Partea I

Contenciosul administrativ

A. Notiuni intr.:1. Forme de control:

a. administrativ – controlul administratiei infaptuit de ea insasii. control intern (in interiorul aceluiasi organ administrativ)

ii. control extern1. ierarhic (revocarea de catre organul ierarhic superior)2. de tutela (tutela prefectului asupra actele administratiei locale)

a. prevazute expres de lege3. specializat (amenda)

b. jurisdictional (C.A.)i. totalitatea litigiilor dintre particulari si administratie care au ca si obiect un

a.a. propriu-zis sau asimilate sau refuzul nejustificat de a executa o cerere, care lezeaza particularul

2. Clasificaria. interesul reclamantului

i. subiectiv – reclamantul isi apara dreptul sau1. ilegalitate2. trebuie ca particularul sa fie vatamat

ii. obiectiv – reclamantul apara starea generala de legalitate, fara sa fie lezat in vreun fel de actul atacat

Art. 1 – Legea contenciosului administrativ: “Orice persoana care se considera lezata intr-un drept al sau sau un interes legitim.” – contencios subiectiv

Art. 123 Constitutie: contencios obiectiv;

b. obiectul litigiuluii. contencios in anulare (a.a. trebuie sa fie un act expres)

1. nu se pot cere despagubiri 2. nu se poate suplini o carenta a administratiei

ii. contenciosul in daune/despagubiri (obiectul exclusiv consta in acordarea de despagubiri pentru prejudiciul suferit)

iii. contenciosul pentru exces de putere (REGULA)1. anuleaza a.a. emis cu exces de putere2. poate acorda despagubiri3. poate suplini o carenta a administratiei 4. NU POATE sa se substituie administratiei in activitatea sa (si sa

emita a.a. in locul administratiei)iv. contenciosul de plina jurisdictie / contenciosul contraventional

1. hotararea judecatoreasca desfiinteaza procesul verbal iar instanta de judecata se substituie administratiei, putand diminua cuantumul amenzii sau inlocuirea acesteia cu un avertisment

v. contenciosul in aprecierea legalitatii 1. actul nu e anulat2. nu se acorda despagubiri3. nu se poate suplini carenta administratiei4. EXCEPTIA DE NELEGALITATE – art. 4 Legea Contenciosului

Administrativc. sistemul de organizare judiciara

i. sistemul judecatorului ordinar (SUA)1. un judecator oarecare judeca toate cauzele posibile

ii. sistemul judecatorului specializat (francez)iii. sistemul mixt (german)

B. Conditiile de admisibilitate ale actiunii in C.A.a. conditii referitoare la reclamantb. conditii referitoare la paratc. conditii referitoare la obiectul actiunii d. conditii procedurale

a) Conditiile referitoare la reclamant- capacitate

1. capacitate procesuala2. orice persoana fizica sau juridica3. aptitudinea de a sta parte intr-un itigiu administrativ4. parte a personalitatii juridice

- calitate1. aptitudinea speciala a unei persoane de a sta parte intr-un litigiu concret2. reclamantul nu trebuie sa aiba vreo calitate, ci doar interes – REGULA

ex: in materia contractelor administrative: un contract de achizitie, poate invoca actiune in C.A. orice ofertant;

- interes procesual1. un folos sau un beneficiu pe care o persoana l-ar obtine daca i s-ar admite o

anumita actiune2. o persoana nu are interes atunci cand, in urma admiterii actiunii, nu ar obtine in

urma rezolvarii acesteia niciun avantaj3. interesul procesual trebuie sa fie legitim4. actual (prezent + viitor)5. personal – in numele reclamantului

ex: - o persoana a dat in judecata Biserica pt ca bateau clopotele la ora 12 => actiunea trebuie respinsa deoarece persoana nu are un interes legitim – nu exista o lege care prevede ca la ora 12 trebuie sa fie liniste;

Art. 1:

o drept subiectiv

spre deosebire de simplu interes, dreptul subiectiv e recunoscut si protejat de lege, adica daca este incalcat, titularul dreptului poate recurge la mijloace concrete prin care intra in actiune forta de constrangere a statului;

o interes

nu are modalitati de a fi aparat din punct de vedere legalo interes legitim

nu e recunoscut de lege acel interes incalcat o data cu incalcarea starii generale de legalitate se deosebeste de simplul interes prin faptul ca beneficiaza o anumita

protectie; se deosebeste de dreptul subiectiv prin faptul ca este incalcat doar in

cazul in care se incalca starea generala de legalitate, pe cand in cazul dr. subiectiv S.G.L. este incalcata tot timpul la incalcarea dr.

interes legitim privat – cu privire la concursuri si licitatii; drept prefigurat viitor public

interesul trebuie sa subziste pana la solutionarea cereriio in cazul in care o persoana cu salar de 3000 ron este retrogradat

in functie si primeste doar 2000 ron, iar in timpul solutionarii actiunii (anularea A.A., repunerea in functie, despagubiri = diferenta de salar de la retrogradare pana la repunerea in functie) este repus in functie si primeste din nou salar de 3000 ronrepunerea in functie nu mai are sens daca a fost deja repus;despagubirile nu pot fi primite doar daca este anulat si actul, deoarece acesta a fost lega;daca emitentul te repune benevol in functie si ofera despagubiri, orice alta actiune in C.A. nu va mai fi admisa, ea fiind lipsita de interes;

ex: in cazul in care se deschide un magazin langa un alt magazin – nu exista un interes a primului proprietar de magazin in desfiintarea celui de-al doilea – nu exista o lege care sa apere profitul maxim;

in cazul in care cel de-al doilea comerciant nu are autorizatie, primului comerciant ii este incalcat un interes legitim

in cazul in care unul dintre comercianti obtine de la autoritatile administrative dreptul de monopol de a comercia un produs pe o anumita arie, atunci celalat comerciant are lezat un drept subiectiv

Speta: 2 persoane participala un concurs pentru a ocupa un post de bibliotecar intr-o scoala. Cel care pierde formuleaza actiune in C.A. si cere instantei sa anuleze concursul si sa fie declarata castigatoare.

b) Conditii referitoare la parat (Art. 2 alin. b)- capacitate

1. paratul trebuie sa fie autoritate publica2. alta entitate care se comporta ca o autoritate publica3. NU se poate intenta actiune in C.A. impotriva autoritatilor administrative in cazul

in care aceasta NU se comporta ca autoritate administrativa

ex: nu putem intenta actiune in C.A. pentru ca Guvernul sa emita o OUG, deoarece in aceasta situatie Guvernul se comporta ca autoritate legiuitoare

- calitate (pe cine chemam in judecata?)1. pentru anularea a.a.: organul emitent;2. refuz nejustificat: chemam organul competent;

ex:in cazul unui refuz al primarului pentru gratierea individuala a unei persoane, actiunea nu se poate intenta impotriva acestuia, deoarece refuzul acestuia este unul justificat (nu are competenta)

1) acte care au un beneficiara. chemarea in judecata si a beneficiarului -> dezavantaj: paratul va avea o aparare mai

eficienta, iar in cazul in care pierzi esti obligat sa platesti cheltuieli de judecata avantaj: opozabilitatea unei eventuale hotarari judecatoresti favorabile;

b. pentru despagubiri:i. paratul trebuie sa aiba personalitate juridica, adica persoana juridica de drept

public; (Guvernul-> Guvernul; Ministru-> Guvernul, CJ-> Judetul, Prefectul -> Inst. Prefectului, CL,Primarul-> unit. admin-teritoriala; decanu` Vasilescu-> UBB/ in cazul in care nu gasim persoana juridica de care apartine paratul: nivel central: Statul, nivel local: judetul, U.A.T)

ii. persoana fizica (art.16)- aviz consultativ

1. negativ: primarul2. pozitiv: secretarul

- dispozitie a primarului

c) obiectul actiunii in CA

= pretentia dedusa judecatii adica ceea ce vrea reclamantul de la instanta in contra paratului

Conditii de admisibilitate:

1) sa fie un a.a. veritabil

R1: operatiunile material-tehnice nu pot fi atacate SINGURE in instanta;

R2: - acte simple: se ataca a.a. iar prin admiterea actiunii nu se desfiinteaza si operatiunea material-tehnica, insa instanta se va pronunta asupra legalitatii acesteia;

- acte complexe: se anuleaza ambele acte, deoarece ambele au dus la producere efectelor juridice

2) actul sa fie ilegal3) actul sa nu fie exceptat de la contencios: finele de neprimire

a. cauza de inadmisibilitateb. acte care sunt sustrase de la controlul instantelor de CA

i. de ce? : pentru ca natura acestora este complet schimbata sau cel putin alterata1. teoria actului de guvernamant

a. provin de la administratie, dar nu tocmai aplica legeab. prin ele mai degraba se guverneaza, decat se administreazac. art. 5 LCA:

i. actele emise in relatia cu parlamentul (act politico-juridic)ii. actele de aplicare in situatii exceptionale (art. 5 alin. 3)

2. teoria actului de comandament a. acte administrative gen duse la extrem

ex: ordinele pe care un superior le da subalternilor – datorita disciplinei care exista in armata, actele de comandament nu pot fi atacate in contencios administrativ; pentru asta exista instante militare;

ii. actele exceptate din cauza ca exista un recurs paralel1. O.G. 2/2001 art. 31: judecatorie + recurs/ tribunal, sectia de cont. admin.

a. avantaje: nu este necesara procedura prealabila;b. contencios de plina jurisdictiec. admiterea actiunii suspenda de drept procesul verbal

2. Legea 18/1991: judecatorie, sectia civila + recurs/ tribunal, sectia civila3. Legea 10/2001 (retrocedarea imobilelor preluate abuziv de comunisiti):

acestea se retrocedeaza prin dispozitie/decizie a unitatii care administreaza la momentul actual bunul: tribunal sectia civilaIn cazul in care particularul nu primeste raspuns la cererea de retrocedare a imobilului, poate cere instantei sa oblige administratia sa emita actul. Actiunea va fi introdusa la Tribunal, sectia civila, prin analogie a exceptiei, ceea ce nu e chiar normal. A doua optiune ar fi sa introducem actiunea la instanta de drept comun (judecatoria) sau instanta de drept comun pe aceasta problema, adica Tribunalul, sectia de cont. admin.. {Constitutia garanteaza controlul actelor administrative pe calea cont. admin. exceptie de neconstitutionalitate pe art.5 alin. 2/3. Textul nu este neconstitutional in sine, ci doar textul prin care se instituie celelalte proceduri prin care se rezolva cauza.}

4. Procedura organelor de cercetare penala: masura retinerii pe 24 ore a unei persoane este a.a., insa nu poate fi atacat in C.A.;

4) Refuzul nejustificata. exprimat

i. a.a. expres (decizie) – provine de la organul competent sa emita actul si arata ca un a.a.

ii. altfel (adrese) – „va comunicam ca” si este de obicei semnata de un inferior al primarului

b. neexprimat -> tacere

Cerere -> Decizie -> Procedura prealabila -> A.A.Cerere -> Adresa -> A.C.Cerere -> Nu raspunde -> A.C.

Conditiile refuzului:- sa fie nejustificat - refuzul sa aiba o natura administrativa = refuzul care nu este de natura administrativa e de

obicei unul contractual civil sau refuzul de a accepta o donatie/un legat; in cazul in care ceea ce refuza administratia este indeplinirea unei conditii legale atunci avem de-a face cu administratia, altfel, cand este vorba de indeplinirea unei obligatii contractuale atunci ne aflam in cazul unui refuz de natura civila care se ataca la instanta de drept comun;

Refuzul:

- daca nu exista contract -> refuz administrativ -> instanta de contencios admin.- daca exista contract

1. administrativ -> instanta de C.A. (asa spune legea)2. de alta natura -> instanta de drept comun (in cazul in care instanta nu este

competenta intalnim institutia declinarii competentei, adica trimiterea cauzei la instanta competenta)

5) Contractul administrativ- solicitarea nulitatii contractului- rezolutiunea - despagubiri- administratia emite acte administrative detasabile, iar acestea vor face obiectul actiunii in

contencios admin.

Contenciosul pentru exces de putere:

1) anulare a.a./ obligarea la emitere/solutionarea cererii2) despagubiri

a. fapta ilicitab. prejudiciu (material/moral) – indiferent cat de ilegal ar fi un a.a., in cazul in care nu se

creeaza un prejudiciu, nu se vor acorda despagubiri (decat eventual niste daune morale minime si cheltuielile de judecata)

c. raportul de cauzalitate – trebuie probat ca prejudiciul a fost cauzat de un a.a. ilegal sau de refuzul nejustificat

d. culpa administratiei

e. termen special de 1 an (in cazul in care actiunea in despagubiri este introdusa separat fata de cea in anulare)

i. acest termen curge de la data la care particularul a luat la cunostinta sau trebuia sa cunoasca prejudiciul

ii. dupa scurgerea acestui termen, nu se mai poate introduce actiune in despagubiri in contencios administrativ, ci doar in fata instantei de drept comun

iii. dezavantajul in cazul procedurii in dreptul civil este taxa de timbru mare

Procedura administrativa (art. 7 LCA)

1) Actul administrativ individual- momentul de la care curge orice procedura este cel al comunicarii actului (beneficiar) sau

luarea la cunostinta de continutul actului (terti) - primul termen este de 30 de zile, cel al procedurii prealabile (recurs gratios sau ierarhica)- al doilea termen, tot de 30 de zile, pentru solutionarea procedurii prealabile- al treilea termen, 6 luni, pentru introducerea actiunii in contencios administrativ

In cazuri de exceptie:

- primul termen se poate prelungi pana la 6 luni pentru motive temeinice- al doilea termen se poate prelungi pana la 45/60 de zile, dar numai in cazurile prevazute

expres de lege- al treilea termen se poate prelungi pana la un an, pentru aceleasi motive temeinice - daca toate termenele s-au scurs, singura scapare ramane expetia de nelegalitate (art. 4

LCA) care este imprescriptibila2) Actul administrativ normativ

- dupa emiterea actului, la un moment viitor, se poate introduce plangerea prealabila, in termen de 30 de zile

- al doilea termen, al introducerii actiunii in justitie, este recomandat sa fie tot de 6 luni, insa actiunea este imprescritibila

3) Tacerea/refuzul nejustificat al adiministratiei- se depune cererea, iar in 30 de zile nu primim niciun raspuns;- avem la dispozitie 6 luni pentru a introduce actiune in CA;- drepturile particularului (cazul tacerii pentru eliberarea pasaportului)

1. dreptul la raspuns – prescriptibil in 6 luni 2. dreptul la libera circulatie – imprescriptibil

a. in baza acestui drept, cererea poate fi reiterata, dupa care ar urma un nou termen de 6 luni pentru introducerea actiunii

- obligatiile administratiei1. obligatia de a raspunde la cerere2. obligatia de a asigura libera circulatie

Procedura prealabila:

- obligativitatea- organul la care a fost introdusa- termenul in care a fost introdusa -> 30 zile (6 luni) -> 30 zile -> 6 luni (1 an)- continutul: trebuie precizat „desfiintare”, „anulare”, „revocare”

Procedura comerciala

- contracte administrative;- actiune de conciliere intre A si B- intr-un termen rezonabil ( > 7 zile) B este chemat pentru a se negocia pretentiile lui A- scrisoare recomandata cu dovada primirii- dupa data convocarii:

1. B nu se prezinta; se intocmeste proces verbal; a doua zi se poate introduce ACA2. B se prezinta

a. NU se inteleg: PV + ACAb. se inteleg: se realizeaza pretentiile lui A, iar ACA nu mai are

obiect

CONTENCIOSUL OBIECTIV

- reclamant: ne intereseaza doar calitate – interesul nu este relevant pentru ca nu este vatamat, iar capacitatea nu ne intereseaza deoarece reclamantul nu trebuie sa fie neaparat persoana;

PROCEDURA DE JUDECATA

Competenta in materia contenciosului administrativ Judecata Suspendarea a.a. Continutul actiunii in contencios administrativ

Competenta instantei de contencios administrativ

ICCJ -> recurs

Curtea de Apel -> Fond/Recurs

Tribunal -> Fond

Criteriu:

Competenta materiala:

- fiscal (impozite, taxe)a. Tribunal -> autoritati locale/ judetene/ regionaleb. Curtea de Apel -> autoritati centrale

- nefiscala. Tribunal ( =< 500.000 RON)b. Curtea de Apel (>500.000 RON)c. in cazul in care paguba creste/descreste ne raportam la suma

datorata la data introducerii actiunii, orice fluctuatie ulterioara fiind irelevanta

Competenta teritoriata (art. 10 alin. 3):

- sediul autoritatii parate- sediul reclamantului

Judecata:

- comunicarea actului- procedura prealabila- sesizarea ICA- Fondul (judecata in prima instanta)- pronuntarea unei sentinte- comunicarea sentintei- recursul (facultativ) – termen de 15 zile - hotararea irevocabila de ICA- executarea

Exceptia de nelegalitate

exceptia= mijloc de aparare; in cazul unui litigiu intre A si B la instanta de drept comun, in cazul in care intervine un AA,

reclamantul, sau paratul, poate prin exceptia de nelegalitate sa ceara verificarea AA; conform art. 4 LCA instanta de drept comun suspenda litigiul pe fond si trimite exceptia la ICA,

la Tribunalul ales de cel care a ridicat exceptia; art. 4 stabileste un partaj de competenta intre ICA si instanta de drept comun; art. 4 alin. 1: sa fie a.a. si sa aiba legatura cu fondul; alin. 2-4: stabileste competenta ICA:

verificarea legalitatii; legatura cu fondul- ICA nu este competenta sa se pronunte asupra acestui aspect, dar in cazul „sa fie a.a.” instanta de drept comun nu este tinuta de acest act in cazul in care nu avem de fapt un a.a., ci o operatiune material-tehnica;

art. 1 – actiune directa/ art. 4 – exceptia de nelegalitate / art. 5 – excludere de la controlul ICA => art. 5 exclude de la controlul ICA atat actele atacate pe calea actiunii directe, cat si a exceptiei de nelegalitate;

ICA judeca exceptia cu celeritate, insa se pronunta doar asupra legalitatii AA, nu si asupra prejudiciului, deoarece acesta este cercetat de instanta de drept comunl

1. in cazul in care exceptia e respinsa (autorizatia e legala), instanta de drept comun va judeca litigiul conform cu AA; 2. in cazul in care exceptia e admisa, instanta de drept comun va continua judecarea litigiului fara a lua in considerare AA;

exista diferenta intre procedura contraventionala si procedura instituita de legea 10/2001; in fata ICA, reclamant este cel care ridica exceptia de nelegalitate, indiferent care este calitatea

procesuala a acestuia in fata instantei de drept comun; parte la procesul in ICA este cel care a ridicat exceptia (reclamantul), pe de o parte, si organul

emitent al AA impreuna cu beneficiarul AA, pe de alta parte; exceptia de nelegalitate este imprescriptibila – ea se aplica doar litigiilor de dupa 9 decembrie

2004 (conform jurisprudentei ICCJ) pentru apararea securitatii raporturilor juridice; critica majora ar fi ca securitatea rap. juridice ar trebui sa fie apreciata in concret;

PROBLEME SPECIALE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Ordonante de Guvern declarate neconstitutionale

- art. 126 alin. 6- art. 52. alin. 3

Procedura:

Decizie de numire in functie (concurs) -> Eliberare din functie (OUG1)-> Revocare OUG1 (OUG2) -> Decizie de neconstitutionalitate a OUG1 -> Decizie de neconstitutionalitate a OUG2

In termen de 6 luni, particularul trebuie sa atace decizia de eliberare din functie cu urmatoarele petite: anularea deciziei, repunerea in functie, despagubiri (de la momentul eliberarii din functie si pana la repunerea efectiva in functie), daune morale, cheltuieli de judecata. Administratia se va apara sustinand ca decizia de eliberare din functie este legala deoarece a fost data in baza unui act normativ cu forta de lege (OUG1). Particularul trebuie sa atace OUG1 prin exceptie de neconstitutionalitate. Instanta de CA in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate suspenda cauza si trimite cauza la CC, care poate sa respinga sau sa admita exceptia. Daca OUG1 este declarata neconstitutionala, cauza in ICA se repune pe rol. Daca este respinsa avem 2 cazuri: respingere ca inadmisibila sau ca nefondata: pentru primul caz (respingere ca inadmisibila din cauza ca OUG1 a fost declarata deja neconstitutionala) cauza noastra la ICA va repusa pe rol si admisa.

Cine are calitate procesuala pasiva in speta?

Guvernul raspunde pentru OUG. OUG are forta de lege. Legea e emisa de parlament, pentru stat. Un posibil raspuns la intrebare ar putea fi „Statul” (in instanta statul este reprezentat de Miniterul Finantelor).

PROBLEMA ACTELOR ADMINISTRATIV-JURISDICTIONALE

Comisia de licitatie emite decizia de atribuire (a.a. individua) care se comunica tuturor participantilor la licitatie). Termenele incep sa curga de la momentul comunicarii deciziei de atribuire. Un participant la

licitatie care a iesit pe locul 2, potentiala parte vatamata, poate ataca decizia in fata ICA, sub rezerva respectarii termenelor si cu introducerea unei plangei prealabile. In cazul contractelor administrative, procedura de contestatie este reglementata de OUG 34/2006. Contestatia trebuie introdusa de particularul vatamat in 10 zile (la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor). In 10 zile Consiliul se pronunta prin decizie (= act administrativ jurisdictional). Particularul poate sa renunte la aceasta procedura (fiind facultativa), iar dupa renuntare, in termen de 15 zile poate introduce actiune in CA (astfel, scurtcircuiteaza procedura in fata ICA, ocolind primele 2 termene, adica plangerea prealabila).

PROCEDURI SPECIALE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

CONTRACTE ADMINISTRATIVE

Contracte:

- de concesiune (OUG 54/2006) bunuri publice lucrari publice servicii publice

- de achizitie (OUG 34/2006) bunuri lucrari servicii publice

OUG 54/2006

OG 34/2006

Legea domeniului public

Contractul de concesiune:

- contract mixt:

La propunerea particularului, administratia va face un studiu de oportunitate, in urma caruia, in baza unui aviz favorabil, va redacta un caiet de sarcini (unilateral, imperativ, general => act normativ) care va fi aprobat prin HG, HCJ sau HCL care de obicei are un articol unic gen „Se concesioneaza bunul X + datele de identificare ale bunului”. In urma acestei HG/HCJ/HCL se organizeaza o licitatie. In cazul in care prima licitatie nu are castigator se va organiza licitatia a doua, iar daca nici aceasta nu are castigator se trece la negocieri. In cazul in care la o licitatie se stabileste un castigator, acest ofertant si oferta lui formeaza un acord de vointa (ante-contract) premergator contractului de concesiune. Acest ante-contract obliga partile (administratia si particularul) la incheierea, in viitor, a contractului de concesiune. In faza de ante-contract se pot negocia anumite aspecte ale viitorului contract de concesiune.

- contract sinalagmatic : obligatia unei parti reprezinta cauza juridica a obligatiei celeilalte parti; (cumparatorul plateste pretul pentru a primi bunul, vanzatorul remite bunul pentru a primi pretul) – drept civil;

- in cazul contractelor sinalagmatice administrative, ipoteza de mai sus nu se aplica (concesionarul plateste pretul pentru a primi bunul, concedentul preda bunul pentru a plati pretul – NOT!): problema principala a concedentului (administratia) este aceea ca bunul sa fie folosit, sa deserveasca interesul public, iar in subsidiar avem plata redeventei;

- contrar contractelor civile, unde pentru a modifica un contract dupa un anumit timp, trebuie inclusa o clauza la incheierea contractului, in situatia contractelor administrative, se pot aduce modificari la contract si fara aceste clauze; => daca in timp se modifica prestatia partilor (ex: prin inflatie/deflatie) partile pot cere modificarea contractului;

- in caz de forta majora sau caz fortuit

{Atacarea prin exceptie de nelegalitate a unui proces verbal de constatare a contraventiei

Dreptul comun promoveaza doua metode de a ataca un a.a. (art.1 – actiunea directa si art. 4 – exceptia de nelegalitate). Art. 5 – derogare de la articolele anterioare – fine de neprimire doar pt. proceduri instituite prin legi organice (deoarece legea 554/2004 e lege organica), iar altfel ar exista un conflict constitutional. OG 2/2001 reglementeaza calea de atac a unui proces verbal de constatare a contraventiei insa a fost aprobata prin lege ordinara. Pt. a nu exista un conflict constitutional este necesar ca procedura instituita prin aceasta procedura judiciara exceptionala sa fie mai favorabila particularului.}

- drepturile si obligatiile partilor:a. concesionar:

i. exploatare in regim de continuitate: drept si obligatie;ii. clauzele exorbitante sunt de esenta contractelor

administrative;

Concedent Ambii ConcesionarDenuntarea Rezilierea Renuntarea/ caducitatea

invocata de concedent interesul public despagubiri: concedent -

> concesionar

invocata de ambele parti neexecutare culpabila si

esentiala Partea in culpa plateste

despagubiri partii care invoca rezilierea

invocata de concesionar imposibilitate de

executare neculpabila NU se platesc

despagubiri

In cazul in care administratia isi mascheaza denuntarea contractului sub forma unei rezilieri din culpa particularului putem ataca in contencios administrativ actul de reziliere, emis cu exces de putere, care are o cauza ilicita si anume faptul ca, concedentul nu doreste sa plateasca despagubirea.

Efectele incetarii contractului

OUG 54/2006, art 55 pe undeva, clasificarea bunurilor vs. teoria lu` podaru, care le clasifica altfel

Bunuri:

- de retur: revin concedentului, in mod gratuit si obligatoriu (in toate cazurile)- de preluat:

a. revin concedentului:i. daca exista clauza de preluare

ii. daca invoca , clauza de preluareiii. daca plateste (titlu oneros)

b. revin concesionarului: in modurile 2 si 3- proprii: revin intotdeauna concesionarului;

Bunurile de retur sunt proprietate publica, pe cand cele de preluat sau proprii sunt private.

Bunurile publice:

- obiectul concesiunii- investitiile obligatorii (teoria lu` Podaru)

Raspunderea in materia contractului de concesiune

Raspundere civila:

a) pentru fapta proprie- delictuala (regula)- contractuala (exceptie): partile raspund doar pentru prejudiciile previzibile la incheierea

contractului;{

b) alte tipuri de raspundere - fapta altuia

a. minor/interzis- lucruri

a. paza juridicai. a structurii (proprietatile bunului, modul de functionare

al acestuia)ii. a utilizarii

- animale- ruina edificiului

}

Raportul dintre concedent si concesionar este unul de raspundere contractuala (se naste printr-un contract incheiat intre concesionar si concedent). In cazul actelor detasabile, deoarece avem de-a face cu un act individual, raspunderea este delictuala.

Raportul dintre concedent si utilizator nu poate fi contractuala, deoarece nu exista un contract intre cei doi, deci avem raspundere delictuala.

Intre utilizator si concesionar, avem raspundere contractuala, insa putem avea si raspundere pentru lucruri, in cazul in care concesionarul nu-si indeplineste obligatiile contractuale care reies din contractul de concesiune.

In speta cu batranu` care moare la ski dupa ce cade de pe teleschi:

Prejudiciul se poate produce din urmatoarele cauze, iar acesta va fi acoperit de cei din a caror culpa s-a produs, in mod partajat:

- vina concedentului: structura lucrului- vina concesionarului: amenajarea bunului- vina utilizatorului

ACHIZITIE CONCESIUNEBunuri autoritatea contractanta/ furnizorul

cedeaza un bun si primeste un pret care se plateste intr-o transa (particularului=> dupa achizitie poate deveni bun proprietate publica sau poate ramane bun proprietate privata – agrafe de birou)

bunul concedentului (administratia=> bun proprietate publica) este dat in folosinta concesionarului, acesta din urma fiind obligat la plata redeventei

Servicii publice (activitate cu caracter continuu care deserveste o comunitate)

administratia incheie cu prestatorul un contract de achizitie de servicii publice => particularul presteaza servicii publice, iar administratia plateste un pret

administratia presteaza serviciul catre utilizator, iar acesta din urma plateste administratiei o taxa;

apare un particular (concesionar) care incheie un contract de concesiune cu administratia

dupa incheierea contractului, particularul presteaza serviciul catre utilizatori, iar acestia platesc taxa catre particular;

administratia cedeaza dreptul de a exploata un serviciu;

Lucrari publice contract intre administratie si executant;

executantul executa lucrarea, iar administratia plateste pretul lucrarii

particularul executa lucrarea pe cheltuiala proprie, deoarece administratia nu are bani sa-l plateasca; bunul rezultat e bun proprietate publica

ca si pret pentru excutare, administratia cedeaza exploatarea bunului, cu sau fara plata unei redevente;

In cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale, dreptul aplicabil va fi, dupa caz:

1. OUG 54/2006 a. contractele de concesiuneb. principiul echilibrului financiarc. principiul exorbitantei

2. L 554/2004 – principiul interesului public fata de libertatea contractuala3. C. Civ./ C. comercial – clauzele negociate si atunci cand nu intra in discutie un

interes public

EXPROPRIEREA

- suma de operatiuni care concretizeaza un raport juridic de forta intre expropriator si expropriat

Expropriator Expropriat statul/ unitatile administrativ teritoriala orice titular de proprietate privata

exceptie: proprietatea privata a statului actul de afectatiune -> Declaratie de utilitate publica actul de achizite -> conventie -> hotarare judecatoreasca (fond: Tribunal, sectia civila, apel, recurs) Consiliul Judetean (Consiliul General al Mun.

Bucuresti) Comisie (PCJ) Guvern (lucrarile de la art. 6) Parlamentul (lege)

Efectele exproprierii:

1) generale (se produc atunci cand exproprierea se realizeaza)i. proprietatea se transfera

ii. drepturi reale principale: se sting (cu exceptia servitutilor)iii. drepturi reale accesorii (ipoteca) -> se stramuta asupra indemnizatiei/ se

transforma intr-un simplu drept de preferinta, iar creditorul trebuie sa se asigure, pentru a-si realiza creanta, ca banii nu parasesc patrimoniul debitorului;

iv. drepturile personale: se sting (dr. chiriasilor)v. dreptul la despagubire: se naste;

2) speciale (se produc atunci cand, in cele din urma, exproprierea nu se realizeaza)i. dreptul de prioritate la inchiriere

ii. dreptul la retrocedareiii. declaratia de utilitate publica este un act administrativ sub conditie extinctiva

(lucrarile trebuie incepute in termen de un an de la declaratie, altfel este caduca, iar prop. trece din nou in patromoniul expropriatului)

Rechizitia (nu este o modalitate de dobandire a proprietatii publice)

- bunuri consumptibile (mobile) – se dobandesc in proprietate pe perioada de criza, dar trebuie restituite;

- bunuri neconsumptibile (mobile/ imobile) – se rechizitioneaza folosinta

Circulatia bunurilor in interiorul administratiei

Servituti

1) servituti pe domeniul public – domeniul public este fond aservit2) servitutilor administrative – domeniul public este fond dominant

Iesirea bunurilor din proporietatea publica – se face dupa ce nu mai exista interes public

Protectia civila a bunurilor publice

Regula: inalienabilitate – imprescriptibilitate – insesizabilitate

Bunul este inalienabil pentru ca este afectat.

Care ar fi legatura intre filmul pizdii, psihanaliza, teoria relativitatii si conceptia lu` Podaru privind dreptul administrativ.

Stephen Hawking – Visul lui Einstein

Utilizarea domeniului public

Ipoteza bunului folosit de public:

- utilizarea sa fie conforma cu afectatiunea- nu e permisa stabilirea unei afectatiuni care sa impiedice administratia sa o schimbe in

cazul in care interesul public o cere, deci afectatiunea nu trebuie sa fie perpetua, ci ea trebuie sa subziste doar atat timp cat este oportuna;

Utilizare:

- colectiva : in cazul in care e folosita de toata lumea (anonim si impersonal)/ utilizarile nu lasa nicio urma asupra bunului/ dreptul subiectiv de a folosi bunul exista atata timp cat persoana respectiva foloseste bunul

1. principii :a. libertate – restrictionata pe baza de permis (BCU)b. egalitatec. gratuitate: nu se achita contraprestatie/ restrictie: plata unei taxe

- privativa : un bun proprietate publica e utilizat de o anumita persoana in mod exclusiv (personala si exclusiva)

1. principii :a. NU exista libertate/ caracter exclusivb. NU exista egalitate/ caracter exclusiv

c. caracter onerosd. precaritate e existentei si a substantei dreptului (acesta se poate

stinge sau poate fi modificat unilateral)e. compatibilitate cu utilizarea

i. utilizare normala: mersul pietonilor (trotuar)/ conforma cu afectatiunea

ii. utilizare anormala: plasarea unei tonete de ziare (trotuar)/ compatibila cu afectatiunea (sa nu stanjeneasca afectatiunea normala)

Utilizarea trebuie sa aiba la baza un act juridic:

- act administrativ unilateral – autorizatii1. de stationare (tarabe)2. amplasare (chioscuri)3. construire (bunul ramane in sol prin fundatie) – bunurile devin proprietate

publica prin accesiune- contract administrativ

1. contractul de concesiune de bunuri2. inchirierea3. folosinta gratuita

De obicei, contractele se incheie atunci cand administratia doreste sa ofere spre folosinta bunul pentru o perioada mai lunga de timp.

SERVICIUL PUBLIC

Principiile care guverneaza activitatea serviciilor publice:

- continuitatea si accesibil: trebuie sa raspunda nevoilor concrete, astfel discontinuitatile sunt interzise, iar in cazul in care acestea provoaca prejudiciu particularului acesta este indrituit sa primeasca despagubiri (exceptii: discontinuitate acceptata in caz de greva/ discontinuitate restrictionata: imposibilitatea grevei in cazul Politiei)

- egalitate utilizatorilor- adaptabilitate: SP trebuie sa se adapteze si sa evolueze odata cu societatea

Clasificarea serviciilor publice:

- servicii publice administrative:- servicii publice industriale si comerciale: in cazul in care activitatea SP se bazeaza pe

profit

Importanta practica: care este instanta competenta sa judece un litigiu in cazul unui SP administrativ va fi instanta de contencios administrativ (in cazul utilizatorului vs. administratie). Daca SP e comercial, instanta va fi cea comerciala sau eventual civila (utilizator vs. telefonie mobila).

Gestionarea serviciilor publice

- administratia: 1. regie

a. simpla: serviciul este prestat diresc, fara constituirea unei persoane juridice in acest sens (Pasapoarte, stare civila – servicii integrate): profitul si cheltuielile intra in buget

b. interesata: persoana juridica diferita: profitul si cheltuielile: o parte la bugetul unitatilor administrativ teritoriale, o parte in patrimoniul PJ constituite

2. stabiliment (unitati de invatamant, spitale)a. publice: organizate de autoritatile publiceb. de utilitate publica: au in spate persoane private/ se infiinteaza

prin lege sau prin act administrativ- particularul

1. prin delegatie2. prin concesiune