Curs 6 - Screening

8/19/2019 Curs 6 - Screening

1/20

SCREENING


2/20

Defniţie: “Acţiune de proflaxie secundară care vizează

identifcarea prezumtivă a persoanelor aectatede o problemă de sănătate latentă,necunoscută până în acel moment, prineectuarea unui test, a unei examinări sau aunor altor tehnici de investigaţie, care pot f

aplicate rapid, în masă”

!rganizaţia "ondială a #ănătăţii Defniţie:

“$xaminare de masă care constă în aplicareaunui ansamblu de procedee %i tehnici deinvestigaţie asupra unui grup populaţional, înscopul identifcării de prezumţie a unei boli,anomalii sau actor de risc”


3/20

Ipotezele care stau la baza eectuării unui screening: 1.ntr!o populaţie e"istă boli #i bolna$i necunoscuţi%

&.I'entifcarea bolii (n perioa'a 'e latenţă ace caefcacitateainter$enţiilor să fe )ai )are% *.+rata)entele eectuate (n sta'iile precoce ale bolii sunt

)ai ietine #i)ai efcace , boala nu se agra$ează- se pre$in 'ecesele

pre)ature.

SC/0RIE SCREENING00I: 1.2enţinerea sănătăţii #i pre$enirea bolii (n cazul (n care

screening!ul $izează 'epistarea actorilor 'e risc ,pre$enţie pri)ară% &.Depistarea precoce a bolilor% *.Deter)inarea pre$alenţei unei boli sau actori 'e risc ,

instru)ent 'eplanifcare #i progra)are sanitară% 3.Diagnosticul stării 'e sănătate a unei colecti$ităţi% 4.E$aluarea rezultatelor unui progra) 'e sănătate% 5.Deter)inarea prezenţei unei asociaţii.


4/20

CRI+ERII DE 6EGERE 6 7IR /EN+R0SCREENING: 1.Să constituie o proble)ă 'e sănătate publică ,

pre$alenţă)are- gra$itate )are prin consecinţe )e'icale #i

sociale:e$oluţie atală- absenteis)- in$ali'itate%

&.7oala să fe 'ecelabilă (n perioa'a 'e latenţă sau (nor)ele sale asi)pto)atice% *.Să e"iste teste capabile să 'eceleze boala% 3.+estul să fe accept'e populaţie% 4.Istoria naturală a bolii să fe cunoscută #i

(nţeleasă% 5.Să e"iste posibilitatea 'e trata)ent pentru cei

'epistaţi căau boala% 8.+rata)entul să fe acceptat 'e bolna$i% 9.Costul să nu fe oarte )are%


5/20

Screeningul face parte din categoria procedeelor de depistareprecoce a bolilor

si prin aceasta, seincadreaza in masurile de prolaxie secundara.Depistarea

precoce a bolilor (surprinderea punctului critic,in istoria naturala aunei boli,inainte de care aplicarea unei terapii este mai ecace decit dupa acest

punct critic)se poate realiza nu numai prin screening ci si prin alte procedee: -depistarea pasiv-activa (cautarea cazurilor): se face cu ocazia

examenelor medicale curente(consultatii) cind pacientul se prezinta

la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatiaacordata pentru acuzele pacientului, aplica procedee si tehnici deinvestigatie pentru boalabolile pe care doreste sa le depisteze!

-examenele periodice de sanatate care se fac: -la virste nodale (mai ales copii, in unele tari si adulti) ocazie cu

care se cauta bolile care au o frecventa asteptata mai mare la vista respectiva!

-la persoanele la risc inalt care sunt supuse unor examene laintervale regulate in vederea determinarii aparitiei bolii (sugari,gravide, etc.)!

-in unele tari se practica asa-numitul chec"-up, care consta incontrolul sanatatii, din initiativa persoanei sau a patronului si carese face in cadrul unui serviciu special.


6/20

2o'elul general al unui e"a)en 'e screening Din populatia tinta se alege un esantion care, in urma aplicariiunui test de screening se va imparti in # loturi: unul alcatuit dinpersoane probabil bolnave (persoanele din esantion la care

rezultatul testului a fost pozitiv) si celalalt alcatuit din persoaneprobabil sanatoase (persoanele din esantion la care rezultatultestului a fost negativ).

Screeningul este urmat de # faze: Faza de diagnostic in care cei probabil bolnavi trec printr-un test

diagnostic pentru conrmarea bolii suspectate.

Faza terapeutica si de supraveghere medicala$estele de screening trebuie sa e atit de bune incit sa ofere

posibilitatea de a detecta cit mai multi bolnavi din toata populatiaexaminata. %ste de asteptat ca proportia real bolnavilor sa e maimare in rindul celor probabil bolnavi decit in randul celor probabilsanatosi. De obicei, screeningul se practica in populatii la risc inalt

pentru ca in aceste grupuri populationale, probabilitatea cadiagnosticul prezumptiv sa e diagnostic cert este mare.


7/20


8/20

C6I+;IE +ES+ER 0+IIaloare pre'icti$ă bună.


9/20

>6IDI+6+E6@ recvenţa cu care rezultatele probeisunt confrmate prin teste diagnostice& se măsoară prin

#ensibilitate %i #pecifcitate #ensibilitatea' capacitatea unui test de a identifca

corect pe cei care au boala (un test cu sensibilitatemare va determina o proporţie a als)negativilor mică,deci se vor pierde puţini bolnavi

#pecifcitatea ' exprimă proporţia rezultatelor

negative în masa non)bolnavilor (un test cuspecifcitate mare va determina o proporţie a als)pozitivilor mică

*deal este ca atât sensibilitatea cât %i specifcitatea

testuluisă fe mari, dar în screening se preeră testele cuspecifcitate

mare în special în situaţia când, din considerente decosturi,

nu dorim să supraîncărcăm aza de diagnostic


10/20

RE/RD0C+I7II+6+E6@ gradul de stabilitate altestului, capacitatea de a obţine rezultate similareatunci când este aplicat, în acela%i gruppopulaţional, de către persoane dierite

6C0R6+E;E6 @gradul în care măsurătoareareprezintă valoarea reală a caracteristicii

măsurate +eproductibilitate ' test standardizat - personalinstruit

-asigurarea controlului >66RE6 /REDIC+I> 6 +ES+00I:

./aloarea predictivă pozitivă ' probabilitatea dea f bolnav cu condiţia ca testul să fe pozitiv&

0/aloarea predictivă negativă ' probabilitatea dea nu f bolnav cu condiţia ca testul să fe negativ


11/20

7I 26BRE 6SI2/+26+ICE ,SCREENING: 7oli =e)atologice: ane)ia la sugari #i gra$i'e-

inco)patibilitatea R?% 7oli Inecţioase: Inecţiile urinare ,gra$i'e-

D


12/20

DE6N+6BE:

1.Rezultate als ,/oziti$e ,trata)ent (ne"ces a ano)aliilor- an"ietate- )orbi'itate #ie$entual )ortalitate la cei cu rezultate alspoziti$e%

&.Rezultate als negati$e ,'epistare (nstare a$ansată cu consecinţe terapeutice #i'e cost- alsa Fsiguranţăa persoanei-

posibila percepţie populaţională negati$ă%


13/20

SIIIS CNGENI+6


14/20

S+E/R


15/20

2ortalitatea prin cancer 'e col uterin in

Europ 2ortalitatea (n Europa


16/20

#&&'Ro)nia este pri)a ţară (nEuropa ca )ortalitate princancer 'e col uterin

H13.5 ooo(n &JJ3K e)eile consultă )e'icul cn'este prea trziuHL4J 'in cazurisunt (n 'eMa (n sta'iul II!I> 'ecancerK


17/20

*+% D% S/$$%

0Interesul )eu este (n $iitor 'eoarece(n $iitor ()i $oi petrece restul $ieţii

)ele. 6ceasta este o atitu'ine pe carefecare ar trebui să o ()părtă#ească-pentru că $iitorul este (ntr!a'e$ăr loculun'e ne este gn'ul. Cei care

anticipează corect acest lucru $orbenefcia )ai )ult 'ect cei ce nu oac.

C?arles. attering


18/20

*+% D% S/$$% Defniţii:

1rogram '“Ansamblu organizat, coerent %iintegrat de activităţi %i servicii realizatesimultan, sau succesiv, cu resursele

necesare, în scopul îndeplinirii obiectivelorstabilite în raport cu probleme precise desănătate, pentru o populaţie defnită”

1roiect ' “2ombinaţie de resurse umane,

materiale %i de timp, adunate într)oorganizaţie temporară, pentru a atinge unanumit scop”

+ 1ineault


19/20

*+% D% S/$$%DE CE /RGR62E DE SN+6+E:

1.Sunt (n legătură in'isolubilă cu proble)ele'e sănătate ale co)unităţii% &./leacă 'e la i'entifcarea proble)elor 'e

sănătate ale unei populaţii% *./roble)ele 'e sănătate sunt specifce

co)unităţii- teritoriului- (n care sunt aplicate progra)ele% 3.2eto'ă raţională #i logică 'e a concepe #i

realiza acti$ităţi #i ser$icii 'e sănătate%

4.bligă la consi'erarea acţiunilor 'esănătate ără să ţină cont 'e barierea')inistrati$e%

5./ot f aplicate att (n 'o)eniul curati$ ct #i(n cel pre$enti$%


20/20

Documents

Curs 6 - Screening