STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

IN PEISAGISTICA- indica modul de armonizare(a vegetalului cu mineralul) a elementelor naturale (sol,apa, egetatie) cu cele artificiale (alei, fantani, bazine, arhitectura, obiecte de arta plastica) in vederea realizarii unei tinute artistice distincte si unitare.Acesta insumare de elemente trebuie sa raspunda unor deziderate –ecologice

-functionale -estetice

-practica indelungata-cautari continui din partea popoarelor si civilizatiilor-formarea criteriilor a permis la inceputul sec XVIII sa se faca o departajare a modelelor si trierea acestora pe categorii si stiluri

Watelet si Hirschfeld –sf sec XVIII –nu vorbeau de stiluri ci de gradini (franceza, engleza, chineza)G.Thoim -1823- clasificare iu lucrarea “Planuri rationale ale tuturor tipurilor de gradini

-gradini simetrice-nu admit in compozitie decat forme regulate si suprafete predominant plane pe portiuni sau chiar in intregime-gradinile chinezesti, engleze sau neregulate- ofera intr-un spatiu limitat toate felurile de forme cat si diverse lucrari de arta si constructii decorative diverse, ingramadite fara a fi necesare si fara sa se gaseasca intr-un raport unele cu altele-gradini de peisaj-peisagere sau din natura care imita cele mai frumoase scene din natura facand sa dispara arta care a servit sa le stabileasca

sec XX- J.Vacherot si H.Hubbard –stilurile clasice, geometria se impune in planuri si forme -stiluri romantice, unde dicteaza traseele si formele libere

1957 Romania –Carmazinu Cacovschi in lucrarea Arhitectura peisajelor: -stilul geometric cu variantele - maur

-italiano-francez din renastere si baroc -stilul liber peisager-chino-japonez

-anglo-american -stilul mixt –contemporan, combinatie a celor doua anterioare

1980 – Filofteia Negrutiu “Spatii verzi “ –stiluri geometric, peisager, mixt1992-Viorica Constantinescu “Arta gradinii” evita o clasificare facand o descriere a evolutiei

STILUL GEOMETRICDenumit si stil :arhitectural,francez,regulat,clasic,renascentisto-barocCRITERII –Evolutieamenajarea gradinilor mesopotamiene intre Tigru si Eufrat(6000 ani) , conceptia gradinilor egiptene (5000ani), relatia gradina- arhitectura (~ 2000 ani) trasee geometrice rigide

-gradinile romane (au asimilat o serie de experiente orientale,egiptene si elenistice), elemente ce fac legatura intre arhitectura si gradina –peristil

Galerie interioară sau exterioară formată dintr-un șir de coloane sau de stâlpi, care mărginește o clădire, o grădină, o sală; ansamblul acestor coloane. ♦ A doua curte interioară a clădirilor romane, închisă și mărginită de porticuri și rezervată vieții familiale. –

-porticGalerie exterioară, mărginită de o colonadă, uneori cu arcade, care servește ca loc de adăpost sau de

plimbare în jurul unei piețe, al unei clădiri etc. sau ca intrare monumentală într-un edificiu.

-patioCurte interioară pavată, înconjurată cu arcade, specifică palatelor si locuintelor spaniole

-vegetatia fasonata in forme geometrice -monumentalul, prezent in majoritatea gradinilor -canalul de apa ,practicat anterior de egipteni

-gradinile maure –moment culminant, dominatia arhitecturii asupra gradinii, acestea devenind o incapere “fara tavan” a palatului

-gradinile renasterii italiane –relatia stransa gradina –arhitectura-promovarea traseelor-elemente de legatura cu arhitectura (ziduri, scari, balustrade)-favorizarea apei in miscare (cascade, fantani)-asocierea decorului sculptural cu apa

-gradinile clasicismului –revenirea la ordine stricta –ex. Versailles- gradinile sec. XVIII – reprezinta perioada de maturitate a stilului geometric

Gradina Versailles – Paris Gradina Versailles – Paris

Gradina Versailles – Paris Gradina Versailles - Paris

Structura generala-compozitia Axe –suport- axe riguros trasate

-axe ierarhizate-axa centrala de simetrie-in general perpendiculara pe cladire-trasee geometrice,ortogonale obtinute din asocierea liniilor drepte si a liniilor curbe-subordonarea spatiilor exterioare fata de obiectul de arhitectura-domina aliniamentele si unghiul drept-curbe in minoritate -dominanta in compozitie-cladirea/cladirile,intreg ansamblu este subordonat constructiei-descresterea interesului de la dominanta (arhitectura) spre periferie-spre periferie circulatia este cu ochiuri mai mari si vegetatia mai bogata , necontrolata formal-punerea in valoare a axului major prin:-deschideri generoase, succesiuni de terase, partere cu decoratii savante, policromie de flori, suprafete

de apa, ritmuri exprimate categoric prin: –arbori, fantani, arhitectura minora, sculpturi -control riguros al rapoartelor -dispunerea planurilor de delimitare al verticalelor si al formelor -statuile –functie estetice intrinseca -innobileaza spatiul -creeaza un ritm -atentioneaza asupra punctelor de interes -se prefera perspective de capat -nu se poate vorbi de o utilizare categorica a compozitiilor simetrice -apa, aport de –visare, miscare, stralucire, prospetime, inedit

-componenta preferata a stilului sau uneori dominanta ex:Vila D’Este-Tivoli -forme ale apei-bazine –forme geometrice

-borduri decorative -fantani – clocot - jeturi -compozitii acvatice impreuna cu sculpturi -cascade si grote cu apa -curs de apa, helesteu

-relieful –adaptat compozitiei - terenul modelat:

peroane; terase: lungi, denivelări mici preluate prin: ziduri de sprijin, scări, rampe, taluzuri,

balustrade); -vegetatia –in centrul compozitiei :mai mult “o forma de arhitectura”, animata insa de viata anuala

-culoare, miros,textura - In zonele periferice ,mai libera

-vegetația arborescentă:-așezată regulat;

-geometrizală; -uneori alcătuind pereți continui;

-fasonată sub forma: teatre, saloane de întâlnire, cabinete- elemente spațial decorative:

parterul (suprafața grădinii propriu-zise) in general formă regulată, plană: degajează punctul compozițional central – clădirea element decorativ prin componente divizat simetric de o alee centrală (magistrală)

o asigură perspectiva principală

o asigură circulația principalăo perpendicular sunt trasate alei secundareo între alei suprafețe (platbande) vegetale

-fâșii sau straturi late de 1,5m-2,5m -continue sau întrerupte-însoțesc aleile-încadrează în mijlocul lor suprafețe regulate numite platouri, mărginite de cărări late de 0,5-0,8m, platoul central este gazonat ca fond verde dar poate fi compus și cu ronduri, rabate, mozaicuri, elemente ornamentale (busturi, vase, urne etc).

Elementele componente ale parterelor: platouri, platbande, rabate, alei se pot delimita între ele prin chenare, rame, borduri.

La limitele parcului se realizează o legătură vizuală cu zona învecinată, limitrofa.

ex.: Gradina Tuilleries-Paris, Parcul Sceaux-Paris, Sanssouci-Potsdam, Petrodvoret –St.Petersburg; in sec XX stilul geometric agreat la scuaruri, esplanade etc.

Parcul Sceaux-Paris Parcul Sceaux-Paris

Parcul Sanssouci-Potsdam Parcul Sanssouci-Potsdam

Parcul Sanssouci-Potsdam Parcul Sanssouci-Potsdam

STILUL PEISAGERPoarta de asemenea si denumirea de stil Romantic-structurat in sec XVIII-origini –experienta chineza : Daoismul si budismiul , concepte religioare care statuau intoarcrea omului la natura,comuniunea ,rezonanta cu universul natural pentru a accesa linistea interioare,pacea divina ,nemurirea

-experienta japoneza –contemplarea naturii, descifrarea legilor naturii, guvernau si fiinta umana-motivatie religioasa, gradina o reverie, natura trebuie traita, ea induce unui privitor ganduri, sentimente, contemplare, reverie-contrastele si armoniile jucau un rol major –gradinarul chinez –artist complet si filozof

-gradinaritul, arta regala, cea mai importanta dintre toate artele -imobilism

-gradina peisagera, japoneza –acuza simbolistica -diminueaza grafismul chinez in favoarea expresiei -dinamica conceptelor, dinamism in amenajarea peisagistica -evolutia si urmarirea in timp a gradinii

-sec XVIII –influenta orientala-noua atitudine fata de natura –J.J.Rousseau “Reaintoarcerea la natura”-reactia la artificialitate, intepenire si rigoare (modelul geometric Versailles) conduce la cautarea unui nou

model de gradina –peisagera-principii –a nu incorseta natura dar nici de a o copia intocmai - descoperire maiestria naturii in utilizarea elementelor compozitiei, in cautarea firescului, in continuarea gradinii dincolo de limitele sale in peisajul neprelucrat - evitantarea prezentei zidului de delimitare-gradina peisagera nu a avut un autor de talia stilului geometric (Le Notre) , teoreticienii ei fiind diletanti: poeti, filozofi, gradinari; -gradina peisagera va atrage atentia si in disputa: frumos artistic, frumos natural-Kant (1724-1804)-“arta gradinii nu este nimic altceva decat impodobirea pamantului cu acceasi diversitate (iarba, flori, arbusti, copaci, ape, dealuri si vai) cu care natura il prezinta privirii... doar combinarea elementelor este alta, care corespunde anumitor idei”-Schiller –in gradina natura nu trebuie sa-si piarda firescul si autonomia in favoarea unei simetrii inanimate-W.Kent –considerat parintele artei moderne a gradinilor –gradina Chiswick-compozitie eterogena-Joseph Addeson (jurnalist) -1712 -peisajul, 2 categorii estetice –pitorescul

-sublimul -egalitatea –gradina-poezie

-gradina-paradis

Caracteristicele stilului peisager: -terenuri cu topologie animata (chiar prin interventie artificiala) -rupturi

-pante -concavitati-convexitati -profil frant in relatii armonice cu restul terenului

-inserierea cat mai fireasca a suitelor de forme si curbe -valorificarea cat mai eficienta a “scenelor” existente -ineditul devine un scop -interesul este tentat –privirile spre infinit (perspective lungi) sunt inlocuite cu ambiante locale oferite din loc in loc -exclude -simetria, aliniamente

-suprafetele plate prea intinse si riguros delimitate -obiectele de arhitectura -nu mai dicteaza

-cauta o consonanta cu cadrul inconjurator -prezenta discreta

-se evita –terasele -scarile monumentale -colonadele -porticele ample

-aleile conduc spre puncte de interes –vegetal –grupare vegetala , arbori solitari -apa- oglinzi, cascade -arta monumentala

- aleile nu au forme geometrice-vegetatia prezenta sub forma de :arbori,arbusti,flori,gazon-vegetatia –componenta majora a amenajarii –de la peluza pana la masiv plantat

- totusi cu reguli bine stabilite (desi pare naturala) –alegerea speciilor -asocieri -dispunere -paleta cromatica

-trunchi, frunze, flori, fructe care sa permita scene pe anotimpuriVegetatia lemnoasa este prezenta in functie de esente,marimi,formr aszate astfel incat : -sa genereze vederi asupra zonelor pitoresti -sa evite monotonia -sa mascheze zone inesteticeVegetatia lemnoasa este constituita din:paduri,dumbravi,masive,grupuri de arbori si arbori izolati.Florilese regasesc sub forma de :masive,ronduri,platbande,presarate pe peluze,la marginea vegetatiei arborescente.-lumina importanta in configurarea scenografiei –directa

-insinuata -filtrata etc.

-apa –importanta pentru atmosfera –calm -meditatie -visare

-nu mai acuza fastul, nu mai preamareste arhitectura-forme de manifestare (helesteul, cursul sinuos, cascada “naturala”, izvorul)

In cadrul amenajarilor peisagere regasim si alte elemente :stancarii,chioscuri,pavilioane,pagode,voliere pentru pasari,statui,vase ornamentale,alte elemente ornamentale exotice.

Ex.: Buttes Chaumont, Montsouris, Monceau –Paris, Sefton-Liverpool

Parc Buttes Chaumont – Paris Parc Buttes Chaumont – Paris

Parc Monceau – Paris Parc Monceau – Paris

Sefton Park – Liverpool

STILUL MIXT-aparut in sec XVIII -de fapt la o scara redusa a aparut in antichitate- la gradina se adauga zona de vanatoare ,zona naturala ,peisagera. Rudimente ale stilului mixt se regasesc si in amenajarile din :

- Evul Mediu-sec XVI-XVII Franta si Anglia

Orientarea catre solutia mixta e favorizata de: -dezvoltarea stilistica in care baroc-ul, rococo-ul si clasicism-ul trebuie sa se impace cu sentimentalismul preromantic

-parcul englezesc nu daduse nici o realizare comparabila cu Versailles-ul-de preferintele naturistilor-tendinta spre utilitar-redescoperirea ruralului , a formelor spatiului rural-de teoreticienii si scriitorii perioadei

Harcourt- 1775- teoretician al parcului mixt -tratatul despre decoratia exterioara a parcurilor si gradinilor

Hirschfeld -1779 –Germania – “Teoria artei gradinilor”Watelet- 1774 – Franta – “ Eseu asupra gradinii”vor pune problema genurilor de gradina, tipurilor de peisaj ce trebuie cuprinse in gradina –vesel

-melancolic -romantic -sublim

-sec XIX –XX – exemplele de gradini mixte se inmultesc-va conta ca parcurile publice sa satisfaca :-nevoia de destindere a individului tot mai stresat

-primirea pentru recreere si sport a unor mari mase de oameniEx. in Romania –Cismigiu

-parcul Carol/Libertatii proiectat pentru expozitia 1906 - parcurile de cultura si odihna

Parcul Cismigiu – Bucuresti Parcul Cismigiu – Bucuresti

Parcul Cismigiu – Bucuresti Parcul Cismigiu - Bucuresti

Caracteristici :-in zonele reprezentative si in cele destinate marelui public se opteaza pentru tratarea geometrica care asigura –monumentalitate

-pune in valoare constructiile -profile transversale largi necesare acceselor pentru spectacole, sport, expozitii -platforme generoase in fata cladirilor -platforme in jurul obiectelor de arta -tratarea geometrica –mai substantionala la scuaruri -mai diminuata la parcuri

-in afara centrului major al compozitiei se opteaza pentru tratarea peisagera (natura mai putin prelucrata)-organizarea libera a circulatiei-natura neprelucrata ,nefasonata-se evita perspectivele largi-constructii de mica amploare-ambianta pentru plimbare solitara-evadarea din urban si cotidian-contemplatie si meditatie

-vegetalul se supune acelarasi reguli –in partea de primire- paleta coloristica la cote maxime-arbusti si arbori cu coroana colorata-se acuza perspectiva-se creaza fundaluri –constructii, sculpturi-se cauta ritm

-in zonele de evadare din urban, cotidian se cauta –pitorescul -naturalul

-apa se prezinta sub diverse forme: bazine, fantani, cascade, lacuri, cursuri de apa subordonate stilului din zona respectiva-prelucrarea elementelor din cele doua stiluri intr-o singura compozitie, rezulta o gama diversa de elemente decorative, functia de tranzitie o are vegetalul

Parcul Carol/Libertatii – Bucuresti Parcul Carol/Libertatii - Bucuresti

STILUL SIMULARII-ca o replica la gradina arhitectonica unii arhitecti au creat “arhitectura-gradina”

-peisaj sugerat, succesiuni de planuri, denivelari, obiecte, jardiniere-o inscenare unde anotimpurile nu mai conteaza-gradina simulata –materialele de sinteza iau locul vegetalului, apei

GENUL PEISAJULUI

-prin genul peisajului se intelege caracterul general al expresivitatii sale artistice si influenta acestuia asupra starii sufletesti-elementele pe care le inspira depind si de subiectivismul privitoruluiFactori ce influenteaza expresivitatea artistica:

-necesitati biologice –spatiu util -spatiu ocrotit -spatiu de destindere

-caracteristicile cadrului natural –terenul plat faorizeaza geometrismul -terenul animat , multiplicarea planurilor, perceptii succesive

-caracteristicile colectivitatii –nomade, oaza devine paradis-sedentare, preferinte pendulate intre urban si rural

-atitudinea religioasa-monoteista -pluriteista

-atitudinea fata de natura –adorare, gradina sacra -subjugare

-atitudine estetica –gradina sacra

-gradina spectacol-gradina parte a peisajului-gradina obiect de arta si sansa de afirmare

-evolutia tehnico-stiintifica –gradina insumare a elementelor naturale -gradina sintetica, simulata

Momente in aparitia genurilor:China –peisajul putea deveni :de veselie, de groaza, de basmRenasterea –de prost gust sunt considerate naivul, autenticul, spontanul

-demn nu e decat ceea ce trece prin spirit-renaste placerea gradinilor filozofice antice

Baroc si Clasicism –“gradina cantatoare” (Vila D’Este)-jocul apei, orgile puse in miscare de ape

Vila D’Este – Tivoli Vila D’Este – Tivoli

Vila D’Este – Tivoli Vila D’Este – Tivoli

Vila D’Este – Tivoli Vila D’Este – Tivoli

Sec. XVIII-gradina devine obiect de studiu al esteticienilorEx.:sec.XIX-R.Mayer afirma ca forma arborilor si modul lor de asociere pot crea impresia de: -severitate

-libertate -amuzament -raceala -utilitate -artificialitate

H.Hubard in 1938 propune genurile –grandios -entuziast -melancolic -trist

Romania –C.Cacovschi propune doua categorii: -genuri majore –inspirat -imbucurator -visator -protector

-genuri minore -calmant -melancolic

Genul de peisaj rezulta si din atitudinea emotionala provocata, depinzand de factorii:-realitatea fizica a cadrului ex.-zi insorita/ploioasa, rasarit, amurg, anotimp-starea sufleteasca individuala ex.-varsta, atributele/caracterul individului

-genul calmant se realizeaza din –spatii controlabile -spatii protejate -peluze linistite -alveole in masive plantate -suprafete statice de apa -alei cu trasee libere -omniprezenta vegetalului -dominatia orizontalitatii -perspective scurte -monocromatica sau cromatica dominanta (verde, albastrul apei, combinatii pastelate)

-genul visator -poate asocia fantezia cu misterul -privirea atrasa de panorame ample, obiecte de arhitectura majore -efect obtinut mai ales prin stilul peisager -evitarea socurilor -prezenta apei fara manifestari violente (arteziene,clocot,ca scade etc.) -scene de natura virgina -arbori solitari -siluete de dealuri si munti in departare -cromatica simpla -trimitere la trecut (arta figurativa) -elemente exotice

-genul vesel –combinatii contrastante de dispunere, forma , culoare-spatii deschise-perspective diverse-ritm-prezenta jocului de apa-componente decorative-surprize-densitate ambientala-coloristica diversa

-genul monumental –indeamna la atitudini solemne, entuziaste-se supune unor rigori arhitecturale de ansamblu: axe, perspective-ierarhizarea spatiilor-ritmul dispunerii-volumetria-semnificatia elementelor-gradarea interesului-relationarea de scara intre –circulatie

-vegetal -arhitectura

-masive clar conturate-aliniamente-partere decorative ample-suprafete mari de apa-obiecte monumentale