moment de atenţie vă rog, şi nimic mai mult. Dacă nu se va aşterne liniştea, după 15 secunde va repeta rugămintea, fără a insista în continuare. Apoi, va introduce primul vorbitor, făcând în prealabil o referire la prilejul pentru care este organizat evenimentul. Maestrul de ceremonii va reveni la microfon după fiecare vorbitor, mulţumindu-i celui anterior, spunând o frază de tranziţie către următorul şi introducându-l pe acesta. După ultimul vorbitor, maestru de ceremonii va fi acela care va anunţa că alocuţiunile s-au terminat şi îi va invita pe oaspeţi la celelalte momente ale evenimentului organizat. Lipsa unuei asemenea intervenţii crează un moment extrem de neplăcut pentru invitaţi.

14

Page 15: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Limba în care se susţine alocuţiunea Referitor la numărul limbilor care este recomandat a fi folosite în cadrul

unui discurs, trebuie să precizăm faptul că mai mult de două nu sunt potrivite pentru că ar aduce prea mult cu Turnul Babel pentru a fi la un nivel de politeţe acceptabil, fără a mai preciza că este foarte dificilă respectarea în acelaşi timp şi a regulilor de etichetă şi a celor referitoare la precădere. Doar Papa poate să dea un asemenea mesaj de universalitate, dar nici el nu abuzează, rezervând acest gest doar marilor sărbători – Crăciunul şi Paştele.

Exigenţele referitoare la limba folosită depind de rolul pe care îl are persoana respectivă – gazdă sau invitat. Mai precis, limba gazdei are prioritate, în sensul că aceasta nu este obligată să ştie limba noastră.

15

Page 16: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Contextele în care se ia cuvântul în public

Discursul Este cel mai solemn mod de exprimare în public. Discursul presupune un

auditoriu larg, împrejurări excepţionale şi un subiect de o anumită importanţă. Publicul vizat nu este doar cel prezent la eveniment, ci unul mult mai larg ce are acces la conţinutul acestuia prin mass media. Discursul face obiectul unui anunţ, tema este aleasă cu grijă şi trebuie să răspundă unei anumite preocupări manifestate de societate, fie că este de natură filosofică, politică, socială, culturală sau economică.

16

Page 17: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Contextele în care se ia cuvântul în publicConferinţa Conferinţa are ca obiectiv prezentarea publică a experinţei într-un anumit

domeniu, prezentarea unor lucrări în curs, date privind o anumită situaţie sau evoluţia unui subiect dat. Obiectivul principal nu este acela de a convinge, ci de a face cunoscută experienţa vorbitorilor, de a împărtăşi din expertiza personală.

Dezbaterea Dezbaterea implică prezentarea unui subiect de către un orator principal,

urmată de o discuţie fie cu alte persoane, care vor face comentarii, fie chiar cu persoanele din sală. În acest tip de eveniment, obiectivul este confruntarea punctelor de vedere.

17

Page 18: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Contextele în care se ia cuvântul în publicMasa rotundă Formula mesei rotunde este relativ similară cu cea a dezbaterii, cu

deosebirea că tonul nu va fi cel al unei controverse intelectuale, ci corespunzător examinării unei teme, pornind de la puncte de vedere diferite sau complementare. Ea presupune mai multe expuneri şi mizează pe participarea audienţei.

Expunerea Expunerea, ca şi conferinţa, are ca obiecctiv explicarea. Nici această

formulă nu îşi propune să convingă, dar, spre deosebire de conferinţă, e mai scurtă şi, de regulă, este urmată de o discuţie cu publicul. Această discuţie va ocupa cea mai mare parte a timpului afectat. Ea porneşte de la datele expuse.

18

Page 19: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Contextele în care se ia cuvântul în public

Declaraţia Foarte concisă, declaraţia anunţă o decizie, face cunoscută o poziţie sau un

angajament. Făcută de un şef de stat sau de purtătorul de cuvânt al acestuia, este ascultată cu atenţie. Formula este utilizată şi pentru a comunica rezultatele unei operaţiuni, finalizarea unei anchete etc.

Reuniunea de lucru În cazul reuniunii de lucru, participanţii urmăresc o oerdine de zi stabilită dinainte,

de comun acord. Presupune un număr limitat de persoane care îşi vor comunica poziţia sau punctele de vedere, pornind de la interesele pe care le reprezintă. Reuniunea de lucru se termină, în mod obligatoriu, cu o concluzie care poate consta în continuarea discuţiilor, stabilirea unei înţelegeri sau constatarea unui dezacord. Reuniunea de lucru este pregătită de mai mulţi colaboratori şi este obiectul unui schimb de documente pregătitoare. Ea se poate desfăşura în etape sau în şedinţe succesive, pe parcursul mai multor zile.

19

Page 20: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Contextele în care se ia cuvântul în publicConvorbirea Convorbire presupune întâlnirea între două persoane. Dacă nu asistă un al

treilea, atunci ne aflăm în faţa unei convorbiri particulare sau în doi. Dacă participă un număr limitat de persoane, este o convorbire restrânsă. O convorbire lărgită poate debuta cu o convorbire particulară, la care se vor adăuga imediat, sau ulterior, şi alţi colaboratori. Subiectele unei convorbiri pot fi sa nu precizate anterior, formula fiind, în ceea ce priveşte rezultatul, mai puţin restrictivă decât cea a reuniunilor de lucru.

20

Page 21: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Contextele în care se ia cuvântul în publicVizita de curtoazie Vizita de curtoazie este efectuată de un invitat unei personalităţi, pentru a

face cunoştinţă sau schimb de saluturi. În general, nu are un alt obiectiv decât acela de reprezentare, deşi în diplomaţie este o ocazie de a impulsiona un proiect sau o operaţiune, precum şi posibilitatea de a exprima un punct de vedere.

Un ambasador sau un consul nou vor face vizite de curtoazie autorităţilor locale. La sfârşitul mandatului, vor face încă o vizită aceloraşi persoane, acest tip de vizită numindu-se vizită de plecare sau de adio.

21

Page 22: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

ŢINUTA

22

Page 23: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Ţinuta vestimentară, pe parcursul istoriei, a fost un mijloc foarte eficient

de a transmite mesaje referitoare la statutul social, la raportarea faţă de contextul în care persoanele trebuiau să fie prezente, la valorile în care credeau, la atributele pe care doreau să şi le asocieze, la poziţionarea faţă de ceilalţi, precum şi la modul în care doreau să se conformeze exigenţelor impuse.

23

Page 24: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta În zilele noastre, de remarcat

este modul în care a evoluat stilul pe care l-au adoptat femeile din statele occidentale, din momentul în care au început să ocupe cele mai înalte demnităţi în stat. Astfel, Margaret Thacher, prima femeie premier din Europa, avea un stil elaborat, dar sobru, care îi sublinia feminitatea, dar şi puterea. De remarcat, sunt şi coafura elaborată şi bijuteriile care contribuie la definirea stilului.

24

Page 25: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Cu timpul, odată cu democratizarea

societăţii occidentale şi atenuarea diferenţelor de gen, stilul adoptat a devenit din ce în ce mai simplu, punându-se accent mai scăzut pe evidenţierea feminităţii. Un exemplu în acest sens este Madeleine Albright, prima femeie care a ocupat funcţia de secretar de stat la Statelor Unite ale Americii, şi care a adoptat un stil mult simplificat, nota personală feminină fiind dată de broşele pe care le purta aproape în toate ocaziile, având o colecţie impresionantă.

25

Page 26: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta În prezent, stilul adoptat de

femei care ocupă demnităţi foarte înalte s-a simplificat foarte mult. Mesajul urmărit a fi transmis este acela că puterea şi respectul aferent sunt date de activitatea care le-au recomandat pentru a ocupa o asemenea funcţie, de funcţia deţinută în prezent şi de deciziile pe care le pot lua în mod exclusiv.

26

Page 27: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta

27

Page 28: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Din tradiţie şi din obişnuinţă, diplomaţii au tipuri foarte distincte de haine

pe care trebuie să le îmbrace în diferite ocazii. Ţinuta depinde de funcţia deţinută, putând fi casual sau formală. În funcţie de ţara în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că obiceiul local poate impune mici modificări, de care, de asemenea, trebuie ţinut cont. Uneori, chiar îmbrăcarea unor haine în linie cu cele tradiţionale ale acelei ţări, poate fi o alegere potrivită.

În diferite zone din lume, există un tip specific de ţinută pentru fiecare categorie de eveniment la care trebuie să participaţi.

28

Page 29: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Contrar sensului comun dat de cultura americană, în comunitatea diplomatică

informal dress echivalează cu business dress. În unele zone din lume, însă, formularea pentru informal dress poate fi şi lounge suit, national dress, tenue de ville, planters, shirt and tie, island casual sau bush shirt.

Lounge suit presupune costum de zi cu cămasă cu mânecă lungă, la care cravata este facultativă.

Tenue de ville, mai precis costum de oraş, presupune costum de culoare mai deschisă, cămaşă şi cravată, care se poartă exclusiv în timpul zilei.

Planters presupune cămaşă albă cu mânecă lungă cu cravată şi pantaloni închişi la culoare.

Bush shirt presupune cămaşă cu mânecă lungă sau scurtă cu partea de jos purtată mai degrabă deasupra pantalonilor decât băgată în pantaloni sau o cămaşă cu mânecă lungă sau scurtă cu imprimeu.

Island casual presupune o cămaşă hawaiană şi pantaloni largi casual (de preferinţă bej).

29

Page 30: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Pentru marea majoritate a diplomaţilor, precum şi pentru marea

majoritate a celor care lucrează în instituţii publice sau companii, alegerea de zi cu zi trebuie să constea într-un costum cu cravată pentru bărbaţi, iar pentru femei un costum business sau o ţinută clasică. Pentru persoanele care au relaţii cu parteneri străini, trebuie ştiut că rigorile variază de la ţară la ţară şi în funcţie de evenimentul la care participaţi. Femeile, în special, trebuie să fie foarte atente asupra regulilor conservatoare referitoare la îmbrăcăminte, cum ar fi lungimea fustei, adâncimea decolteului sau acoperirea mâinilor. În acelaşi timp, trebuie reţinut faptul că niciodată casual nu înseamnă jeanşi sau şort. De asemenea, încălţămintea pentru sport se poartă doar în momentul în care se face sport.

30

Page 31: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale pentru ţinuta feminină Ţinuta feminină adoptată în timpul zilei trebuie să fie una care să vă

definească stilul, dar în acelaşi timp să fie relaxată, elegantă şi sobră, mai ales în condiţiile în care deţineţi o funcţie importantă în cadrul instituţiei sau companiei din care faceţi parte.

Astfel, coafura va fi lejeră şi simplă, pentru a nu induce percepţia că au fost nevoie de câteva ore pentru elaborarea acesteia. În cazul în care părul este vopsit, culoarea va fi una naturală.

Machiajul va fi unul, de asemenea, natural, având rolul de a acoperi anumite imperfecţiuni şi de a da luminozitate feţei. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că niciun machiaj conferă o imagine la fel de neplăcută ca un machiaj strident. Fie şi numai o pudră, pentru a estompa imperfecţiunile şi a acoperi luciu feţei, poate conferi o imagine mai bună. Stilul adoptat de femei, în relaţiile oficiale sau în cele de business, diferă de la ţară la ţară şi, din acest motiv, este indicat să vă adaptaţi în funcţie de naţionalitatea omologilor dumneavoastră.

31

Page 32: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale pentru ţinuta feminină Bijuteriile purtate în timpul zilei vor fi, de asemenea, simple şi asortate cu

restul hainelor şi accesoriilor. În condiţiile în care deţineţi o funcţie importantă în cadrul instituţiei sau companiei din care faceţi parte, este contraindicat să purtaţi gablonţuri.

Rochiile şi bluzele nu vor fi foarte decoltate, iar lungimea rochiilor şi fuselor purtate în timpul zilei va fi până deasupra genunchiului. În cazul în care participaţi la un eveniment oficial sau deţineţi o funcţie importantă, nu veţi adopta ţinute fără mâneci sau veţi purta un taior deasupra. În timpul zilei, indiferent care este moda le un moment dat, nu vor fi purtate haine din materiale lucioase sau din dantelă. Ţinuta oficială de zi poate consta şi în pantalon şi taior, fiind la fel de acceptată ca fusta sau rochia.

Purtarea ciorapilor este obligatorie, indiferent de sezon.

32

Page 33: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale pentru ţinuta feminină Manichiura va fi, de asemenea, simplă, unghiile având o lungime de

maxim 2 mm. nu sunt recomandate unghiile false şi nici lacul de unghii în altă culoare decât cele naturale.

Pantofii purtaţi în timpul zilei nu vor avea toc înalt, aceştia din urmă fiind exclusiv pentru seară. De asemenea, pantofii trebuie să fie închişi, expunerea degetelor de la picioare fiind inacceptabilă în activităţile oficiale, indiferent de sezon. De asemenea, la activităţile oficiale nu este admis un alt tip de încălţăminte decât pantofii (ex. sandale, cizme etc.). Pantofii lucioşi sau cu tocuri mai înalte de 8 cm nu se vor purta în timpul zilei.

Geanta va fi una oficială, care să permită purtarea unei agende şi, eventual a unui dosar cu coli A4. Femeile demnitar nu poartă niciodată poşetă în timpul activităţii oficiale.

33

Page 34: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale pentru ţinuta feminină Atât vestimentaţia, cât şi accesoriile purtate în activităţile oficiale nu vor

avea mărci despre care se ştie că sunt de lux. Un exemplu rămas celebru în acest sens este replica pe care a dat-o Margaret Thacher, aflată în apogeul carierei politice, în momentul în care a fost întrebată a recunoscut că îşi doreşte o geantă Mulberry, dar că o consideră prea scumpă, deci nu o cumpără. Şi nici nu a purtat, vreodată, în public o asemenea geantă.

34

Page 35: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale pentru ţinuta masculină

Pentru ţinuta business, care se poartă în timpul activităţii oficiale şi la toate evenimentele care se organizează în timpul zilei, este obligatoriu costumul gri închis sau bleumarin închis.

În cazul în care costumul bărbătesc nu este realizat la comandă, este absolut necesar ca acesta să fie ajustat. Mai precis, haina trebuie să permită mişcarea mâinilor, fără ca aceasta să facă cute neplăcute, mânecile trebuie să aibă o lungime în aşa fel încât în momentul în care mâna este îndoită să se vadă un centimetru din manşeta cămăşii, iar nasturii trebuie plasaţi în aşa fel încât în momentul în care sunt toţi încheiaţi, haina să urmărească perfect corpul. Pantalonul va trebui să se potrivească exact în talie, chiar dacă oricum se va folosi şi o curea, iar lungimea acestuia trebuie să fie până la jumătatea tocului de la pantof, în momentul în care se stă în picioare.

La costum se va purta exclusiv cămaşă cu mânecă lungă, cămaşa cu mânecă scurtă fiind destinată exclusiv ocaziilor informale. Cămaşa cu mânecă lungă este un articol vestimentar masculin omniprezent, iar tipul de cămaşă trebuie ales în funcţie de ocazie.

35

Page 36: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale pentru ţinuta masculină Cravata se va asorta cu cămaşa şi, eventual, cu batista din buzunarul de la piept al

hainei. Trebuie avută o grijă specială în asortarea cămăşilor în dungi cu cravatele în dungi. Pentru un plus de eleganţă, este recomandată cravata de mătase, de culoare bleumarin sau bordeaux, fie cu dungi foarte discrete, fie cu picouri discrete, fie cu un model din ţesătură.

Nodul cravatei se va face în funcţei de conformaţia fiecăruia şi de tipul de eveniment la care urmează să participaţi

Pantofii vor fi clasici, din piele mată, nu lucioasă, neavând vârful nici ascuţit, nici drept, nici ridicat. Cureaua va fi din piele şi va avea aceeaşi culoare cu pantofii.

Şosetele vor avea, conform standardului european, culoarea pantofilor, nu al costumului. De asemenea, vor fi suficient de lungi, în aşa fel încât în momentul în care vă aşezaţi să nu se vadă pielea piciorului.

Mâinile vor fi întotdeauna îngrijite, unghiile fiind tăiate scurt, şi vor fi mate. Tunsura trebuie împrospătată cel puţin o dată pe lună.

În acest moment, cu excepţia ceasului şi a verighetei nu sunt recomandate alte accesorii.

36

Page 37: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinutele semi-formale şi cele formale Ţinutele semi-formale – black tie şi morning coat – şi cele formale – white

tie – vor fi adoptate numai în cazul în care în invitaţie este specificat în mod expres acest detaliu.

Ţinutele semi-formale Ţinuta Black Tie presupune, în ţinuta masculină, prezenţa papionului

negru şi a cămăşii adecvate acestuia. Tipul şi prezenţa hainei adoptate poate diferi în funcţie de climă şi de contextul în care se organizează evenimentul la care se solicită o asemenea ţinută.

Această ţinută, în funcţie de cine organizează evenimentul poate purta mai multe denumiri. Black tie este cea mai folosită, dar se pot folosi şi cea de Tuxedo sau Smoking Jacket, iar în cultura britanică uzual este termenul de Dinner Jacket.

37

Page 38: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Black Tie

38

Familia Regală a României - Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana şi Alteţele lor Principesa Margareta şi Principele Radu în ţinută Black Tie, 2009

Humphrey Bogart (1899 - 1957) în ţinută Black Tie, în Casablanca, 1943

Page 39: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Black Tie Această ţinută masculină constă în:

Haină lungă până la şold, fără coadă, dar cu o croială specială, având reverele îmbrăcate în mătase neagră

Pantaloni negri cu vipuşcă neagră de mătase sau satin Vestă neagră până în talie, cu un singur rând de nasturi, sau brâu în cazul în

care este cald Cămaşă albă scrobită care poate fi şi plisată sau cămaşă cu nasturi negri vizibili Guler intors doar la colţuri sau guler ataşat cu papion negru Pantofi şi şosete negre Pălăria şi mănuşile sunt opţionale, dar nu când este cald sau evenimentul are

loc în interior La această ţinută nu se poartă la pantaloni cureaua de piele. În funcţie de climă sau de anotimpul în care se organizează evenimentul, haina

poate fi neagră sau albă. Cea albă este recomandată pentru evenimentele organizate în timpul verii sau în zonele cu climă caldă.

39

Page 40: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Black Tie De asemenea, există variaţii ale

acestei ţinute care poartă diverse denumiri.

Ţinutele Red Sea Rig şi Gulf Rig presupun lipsa hainei, iar ţinuta Scottish Black Tie presupune înlocuirea pantalonilor cu un kilt.

40

Page 41: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Black Tie Pentru ţinuta Black Tie, regulile clasice indică pentru femei purtarea de

rochie scurtă, fără mânecă, fără pălărie şi mănuşi. În unele ţări, la evenimentele care au loc la ore târzii, întotdeauna s-a purtat, însă, rochie lungă. Dat fiind faptul că ocaziile în care este cerută ţinuta formală White Tie sunt din ce în ce mai rare, a devenit uzuală purtarea de rochii lungi la ţinuta Black Tie.

41

Page 42: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Morning Coat O altă ţinută semi-formală este cea cu jachetă – Morning Coat, purtată

mai rar, doar în societăţile cu influenţă britanică, şi care pentru femei constă în rochie scurtă, ca cea de la ţinuta Black Tie, dar cu pălărie şi mănuşi.

Pentru bărbaţi, ţinuta constă în: Jachetă neagră cu lungimea 3/4, cu poalele rotunjite Pantalon din velur Vestă neagră sau gri Camaşă albă cu cravată neagră sau gri Mănuşi gri sau albe din piele Pantofi şi ciorapi negri Opţional, joben de mătase Pentru sezonul rece, pardesiu negru.

42

Page 43: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Morning Coat

43

Familia Regală a României - Majestatea Sa Regele Mihai I, Principesa Margareta şi Principele Radu în ţinută Morning Coat, 2010

Page 44: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta formală White Tie Ţinutele formale presupun, în

ţinuta masculină, prezenţa papionului alb şi a cămăşii adecvate acestuia, precum şi a fracului.

44

Fondatorul Republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk, în ţinută White Tie, cu joben de mătase, 1920

Page 45: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta formală White Tie Această ţinută masculină constă în:

haină de culoare neagră, scurtă în faţă, până la talie, iar la spate terminată cu două cozi lungi; reverele sunt îmbrăcate în mătase neagră

pantaloni negri cu vipuşcă de mătase neagră cămaşă albă pentru papion vestă albă papion alb, din mătase ciorapi de mătase neagră, subţiri pantofi negri de lac Jobenul de mătase şi mănuşile albe sunt opţionale, în funcţie de

context. La această ţinută, de asemenea, nu se poartă la pantaloni curea de

piele.

45

Page 46: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta formală White Tie La ţinuta White Tie, femeile vor purta

obligatoriu rochie lungă. În condiţiile în care aceasta este fără mâneci, aşa cum este recomandat, se vor purta mănuşi lungi din mătase. Rochia lungă va fi până la pământ, ajustată în funcţie de înălţimea tocurilor pantofilor.

Ţinutele semi-formale şi cele formale, de

regulă nu sunt purtate în timpul zilei, iar în momentul în care se face o derogare în acest sens, evenimentul trebuie să fie excepţional.

46

Familia Regală a României - Principesa Margareta şi Principele Radu în ţinută White Tie

Page 47: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Black Tie - exemple

47

Aşa DA

1991 2009

Page 48: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Black Tie - exemple

48

Aşa NU

2009

Page 49: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta White Tie - exemple

49

Aşa DA

2011

Page 50: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta White Tie - exemple

50

Aşa NU

2007

Page 51: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Morning Coat - exemple

51

Aşa DA

2009 2010

Page 52: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Morning Coat - exemple

52

Aşa DA

2011 2010

Page 53: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Ţinuta Morning Coat - exemple

53

Aşa DA

Page 54: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Business Coat - exemple

54

Aşa DA

Page 55: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

ETICHETA LA MASĂCum mâncăm şi cum bem

55

Page 56: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Cum mâncăm şi cum bem Participarea la un dejun sau la un dineu reprezintă un moment privilegiat al vieţii

sociale. A invita pe cineva la masă este expresia supremă a politeţii şi dovedeşte raporturile armonioase existente sau dorinţa de a le construi. Cu toate acestea, „nu există nimic mai contradictoriu decât acest ceremonial al vieţii colective, care îşi propune să asocieze cele mai mari rafinamente sociale ş culturale cu satisfacerea celui mai primar dintre instincte”.

Din acest motiv, există o serie de reguli care au menirea de a facilita comunicarea dintre comeseni şi înţelegerea acestui eveniment ca unul social.

În cadrul dejunurilor şi dineurilor – evenimente formale – regulile generale de etichetă referitoare la modul în care trebuie să mâncăm şi să bem, conform standardului european, trebuie respectate. În acelaşi timp, trebuie spus că fiecare ţară are propriile reguli referitoare la modul în care se mănâncă feluri de mâncare specifice, tipurile de băuturi care se servesc în diferite momente ale mesei şi altele, reguli pe care este util să le cunoaştem şi să le respectăm în momentul în care avem parteneri străini.

56

Page 57: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale de etichetă Semnul privind începerea mesei îl va da, întotdeauna, femeia gazdă, fie

printr-un gest, fie verbal. În cazul băuturilor, gestul aparţine bărbatului gazdă. Dacă ne aflăm în situaţia în care la masa respectivă nu participă cupluri, gestul îl va face gazda, indiferent de sex, atât pentru mâncare, cât şi pentru băuturi.

Sfârşitul mesei este marcat, de asemenea, tot de femeia gazdă, care se ridică prima, după ce s-a asigurat că toţi invitaţii au terminat de mâncat. În cazul în care există un invitat de onoare, acesta va da semnalul de plecare, de regulă după aproximativ jumătate de oră după terminarea mesei. În funcţie de atmosferă, acest termen se poate prelungi. Este total nerecomandat ca unii dintre invitaţi să plece înaintea invitatului de onoare, mai ales cât dejunul sau dineul este organizat la o singură masă.

57

Page 58: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale de etichetă În momentul în care vă aşezaţi la masă, şervetul se va pune pe genunchi,

fără a-l despături complet, în niciun caz la gât. La terminarea mesei, şervetul se lasă lângă farfurie, fără a-l reîmpături.

Nu se refuză mâncarea oferită, chiar dacă nu ne place. În cazul în care ea nu va fi mâncată fie din motive medicale, fie religioase, este preferabil să rămână în farfurie decât să fie refuzată total. Pentru a evita asemenea situaţii, este recomandat ca gazda să se informeze în prealabil în acest sens.

Servirea la o masă cu participare mixtă va începe cu femeile, respectiv cu cea care ocupă locul din dreapta bărbatului gazdă. Ultima femeie servită va fi femeia gazdă. Se va continua cu bărbatul din dreapta femeii gazdă şi se va termina cu bărbatul gazdă. Dacă la masă participă persoane de acelaşi sex, acestea vor fi servite în ordinea de precădere, ultima fiind gazda. Este recomandat să existe un chelner la 8-10 persoane.

58

Page 59: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale de etichetă Tacâmurile se vor folosi în ordinea în care ele sunt aşezate pe masă, de la exterior

spre farfurie. Pentru fiecare fel de mâncare vor exista tacâmuri dedicate. În cazul în care ne este servit un fel de mâncare necunoscut şi nu ştim cum anume trebuie mâncat, cea mai eficientă soluţie este aceea de a proceda asemenea gazdei.

La mesele obişnuite, unde, de regulă, toasturile sunt scurte, în timpul rostirii acestora, nu este necesar să vă ridicaţi în picioare. În cazul unor dineuri sau dejunuri oficiale, după rostirea fiecăruia dintre toasturi – cel al gazdei şi cel al oaspetelui de onoare – se ridică în picioare toţi invitaţii. Paharul cu care se toastează nu se ridică prea sus, ci numai până la nivelul feţei.

Mesele formale care sunt organizate în timpul prânzului se numesc dejunuri, cele organizate seara dineuri, iar cele seara foarte târziu, după un spectacol, de exemplu, supeuri. În cazul în care sunt organizate evenimente mai puţin formale în timpul prânzului sau al cinei, se pot folosi sintagmele réception déjeunatoire, collation dînatoire sau buffet dînatoire, pentru definirea mai exactă a acestora.

59

Page 60: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale de etichetă În timpul evenimentelor formale, unde toată lumea este aşezată la masă,

pe locuri prestabilite, şi unde principalul obiectiv este facilitarea conversaţiei între invitaţi, este total nerecomandată prezenţa unor ansambluri muzicale. Este de preferat muzica ambientală, care să aibă un volum reglat în aşa fel încât să nu prejudicieze în niciun fel conversaţia, dar care să acopere zgomotul făcut de veselă şi de tacâmuri în momentul în care se mănâncă şi rumoarea care se crează, mai ales în situaţia în care sunt mai mulţi invitaţi. De altfel, acesta este un criteriu foarte important după care trebuie evaluată calitatea unui restaurant – volumul muzicii ambientale. Chiar dacă bucătăria este excelentă, colecţia de băuturi este impresionantă, modul în care este amenajat şi decorat este de un rafinament desăvârşit, în condiţiile în care volumul muzicii ambientale nu permite sau chiar încurajează conversaţia, acel restaurant devine nefrecventabil.

60

Page 61: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Aranjarea mesei Pentru ca invitaţii să se simtă confortabil, este important ca fiecărei persoane să îi

fie prevăzut un spaţiu de 60-70 de centimetri. În cazul în care masa este dreptunghiulară, masa nu va fi mai lată de 160 de centimetri, pentru ca persoanele aşezate faţă în faţă să poată discuta între ele. Dacă masa este pătrată şi vor fi aşezate câte patru persoane pe fiecare latură, în total şaisprezece, conversaţia se va purta numai cu vecinii din dreapta şi din stânga. Când se optează pentru o masă rotundă, este de preferat ca aceasta să aibă un diametru de doi metri pentru a permite aşezarea a opt-zece persoane la ea. Bineînţeles, şi în acest caz conversaţia se va purta doar cu vecinii. În cazul în care masa rotundă este mai mare, în momentul în care se va concepe plasarea la masă se va ţine cont de regulile de precădere aplicabile în cazul mesei dreptunghiulare. Dacă o masă rotundă mare este o soluţie pentru o conferinţă internaţională, în cazul unui dineu oficial ea va evidenţia precăderea, spre deosebire de masa rotundă de opt persoane unde această chestiune este în mod real atenuată.

61

Page 62: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Aranjarea mesei

62

Page 63: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Aranjarea mesei În cazul în care invitaţii la un dineu vor fi dispuşi la mai multe mese, toate

vor fi decorate identic pentru a nu induce percepţia că există mai multe categorii de invitaţi. În cazul în care masa de onoare are o formă sau o dimensiune diferită de celelalte, bineînţeles va fi decorată distict.

Faţa de masă la un dineu oficial va fi întotdeauna albă, din damasc. Ea va trebui să aibă o lăţime în aşa fel încât să ajungă la câţiva centimetri deasupra podelei, de jur împrejurul acesteia. În cazul în care masa de onoare este dreptunghiulară şi este ocupată doar pe o latură, pe latura care va rămâne liberă faţa de masă va ajunge până la podea.

63

Page 64: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Aranjarea mesei

64

Page 65: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Tacâmurile Prin tacâmuri se înţelege totalitatea ustensilelor – cuţite, furculiţe, linguri, linguriţe

– folosite la masă şi care vor fi puse la dispoziţia fiecărui invitat, fiind aşezate într-o ordine precisă în jurul farfuriei acestuia.

Astfel, furculiţele se aşează în stânga, iar lingurile şi cuţitele în dreapta, iar tacâmurile pentru desert – linguriţele şi furculiţele – în faţa farfuriei. Aşezarea cuţitului la dreapta datează de pe când, acasă sau în altă parte, la han sau invitat la cineva, fiecare îşi folosea cuţitul pe care îl purta cu sine în permanenţă. Or, acesta se ţinea în partea stângă, îl scoteai cu mâna dreaptă şi gestul cel mai firesc era de a-l aşeza apoi în dreapta farfuriei. Cum furculiţa a apărut mult mai târziu, ea a ocupat locul rămas liber, în partea stângă. De origine italiană, furculiţa a fost introdusă în Franţa în secolul XVI şi apoi a fost răspândită în întreaga lume.

Cuţitele se aşează cu lama către farfurie, iar furculiţele şi lingurile cu dinţii, respectiv scobitura în sus. Acest obicei este de origine anglo-saxonă, cel francez, conform căruia se aşează invers, având ca explicaţie faptul că trebuia să fie vizibilă monograma sau blazonul gravate pe acestea.

Fiecare fel de mâncare se va mânca cu un rând distinct de tacâmuri.

65

Page 66: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Tacâmurile În cazul în care sunt aşezate de la început pe masă tacâmurile pentru

toate felurile de mâncare ce urmează a fi servite, acestea se vor plasa în ordine, de la exterior spre farfurie, astfel încât pentru primul fel de mâncare se vor folosi cele plasate la exterior, şi aşa mai departe, spre interior.

Tendinţa actuală este aceea de a nu etala de la începutul mesei toată argintăria pe masă, respectiv de a nu pune pe masă, în dreptul fiecărei farfurii toate tacâmurile care urmează a fi folosite. Logica acestui gest este de a pune în valoare mâncărurile şi modul lor de prezentare. În această situaţie, înaintea fiecărui fel de mâncare vor fi distribuite tacâmurile potrivite.

66

Page 67: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Tacâmurile În momentul în care luaţi o pauză

în timpul unui fel de mâncare, tacâmurile vor fi aşezate pe farfurie în poziţia 8:20.

67

Page 68: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Tacâmurile În momentul în care aţi terminat

de mâncat un fel de mâncare, indiferent dacă în farfurie a mai rămas sau nu mâncare, tacâmurile vor fi aşezate pe farfurie, în poziţia 5:25.

68

Page 69: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale referitoare la băuturi În situaţia în care sunteţi prezent la un dineu şi, bineînţeles, meniul este

stabilit, nu veţi cere alte băuturi decât cele care au fost alese deja în cadrul acestuia.

De asemenea, în funcţie de obiceiurile specifice fiecărei culturi, chiar dacă este organizat open bar este recomandat să întrebaţi care sunt băuturile aperitiv şi digestive disponibile. În cazul în care chelnerul vi le enumeră înainte de a întreba, veţi alege una dintre ele.

În ceea ce priveşte vinurile, acestea de obicei sunt selectate deja, în concordanţă cu felurile de mâncare care vor fi servite. După cum spunea Alexandre Dumas, „vinul este partea intelectuală a mesei”, motiv pentru care, la un dineu organizat la un nivel înalt, întotdeauna este ales de un somelier. Acest fapt face să fiţi total inadecvat dacă solicitaţi un altul, care nu a fost avut în vedere.

69

Page 70: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale referitoare la băuturi Vinul va fi servit totdeauna la temperatura potrivită pentru a nu-i

estompa calităţile. Astfel, vinul roşu se serveşte chambré, adică la temperatura camerei. Trebuie, însă, să avem grijă să nu fie prea cald pentru că în această situaţie alcoolul devine mai pregnant, iar gustul se pierde. El trebuie să aibă între 140 C şi 180 C, temperatură care se obţine ţinându-l la frigider 15-20 minute. Vinurile albe se servesc reci, între 80 C şi 120 C, iar cele spumante sau şampania la 90 C. Vinurile albe se vor ţine într-o frapieră cu gheaţă şi apă 15-20 minute, iar şampania mai mult. Folosirea oricât de scurtă a congelatorului degradează vinul şi îl face să îşi piardă calităţile.

70

Page 71: CURS 4 - protocol.ppt

PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICEIoana Vârsta

Reguli generale referitoare la băuturi La servirea vinului, paharul nu se va umple până la marginea de sus a

acestuia, ci doar trei sferturi sau jumătate, în funcţie de tipul de pahar folosit pentru fiecare vin în parte. Acesta nu se va reumple decât în momentul în care este complet golit. În cazul în care nu doriţi să mai beţi, veţi lăsa chelnerul să vă umple paharul şi nu veţi mai bea. În niciun caz nu îi veţi spune acestuia să nu vă mai toarne.

De altfel, persoanele cărora le acordaţi cea mai mare atenţie şi cu care vă întreţineţi cel mai mult la o masă se presupune că vă sunt cele mai apropiate sau prezintă cel mai mult interes pentru dumneavoastră. Din acest motiv, nu este recomandat să aveţi dialoguri prelungite cu chelnerii. Ei sunt calificaţi să înţeleagă toate mesajele pe care le transmiteţi prin diferite gesturi, constând în poziţia tacâmurilor pe farfurie, cât de plin este paharul etc., iar meniul este prestabilit.

71