Curs 5 - Epilepsii

  • View
    236

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

  • 7/22/2019 Curs 5 - Epilepsii

    1/49

    1.EPILEPSIILE COPILULUI $I ADOLESCENTULUI1.1 Defini{ie9i generantnficrizele epileptice sunt modalitbgi de reaclie ale creierului ce pot apare in

    anumite condilii la orice om. Sunt manifestlri clinice paroxistice cu un marepolimorfism,datoritaposibileiafectdria sriclrei funclii a sistemuluinervos. ntre 0,5-2o/odinpopulaliagenerali are risc crescutde apariliea acestorcrize' datoritd unorfactori geneticisaulqia unor leziuni cerebrale.Epilepsiaconline peste40 sindroamecare constau n modificari biochimice, anatomiceqi fiziologice ce provoacl crizerecurente.

    Crizeleepilepticeclinic manifeste eproducdatoriti unor desclrciri excesive,paroxistice,hipersincrone a nivelul unui grup de neuroni cerebrali' Desclrclrileexcesive neuronale pot avea corespondentclinic, electric (detectat cu ajutorulelectroencefalogrameiEEG), sauatit clinic cdt qi electric.Crizele pot fi localizate qipot rlm$ne localizate n focar, sau se pot propaga a alte arii ale creierului' Cinddimensiuneaariei de desclrcareeste suficient de mare apar crizeleclinice, altfel elepot r6mdnenumaielectrice.Crizava conlinemanifestiri ale funcliei focarul epileptic'Astfel, aspectulclinic al crizelor poate i de tip motor, senzitiv,senzorial,

    vegetativ saupsihic,acompaniate aunu demodificiri aleconqtienlei

    Descdrcarea paroxistici a neuronilor apare cdnd pragul de excitalie almembranei neuronale este redus, dincolo de pragul mecanismelor intrinsecistabilizatoarealemembraneineuronale,cu rol in prevenireaexcitaliei"

    1.1.1.EpidemiologieEpilepsiaesteceamai frecventl boali neurologicdsever6.Este a doua cauzd

    de suferint6neurologic6,dupdcefalee, n virsta copillriei. Se apreciazd d 20o/ndinpopulalia nfantil6 a avut o cnzh,la un anumit moment.

    75Yodin epilepsiidebuteazlin virsta copildriei

    Nu existi diferenle in funclie de zonageografic[, sex, degi unele sindroameepilepticesuntmai frecvente a blie{i'

    I.2 CLASIFICAREACRIZELOREPILEPTICEClasificareacrizelor epilepticese face in funclie de aspectulclinic qi EEG'

    Crizelepot fi:o crizeparfiale, ocalesimpleqi complexe,

  • 7/22/2019 Curs 5 - Epilepsii

    2/49

    . crize generrlizateneconvulsivantegi convulsivante;o crizeparliale,focalecu generalizaresecundari;. crizeneclasificabile.

    l.Z.l.crizepar{iale simple (evolueazi cu pistrarea congtienfei)Crizele parliale simple sunt cauzate de o descdrcarecortical6 localizatd.

    Semiologiacritic[ va fi marcati de func1iaariei corticale mplicate n desc[rcare'Nusuntasociate ulburlri de conqtien 6'

    1. Cu simPtomemotorii:a. focalemotorii frrd progresie clonice, nhibitorii, somatice);b. focalemotorii cu progresie Jacksoniene)c. versive devierea onjugati a capuluiqi globilor ocularide aceeaqi arte);d. posturaleposturidistoniceasimetrice le membrelor);e. fonatorii (vocalizbri sau?ncetareaorbirii)'2. Cu simptome somato-senzoriale au senzoriale speciate(halucinafii

    simple):a. somato-senzorialeamo4eli, infeplturi, desc1rcareelectricd, senzaliede

    migcare, locareamiqclrii, etc.);b. vizuale (flash-uri de lumind sau culoare, scotoame,hemianopsii, luzii,

    halucinalii,etc);c. auditive iluzii, halucinalii);d. olfactive(iluzri, halucinalii);e. gustative iluzii, halucinalii);f. vertiginoase ame1eal6, enzagiee capgol)'3. Cu simPtome au semneautonome(senzalii epigastrice, paloare, transpiralii, roqeald, piloereclie qi dilatare

    pupilar6)4. Cu simPtomePsihice:(tulbur6ri ale funcliilor cerebrale nalte). Aceste simptome apar rar fard

    modificareaconqtien(ei i aparde obiceica qi crizepa4iale complexe.a. disfazii;b. dismnezii (ex. de.idvu);c. cognitive ex. stiri de visareqi distorsionareaensuluiemporal),d. afective(fric[, furie, m6nie,pl6cere,neplacere,exaltare,depresie,eroticism

    etc.);e. iluzii (macropsie,micropsie, distorsionarea istanfei,a sunetului,micro-

    macroacuzie,deperso ahzare, lterarea,percep.tiei a form6, num[r, dimensionareaunuimembru,etc. ;

  • 7/22/2019 Curs 5 - Epilepsii

    3/49

    f. halucinatii structurate,pot fi prezente pe toli analizatoni (ex' muzicale,scenice).

    Crizele parliale psihice sunt rar cnze pafiiale simple, frecvent ele se insolescde modificarea ongtienleiealizind crizeleparlialecomplexe.

    F:r:G intercritic doar la 50Ya din cazuri, examenul EEG de rutind prezintd,modific[ri. DacI se ac nregistr[ri repetate rocentulcreqtea80o/o'

    Anomaliile posibile sunt. virfuri, unde asculite, incetinirea traseului,suprimarearaseuluide fond, cu caracter ocal'

    l.2.2.Crize Parf ale comPlexe(evolueazi in general cu modificarea congtienlei; uneori pot incepe cu

    simptomatologiesimi ard ctizelorpartiale simpl e)1. Crize par{iale simple urmate de modificarea conqtien{ei:a. crrzepa(ialesimplemotorii saupsihiceurmatede pierderea ongtienleib. automatisme(continuareaactivitdlii anterioarecrizei sau aparilia unor

    activit[li noi), cu aspectalimentar,mimetic, salivalie,gestuale,ambulatorii,verbale.Suntprezenteingoo/o in crizelepa(iale complexe.

    2. Cu pierderea conqtien{eide la debut:a. numaicu Pierderea ongtienfei;b. automatisme.pEG intercritic poateeviden iamodifcdri focale de tip: vdrf-und[ ascu ite,

    unde lente cu localizare mai ales temporaldanterioard,dar pot apareqi ?n alte zone.Anomaliile pot fi localizatesaubilaterale,sincronesauasincrone.Focarul frontal sevizualizeazi pri n descirciri generalizate.

    l.2.3.Crize par{iale cu evolu(iespre crize secundargeneralizate(crizele generalizatese pot manifesta prin crize tonico-clonice, clonice sau

    tonice)l. Crizeparliale simplece evolueaz6cu crizegeneralizate;2. Crrzeparliale complexecu evolulie sprecrize genetalizate;3. Crize parlialesimplecu evoluliesprecrize pa4iale complexe,evoluliespre

    crizegeneralizate.l.2.4.Crize generalizate(neconvulsivante i convulsivante)l. Crtzegeneralizateneconvulsivante:a. Absen{e iPice

    . numai pierdereacon$tienlei;o mici componente lonice;o atone,

  • 7/22/2019 Curs 5 - Epilepsii

    4/49

    o cu componentl onic6;. cu automatisme;o cu simptome autonome'

    b. Absenle tiPiceo modificlrile de tonus suntmai pronuntatedecdt n absenple ipice;o debutulqi sfbrqitul crizeinu suntbruqte;

    EEG - desc6rc6ri generalizate, imetrice,de complexe vflrf-und[ qi poliv0rf-undi lentl.

    in absenyeleipice frecvenlacomplexelorde virf-unda estede 2,5-3,5cls'Hiperventilalia va favoriza aparilia absenlelor ipice. incerciri repetatede

    hiperventilalie de 3-5 minute urmate de ctize la un pacient netratat confirm[diagnosticul de absenle tipice. Stimularea luminoasl intermitenti poate activaabsenteledar nu de intensitateahiperventilaliei'

    Ahsenlele tipice au descdrcareaomplexelorde virf-unddlente de 7,5-2,5cls.intercritic traseul de fond esteanormal. Absenleleatipice sunt date mai ales de bolicdqtigate, unt p64i componenteale epilepsiilorgeneralizate imptomaticeqi pot fiprezenten sindromulLennox-Gastaut.

    2. Crize mioclonice (mioclonii unicesaumultiple)'Crizele mioclonice sunt contrac,tiibrugte, scurte, generalizate,axiale (faf6,

    trunchi), extremitSli, a anumitegrupemusculare au a anumilimuqchi.EEG areun aspect tipic-desclrciri generalizatede virf-undd sau polivirf-

    und[. Crizelemioclonicesunt ntens otosensibile'3. Crize clonice;Se caractetizeaz| prrn hipotonie brusc6, urmatf, de o contraclie tonicd

    generalizatd i de clonisme generalizate are adeseasunt asimetrice,predomindnd aun membru sau la un hemicorp.Exist[ o mare variabilitate a simptomatologieicaamplitudine, frecven [, distribulie spaliala a clonismelor n timpul unei crize' Seinso{escde pierdereaconqtien ei.Crrzapoate dura citeva minute. Se termini bruscsaupoate i urmat[ de confuziesaucom6'

    Apareaproapen exclusivitate a nou-nisculi qi la copilul mic. Cu cit copilulestemai mic cu atit variabilitatea ctizeipoatefi mai mare'

    4. Crize tonice;Criza tonicd este o contraclie bruscd de secunde 1 minut a musculaturii

    extensoare,a musculaturii cervicale cu capul in retroflexie, ochii larg deschigi,elevareaumerilor qi abduclia membrelor superioare,emitereaunui ip[t, urmat deapnee datorat6 contracliei musculaturii respiratorii qi abdominale.Se asociazifenomene vegetative care pot fi foarte intense. Sunt puternic activate de somnulnonREM, apirdnd de mai multe ori pe noapte'

  • 7/22/2019 Curs 5 - Epilepsii

    5/49

    EEG intercritic traseulde fond este ent cu virfuri multifocale,unde asculiteqiparoxismede vArf-und[ neregulate.

    5. Crlze tonico-clonice;Acestecrize cuprindo secven 6 lar[ de evenimente arese deruleazl ntr-o

    ordine qi durat6 de timp destul de stabile. Sunt expresiaangajiriiin hiperexcitalie a

    intregii suprafelecorticale.I. Faza tonicd cu duratade 10-30sec. ncepeprintr-o contracturdgeneralizatd

    in flexie, urmatdde contracturan extensie.2. Faza clonicd dureaz[,30-50 sec. cu relaxare muscularl total6, intrerupti

    intermitentde contraclie onicl. Se poateproduce raumatizareaimbii prin miqcirilecloniceale maseterilor. iecaremiqcare oate i acompaniat[de emiterede sunete.

    3. Fenomeneleautonome incep in faza preictal6, devin maxime la sfrrqitulfazei tonice qi scad puternic la inceputul fazei clonice. Se manifestdprin cre$tereatensiunii arteriale,creqterearecvenleicardiace,creqterea resiunii n vezicaurinarl,creqtereaonusului sfincterian,roqea{i, cianozd,piloereclie, transpiralii, hipersecreliesalivardqi bronqic[.

    Apneea apare la inceputul fazei tonice cu un expir violent qi uneori dureazlpini in fazapostictal6.

    4. Fazapostictald imediatd areo durat[ de 1-5 minute.lntre faza clonicl gi noua fazi tonici aparerelaxareamuqchilor sfincterieni

    careprovoacl incontinenra.tn aceastl fazi sereia respiratiacareestestertoroasd'5. Faza postictald tordivd estedominati de flasciditate,ritm cardiac normal,

    ROT absenteqi Babinski prezent. Bolnawlui i se clarific[ progresiv conqtienfa,trecind prin stareconfuziona