21
CURS 7 GEOMORFOSITURI Conf . Univ. Dr. Laura Com ănescu Geoturism Geoparcuri Geodiversitate Geoeducaţie

Curs 7 Geomorfosituri

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Curs 7 Geomorfosituri

CURS 7GEOMORFOSITURI

Conf. Univ. Dr. Laura Comănescu

•Geoturism•Geoparcuri

•Geodiversitate•Geoeducaţie

Page 2: Curs 7 Geomorfosituri

Geoturism vs Geoparcuri- valorificare vs protecţia geomorfositurilor •Protecţia geomorfositurilor trebuie să ţină cont de componenta socială şi cea naturală.•Protecţia patrimoniului geologic şi geomorfologic trebuie să depăşească o viziune statică şi punctuală. Coratza (2004) consideră că aceasta conduce la ’’părăsirea abordării tradiţionale a secolului XIX, vizând protejarea monumentelor naturale, a siturilor de o frumuseţe şi valoare deosebită precum şi a elementelor singulare’’. Această idee favorizează caracterul estetic al siturilor protejate în detrimentul altor valori, o atenţie deosebită fiind fondată pe evaluarea caracterului ştiinţific al acestora într-o perspectivă dinamică.•Studiul relaţiilor turism - mediu este deosebit de important şi pune în evidenţă relaţia reciprocă dintre mediu şi dezvoltarea turistică. Pe de o parte mediul este o componentă esenţială restrictivă a activităţilor turistice, pe de altă parte este un factor favorizant pentru dezvoltarea acestuia. Această dezvoltare poate determina impact negativ asupra mediului.•În studiul aceastei probleme trebuie abordate următoarele direcţii:-Impactul proceselor geomorfologice asupra activităţilor turistice;-Impactul dezvoltării turismului asupra proceselor geomorfologice;.

Page 3: Curs 7 Geomorfosituri

• În România prima asociaţie de turism şi protecţia mediului a fost înfiinţată la începutul secolului XIX, iar prima publicaţie dedicată ocrotirii naturii a fost „Protecţia naturii în România” (Borza, 1924 citat de Ilieş, Josan, 2007).

• În anul 1900 (Smaranda, 2008) a fost propusă înfiinţarea primului parc naţional în Munţii Bucegi.

• În 1930 a fost adoptată prima lege pentru ocrotirea naturii, iar în 1935 a fost declarat primul Parc Naţional – Parcul Naţional Retezat.

• În 1938 a fost creat primul site protejat cu caracter geologic - Detunatele din Munţii Apuseni.

• În 1950 a fost aprobată o noua lege pentru protectia naturii, în care numeroase locuri au fost propuse ca monumente şi rezervatii geologice, iar prin legea din 1973 au fost declarate noi arii protejate.

• Conform legii 5/2000, “zonele protejate” se referă la “zone naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind bunuri de patrimoniu naturale şi/sau culturale“. În această lege este publicată o lista a zonelor protejate din România.

• Începând cu anul 2000 (Andrăşanu, 2008) activităţile privind geodiversitatea se concentrează pe crearea şi promovarea geoparcurilor. Astfel, în 2004 este declarat ca arie protejată Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.

Page 4: Curs 7 Geomorfosituri

• Geoconservarea poate fi definită (Sharples, 2002 citat de Andrăşanu, 2008) drept "conservarea diversităţii caracteristicilor geologice, a celor geomorfologice, a solurilor şi a fenomenelor şi proceselor geologice ce caracterizează o regiune şi reprezintă o preocupare colaterală a activităţilor de cercetare şi educaţie. Este astfel recunoscută valoarea geodiversităţii ca o valoare naturală ce trebuie conservată şi integrată unei abordări mai largi a conservării.

• Scopul geoconservării este:- de a preveni degradarea naturii;- de a minimiza efectele degradării;- protejarea geositurilor pentru valoarea lor totală (ştiinţifică şi adiţională).• Andrăşanu (2008) consideră geoconservarea ca fiind un nou domeniu al

geoştiinţelor care integrează mai multe noi concepte: evaluarea geodiversităţii, geoturismul, geoeducaţia şi geoparcul. Geoconservarea trebuie să răspundă la comanda socială şi anume modul în care geodiversitatea poate deveni resursă utilizabilă economic, socio- cultural şi educaţional şi să fie inclusă în proiectele de dezvoltare locală durabilă.

• Conceptul de geoparc a fost dezvoltat în Europa în cooperare cu UNESCO. Conform unei recomandări UNESCO „potenţialul geoparcurilor este de a fi folosite ca bază pentru creşterea promovării moştenirii geologice în scopul educării publicului pe larg în privinţa ştiintelor geologice şi a problemelor de mediu; să asigure dezvoltarea durabilă (geoturism) şi să protejeze moştenirea geologică în pericol pentru generaţiile viitoare”(UNESCO, 2004). Geoparcul este situat într-un areal în care există comunităţi umane cu un bogat patrimoniu natural şi cultural. Acestea nu trebuie privite în mod separat ci ca o entitate multifuncţională, între aceste elemente existând relaţii spaţiale şi culturale care s-au format în timp. Geoparcurile au şi funcţie didactică sau educativă mai ales pentru tineri.

Page 5: Curs 7 Geomorfosituri

• Geoparcul poate fi privit şi ca arie protejată cu recunoaşterea oficială a ţării respective, având limite bine definite, administraţie proprie şi fiind cuprinse în spaţiul său geosituri numeroase şi valoroase şi situri cultural- istorice.

• Geoparcul trebuie să beneficieze de propriile măsuri de management şi să fie administrat de o structură bine definită, capabilă să protejeze siturile dar în acelaşi timp să conducă la aplicarea unor politici de dezvoltare regională viabile.

• În cadrul geoparcurilor se pot distinge trei categorii de zone, fiecare dintre acestea cu regimul lor de conservare şi valorificare a resurselor economice:

- zone strict protejate – având regimul rezervaţiilor naturale.- zone tampon – sunt admise activităţi limitate de valorificare a

resurselor pe baze de autorizaţie.- zone de dezvoltare durabilă – are loc valorificarea economică a

diferitelor tipuri de resurse, având în vedere capacitatea de regenerare a acestora.

Page 6: Curs 7 Geomorfosituri

Fig. 44 Relaţiile dintre geodiversitate, geoturism, geoparcuri şi geoeducaţie

(după A. Andrăşanu, 2008 cu modificări)

Page 7: Curs 7 Geomorfosituri

• Majoritatea geoparcurilor beneficiază de planuri de management în care sunt cuprinse principalele linii directoare ale activităţilor şi acţiunile de conservare şi protecţie necesare.

• Fiecare plan de management trebuie adaptat la specificul natural şi cultural al geoparcului. Principalele elemente ale planului de management includ: planul de acţiune pentru conservarea geodiversităţii (identificare, evaluare şi interpretare), sporirea patrimoniului cultural şi natural, conservarea geositurilor, crearea infrastructurii şi managementul teritoriului, activităţi de promovare, practicare a geoturismului, activităţi şi instrumente educative, colaborarea şi suportul comunităţilor locale, implementarea, monitoringul geoparcurilor, cooperare internaţională şi finanţare.

• Pentru a realiza o evaluare standardizată a geoparcurilor EGN (European Geoparks Network) a stabilit o procedură standard de evaluare în care se ţine cont de:

- identificarea geoparcului;- descrierea ştiinţifică;- bilanţul economic al zonei;- argumentele pentru înscrierea ca Geoparc;- planurile şi politicile pentru dezvoltarea durabilă a zonei şi dezvoltarea

geoturismului.• Pentru prima dată iniţiativa creării geoparcurilor a fost introdusă în 1996, în

timpul celui de-al 30-lea Congres Internaţional de Geologie de la Beijing.

Page 8: Curs 7 Geomorfosituri

Tabel 29 Metodologia de evaluare a geoparcurilor (N. Zouros, I. Valiakos, 2010) Criterii Ponderea I Geologie şi peisaj

-teritoriu 5 -geoconservare 20 -patrimoniu natural şi cultural 10

II Managementul structurii de administrare a parcului

25

III Educaţia pentru mediu 15 IV Geoturism 15 V Politici de dezvoltare economică

regională 10

TOTAL 100 •Combinând şi promovând moştenirea geomorfologică şi geologică cu dimensiunile

ecologice şi culturale ale unei vizite în arealele respective, pot fi oferite numeroase beneficii pentru dezvoltarea geoturismului. Iniţiativa care a favorizat dezvoltarea acestei forme de turism a fost declararea geoparcurilor. Declararea unui geoparc constituie recunoaşterea valorii patrimoniului unui teritoriu.

Page 9: Curs 7 Geomorfosituri

• Pentru gestionarea geoparcurilor s-a creat în anul 2000, Reţeaua europeană a geoparcurilor la început asociind experienţa Franţei (Rezervaţia Geologică Haute Provence), Germaniei (Geoparcul Vulkaneifel), Greciei (Petrified Forest -Lesvov) şi Spaniei (Parcul Cultural Maestrazgo).

• În 2004, UNESCO a stabilit Reţeaua Globală de Geoparcuri. Bazată pe evaluarea geoparcurilor existente, Grupul Internaţional Consultativ de Experţi a hotărât să includă la acea vreme cele 17 geoparcuri europene existente şi 8 geoparcuri chinezeşti în Reţeaua Globală de Geoparcuri UNESCO Geoparks.

• În prezent în Europa sunt recunoscute 33 de parcuri în 13 ţări, iar pe plan mondial 57 de parcuri în 18 ţări Geoparcurile din Europa

Page 10: Curs 7 Geomorfosituri

Exemplul Greciei•Una dintre regiunile cele mai diversificate şi în acelaşi timp studiate din punctul de vedere al geomorfositurilor este zona egeană (Grecia) (N. Zourous, 2005). •Aici se găsesc numeroase situri geomorfologice, geologice şi paleontologice asociate cu fenomene şi procese geologice: vulcani, văi înguste, peşteri şi alte forme carstice, roci rare, izvoare geotermale, situri fosile majore, falii extinse.• Geomorfositurile şi geositurile cu caracter deosebit sunt declarate monumente ale naturii şi se caracterizează prin importanţă ştiinţifică şi educativă şi prin frumuseţe (valoare estetică). •Principalul scop al proiectului a fost realizarea unei liste a siturilor geomorfologice si geologice valoroase; au fost selecţionate 317 situri care au fost prezentate în Atlasul monumentelor geologice din zona egeană (E. Velitzelos., 2003). •Prezentarea siturilor în atlas s-a făcut utilizând 3 hărţi la scări diferite: o hartă la scara 1: 1.000.000 care acoperă întreaga zonă cu localizarea geositurilor, 9 hărţi (scara 1: 500.000) care acoperă zona continentală de coastă şi insulele Euboea şi Creta, şi 32 de hărţi (scara 1: 250.000) care acoperă toate celelalte insule din Marea Egee. Şaisprezece pictograme reprezentând diferite categorii de monumente au fost desemnate pentru a înlocui simbolurile clasice, pentru a marca localizarea lor pe hărţi. Modelele digitale au fost utilizate pentru a crea fondul topografic 3D al hărtilor. Toate siturile au fost ilustrate cu fotografii spectaculoase.•În geoparcul Lesvos (Petrified forest) se aplică măsuri de management pentru protecţia şi promovarea geositurilor. Aceste măsuri includ: întreţinerea regulată (garduri, curăţenie) şi protejarea împotriva vandalismului; monitorizarea geositului, prin măsuri de protecţie pentru itemperiile climatice şi eroziunii; promovarea geositurilor prin panouri de informare, broşuri şi ghiduri; organizarea de activităţi la faţa locului (programe de educare, plimbări pe trasee marcate, activităţi de recreere) care participă la creşterea conştientizării de public a importanţei geositurilor. •Cea mai frecventă infrastructură din geoparcul Lesvos este reprezentată de „cărările de lavă” care invită turistul să urmărească scurgerile de lavă de la vulcani către pădurea pietrificată. Aceste cărări leagă diverse geosituri. Panourile din parc oferă informaţii.• Geoparcul a condus la crearea unor legături cu intreprinderile locale de turism, la dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale şi a intreprinderilor care produc mâncare şi băuturi locale.

Page 11: Curs 7 Geomorfosituri

• Geodiversitatea reprezintă totalitatea elementelor geologice (tipuri de roci, structuri geologice, minerale, fosile, elemente tectonice, structuri hidrogeologice), geomorfologice (forme de relief, procese geomorfologice) şi pedologice (clase şi tipuri de soluri).

• Termenul a fost utilizat pentru prima dată în anul 1991, definiţiile şi conceptele teoretice fiind foarte diferite în timp. Stanley (2001, citat de Andrăşanu, 2008) consideră geodiversitatea ca fiind "legătura dintre oameni, peisaj şi cultură. Este varietatea mediilor geologice, fenomenelor şi proceselor care determină peisajele, rocile, mineralele, fosilele şi soluri, este cea care asigură suportul vieţii pe Pământ......biodiversitatea este parte a geodiversităţii".

• Alţi specialişti consideră că geodiversitatea şi biodiversitatea alcătuiesc împreună diversitatea naturală.

• Andrăşanu (2008) pe baza literaturii de specialitate consideră că geodiversitatea prezintă următoarele tipuri de valori :

- valoare intrinsecă- valoare culturală şi estetică- valoare economică- valoare pentru educaţie şi cercetare- valoare de suport în funcţionarea proceselor fizice şi ecologice.

Page 12: Curs 7 Geomorfosituri

• Pentru evaluarea geodiversităţii pot fi urmărite mai multe etape:- analiza elementelor abiotice: elementele geologice, geomorfologice,

hidrologice, pedologice şi realizarea hărţii geomorfologice.- sintetizarea informaţiilor, stabilirea unităţilor geomorfologice prin deplasări

pe teren şi analiza imaginilor aeriene, ca bază pentru realizarea unei hărţi a geodiversităţii.

- calcularea unui indice de geodiversitate pe baza formulei:Gd = Eg R / ln S, unde Gd = indicele de geodiversitate; Eg = numărul de

elemente fizice diferite (geologice, geomorfologice, hidrologice şi pedologice); R = coeficientul de rugozitate/diversitate al unităţii (include şi caracteristici climatice şi mai ales radiative de care depend celelalte component ale mediului); S = suprafaţa (kmp).

• A fost elaborată o scară a geodiversităţii în funcţie de indicele de geodiversitate. Astfel: dacă Gd < 15, geodiversitatea este foarte scăzută; între 15 şi 25 geodiversitatea este scăzută; pentru valori cuprinse între 25 şi 35 geodiversitatea este medie; dacă valorile sunt cuprinse între 35 şi 45 aceasta este ridicată, iar dacă valoarea indicelui este > 45 geodiversitatea este foarte ridicată.

Page 13: Curs 7 Geomorfosituri

Panizza, Piacente (2008) clasifică geodiversitatea pe mai multe direcţii:•geodiversitatea intrinsecă – baza diversităţii geologice a ariei studiate;•geodiversitatea extrinsecă – în relaţie cu diferenţele geologice comparativ cu alte areale;•geodiversitatea simplă – rangul elementelor geologice în teritoriul dat;•geodiversitatea largă – geosisteme particulare, diverse şi complexe.Activitatea umană poate conduce la degradarea geodiversităţii prin depozitarea deşeurilor, exploatarea rocilor şi mineralelor, realizarea de construcţii şi amenajări, presiunea exercitată prin activităţile turistice. Se adaugă şi procese naturale cum ar fi: eroziunea, dezvoltarea vegetaţiei.

Tabel 30 Parametrii pe baza cărora se calculează geodiversitatea (după E. Serrano Cañadas, P. Ruiz Flaño, 2007)

Geologie Litologie Structură Geomorfologie Morfostructură/ Forme

de eroziune Sisteme morfogenetice/ Forme de acumulare

Procese/ Microforme

Hidrologie Ape subterane Elemente hidrologice Soluri Clase şi subclase Tipuri

Page 14: Curs 7 Geomorfosituri

Funcţiile geodiversităţii (după Guthrie, 2003 citat de A. Andrăşanu, 2008)

Page 15: Curs 7 Geomorfosituri
Page 16: Curs 7 Geomorfosituri

Tabel. 32 Echivalenţa între valorile geomorfositurilor şi cele ale geodiversităţii Valorile geomorfositurilor Valorile geodiversităţii

ştiinţifică intrinsecă culturală/estetică culturală şi estetică

economică economică ştiinţifică educaţie şi cercetare

nu are echivalenţă suport în funcţionarea unor procese Geoeducaţia poate fi considerată sinonimă cu educaţia pentru mediu, dar şi

pentru conştientizarea rolului pe care geodiversitatea îl poate juca în dezvoltarea durabilă a unui spaţiu.Geomorfositurile pot deveni obiective turistice, prin exploatarea de către om, pentru a dezvolta activităţi recreative şi a conduce în final la efecte economice. În perspectiva dezvoltării durabile, valorile geomorfositurilor trebuie folosite proporţional cu relevanţa lor pentru a garanta protecţia şi conservarea viitoare şi pentru a menţine nivelul lor de interes.

În timp, a apărut un nou concept, acela de Geoturism, ca fiind acea formă de turism care valorifică geositurile şi (sau) geomorfositurile şi permite turistului să descopere şi să înţeleagă geodiversitatea planetei, contribuind în acelaşi timp la conservarea acesteia. Unii geografi asimilează în mod greşit termenul de geoturism cu cel de ecoturism, între cei doi termeni existând diferenţe.

Page 17: Curs 7 Geomorfosituri

• Conceptul de geoturism a fost lansat de americani (2003) şi preluat ulterior în literatura engleză (Punmanee de la Universitatea din Leicester). Acesta consideră geoturismul ca acel tip de turism care ia în considerare patrimoniul geologic şi geomorfologic al unui teritoriu, dar şi valorile culturale ale acestuia. “Sper că acest nou tip de turism va duce la conservarea şi prezervarea patrimoniului geografic, la un turism echilibrat şi care vine în ajutorul ţărilor care se bazează pe turism” (Punmanee, 2008). Cultura regiunii, natura şi geologia locului formează împreună o nouă direcţie în turism.

• Dezvoltarea geoturismului s-a realizat concomitent cu dezvoltarea geoconservării, respectiv a geoparcurilor şi cu utilizarea în activitatea turistică a geositurilor şi geomorfositurilor ţinând cont de principiile unui turism durabil. Este considerat geoturismul ca valorizarea economică şi obţinerea de venituri prin exploatarea patrimoniului geologic şi geomorfologic.

• Pentru a practica geoturismul trebuie identificate, amenajate şi valorificate geositurile / geomorfositurile, trebuie înţeleasă originea şi evoluţia lor.

• National Geographic Society defineşte geoturismul ca fiind acel tip de turism care susţine sau sporeşte caracterul geografic al unui loc şi care atrage un număr ridicat de turişti, fără a perturba mediul geografic, fără a produce dezechilibre în acesta.

• Geoturismul (Hose, 2005 citat de Andrăşanu, 2008) este considerat ca o strategie de conservare şi valorificare durabilă a patrimoniului unei regiuni, oferirea unei interpretări şi a unor servicii ce permit turiştilor să capete cunoştinţe şi să înţeleagă geologia şi geomorfologia unui sit dincolo de valoarea lui estetică.

Page 18: Curs 7 Geomorfosituri

Fig. 47 Tipurile de geoturism în funcţie de tipul geositului (Newsome, Dowling, 2006)

Page 19: Curs 7 Geomorfosituri

• Dezvoltarea geoturismului prezintă o serie de avantaje: generează noi locuri de muncă şi venituri (inclusiv prin comercializarea unor produse locale) pentru populaţie, susţine comunităţile din arealele predominant rurale, contribuie la apariţia unor geoproduse turistice.

• Geoturismul este sustenabil în timp deoarece valorifică elemente primare inepuizabile ale mediului şi se adresează unui segment redus de oameni spre deosebire de turismul de masă. De aceea şi problemele de distrugere sunt mult reduse. Scopul major al geoturismului este acela de a comunica publicului larg cunoştinţe dintre cele mai diferite din domeniul geoştiinţelor.

• Pentru dezvoltarea geoturismului este foarte important modul în care se realizează interpretarea (modul de a comunica turiştilor ce este interesant într-un anumit loc şi de a-i convinge legat de valoarea locului respectiv şi a reuşi să trezeşti la aceştia dorinţa de a conserva, de a practica un turism echilibrat).

• Când se realizează interpretarea în cazul unui geosit / geomorfosit este important de cunoscut potretul turistului ţintă care practică geoturismul.

• Geoturismul ca direcţie de studiu este cel mai bine reprezentată în Italia unde există Asociaţia Geologia şi Turismul care are ca principal scop evidenţierea relaţiilor între geomorfologie/ geologie şi activităţile turistice şi crearea unor produse geoturistice.

Page 20: Curs 7 Geomorfosituri

Tabel 33 Scopurile geoturismului (după Newsome, Dowling, 2006 cu modificări) FORMA PROCES TURISM Peisaje Forme de relief Sedimente Roci Fosile

Activităţi tectonice Vulcanism Eroziune Areale depoziţionale Denudare

Atracţii turistice Infrastructura de cazare, alimentaţie şi agrement (inlcusiv amenajări de tip georesorts) Trasee turistice Tururi ghidate cu planoare, vehicule, biking Centre de vizitare Tururi virtuale Activităţi de amenajare şi management

Peisaje vulcanice Peisaje glaciare Peisaje fluviatile Peisaje eoliene Carst Medii sedimentare Zone costiere Aflorimente Minerale

Zone vulcanice/ vulcanism/ curgeri de lavă Areale cu eroziune Alunecări de teren Gheţari Cascade Faleze Chei Delte Zone inundate

Page 21: Curs 7 Geomorfosituri

Fig.48 Portetul geo- turistului

Portetul turistului ţintă care practică geoturismul

Majoritatea turiştilor sunt veniţi întâmplător la geosituri Au în general cunoştinţe geologice/ geomorfologice peste medie şi capacitatea de a înţelege anumite procese şi fenomene Majoritatea nu conştientizează importanţa geositurilor Majoritatea turiştilor sunt adulţi, au peste 30 de ani şi sunt însoţiţi de copii care frecventează şcoala Una dintre motivaţiile geoturismului este nevoia de instrucţie şi educaţie a copiilor Pentru a diversifica şi eficientiza activitatea geoturistică trebuie incluse în trasee şi alte tipuri de obiective (culturale, istorice etc) Este dispus să plătească o sumă destul de redusă de bani Realizează cheltuieli pentru diferite suveniruri, echipamente, pliante dar se aşteaptă ca toate acestea să aibă preţuri mici Geoturismul trebuie să asigure recreerea, înţelegerea patrimoniului geologic şi

geomorfologic, legăturile care se stabilesc în timp între comunităţile umane şi geodiversitate. Interpretarea trebuie să fie sprijinită prin realizarea de ghidaje competente, publicaţii, panouri, pliante, centre de vizitare, ghiduri, pagini web, audoi- trails şi produse geoturistice. În realizarea unei bune interpretări trebuie corelate informaţiile din mai multe domenii: geologie, geografie, psihologie, design, turism ceea ce conduce la realizarea unei legături între turism, geoştiinţe, educaţie şi cercetare.