RELATIILE MICROORGANISM-GAZDACURS 5DR. GURAU GABRIELA

DEFINITII Aderent (atasare, adeziune)= procesul prin care bacteria se leag de suprafata celulei tint. Este principalul pas n initierea procesului infectios. Diseminare (invazie)= procesul prin care microorganismul se rspndeste de la poarta de intrare n tot organismul Infectie= multiplicarea unui agent infectios patogen n interiorul organismului, chiar dac este nensotit de manifestri clinice de boal.

DEFINITII Microorganism nepatogen

- face parte din flora normal- nu produce mbolnvire Microorganism patogen

- microorganism care ntotdeauna cauzeaz boal. Microorganism potential patogen (oportunist)

- microorganism capabil s cauzeze mbolnvire doar atunci cnd este afectat sistemul de aprare al macroorganismului Microorganism saprofit

- bacterii care triesc n natur- se stabilesc rar n organism- au important redus ca factori patogeni

DEFINITII Patogenitate= capacitatea unui microorganism de a cauza boal prin virulent sau toxigenitate Purttor asimptomatic= persoan care adposteste microorganismul fr a

prezenta semne clinice de boal care poate transmite microorganismul celor din jur

PATOGENEZA INFECTIEIBACTERIENE includeinitierea procesului infectiosmecanismele care duc la instalarea semnelor si simptomelor bolii infectioase interactiunea bacterie - gazd depinde decapacitatea microorganismului de a se stabili n macroorganism si de a cauza leziunimecanismele de aprare ale macroorganismului

PATOGENEZA INFECTIEIBACTERIENE Bacteria actioneaz princapacitatea de aderare la substratul specificinvazivitatetoxigenitateabilitate de a se sustrage rspunsului imun Dac bacteria sau reactiile imune lezeaz suficient macroorganismul apare boala infectioas manifest clinic.

infectie boal infectioasInfectieinteractiunea dintre organismul gazd si microorganismul care a depsit barierele antimicrobiene primare; Boal infectioasinterrelatia organism gazd-microorganism are ca urmare leziuni importante cauzatoare de perturbri ale homeostaziei manifestate prin simptome si semne de suferint

AGENT ETIOLOGICNumim agent etiologic al unei infectii/boli acel microorganism care cauzeaz boala

Postulatele lui Koch1884 Robert Koch - agent etiologic al bolii dac:microorganismul este identificat la toate persoanele care manifest boala respectiv si diseminarea lui n organism concord cu leziunile observate;microorganismul poate fi cultivat in vitro;cultura pur a microorganismului izolat, inoculat la animalul susceptibil reproduce boala;microorganismul poate fi reizolat din leziunile aprute la animalul de laborator.

Postulate moleculare ale lui Koch1988, Falkow:fenotipul sau caracteristicile investigate trebuie s fie asociate tulpinilor patogene;inactivarea specific a genelor codificante ale fenotipului patogen trebuie s duc la scderea msurabil a patogenittii sau virulentei microorganismului;revenirea sau renlocuirea genelor mutante trebuie s restabileasc patogenitatea tulpinii.

microorganisme: nepatogene patogeneNeisseria gonorrhoeaeMycobacterium tuberculosisTreponema pallidum etc. conditionat patogene (oportuniste)Escherichia coliKlebsiella pneumoniae etc.

PROCESUL INFECTIOSptrunderea aderarea la substratul specific multiplicarea bacterian diseminarea eliminare

PROCESUL INFECTIOSPTRUNDEREAPoarta de intraretractul respiratorgastro-intestinalgenito-urinartegumente si mucoase lezate (mai rar prin cele intacte)una sau mai multe ci pentru a ptrunde, a se instala si a se multiplica n organismul gazd

PROCESUL INFECTIOSADERAREA LA SUBSTRATUL SPECIFICcel mai adesea de o celul epitelialetapa obligatorie, indispensabil initierii procesului infectiosdac bacteriile nu ader de suprafata celulei sau a tesutului ele pot fi ndeprtate de mucus sau de alte fluide care spal suprafata tesutuluiproces complex n care au rol importanthidrofobicitateancrctura electric a suprafetelorprezenta unor molecule de legare specifice pe suprafata bacterieiexistenta receptorilor specifici pe suprafata celulei tint

PROCESUL INFECTIOSMULTIPLICAREA BACTERIAN

Dup localizarea bacteriei n focarul primar de infectie ncepe multiplicarea bacterian si diseminarea germenilor n organism.

PROCESUL INFECTIOSDISEMINAREApoate avea locdirect prin tesutextindere local n suprafatextindere n profunzimeextindere regionalprin torentul sanguinbacteriemie - prezenta bacteriilor tranzitoriu n sngesepticemie - prezenta permanent a bacteriilor n torentul sanguin unde se vars ncontinuu din focare septice primare si/sau secundare, nsotit de manifestri clinice caracteristice

PROCESUL INFECTIOSELIMINARE

Microorganismul poate fi eliminat din organismul infectatpe tot parcursul boliidoar n anumite etape de evolutie ale boliiprin intermediul excretiilor si secretiilor eliminate de pacient:materii fecale,urin,sput,puroi etc.

VERIGILE PROCESULUIINFECTIOSMicroorganismul

macroorganismul

mediul nconjurtor

MICRORGANISMUL

MicroorganismulFactori de patogenitate ai bacteriilorPATOGENITATEA= capacitatea unui microorganism de a declansa n organismul gazd fenomene morbide, patogene:modificri locale,modificri generale,lezri ale unor functii. este un caracter de specie este determinat genetic. Microorganismele pot fi patogene prinvirulent si / sau toxigenitate.

VIRULENTAreprezint gradul diferit de patogenitate al tulpinii microbiene agresoare si nu al ntregii specii bacteriene depinde de conditiile n care trieste germenul poate fi cuantificat prin numrul de microorganisme necesare n conditii standard pentru a cauza moartea a 50% dintr-un lot de animale de laborator (doza letal 50%; DL50) Factorii care conditioneaz virulenta unei tulpini bacteriene suntmultiplicareainvazivitatea

factorii somatici bacterieni careasigur virulenta bacteriei: pili (fimbrii) de adeziune; lectine proteine cu tropism pentru carbohidrati; liganzi molecule care realizeaz legturi specifice cu molecule complementare de la nivelul substratului; glicocalix; slime mediu vscos peribacterian care mediaz atasarea nespecific a bacteriilor; capsula rol antifagocitar, uneori rol n aderare antigenul Vi de suprafat al unor bacili Gram negativi etc.

factorii solubili bacterieni careasigur virulenta bacteriei: coagulaza liber sau legat la S.aureus; leucocidina produs de S.aureus dup ce a fost fagocitat; catalaza inhib sau inactiveaz radicalii activi de oxigen; enzime litice: colagenaza, fibrinolizina, hialuronidaza stafilococ, streptococ hemolizine; lecitinaza clostridii; proteaze, DN-aze, RN-aze, lipaze etc.;

factorii solubili bacterieni careasigur virulenta bacteriei:substante care inhib sau modific rspunsul imun:endotoxina creste sinteza de interleukin 1;IgA proteaza meningococ, gonococ;proteina A stafilococ; inhib opsonizarea;producerea superantigenelor

- S.aureus; - molecule care pot activa independent limfocitele T ceea ce poate determina att anergie ct si hiperactivarea sistemului imun.

TOXIGENEZA Germenii se multiplic la poarta de intrare unde elaboreaz toxine care produc alterri celulare si tisulare la distant. Bacteriile produc 2 categorii de toxine:toxine proteice (exotoxine)toxine lipopolizaharidice (endotoxine)

Exotoxinelesunt produse debacili Gram pozitivi, codificate de:gene cromozomialetoxina difterictoxina botulinicplasmidetoxina tetanictoxina crbunoasbacili Gram negativi, codificate de:gene cromozomaleV.choleraeShigella dysenteriae tip 1P.aeruginosaplasmideunele tulpini de E.coli

Exotoxinele pot fi:citotoxineactioneaz asupra membranei celulelor eucariote.toxine A-Bformate din 2 prti:polipeptidul A (active) (enzim, ADP-riboziltransferaza)una sau mai multe polipeptide B (bind) cu rol de liganzi se leag de receptorul specific celular, prin pinocitozportiunea A ajunge n citoplasm unde va ataca o anumit tint molecular ceea ce face ca fiecare exotoxin s aib actiune specific

ExotoxineleExotoxinele A-B au urmtoarele caracteristici:

1. se desprind usor de bacteriile care le produc, difuznd n mediul nconjurtor;2. pot fi obtinute pe medii de cultur, pot fi separate prin filtrare;3. sunt proteine cu greutate molecular mare;4. sunt termolabile (exceptie enterotoxinele) si sunt descompuse de enzimele proteolitice;

Exotoxinele1. sunt antigene complete, puternice,anticorpii specifici formati fat de exotoxine antitoxineantitoxinele se formeaz n urma bolii sau a vaccinrii;

2. pot fi transformate, sub actiunea concomitent a cldurii si a formolului, n anatoxine (toxoizi)netoxiceputernic antigeniceutilizaten profilaxia bolilor produse de germenii respectivipentru hiperimunizarea animalelor de laborator n scopul obtinerii de seruri antitoxice.Anticorpii (antitoxine) apruti dup vaccinare cu anatoxin neutralizeaz activitatea toxic prin cuplare specific cu toxina;

Exotoxinele1. au toxicitate foarte mare (DLM de ordinul ng/kg corp);2. efectul lor se instaleaz dup o perioad de incubatie;3. au efect specificsimptomele declansate - specifice pentru fiecare toxin n partespecificitatea toxinelor A-B are dubl conditionare:specificitatea exotoxinei pentru receptorul celularspecificitatea tintei pentru ADP-riboz

Endotoxinele produse de bacterii Gram negative codificate cromozomial

Endotoxinele au urmtoarele caracteristici:

Endotoxinele1. sunt localizate pe membrana extern a bacteriilor Gram negative si sunt eliberate dup liza acestora;2. nu pot fi obtinute pe medii de cultur;3. sunt lipopolizaharide n compozitia lor fiind inclusi acizi grasi, un lipid A si lanturi de polizaharide;4. sunt termostabile si nu sunt descompuse de enzimele proteolitice;

Endotoxinele1.sunt imunogene n anumite conditii dar anticorpii nu le neutralizeaz complet efectele;2.nu pot fi transformate n anatoxine;3.au toxicitate moderat (DLM de ordinul g/kg corp);4.efectul lor se instaleaz imediat ce sunt eliberate;

Endotoxinelenu au efect specificsimptomele declansate - aceleasi indiferent de bacteria care le produceactioneaz prin stimularea eliberrii de citokine din macrofage (interleukina 1, 6, 8)Citokinele mpreun cu factorul de necroz a tumorilor si cu factorul de activare a plachetelor stimuleaz producerea de prostaglandine si leucotriene.n functie de cantitatea de endotoxine eliberat pacientul va prezenta febr, leucopenie urmat de leucocitoz, hiperglicemie urmat de hipoglicemie, diaree hemoragic secundar efectelor endotoxinei asupra plachetelor saunguine si complementului.Dozele mari eliberate brusc n circulatie determin colaps cardio-vascular cu coagulare intravascular diseminat simptome care caracterizeaz socul endotoxinic.

* GRAM NEGATIVI ANVELOPA CELULARACitoplasmaMembrana interna (citoplasmatica)Membrana externaLipopolizaharidePorul

lipoproteineSpatiul periplasmic

Enzime degradative

Proteine de legare plasmatica

Permeaze

*

Macroorganismul

MacroorganismulFactori de aprare ai gazdei aprarea nespecificconstitutionalnnscutnaturalereditardezvoltat n cursul filogeniei aprarea specificdobnditimunitatedezvoltat n cursul ontogeniei

APRAREA NESPECIFICconstituie prima linie de aprare este non-antigen specific nu are memorie imun / nu protejeaz postinfectie Mecanismele de aprare nespecific, nnscuts-au dezvoltat filogeneticsunt asigurate de factori constitutionali cu care se nasc toti indiviziiFactorii rezistentei nespecifice sunt:

A. bariere si mecanisme nespecificeexterne: BARIERE TEGUMENTARE Tegumentul este cea mai eficient barier mecanic si n acelasi timp ecologic si chimic prin:integritate microorganismele nu ptrund prin tegumentul intact (exceptie leptospira);exfoliere - sunt ndeprtate microorganismele superficialemicrobiota rezident a tegumentului dominat de bacterii Gram pozitive care produc lipoliza sebumului;pH-ul usor acid datorat lipolizei sebumului

A. bariere si mecanisme nespecificeexterne: BARIERE MUCOASE mai complexe dar mai putin eficiente dect tegumentul prin mucoase pot ptrunde un numr destul de mare de bacterii n organism barierele mucoase actioneaz ca:bariere mecanice prin epiteliile pavimentoase stratificate si variate epitelii secretoare; prin secretiile care spal suprafetele;bariera glicoproteic mucusul care mpiedic aderarea bacteriilor de substratul specific;bariera chimic prin secretiile care contin lactoferin si lizozim;bariera ecologic prin microbiota mucoaselor.

B. bariere si mecanisme nespecificeinterne: BARIERE MECANICE- reprezentate de tesutul conjunctiv dens care poate fi depsit relativ usor de bacteriile care elibereaz colagenaze BARIERA CELULAR Asigur aprarea antibacterian prinfagocitozpinocitozinclude sistemele fagocitare circulante:granulocitarreticulo-endotelialFagocitele sunt de dou feluri:polimorfonucleare neutrofile (microfage) prezente n sngefagocite mononucleare (macrofage) Important este actiunea celulelor natural killer NK ce au actiune citotoxic natural asupra celulelor infectate cu virus si asupra celulelor tumorale.

rspunsul imun mediat celular (RIMC)RIMC este esential n eliminarea:

celulelor infectate cu PARAZITI INTRACELULARI, cum ar fi unele bacterii (agentul tuberculozei) si virusuri (HIV,VHB, virusul gripal)CELULELOR CANCEROASECELULELOR UNEI GREFE ALOGENE

rspunsul imun mediat celular (RIMC)celulele care realizeaz RIMC:

macrofagelelimfociteleTdintre care LT 4 si LT 8cele din urm se formeaz n MDUVA OSOAS si se diferentiaz n TIMUS

Reprezentarea schematic a unui limfocit T receptor T pentru Ag

nucleu

Un limfocit T prezint pe suprafata membranei celulare mai multe mii de molecule de receptori pentru antigen

Dinamica RIMCETAPA1 : fagocitoza= etapa initial ndispensabil pentru ca evenimentele urmtoare s aib loc

2- fragmentele virusului numite EPITOPI, sunt exprimate la suprafata membranei macrofagului

Macrofagul este o C.P.A (Celul Prezentatoare de Antigen)

Dinamica RIMCETAPA2 : selectia clonal= etapa initial ndispensabil pentru ca evenimentele urmtoare s aib loc

1- LT 4 recunoaste unii EPITOPIprezentati de CPALT4recunoastereClona deLT 42- LT 4 sufer o serie deMITOZE ducnd la formareaunei CLONE de LT 4

Dinamica RIMCETAPA3: expansiunea clonal= macrofagul produce un mesager chimic numit INTERLEUKINA 1, care stimuleaz DIVIZIUNEA MITOTIC a LT 4

IL 1 Macrofagul este o C.P.A (Celul Prezentatoare de Antigen)LT4macrofagul produce un mesager chimic numit INTERLEUKINA 1, carestimuleaz DIVIZIUNEA MITOTIC a LT 4Clone de LT4

dinamica RIMCETAPA4: diferentierea clonal

Clona de LT 41-unele LT 4 ale clonei sediferentiaz n LT 4 secretoare2- altele, se diferentiaz n LT4cu memorie

dinamica RIMCETAPA5: interventia LT 8

LT 4LT 8

LT 4 secretorA- LT 8 reprezinto alt populatie delimfocite TLT 8 citotoxic(LTC)1- LT 4 secretor elibereazun mesager chimic:interleukina 22- interleukina 2 stimuleazLT 8 care se diferentiaz nLT 8 citotoxicB-LTC sunt EFECTORII RIMC.Ele distrug celulele infectate.diferentiereIL-2

reprezentarea schematic a unui limfocit T citotoxic (LTC)

receptor T pentru antigennucleugranule de perforineLTC este un LT 8 efector al rspunsului imunitar mediat celularPERFORINA este o protein stocat n granulele LTCPerforina este capabil s formeze pori n membrana celulei gazd distrugnd-o

dinamica RIMCETAPA6 : actiunea citotoxic a LTCgranule de perforine2- recunoasterea este urmatde exocitoza granulelor dePERFORINE1- LTC recunoastecelulele infectateLTCcelul tintinfectat3- celula tintinfectat este distrus

rspunsul citotoxicunele celule indezirabile sunt eliminate ca urmare a interventiei SISTEMULUI IMUNITAR:

celulele canceroase celulele infectate de microorganisme patogene intracelulare (virusuri, unele bacterii) celulele unui grefon alogenicAceast eliminare este realizat de unele celule ale sistemului imunitar: LIMFOCITELE T CITOTOXICE

cronologia rspunsului citotoxic1-Anticorpii anti-virus nu pot neutraliza antigenele virale dac acestea sunt n interiorul celulei gazd infectateAnticorpi anti-virus

cronologia rspunsului citotoxic2- celula infectat exprim epitopi viralipe suprafata membranei celulare(fragmente antigenice virale)

cronologia rspunsului citotoxic3-Un limfocit T citotoxic (LTC)recunoaste specific epitopii viraliexprimati de celula infectatProcesul de distrugere a celuleiinfectate poate ncepe

cronologia rspunsului citotoxic4- Gratie ionilor Ca 2+, perforinele se polimerizeaz pentru a forma uncanal transmembranar de poliperforinemolecule deperforineCa 2+

cronologia rspunsului citotoxic5- La putin timp dup aceea celula infectata d semne de suferint dup care moare n cursul unui mecanism numit apoptozMacrofagele sosesc apoi pentru aelimina resturile celulare6- infectia viral estestopat

B. bariere si mecanisme nespecificeinterne:BARIERA CHIMIC reprezentat deinterferonireactivii de faz acutsistemul complement

INTERFERONII proteine cu greutate molecular mic elaborate de celula infectat cu virus proteine care protejeaz de infectia viral celulele neinfectate NU protejeaz celula productoare; grupele de IFN sunt distincte imunologic antiserurile anti IFN nu reactioneaz ncrucisat

INTERFERONIIprima linie de aprare nespecific a organismului fat de infectia viral,precede rspunsul imun specific au specificitate de gazdactivi numai pe celulele speciei productoare nu au activitate virus specificinhib o mare varietate de virusuri produsi de celulele tuturor vertebratelorn mod normal celulele nu produc interferoni dect atunci cnd sunt stimulate

INTERFERONIIinductoare de interferoninfectia viralARN dublu spiralatactivatori si inhibitori metabolicimitogeni - fitohemaglutininalimfokine IL-1, IL-2, IL-12acid retinoicbacterii si endotoxineBrucella spp., Lysteria monocitogenes, MycoplasmaEndotoxinele bacteriilor Gram-negative

INTERFERONIIINHIBITORI DE IFN:

actinomicina Dcortizonulunele virusuri prin mecanisme de evitare a rspunsului imun

INTERFERONIIsunt citokine care au functii imunomodulatoareinterferonul inhib replicarea viralinterferonul inhib replicarea viralinterferonul afecteaz macrofagele, celulele natural ucigase (NK) si alte celule

PROPRIETTILEINTERFERONILOR UMANIIFN tip I cu subtipurile:IFN produs de leucocitestabil la pH acidcodificat de un grup de 20 gene de pe cromozomul 9IFN produs de fibroblaste infectate cu virusstabil la pH acidcodificat de 1 gen de pe cromozomul 9IFN produs de celulele hematopoieticestabil la pH acidIFN Tprodus de trofoblastpromoveaz implantarea embrionarstabil la pH acid

PROPRIETTILEINTERFERONILOR UMANIIFN tip II (IFN )produs de limfocitele T CD4, CD8; celulele NK; macrofageindus de antigen, lectin, mitogeniinstabil la pH acidcodificat de 1 gen de pe cromozomul 1

SINTEZA DE IFN

-sinteza IFN initiat concomitent cu maturarea viral la 4- 5 ore de la infectie- nivel nalt dup 20 50 ore (sinteza maxim, apoi oprire) -IFN excretat la suprafata celulei din veziculele adiacente membranei celulare -!! IFN se produce si dac virusul nu se multiplicZILE DUP INFECIE

FUNCTIILE IFN:inhib replicarea viral n diferite faze actiune antiproliferativ cresc timpul de generatie al celulelor normale si tumorale actiune imunomodulatoare:activeaz functiile citotoxice ale macrofagelor, celulelor NK, limfocitelor T citotoxiceintensific exprimarea antigenelor virale pe membrana citoplasmatic recunoasterea celulei tint de ctre limfocitele T citotoxice

Modalitti si situsuri de actiune aleinterferonilor (dup D.A.Stringfellow, 1980) 1. celula infectat 2. producere de IFN 3. eliberarea IFN 4. actiune pe alt celul 5. sintez de proteine antivirale protective 6, 7, 8 stimuleaz componente ale sistemului imun

Caracteristicile interferonilor umani

CaracteristiciInterferon Interferon Interferon Produs deleucocitefibroblastilimfocite T (CD4,CD8),macrofage, celule NKNumr genecodante20 gene de pecromozomul 91 gen de pecromozomul 91 gen de pe cromozomul12Agenti inductorivirus, ARN dc,endotoxinaviruslectin, mitogeni, stimularecu AgStabilitate la pH2,0stabilstabilinstabilReceptoricelulari pt.interferonProteine de membran, comune ptIFN , , codati de gene de pecromozomul 21Proteine de membran, comune ptIFN , , codati de gene de pecromozomul 21Proteine de membran,distincte pt IFN , codatede gene de pe cromozomul6 si 21

REACTIVI DE FAZ ACUT:Organismul supus unei agresiuni reactioneaz prin sinteza si secretia crescut a unor proteine plasmatice:inhibitori de proteazeproteine ale sistemului complementproteine ale coagulriiproteina C reactivprotrombinafibrinogenul, etc. Acestea mresc rezistenta gazdei, limiteaz

leziunile tisulare si favorizeaz vindecarea.

SISTEMUL COMPLEMENTconstituent normal al plasmei si serului mamiferelor

activat pe cale alternativ are un important rol antibacterian.

Inflamatia acutinstalat ca rspuns la agresiunea bacterian reuneste n focarul infectios mediatorii inflamatiei (efectori ai complementului, factori vaso-activi, factori chemotactici) care induc reactii vasculare si tisulare locale manifeste clinic prinrubor,tumor,calor,dolorfunctio lesa

APRAREA SPECIFIC(IMUNITATEA)s-a dezvoltat ontogenetic pe baza unei experiente antigenice individuale depinde de agentul patogen este nalt specific are memorie imun realizat prin efectori specificianticorpiilimfocitele T specific sensibilizate

APRAREA SPECIFIC(IMUNITATEA) imunitate naturalactivpasiv artificialactivpasiv

APRAREA SPECIFIC(IMUNITATEA)Imunitatea pasivse instaleaz rapideste de scurt duratanticorpii transferati repede catabolizati

Imunitatea activse instaleaz relativ lent (zile,sptmni)formarea de anticorpi presupune diferentieri si diviziuni celulareeste de durat

APRAREA SPECIFIC(IMUNITATEA)imunitate naturaldobndit pasivprin transferul anticorpilor maternitransplacentar la ft (IgG)prin colostru (IgA);dobndit activprin elaborare de anticorpi n cursul infectiei naturale, la gazde imunocompetente;

APRAREA SPECIFIC(IMUNITATEA)imunitate artificialdobndit pasivprin inocularea de seruri imune specifice n cadrulseroterapieiseroprofilaxiei bolilor infecto-contagioase;

dobndit activprin sinteza de anticorpi n urma administrrii de vaccinuri.

antigene molecul strin organismului care poate fi recunoscut de sistemul imun uneori molecule proprii pot deveni non-self tipuri de antigene:proteinepolen de gramineealbus de ouendotoxinele bacterienehaptenesruri de nichel legate de proteine

antigene - proprietti1. imunogenitatea

i. capacitatea de a induce rspuns imunii. bune imunogene: proteine, carbohidratiiii. slabe imunogene: lipide, acizi nucleici

2. specificitatea

i. capacitatea de a reactiona cu anticorpii specifici

antigeneA) antigene complete

a) au ambele propriettib) sunt de natur proteicB) antigene incomplete = haptene

a) nu sunt imunogeneb) induc rspuns imun doar legate de o molecul carrierc) se pot combina cu anticorpii specificid) aminoacizi, zaharuri

antigene1. diferite tipuri de antigeneantigene particulareantigene solubile

2. determinanti antigenici

antigene exist 2 mari tipuri de antigene(Ag)

antigene antigeneparticulate solubile

prezente n organism induc formarea de anticorpi (Ac)

diferite tipuri de antigeneunele Ag corespund elementelor celulare strine sau nu pentru macroorganism: antigenele particulate

bacili coci virusuri celule canceroaseAg particulate sunt cel mai frecvent particule infectioase patogene responsabile de infectii bactriene, virale, parazitare

diferite tipuri de antigeneunele antigene corespund elementelor moleculare strine macroorganismului: antigene solubile

Ag solubil poate fi o molecul toxic numit TOXIN produsde o bacterie patogentoxine cunoscute: toxina tetanic, toxina botulinic, toxina holeric, toxina diftericbacilitoxinaEfect patogen

Capacitatea unui Ag de a induce producerea de Ac de ctre plasmocite sedatoreaz existentei unor mici zone, precise, localizate la suprafataantigenului, numite DETERMINANI ANTIGENICI sau EPITOPIDeterminant antigenic 1

determinant determinantantigenic 2 antigenic 2

un antigen, fie particular fie solubil, poate avea unul sau mai multi determinanti antigenici sau epitopi

Determinant antigenic 1Ag particular

antigenAnticorp 1Anticorp 2Anticorp 2Anticorp 1un antigen, fie particular fie solubil, induce attia anticorpi diferiticti determinanti antigenici sau epitopi diferiti arecomplexul antigen anticorp constituie complexul imun

anticorpprotein plasmatic din clasa globulinelor numite si imunoglobuline reactioneaz specific cu un singur antigen are form de Y alctuit din:2 lanturi identice grele de aa2 lanturi identice usoare de aalegate prin punti disulfidice

anticorpanticorpii (Ac) sunt glicoproteine produse de limfocitele B activatenumite plasmocitereticul endoplasmicgranulos (REG)ribozominucleuplasmocitul este o celul care se caracterizeaz prin bogtia deREGREG = masinria de sintez a proteinelor si n special aplasmocitelor, a imunoglobulinelor solubile (Ig) numite sianticorpi (Ac)un plasmocit poate produce 5000 de molecule identicede imunoglobuline pe secund!

structura schematic a unui anticorppunti disulfuricegrupri glucidicelant usor (L)Site de fixare a antigenuluisau PARATOPlant greu(H)lant usor (L)Structura (H2L2)a unuiAc 1dirijat fat de unAg 1

structura schematic a unui anticorpEpitop 1 alantigenului 1complexul Ac Ag formeaz complexul imunparatopul are o structurtridimensional complementarepitopuluiAg 1Ag 1

structura schematic a unui anticorpdeci o molecul de Acpoate lega doumolecule de antigenSite de fixare a antigenuluisau PARATOPstructura unuiAc 2 dirijat fatde un Ag 2

structura schematic a unui anticorpFixarea paratopului pe epitopseamn cu intrarea cheii nbroasc.Epitop 2 aantigenului 2Structura paratopului estevariabil. Depinde de structuratridimensional a epitopuluiAg 2Ag 2

structura schematic a unui anticorpparatopul (a + b) are o structur tridimensionalcomplementar epitopuluipartea variabil a lantului greu (a)partea variabil a lantului usor (b)Epitop

functiile biologice ale anticorpuluianticorpii posed 3 functii biologice importante:

1- neutralizarea antigenului2- opsonizarea3- activarea complementului

Rezultat=neutralizarea antigenului

functiile biologice ale anticorpuluiEpitop 1 alantigenului 1complexul Ac Ag formeaz complexul imunparatopul are o structurtridimensional complementarepitopuluiAg 1Ag 1

functiile biologice ale anticorpuluiII- opsonizareamacrofagul recunoastecomplexul imun pe careapoi l fagociteazAg 1Ag 1Macrofag

functiile biologice ale anticorpuluiII- opsonizareaopsonizarea este mecanismul prin care un Ag acoperitde Ac devine apetisant pentru unele fagocite cum arfi macrofagele

functiile biologice ale anticorpuluiIII- activarea complementului pe cale clasic

Complementul este un ansamblu de proteine plasmatice notate de la C1 la C9Aceste proteine se gsesc n stare inactiv.Activarea lor n cascad permite, printre altele, formarea unui complex de atac membranar (CAM) alctuit dintr-un polimer de C9Sinteza moleculelor complementului este asigurat de ficat ca si de unele celule ale sistemului imunitar

functiile biologice ale anticorpuluiIII- activarea complementului pe cale clasic

Epitopiantigenparticular

diverse mecanisme deactivare n cascadComplexul imun pentruinitierea activrii complementului carese finalizeaz cu formarea polimerului C9C1C9

diverse mecanisme deactivare n cascadIII- activarea complementului pe cale clasicC1C9CAM

ComplementulIII- activarea complementului pe cale clasicComplementul exercit o actiune citolitic asupra tuturor celulelor reperate de anticorpi

Bacterie distrusa

*