Analiza si interpretarea traseului ECG III. Stabilirea axului
electric (vezi mai jos axul QRS) IV. Analiza morfologic i
cronologic a traseului ECG Pentru unde se analizeaz urmtorii
parametri: morfologia, durata, amplitudinea, sensul, axul electric,
iar pentru segmente si intervale, durata UNDA P - semnificatie:
depolarizarea atriala; - morfologie: und simetric, rotunjit, uneori
cu o mic incizur; - durata ntre 0,08-0,11 secunde; - amplitudinea
de la 0,05 mV la 0,25 mV; - sens - und pozitiv n derivaiile
planului frontal, cu excepia lui AVR unde este obligatoriu negativ;
n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1 si pozitiv de la V2
la V6; - axa electric variaz ntre +30 + 75. Durata si amplitudinea
undei P se apreciaz de obicei n DII i precordialele drepte.
MODIFICARI PATOLOGICE ALE PARAMETRILOR UNDEI P 1. In
hipertrofiile atriale: modificare constanta a amplitudinii,
duratei, morfologiei si a axei electrice (vezi criteriile ECG de
hipertrofie atriala). 2. In contractiile premature atriale
extrasistole atriale sau nodale, datorate existentei unui focar
ectopic atrial sau n nodulul atrio-ventricular apare: modificare
inconstanta a amplitudinii, duratei, morfologiei sau/si a sensului,
urmata de o pauza compensatorie (diastola prelungita)
3. Poate fi absenta datorita: inlocuirii cu unde f sau F in
fibrilatia atriala sau flutter atrial; generarii ritmului in
portiunea medio-nodala a nodulului atrio-ventricular = ritm
medionodal. In acesta situatie, FC este de 40-60 b/min.
Unda P este nlocuita cu unde F de flutter atrial
Parametrii undei P se modific n hipertofiile atriale
Hipertrofia de atriu stng (HAS). Masa mare atrial stng va
dezvolta un vector mai amplu, orientat mai la stanga; va crete
durata depolarizrii atriale. Modificrile EKG: crete durata undei P
> 0,10 sec, in DI, DII si aVL morfologia undei P alterat, n
sensul unei unde P bifide (datorita mririi decalajului de
depolarizare a celor dou atrii), P mitral" . n precordialele drepte
poate sa apara un P echidifazic, cu faza negativ mai accentuat. axa
electrica este deviata la stnga; HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala,
insuficiena mitral; hipertensiunea arterial; cardiopatia ischemic;
la vrstnici.
SEGMENTUL PQ sau PR Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara;
Durata: sub 0,10 sec; Alaturi de unda P formeaza intervalul PQ sau
PR = ATRIOGRAMA Modificarile duratei segmentului PQ sau PR =
modificari ale conducerii atrio-ventriculare A. Alungirea
segmentului - fiziologica: la vagotonici, sportivi (datorita
bradicardiei), la vrstnici - patologica = blocurile
atrio-ventriculare 1. Bloc atrioventricular de gradul I Se
datoreaza intarzierii stimulului in nodulul atrio-ventricular Pe
ECG: alungire constanta a intervalului PQ peste 0,20 sec., pe seama
cresterii duratei segmentului.
Alungirea segmentului PQ2. Bloc atrio-ventricular de gradul II
Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach de cretere progresiv a
segmentului PQ de la un complex la altul pn la blocarea
transmiterii prin NAV . Unda P este neurmat de un complex
ventricular-QRS, dup care se reia o nou perioad.
Tip Mobitz II segment PQ cu durat fix, constant, dar n mod
izolat, nesistematizat, un stimul este blocat. ntre dou unde P
lipsete rspunsul ventricular (QRS).
Tip Mobitz II cu relaie fix blocarea transmisiei stimulilor prin
NAV este sistematizat, de tip 2:1 sau 3:1. (Doi stimul pornesc din
NSA, unul se pierde; trei stimului pornesc, unul se pierde,
etc.)
3. Bloc atrioventricular de gradul III Blocul AV complet. Intre
unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriile se
contracta in ritm sinusal, iar ventriculele in ritm
idioventricular. Blocul atrioventricular complet poate aparea si
daca sunt blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu trebuie
sa fie neaparat la nivelul NAV) !!! Aparitia blocului AV complet
impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali, deoarece
frecventa de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux
sanguin normal in circulatie. Este asemanator ligaturii a-III -a a
lui Stannius.
SEGMENTUL PQ sau PRB. Scurtarea segmentului PQ = Conducerile
accelerate al caror suport este reprezentat de prezenta
fasciculelor aberante de conducere - Palladino-Kent, James si
Mahaim. Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia
sindromului Wolff - Parkinson-White WPW caracterizat prin scurtarea
intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta
() la nivelul complexului QRS, motiv pentru care complexele sunt
deformate si au o durata mai mare
Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine
- LGL caracterizat de scurtarea segmentului PQ, complexele QRS
fiind normale
Fasciculul Mahaim - apare unda delta, segmentul PQ este
normal
COMPLEXUL QRS
Citire: - prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca
apare) = R prim - prima unda negativa (din fata lui R) = Q - a 2-a
unda negativa = S Semnificatie: depolarizarea ventriculara. Undele
au semnificatie diferita, functie de planul frontal sau orizontal
(vezi curs 3-4) Durata normal: 0,06 0,10 sec. Durata QRS > 0,10
sec. semnifica o conducere intraventriculara ncetinita, lenta.
Apare in blocurile de ramura si n hipertrofiile ventriculare. Mai
apare la complexele provenite din focare ectopice ventriculare
(extrasistolele ventriculare) si prin prezenta undei delta din WPW
si fasciculul Mahaim.
n derivaiile planului frontal, depolarizarea ventricular este
reprezentat de complexul QRS n care: Q reprezint depolarizarea
septal; R reprezint depolarizarea vrfului ventriculelor; S
reprezint depolarizarea marginilor laterale i baza
ventriculelor.
n derivaiile planului orizontal semnificaia i morfologia undelor
din complexul qRs este determinat de sensul vectorilor de
depolarizare (septal, al ventriculului drept i stng), de mrimea lor
i de poziia electrodului explorator fa de direcia vectorului
respectiv. In V1, V2 se nregistreaz complexul de tip epicardic
drept rS (r/s
