Acest site contine cursuri si notite luate in timpul orelor. Pot contine greseli gramaticale sau de redactare.

Atentie ! Aceste notite nu reprezinta punctul de vedere oficial al cadrelor didactice.

Materialele regasite pe aces site au rolul de a va ajuta in procesul de invatare.

Spor la invatat !

Curs AgrotehnicaAn I Sem. I

Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism

Instrumente si masuratori ale factorilor climatici

Adapostul meteorologic - se afla la 2 m inaltime fata de sol.

Temperatura aerului - marimea fizica ce caracterizeaza starea de incalzire a aerului atmosferic deasupra unei regiuni.Se masoara cu termometru ( cu citire directa sau cu inregistrare )Termometru cu citire directa - determina nivelul temperaturii la un moment ( termometru - ordinar, de minim, de maxim )Termometre cu inregistrare = termograf , rezultatul masuratorilor se numeste termograma.Termograful inregistreaza variatiile de temperatura dintr-un interval.

Umiditatea aeruluiInstrumente de masurare - higrometru sau psihometru, determina cantitatea de precipitatii.1 mm precipitatii = 1 L apa / m*

Radiatia solara - reprezinta durata de stralucire a soarelui pe bolta cereasca, se determina cu heliograful

Clima reprezinta totalitatea de stari atmosferice deasupra unei regiuni.Fitoclimatul reprezinta climatul natural sau artificial in care se dezvolta

plantele.Pedoclimatul reprezinta climatul solului.

Indicatorii fizici ai soluluiTratat Agrologie 1987 - George MaiorDef. agrotehnicii = reprezinta stiinta factorilor de vegetatie, a modului de a-i dirija in vederea obtinerii unor productii mari si stabile.

Este stiinta care se ocupa cu modul de dirijare a relatiilor dintre factorii de vegetatie, sol si plante cultivate in scopul elaborarii procedeelor tehnice de cultivare a plantelor si conservare a solului.

Obiectivele agrotehnicii• studierea factorilor de vegetatie si dirijarea lor• studierea lucrarilor solului si influenta lor asupra insusirilor fizice ale

solului.• cunoasterea buruienilor• stabilirea regulilor de utilizare a erbicidelor• organizarea asolamentelor si rotatiilor• cunoasterea principalilor indicatori ai fertilitatii solului.

Caldura ca factor de vegetatie Cresterea si dezvoltarea plantelor de cultura este conditionata de temperatura pe toata perioada de vegetatie.

Insusirile agro productive ale solului

Evaluarea starii de fertilitate a solului in vederea controlarii si dirijarii ei se face pe baza rezultatelor analizelor executate pe probe de sol recoltate din camp.

Etapele recoltarii probelor de sol.1 stabilirea analizelor, med. de recoltare este specifica fiecarei analize.2 locul de recoltare a prob. de sol , Sola reprezinta unitatea de teren pe care se cultiva plantele.Unitate analitica care reprezinta suprafaata de teren cu sol cat mai omogen.Recoltarea se poate face echidistant pe cele doua diagonale , in zig-zag pe una din diagonale, in retea.

Tipul si numarul de probeDin fiecare unitate analitica se recolteaza 40-50 de probe.

Clasificarea probelor. * partiale = reprezinta cantitatea de sol recoltata cu unealta de recoltare la o singura prelevare.,* proba medie reprezinta proba obtinuta prin amestecarea mai multor probe partiale ( 1-2,5 kg )

In functie de structura pot fi recoltate in :# structura naturala cand agregatele din proba de sol isi mentin dispunerea la fel ca in camp# structura modificata atunci cand se modifica dispunerea agregatelor

Majoritatea probelor se recolteaza din stratul arabil.0-10 cm 10-20 cm 30 - 5o cm etc.In functie de tip :Pt culturile de camp probele se recolteaza de la max 90 cm.Pt culturile legumicole se pot recolta probe pana la 70 cm.In vii si livezi adancimea de recoltare ajunge la 120 cm.

Momentul recoltarii probelor de sol. Se recolteaza la maturitatea fizica a solului. dupa recoltarea culturii sau

inainte de infiintarea culturii. Probe recoltate in dinamica ( din 5-5 zile sau 10-10 zile ).Ambalare, etichetare, transport si conditionare probe de sol.

Probele de sol sunt ambalate in fiole de aluminiu, cilindrii metalici, in saculeti de panza, borcane cu dop rodat, pungi de hartie.Toate probele trebuie sa fie insotite de eticheta care contine locul, momentul si adancimea de recoltare la care se adauga numele persoanei care a efectuat recoltarea.

Erori la recoltarea probelor de sol.Deoarece probele, analizele, se executa pe volume mici de sol iar rezultatele se raporteaza la intreaga unitate analitica, orice eroare de la recoltare pana la eliberarea rezultatelor v-a fi amplificata corespunzator.

Unelte folosite la recoltarea probelor de solCazma.Cazma cilindrica ( mitcherliht ) se foloseste pt recoltarea probelor pe adancimea 0-20 cm.Sonda tub se foloseste la recoltarea probelor de sol pana la adancimea de 1,5 m pe orizonturi din 10 in 10 cm. Anexa sonda ( ciocan + palnie )Sonda kalentiev se foloseste pt recoltarea probelor de sol pe orizonturi din 2 in 2 cm pana la adancimea de 20 cm. Este folosita pt determinarea semintelor de buruieni.Sonda agrochimica se foloseste pt recoltarea probelor de sol pe adancimea 0-20 cm.Sonda nekrasov.Sonda burghiu se foloseste pt recoltarea probelor de sol pana la adancimea de 10 m.

Accesibilitatea apei pentru plante

Umiditatea solului reprezinta cantitatea de apa existenta in sol la un moment dat. Umiditatea solului se exprima in procente fata de masa solului uscat.

U%= Masa apa / Masa sol uscat * 100 = m1-m2 / m2-t * 100m1 = apa + sol uscat + tm2 = sol uscat + t

Importanta - cunoasterea umiditatii solului ne permite sa facem aprecieri privind cantitatea de apa accesibila plantelor la nivel radicular.- aprecierea rezervei de apa- aprecierea momentului de aplicare a normelor de udare- aprecierea momentului de aplicare a metodelor de desecare si drenaj- cunoasterea momentului optim de aplicare a masurilor agrofitotehnice

Factori care influenteaza umiditatea solului.Adancimea panzei de apa freatica, textura sol, porozitatea, capacitatea solului pentru apa, temperatura, planta de cultura, gradul de acoperire al solului

Metode pentru determinarea umiditatii solului- directe se bazeaza pe eliminarea apei din sol si calcularea procentuala - indirecte se bazeaza pe raportul care exista intre umiditatea solului si alte insusiri fizice ale acestuia . Metode directe - metoda uscarii la etuva, microundeMetode indirecte - metoda extractiei cu carbid, metoda conductometrica.

Influenta luminii asupra plantelor

Lumina mai intensa influenteaza favorabil`infratirea:`intervine in inflorire, `fructificare, `rezistenta la cadere, `influenteaza compozitia chimica a recoltei, `influenteaza culoarea si gustul fructelor, `unele plante, cum ar fi floarea soarelui, vita-de-vie prefera o intensitate mai mare a luminii, `altele prefera o lumina mai slaba ( difuza ) = trifoi, canepa, dovleac, in

Intensitatea luminii depinde de latitudine , cea mai intensa fiind la ecuator si scade spre poli, de anotimp, nebulozitate, momentul zilei.

Fotosinteza se coreleaza cu intensitatea luminii astfel :- dimineata cand lumina este mai slaba si fotosinteza este mai lenta.- spre pranz cresc ambele - spre seara incep sa scada

Compozitia luminii reprezinta = spectrul radiatiilor ce o compun cu lungimi de unda diferite.

Radiatiile ultraviolete sunt invizibile si reprezinta 1% din energia luminoasa ajunsa pe Pamant, sunt daunatoare pentru plante,

Razele vizibile reprezinta 50 % din energia luminoasa.Razele infrarosii sunt invizibile si produc caldura.Radiatiile rosii si galbene intervin in fotosinteza si sinteza hidratilor de

carbon, cele albastre intervin in sinteza proteinelor.

Metode folosite pentru dirijarea radiatiilor solare

1. Zonarea si amplasarea culturilor Versantii cu expozitie sudica au mai multa lumina ( tutun, vita-de-vie, floarea soarelui ) Versantii cu expozitie nordica au mai putina lumina ( cartof, trifoi, ovaz )

2. Densitatea optima la semanat3. Orientarea randurilor de plante pe directia N-S4. Combaterea buruienilor din culturi 5. Culturi intercalate ( in livezi, vii, ) lumina neinterceptata de unele

plante sa fie folosita de altele.6. Culturi succesive contribuie la marirea perioadei de utilizare a

luminii dar si a celorlanti factori de vegetatie.7. Fertilizarea favorizeaza cresterea viguroasa a plantelor, capteaza mai

multa lumina8. Dirijarea factorului lumina se poate realiza in sere, solarii,

rasadnite, geamuri sau perdele

Apa ca factor de vegetatie

Apa este indispensabila plantelor, nevoia de apa incepe odata cu germinarea semintelor si se amplifica atingand un maxim la inflorire, al maxim la umplerea boabelor dupa care nevoia de aapa scade treptat pana la recoltare

Pe parcursul perioadei de vegetatie exista mai multe perioade critice pentru apa.• cerealele paioase = infratire, formarea organelor florale, umplerea

boabelor.• porumb = aparitia panicului si formarea boabelor• la soia inflorit = formarea pastailor

Apa asigura turgestenta plantelorPrin transpiratie odata cu apa se elimina si o parte din caldura reziduala

rezultata in urma proceselor de oxidare, coeficientul de transpiratie sau consumul specific reprezinta cantitatea de apa exprimata in grame necesara pentru a sintetiza un gram de substanta uscata

Fata de gradul de aprovizionare cu apa plantele au cerinte diferite. `Unele sunt reziste la seceta ( sorg , mei , dughie , iarba de sudan , naut , vita-de-vie )`Plante cu rezistenta mijlocie ( grau, secara, orz, porumb, floarea soarelui, bumbac, ricin )`Alte plante sunt sensibile la seceta ( fasole, soia, rapita, orez )

Surse de apa

Panza de apa freaticaPrecipitatiileApa din condensarea vaporilor de apa in sol in noptile reci Apa de irigatie

Forme de apa in sol

Apa sub forma de vapori.Apa legata fizic.Apa libera ( apa accesibila plantelor ) - apa capilara ( usor mobila ) si apa

gravitationala.

Metode de dirijare a regimului de apa al solului

1. Masuri de inmagazinare si pastrare a apei in sol ( afanarea solului care determina cresterea permeabilitatii , apa se infiltreaza rapid ) Solul trebuie mentinut nivelat si afanat Tavalugirea = tasare dupa semanat ( se foloseste pt seminte mici, favorizeaza incoltirea semintelor)2. Masuri de eliminare a apei in solAplicarea ingrasamintelor organice mareste capacitatea de inmagazinare a apeMulcirea solului impiedica evaporarea apei ( acoperirea solului cu un strat protector { paie, coaja de copac, folie } )Combaterea buruienilor Aplicarea ingrasamintelor chimice determina micsorarea consumului specific de apa al plantelor.Cultivarea de specii mai rezistente la seceta.Semanatul la epoca si densitatea optima.Irigarea reprezinta principala metoda de completare a cerintelor plantelor pentru apa 3. Metode de indepartare a excesului de apa din sol Metode de desecare si drenajTrasare de brazde sau santuri Araturi si afanari adanci Aplicarea de ingrasaminte organice

Aerul ca factor de vegetatie

Isi manifesta actiunea direct sau indirect conditionand desfasurarea proceselor vitale din sol, aerul din sol ocupa spatiul poros lasat liber de apa .Concentratia aerului 20 % oxigen azot 80 %

Metode de reglare de aer al solului

Atunci cand procesele naturale de curgere in masa si de difuzie a aerului sunt ingreunate se intervine cu masuri agroameliorative mai ales pe solurile grele cu exces de umiditate.

Toate lucrarile de distrugere a crustei, a harpantului sunt lucrari care aereaza solul

Indepartarea excesului de apa prin drenaj cand excesul provine din panza freatica sau daca excesul provine din baltire.

Folosirea ingrasamintelor organice amelioreaza starea fizica a solului si in acelasi timp regimul de aer. In solurile excesiv de aerate se intervine prin tavalugire pentru a reduce porozitatea

Solul ca factor de vegetatie

Solul contine 40-60 de elemente din care 16 sunt esentialeMacroelemente = azot , fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulfMicroelemente = cupru, zinc, mangan, fier, bor, clor, fier

Regimul elementelor nutritive - actiunea subs. nutritive se manifesta in cadrul unor intervale de optim insuficient si exces.*Nutritia optima atunci cand cantitatea de elemente nutritive si raportul dintre ele corespund cerintelor plantelor.*Nutritia insuficienta atunci cand planta este aprovizionata nesatisfacator cu unul sau mai multe elemente nutritive comparativ cu nevoile acesteia*Nutritia in exces reprezinta starea de aprovizionare in care concentratia unui element nutritiv este mai mare decat cantitatea care asigura maximul de recolta

Umidiatea solului

Determinarea umiditatii solului prin uscarea la etuva. Principiul metodei consta in uscarea probei de sol 8 ore la 105* Celsius pentru a evacua sau elimina continutul de apa al solului.Materiale necesare:-fiole de aluminiu-etuva-exicator -balanta Mod de lucru - proba de sol se recolteaza din camp cu sonde speciale. Se aduc probele in laborator, se cantaresc si se introduc la etuva 8 ore la 105* Celsius. Se scot fiolele din etuva, se cantaresc, se reintroduc la etuva pt 2 ore si iar se recantaresc si daca intre cele 2 cantariri succesive nu apar diferente inseamna ca intreaga cantitate de apa a fost eliminata, in caz contrar se repeta procedeul pana in momentul in care la 2 cantariri succesive vom obtine aceleasi valori .

U%= Masa apa/Masa sol * 100 = m1-m2/m2-t*100M1 = apa + masa sol uscat + tara M2 = masa sol uscat + taraT = tara

Metoda aprecierii subiective a umiditatii solului

Umiditate Caracteristici

Sol uscat nu poate forma un bulgare cu mana, la rasucire se faramiteaza, tare la u% < 15 % pipait

18 - 25 % se pot forma bulgari stabili, nu se poate intinde sau subtia prin rasucire nu umezeste mana dar lasa o senzatie de raceala

25 % Se pot forma cu mana bulgari stabili, umezeste mana, se intinde, nu lasa sa se vada apa

30 % Se modeleaza bine, are stabilitate, umezeste mana, hartia, lasa sa se vada apa

30-50 % Lasa sa se vada apa la suprafata particulelor, la strangerea in mana apa incepe sa se scurga

Coeficientul de ofilire

Cantitatea de apa continuta de un sol in momentul instalarii ofilirii permanente, ofilirea reprezinta un proces fiziologic aparut ca urmare a instalarii unui dezechilibru in bilantul hidric al plantelor ca urmare a reducerii aportului de apa la nivel radicular sau a intensificarii evapotranspiratiei.

Tipuri de ofilire:- permanenta- temporara sau reversibila (daca plantele sunt introduse intr-o atmosfera saturata cu vapori de apa isi revin)

Cunoasterea coeficientului de ofilire ne permite sa facem aprecieri privind rezerva de apa accesibila plantelor la nivel radicular, ne permite calcularea intervalul umiditatii active. / \| | - Capacitate de apa in camp| | } Rezerva maxima| IUA |

| | - U %| | } Rezerva utila

| - Coeficient de ofilire | | } Rezera minima| 0

Factori care influenteaza coeficientul de ofilire

-textura-structura-continutul solului in saruri si humus-starea plantelor, planta de cultura-umiditatea atmosferica-temperatura

Metode de determinare a coeficientului de ofilire - directe - indirecte

Metodele directe constau in determinarea continutului de apa al solului in momentul instalarii ofilirii permanente.

Metodele indirecte folosesc pentru determinarea coeficientului de ofilire, relatiile care exista intre acesta si alti indicatori fizici ai solului

Determinarea coeficientului de ofilire pe cale vegetativa, principiul metodei in determinarea continutului de apa in momentul instalarii ofilirii permanente. Materiale necesare :-vase de vegetatie cu volumul de 100 cm cubi-proba de sol -boabe de orz-inventarul de la determinarea umiditatii

Mod de lucru: * in vasul de vegetatie se pun 40-60 g de sol ( doua treimi se uda prin capilaritate pana la saturare)* dupa udare in fiecare vas se pun cate 6 boabe de orz* se acopera vasul pentru a evita pierderea apei prin evaporare, in momentul in care plantele au rasarit in fiecare vas se lasa numai 4 plante iar vasele se expun la lumina, din acest moment se continua aprovizionarea cu apa pana la formarea celei de a doua perechi de frunze, dupa formare se fac observatii zilnice privind starea de ofilire

Etapele ofilirii:1. inceputul ofilirii - atunci cand pereche de frunze este indoita pana la jumatate

2. ofilire adevarata - atunci cand ambele perechi de frunze sunt indoite pana la jumatate3. ofilire totala - atunci cand ambele perechi de frunze sunt ofilite pe intreaga lungime

Daca plantele ofilite isi revin inseamna ca nu s-a instalat inca ofilirea permanenta, daca plantele nu isi revin inseamna ca s-a instalat ofilirea permanenta si se determina continutul de apa al solului care v-a reprezenta coeficientul de ofilire

Solul ca si factor de vegetatie

Contribuie la cresterea plantelor prin:- reprezinta rezervor de substante si elemente nutritive- prezenta microorganismelor vii ( factori biologici ) responsabile de procesele de mineralizare- suport mecanic pentru radacinile plantelor

Fertilitatea solului reprezinta insusirea fundamentala caracterizata prin indicatori :Fizici - structura, textura, stabilitatea tehnica, porozitate totala, densitate aparenta, volum edafic ( spatiul de sol explorat de radacini ) Chimici - reactia solului, capacitatea de schimb cationic, gradul de saturare in baze, continut de elemente nutritive ( azot, fosfor, potasiu ) si humus.Biologici - micro, mezo, macro organisme, respiratia solului, activitatea enzimatica, amonificarea, nitrificarea.

Toti acesti indicatori permit intretinerea covorului vegetal si conservarea caracteristicilor corespunzatoare stadiului de climax.

Azot

Element esential intra in compozitia proteinelor ( protoplasma, nucleu celular, clorofila, vitamine, hormoni, fermenti )

Aprovizionarea la nivel optim cu azot plantele cresc repede, au frunze mari de culoare verde inchi, in conditii de exces se intarzie maturitatea plantelor raportul boabe-paie este mai mic, creste sensibilitatea la boli si daunatori, scade rezistenta la cadere, carenta determina o reducere a cresterii, plantele raman mici, frunzele se ingalbenesc si se usuca, recoltele sunt mici.

FosforulElement esential, se gaseste in compus organici si anorganici, participa la

sinteza substantei proteice In cantitate suficienta fosforul sporeste energia germinativa a semintelor, creste capacitatea de infratire la cereale , imbunatateste caracteristicile de

panificatie, grabeste maturitatea, stimuleaza fructificarea si sporeste productia si calitatea legumelor.In cantitate insuficienta fosforul determina formarea de radacini scurte si neramificate, frunze putine si mici, piticirea plantelor, intarzierea maturitatii, diminuarea cantitativa si calitativa a productiei.

PotasiulSe gaseste in cantitati mari in plante, se acumuleaza in frunze si tulpini,

mai putin in seminte, contribuie la :-formarea tesuturilor mecanice-reducerea transpiratiei-mentine turgescenta -mareste rezistenta plantelor la seceta si ger -stimuleaza fotosinteza -mareste rezistenta la cadere.Insuficienta potasiului determina uscarea frunzelor pe margine, incetinirea in crestere, scaderea calitatii recoltei

CalciuAre rol in cresterea tesuturilor tinere si neutralizarea acizilor care se

formeaza in plante ,regleaza patrunderea celorlanti cationi, regleaza permeabilitatea celulara

MicroelementeleIndeplinesc roluri importante si variate in desfasurarea unor procese vitale pentru plante.

Necesarul de elemente nutritive se asigura din :- sol - ingrasaminte chimice si organice- resturi vegetale

Metode de reglare a nutritie a plantelor

# Folosirea ingrasamintelor chimice si organice# Rotatia culturilor - plantele au consumuri specifice diferite cantitativ si calitativ# Lucrarile solului executate cu respectarea cerintelor agrotehnice favorizeaza descompunerea materiei organice si trecerea compusilor minerali. Favorizeaza dezvoltarea sistemului radicular.# Combaterea buruienilor - inlatura un principal concurent al plantelor de cultura pentru substantele nutritive, buruienile extrag o cantitate dubla de substante nutritive comparativ cu plantele de cultura.

Interactiunea dintre factorii de vegetatie si productie Legile productiei agricole

1. Legea nesubstituirii si egalitatii factorilor de vegetatie - factorii de vegetatie sunt egali si nu pot fi substituiti unul cu celalant. Egalitatea factorilor de vegetatie trebuie inteleasa din punct de vedere calitativ.2. Legea actiunii in complex a factorilor de vegetatie - factorii de vegetatie nu actioneaza separat ci in complex 3. Legea factorului limitativ - fiecare factor de vegetatie are cea mai importanta influenta atunci cand in mediul de viata el se afla intr-o anumita doza conform cu cerintele plantelor, prezenta unui factor sub sau peste valoarea optima actioneaza ca factor limitativ 4. Legea minimului - cresterea plantelor depinde de elementul care se gaseste in cantitate minima 5. Legea maximului - daca un element se gaseste in cantitate maxima recolta devine zero 6. Legea optimului - recolta este maxima cand factorul cercetat se gaseste in cantitate optima

Buruienile din culturile agricole

Buruienile sunt plante nedorite in culturile agricole si produc pagube cantitative si calitative.Pagubele cantitative :- concureaza cu plantele de cultura pentru factorii de vegetatie ( apa, elemente nutritive )- umbresc plantele de cultura si solul - reduc efectul ingrasamintelor, irigarii si a altor masuri tehnologice - buruienile favorizeaza caderea plantelor de cultura - buruienile sunt gazde pentru daunatori si agenti patogeniPagube calitativa : - datorita consumului de apa si elemente nutritive scade continutul de proteine la cereale si leguminoase, la floarea soarelui scade continutul de ulei, la in scade rezistenta fibrelor, la cartof scade continutul de amidon- prezenta semintelor de buruieni in recolta ii modifica calitatea influenteaza asupra gustului si calitatii de panificatie, unele sunt toxice - prezenta buruienilor la recoltare creste umiditatea - cresterea costurilor de productie, la efectuarea lucrarilor solului buruienile cresc rezistenta la inaintare ceea ce are ca rezultat cresterea cantitatii de carburanti, cresc costurile , o recolta cu impuritati necesita o etapa de curatare - creste uzura organelor active ale masinilor agricole, marindu-se cheltuielile cu piesele de schimb, consumul de combustibil creste

Factori care influenteaza pagubele produse de buruieni

1. epoca la care are loc imburuienarea - perioade critice la imburuienare - plantele sunt sensibile la imburuienare in primele faze de vegetatie2. natura buruienilor - in functie de particularitatile biologice pot provoca pagube mai mici sau mai mari.3. gradul de imburuienare - pierderile cresc cu cresterea gradului de imburuienare

Din punct de vedere al sensibilitatii la imburuienare, plantele cultivate se impart in:• extrem de sensibile - soia, porumb - pierdere intre 30 - 100 % • foarte sensibile - sfecla de zahar, cartof, lucerna - pierdere intre 10 - 70

%• mijlociu sensibile - grau , in - pierdere intre 5-30 %4. Lucrarile de ingrijire aplicate5. conditiile de cultura - pierderile datorite buruienilor sunt mai ridicate in conditii de fertilizare5. conditii de clima si sol - pagubele produse de buruieni sunt mai mari in zone cu precipitatii reduse, pe solurile cu fertilitate redusa si pe cele cu PH acid.

Particularitatile biologice ale buruienilor

• Inmultirea - buruienile au posibilitatea de a se inmulti atat prin seminte cat si pe cale vegetativa prin rizomi, drajoni, stoloni, bulbi, sau prin fragmente.

- Rizomii - sunt tulpini subterane ce poarta un numar de muguri din care pot porni noi tulpini - Drajonii - sunt muguri care apar pe radacini si din care pornesc noi plante - Bulbul - reprezinta un microblast disciform, scurt, acoperit cu frunze carnoase, bogat in substante de rezerva- Stoloni - sunt tulpini taratoare care pornesc de la baza tulpinii principale si servesc la inmultirea vegetativa - Tuberculii - sunt tulpini subterane cu internodii foarte scurte si groase care sunt capabile sa formeze tulpinii aeriene• Germinatia esalonata - buruienile germineaza pe toata perioada de

vegetatie a plantelor de cultura• Maturitatea semintelor - la multe specii maturarea se face esalonat • Raspandirea semintelor - prin vant ( anemohore ) , prin apa ( hidrohore

), prin animale ( zoohore ) • Sistem radicular puternic - fac fata cu usurinta conditiilor dificile de

mediu• Vitalitatea si longevitatea - vitalitatea reprezinta capacitatea

semintelor de buruieni de a rezista la conditii nefavorabile de mediu, fara a-si pierde capacitatea de germinare. Longevitatea reprezinta capacitatea semintelor de buruieni de a-si pastra un timp indelungat capacitatea germinativa

• Plasticitatea si adaptabilitatea - plasticitatea este insusirea acestora de a creste si a se dezvolta in functie de conditiile de mediu , adaptabilitatea reprezinta insusirea buruienilor de a se adapta la conditii variabile de mediu, de a rezista la factori negativi de crestere si dezvoltare si de a convietui cu anumite plante de cultura

Capacitatea pentru apa in camp

Metodaa KacinskiPrincipiul metodei consta in determinarea continutului de apa al solului

dupa ce solul parcelei respective a fost umectat pana la saturare si a pierdut excesul prin infiltrare.Materiale necesare:-set rame metalice cu latura de 1-1,5 m -sursa de apa -inventar umiditate ( sonde, fiole, balanta, etuva, exicator )Mod de lucru:

• se delimiteaza zonele pt care se determina apa in camp• se determina umiditatea solului• se calculeaza cantitatea de apa necesara astfel incat toti porii solului pe

adancimea 0-50 cm sa fie plini cu apa, la aceasta cantitate se adauga un exces de 50 %

• pentru solurile nisipoase cantitatea necesara = 200 L • pentru solurile argiloase si argilo-lutoase = 600-800 L

In lipsa ramelor se poate folosi metoda diguletelor de pamant. • Ramele se aseaza concentric pe suprafata solului• Se aplica uniform cantitatea de apa atat in parcela de lucru cat si in zona

de protectie astfel incat timpul de administrare sa fie de min. 2 ore iar inaltimea stratului de apa sa nu depaseasca 5 cm

• Se asteapta scurgerea apei se acopera suprafata cu o prelata pt a evita pierderea apei prin evaporare, pe solurile nisipoase se asteapta 1-3 zile, pe solurile argiloasee 5-7 zile dupa care se recolteaza probe zilnic din fiecare orizont, daca in timpul acestor determinari umiditatea straturilor superioare continua sa scada iar cele inferioare sa creasca inseamna ca infiltrarea nu s-a incheiat . Infiltrarea se considera incheiata atunci cand umiditatea la determinari succesive facute pe probe din acelasi orizont este constanta.

Caracterizare texturala la 1 m la 1.5 m

Nisipo-nisipo-lutos 19,5 17Luto-nisipos-lutos 23,8 23Luto-argilos-argros-greu 29,8 28,8

Calcule privind rezerva de apa din sol

Rezerva minima t/ha= 100 * h * Da * CORezerva minima = 10 * h * Da * CO1 L apa/m*= 1 mmRezerva momentana t/ha= 100 * h * Da * URezerva maxima t/ha = 100 * h * Da * CCRezerva maxima = 10 * h * Da * CCRezerva utila t/ha = Rezerva momentana – Rezerva minimaRezerva utila = 10 * h * Da * ( U-CO )

Problema

M1= 30,9 g M2= 25,72 g T = 6,85 g

Densitatea aparenta = 1,25 g / cm cubCo = 13CC = 25

Sa se calculeze R minR monR maxR utila

Umiditate = M1-M2 / M2-T * 100U = 30,9 – 25,72 / 25,72 – 6,85 * 100 = 27,45

R min = 10 * 0,5 * 1,25 * 13 = 812,5 R mon = 100 * 0,5 * 1,25 * 27,45 = 1715,6 t/haR max = 100 * 0,5 * 1,25 * 30 = 1875 t/ha R util = 100 * 0,5 * 1,25 * ( 27,4 – 13 ) = 900 t/ha

Surse de imburuienare

1. Rezerva de seminte de buruieni din sol2. Terenurile necultivate3. Materialul de semanat 4. Gunoiul de grajd

Cai de raspandire a buruienilor

VantulApaAnimaleleActivitatea omului

Buruieni problema si harta imburuienarii

Buruienile problema produc probleme mari, sunt greu de combatut iar prin numarul si capacitatea lor reduc efectul pozitiv al factorilor de productie.

Cartarea buruienilor reprezinta stabilirea gradului de imburuienare cantitativ si calitativ al terenurilor agricole

Hartilr de imburuienare reprezinta o imagine sintetica a gradului, indica speciile dominante, vetrele de buruieni si permit aplicarea diferentiata a masurilor de combatere Harti analitice – prezinta raspandirea unei singure specii sau grupe de buruieni Hartile sintetice – cuprind raspandirea unor asociatii sau grupe de buruieni Hartile mixte – elemente prezentate in hartile analitice si sintetice

Metodele de combatere a buruienilor

In cultura oricarei plante este necesara integrarea unei masuri de combatere a buruienilor . Masuri preventive si masuri curativeMasuri preventive – previn imburuienarea ( este mai ieftin sa previi decat sa combati )

• Curatarea materialului de semanat – samanta certificate ( bulletin de analiza de culoare rosie )

• Organizarea serviciului de carantina – are ca scop de a opri patrunderea buruienilor din alte tari si a limita raspandirea acestora ( cuscuta, orobanche, etc )

• Pregatirea rationala a gunoiului de grajd • Curatarea apelor de irigat de semintele de buruieni• Recoltarea la timp – daca se intarzie recoltarea mai multe seminte de

buruieni ajung la maturitatea si isi scutura samanta • Distrugerea focarelor de seminte de buruieni • Evitarea raspandirii semintelor de buruieni prin intermediul animalelor • Evitarea gresurilor din culturi

Masuri curative:1. Masuri agrotehnice2. Masuri fizice3. Masuri chimice4. Masuri biologice

Masurile agrotehnice combat toate speciile de buruieni, nu sunt poluante pentru sol si mediu.

• Lucrarile solului1. deterioreaza structura solului2. taseaza solul3. au consum mare de carburanti

Buruienile pot fi distruse inainte de semant, prin aratura, prin lucrari superficiale.

Metoda provocatiei – stimularea germinarii semintelor de buruieni, maruntirea stratului de la suprafata prin lucrari superficiale pentru a stimula germinatia semintelor, aceasta operatie se repeta de 2-3 ori la adancimi diferite in functie de umiditatea solului Metoda epuizarii – se foloseste pentru distrugerea buruienilor cu inmultire prin drajoni sau rizomiLucrari in timpul vegetatieiGrapat se aplica la unele culturi inainte de rasarire distruge crusta si buruienile in curs de geminare.Prasit mecanic se executa cu ajutorul cultivatorului in functie de cultura si grad de imburuienare, aplicarea erbicidelor .

• Rotatia culturilor Cultivarea mai multi ani la rand a aceleiasi plante pe un teren duce la

inmultirea excesiva a buruienilor specifice aceleiasi culture, daca se folosesc rotatii luni cu plante de cultura ale caror particularitati difera se limiteaza mult inmultirea buruienilor .

• FertilizareaAplicarea ingrasamintelor organice si minerale duce la o crestere viguroasa

a plantelor de cultura si acestea concureaza mai bine cu buruienile rasarite mai tarziu .

• Folosirea amendamentelorDetermina disparitia buruienlor acidofile sau a celor specifice solurilor halomorfe.

• Semanatul rationalRespectarea epocii optime de semanat, a densitatii culturii precum si a

semanatului intr-un pat germinativ pregatit in preziua semanatului.

• Cositul buruienilor Se poate face mecanic sau manual pe locuri virane, margini de drum, canale

inainte de inflorire si fructificare.

• PlivitulMetoda greoaie, costisitoare.

• MulcireaConsta in acoperirea solului cu diferite materiale ( plastice, resturi ) in

vederea inabusirii cresterii buruienilor prin lipsa luminii.

• Inundarea artificialaSe aplica in orezarii

Metode fiziceArderea cu flacara – se distrug vetrele de cuscuta din lucerna sau trifoi, se distrug buruienile din jurul pomilor sau dintre randurile de vitaSterilizarea solului – se practica in sere, rasadnite, ghivece nutritive, in acest scop se folosesc vapori de apa supraincalziti injectati in solMetode biologiceSe folosesc fenomene alelopatice ( ovazul stanjeneste dezvoltarea costreiului ) se pot folosi unele insecte si agenti patogeni,Risc – la folosirea unor insecte sau agenti patogeni apare un risc in sensul ca pot trece de la buruieni la atacul plantelor de cultura

Metode chimice de combatere a buruienilor

Combaterea chimica se realizeaza cu ajutorul unor substante chimice numite erbicide, termenul vine de la “ herba = iarba “ “cedo = a ucide “ .

Erbicidele sunt substante chimice care plicate pe sol sau pe plante provoaca moartea acestora.

Managementul integrat al buruienilor

Este imposibila tinerea sub control a gradului de imburuienare printr-o singura metoda. Lupta impotriva buruienilor este eficienta numai prin combinarea mai multor metode sau printr-un complex de masuri complementare.

Managementul integrat al buruienilor reprezinta un sistem de masuri integrate agrotehnice, biologice fara a exclude masurile chimice, mentinerea gradului de imburuienare sub nivelul economic de daunare si mentinerea echilibrului ecologic.

Gradul de imburuienare reprezinta numarul de buruieni pe metru patrat la care se adauga numarul de specii si numarul de plante din fiecare specie.

Pragul economic de daunare reprezinta gradul de imburuienare de la care costul metodelor de combatere este egal cu pretul sporului de productie

Bazele aplicarii erbicidelor

Aplicarea erbicidelor completeaza celelalte masuri.Avantaje :

• Reduc necesarul de forta de munca in agricultura • A permis cresterea productivitatii muncii• Reduc numarul de treceri ale masinilor agricole reducand astfel tasarea

solului • Determina costuri unitare de productie mai mici si profituri mari

comparative cu prasilele manualeDezavantaje :

• Polueaza solul, apa si aerul • Pot lasa in sol cantitati de reziduri

Clasificarea erbicidelor

Dupa natura chimica se impart in :1. erbicide organice : saruri ( de amoniu, calciu, cupru, fier, magneziu )

2. erbicide anorganice : amide, carbamatiDupa selectivitate erbicidele se impart in :

1. selective – distrug o anumita specie de buruieni sau un anumit grup 2. neselective – totale - distrug tot ce este verde

Dupa modul de actiune :1. de contact – distrug numai partea din planta care vine in contact cu

erbicidiul2. sistemice – sunt erbicidele absorbite de planta prin frunze sau radacina si

distrug buruienile din interior3. reziduale

Dupa procesele metabolice asupra carora actioneaza :1. inhiba germinatia semintelor 2. inhiba fotosinteza 3. inhiba respiratia4. hormonale ( actioneaza asupra varfurilor de crestere )

Dupa epoca de administrare :1. in preemergenta

• inainte de semanat ( cu incorporare , volatile ) ( peliculare nevolatile )• o data cu semanatul • intre semanat si rasarit

2. In postemergenta• Se aplica dupa rasarit• Inainte de recoltare

Erbicidele

Epoca de administrareIn postemergenta – se aplica dupa rasaritul culturii, in timpul vegetatiei sau postemergent

Dupa forma de conditionare-emulsii concentrate -solutii concentrate-emulsii pudre

Dupa gradul de toxicitate-extrem de toxice – eticheta rosie ( doza letala este mai mica de 50 mg / kg corp )-puternic toxice – eticheta verde ( doza letala este intre 50-200 mg/kg corp )-moderat toxice – eticheta albastra ( doza letala intre 200-1000 mg/kg corp )-cu toxicitate redusa – eticheta neagra ( doza letala , mai mult de 1000 mg/kg corp )

Protectia muncii la folosirea erbicidelor

Depozitarea se face in spatii special amenajate cu respectarea conditiilor de mediu, intrarile si iesirile din magazie se vor opera intr-un registru de magazie.

Transportul se admite numai in ambalaje integre.

Manipularea se face de personal instruit si dotat cu echipament de protectie, nu se elibereaza erbicide fara acte sau fara etichete.

Greseli:-folosirea erbicidelor fara cunoasterea precisa a proprietatilor, a continutului in substanta activa, a plantelor la care se pot folosi si a gradului de toxicitate pentru om si animale.-utilizarea erbicielor la alta epoca decat la cea indicata din punct de vedere a fazei de vegetatie a plantelor si buruienilor.-aplicarea erbicidelor fara jaloane duce la situatii in care se realizeaza suprapuneri sau zone netratate.-in cazul tratamentelor avio se recomanda pastrarea unei zone de protectie de 500 m fata de culturile sensibile.-sunt cazuri in care nu se tine cont de rotatia existenta si se folosesc erbicide remanente premergator unor culturi sensibile.-la aplicarea erbicidelor uneori se stationeaza in timpul lucrului in lan sau la capetele parcelelor cu instalatia de distributie a erbicidelor in lucru.-nu se asigura dizolvarea sau repartizarea omogena a unor suspensii.-nu se realizeaza o presiune si o viteza de deplasare constante influentand prin acesta debitul la unitatea de suprafata..-se erbicideaza pe terenuri insuficient de bine nivelate si maruntite si se intarzie incorporarea erbicidelor volatile.-distribuirea erbicidelor nu este uniforma pe latimea de lucru a instalatiei ca urmare a folosirii unor duze diferite ca debit sau uzura.-rampa pe care se gasesc duzele este asezata prea jos sau prea sus.-dupa aplicarea unui erbicid nu se curata intr-un mod corespunzator masina de erbicidat-dupa aplicarea erbicidelor masina se spala in ape curgatoare sau in apropiere de fantani.-nu se face instructajul de protectia muncii si nu se asigura echipamentul necesar de protectia muncii.

Absorbtia erbicidelor, translocarea lor in planta, factorii care le influenteaza

Erbicidele patrund in planta prin partile subterane, aeriene sau prin ambele cai.

Aborbtia erbicidelor prin partile subterane - erbicidul ajuns in sol poate fi preluat prin absorbtiede catre semintele in curs de rasarire de coleoptil, de radacini, bulbi, tuberculi, rizomi.Factorii care influenteaza absorbtia radiculara :-umiditatea solului -temperatura-continutul solului in argila si humus-posibilitatea de spalare a erbicidului din zona radacinilor.

Absorbtia prin organele aeriene – ( prin muguri, frunze, tulpini ) absorb erbicidele in perioada de vegetatie, se face predominant prin frunze, prin stomate, cuticula si epiderma.Factorii care influenteaza absorbtia aerianta:-caracteristicile plantelor-caracteristicile erbicidelor-calitatea formularii erbicidului-conditiile de mediu ( temperatura, umiditatea relativa a aerului, lumina, precipitatii, vant )

Translocarea erbicidelor prin planta –erbicidele absorbite de frunze sau radacini patrund in sistemul circulator al plantelor, migrand in locul unde isi pot manifesta actiunea fitotoxica.In interiorul plantei erbicidul poate circula pe una din urmatoarele cai :

1. prin xilem ( prin vase lemnoase ) conduce seva de la radacina spre partile aeriene si sunt vase lemnoase

2. prin floem ( prin vase liberiene ) transporta de la frunze spre radaciniErbicidele de contact se transloca foarte putin.

Factori care influenteaza translocarea erbicidelor :1. planta – la buruienile dicotiledonate ( frunza lata ) viteza de deplasare

este mai mare decat la monodicotiledonate2. metabolismul plantei – cu cat acesta este mai intens cu atat viteza de

deplasare si cantiatea de erbicid translocat sunt mai mari3. natura erbicidului – sunt erbicide care prin modul de actiune reduc viteza

, inhibitori de transpiratie

Selectivitatea erbicidelor

Reprezinta proprietatea unei substante de a fi fitotoxica numai fata de una sau cateva specii dintr-un ecosistem in timp ce alte specii rezista la actiunea acestei substante si supravietuiesc.

Selectivitatea erbicidelor se imparte in doua grupe :1. selectivitate independenta de modul de actiune a erbicidelor

• selectivitatea de pozitie

• selectivitatea datorata morfologiei plantelor2. selectivitate generata de modul de actiune al erbicidelor

• selectivitate generata de fenomenul de absorbtie • selectivitate datorata diferentelor de translocare • selectivitate generata de modul si viteza de inactivare a erbicidului • selectivitate generata de diferente de sensibilitate la locul de actiune

Rezidurile de erbicid ca factor limitativ al aplicarii

Rezidurile reprezinta cantitati din substanta activa sau din produsele de degradare ale acesteia gasite la recoltarea plantelor in recolta sau in sol.Cantitatea de reziduri din plante depinde de doza folosita la erbicidat, de timpul de asteptare de la aplicarea tratamentului pana la recoltarea plantei.Limitele de reziduri acceptate sunt de 1000 de ori sub pragul de pericol real de intoxicare, ceea ce constituie un coericient de siguranta destul de mare.

Factorii care influenteaza eficacitatea erbicidelor

Factorii care influenteaza eficacitatea erbicidelor1. marimea dozei2. epoca de aplicare3. modul de aplicare4. sensibilitatea speciilor de buruieni5. gradul de imburuienare6. cartarea buruienilor7. conditiile de sol – continut in humus si argila8. conditiile climatice ( nu se aplica la ploaie sau soare puternic )9. conditiile de cultura10.asocierea a doua sau mai multe erbicide

Persistenta si remanenta erbicidelor in sol

Persistenta erbicidelor – Reprezinta durata de actiune a erbicidelor la cultura pt care au fost aplicate- Persistenta absoluta : reprezinta intervalul de timp in care moleculele de

erbicid raman in structura nemodificata si pot fi identificate prin metode fizice sau chimice

- Persistenta agronomica : timpul in care erbicidul isi mentine efectul fitotoxic asupra buruienilor pe care au fost aplicate, poate cuprinde intreaga perioada de vegetatie sau numai 5-7 saptamani dupa rasarire

Remanenta erbicidelor – reprezinta durata de actiune a erbicidului in afara perioadei de vegetatie

Tehnica aplicarii erbicidelor

Substanta activa reprezinta acea parte din produsul comercial care raspunde direct de efectul erbicid

Pt erbicidele formulate lichid substanta activa se exprima in g / l. Pt. erbicidele formulate in pulberi umectabile sau granule se exprima in

procente %Doza de erbicid reprezinta cantitatea de erbicid necesara pt a trata suprafata de un hectar .Doza de produs comercial reprezinta cantitatea de erbicid necesara pt a trata o suprafata de un hectarStabilirea dozei se face in functie de :- eficacitatea preparatului - continutul solului in humus ( pt erbicidele aplicate la sol )- gradul de imburuienare

- metoda de aplicare ( aplicare uniform pe toata suprafata sau in benzi )

- tehnica de aplicare ( clasica , electrostatica )

Norma de amestec – reprezinta cantitatea de amestec lichid , erbicid + apa , necesar pt a erbicida suprafata de 1 Ha

Marimea formei de amestec difera in functie de :

Tipul de erbicid

Modul de adinistrare

Mijloace de administrare – terestre 200-300 l/ha si avio 50-100 l/ha

Pt aplicarea erbicidelor se folosesc masini de erbicidat tractate MET-1200 , MET – 2500, echipamente montate pe tractor EEP-600, masini speciale de erbicidat

Prepararea amestecului de erbicidat

Solutia – reprezinta un amestec fizic omogen dintre apa si erbicide solubile in apa , componentii amestecului nu pot fi separati prin mijloace fizice

Emulsia – reprezinta amestecul dintre doua lichide nemiscibile, lasat in repaus componentele se separa

Suspensia – amestecul format din particule solide dispersate intr-un lichid, erbicidul este fabricat sub forma de pudra umectabila sau pasta dispersabila.

Pt a realiza un amesteec omogen mai intai se face o maia.

Prepararea amestecurilor

½ din vol de apa + erbicid + ½ din vol de apa . Se recomanda realizarea unui preamestec o parte erbicid la 2 parti apa. In cazul pulberilor este obligatoriu.

Pt a creste eficienta se folosesc amestecuri de erbicide, in acest caz se recomanda testarea compatibilitatii erbicidelor inainte de a fi introduse in rezervorul masinii de erbicidat.

La pregatirea amestecurilor de erbicide oridinea este :

1. maia ( pudra umectabila si pasta dispersabila )

2. concentrat emulsionabil

3. solutie concentrata

Amestecurile asfel preparate se utilizeaza imediat.

Calitatea erbicidarii depinde de :

-presiunea de lucru 2-4 atm , dimensiunea de picaturilor mai mare de 400 de microni

- viteza de deplasare , nu depaseste 15 km/h ideal este 5-8 km/h

- alegerea tipului de duze in functie de metoda de tratament

- reglarea inaltimii masinii de erbicidat

- calitatea apei necesare prepararii amestecului

- pregatirea terenului – trebuie sa fie bine lucrat si nivelat

- erbicidele volatile se incorporeaza in max 20 min dupa aplicare

- numarul de picaturi 150-1500 / cm patrat

- diametrul picaturilor 50-300 microniCombaterea chimica a buruienilor din principalele culturi agricole

In Romania omologarea si autorizarea substantelor pt protectia plantelor se realizeaza de catre Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectia Plantelor.

Dupa aderarea la Uniunea Europeana Romania a adoptat prin HG 95/2005 Anexa I la Directiva 91-414

Combaterea buruienilor din culturile de cereale paioase

Graul este imburuienat in proportie de 85-95 % cu specii de buruieni dicotiledonate anuale si perene, germineaza primavara sau toamna.

Se impart :- sensibile la 2.4 D (sinapsis arvensis, centaurea cyanus, capsella bursa

pastoris)- rezistente la 2.4 D ( galium aparine, matricaria, cichorium inthybus, etc )In unele regiuni din Transilvania, Banat, N Moldovei se intalnesc si specii monocotiledonate anuale

Epoca de aplicare a erbicidelor

Pt buruienile monocotiledonate erbicidele se aplica pre-emergent , Pt buruienile dicotiledonate erbicidele se aplica in sfarsitul perioadei de

infratire, formarea primului internod.Pe langa aceasta categorie a erbicidelor care se aplica inainte de formarea

primului internod exista o alta cat. de erbicide din grupa sulfonilureicelor care pot fi aplicate pana la intrarea in faza de buruf. ( Grandstar, Grodyl, Harmony )

Plantele de porumbPrin natura biologiei lor prezinta o perioada de sensibilitate la

imburuienare la 4-5 saptamani dupa rasarit.

Lucrarile solului si sisteme de lucrare a solului

Reprezinta interventii mecanice efectuate asupra solului cu unelte sau masini agricole pt a modifica insusirile fizice, chimice si biologice si a crea conditii favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor.

Lucrarile solului se executa diferentiat in functie de tipul de sol, conditii climatice, relief, sortimentul de plante de cultura.

Importanta lucrarilor solului

Creeaza conditii optime pt incorporarea semintelor, germinarea acestora si cresterea ulterioara a plantulelor.

Contribuie la mentinerea si sporirea fertilitatii solului prin refacerea periodica a afanarii stratului arat si incorporarea in sol a resturilor vegetale ramase plantelor.

Asigura valorificarea solurilor afectate de factori limitativi ( exces de umiditate, seceta, compactare ), combat bolile si daunatorii.

Favorizarea de poluarea solului prin intensificarea activitatii microorganismelor.

Eficienta economica a unei culturi este strans legata de modul cum sunt executate lucrarile solului ( necesita 35-65% din totalul energiei consumate )

Clasificarea lucrarilor solului

1. Dupa scopul principal : lucrari de baza , lucrari de pregatire a patului germinativ , lucrari de intretinere a ogoarelor si de intretinere a culturilor.

- Lucrari de baza = au scopul principal de a mobiliza solul pe adancimea 15-80 cm.

AraturaAfanarea adancaAratura de desfundare

- Lucrari de pregatire a patului germinativ = mobilizeaza solul pe adancimea 0-10 cm

- Lucrarile de intretinere a ogoarelor = maruntire, afanarea superficiala, nivelarea, distrugerea buruienilor

DezmiristitGrapat

- Lucrari de intretinere a culturilor = se efectueaza dupa semanat GrapatTavalugitPrasit

2. Dupa epoca de executare : vara, toamna, primavara

- Vara – dezmiristit , arat , lucrari de intretinere a ogoarelor, lucrari de pregatire a patului germinativ pt culturile succesive si afanarea adanca si aratura de desfundare.

- Toamna – arat , pregatirea patului germinativ pt culturile de toamna

- Primavara – pregatirea patului germinativ pt culturile de primavara, lucrari de intretinere a culturilor

3. Dupa uneltele care se executa:- Aratura- Grapa cu discuri- Grapa cu colti reglabili- Freza - Tavalugul- Nivelatorul

4. Dupa adancimea de executare :- Superficiale ( dezmiristit, grapat, prasit, tavalugit, aratura

superficiaa )- Adaci ( aratura adanca )- Foarte adanci ( aratura foarte adanca, aratura de desfundare,

scarificarea )5. In functie de cultura pentru care se executa lucrarile :- Lucrari ale solului pentru cereale paioase de toamna- Pentru cereale de primavara- Pentru prasitoare- Lucrarile solului in plantatiile de pomi- In plantatiile de vita-de-vie

Influenta lucrarilor solului asupra insusirilor fizice

Structura solului – degradarea structurii consta in maruntirea agregatelor structurale, modificarea raportului dintre microagregate si macroagregate, cresterea ponderii materialului prafos care sub actiunea ploilor trece prin diferite stari de plasticitate ca in final sa se usuce sa crape formand crusta.

Porozitatea – prin lucrarile solului stratul arabil se afaneaza si inregistreaza o crestere a volumului cu 25-30 %

Densitatea aparenta – reprezinta starea de tasare a solului si este specifica fiecarui sol si orizont genetic.

Regimul de umididate poate fi pozitiv sau negativ , pozitiv atunci cand determina inmagazinarea apei in sol si negativ atunci cand lucrarea de arat determina pierderea cantitatii de apa din sol

Lucrarile solului prin actiuni indirecte determina modificarea continutului de humus, saruri mobile, Ph-ului, potentialul de oxido-reducere.

Influenta insusirilor solului asupra insusirilor biologice

Activitatea microorganismelor din sol depinde de regimul de apa si aer din sol care este influentat de lucrarilor solului.

Afanarea solului intensifica activitatea biologica a solului, accentueaza procesul de mineralizare a resturilor organice si a humusului si de aceea pt a conserva fertilitatea solului trebuie sa corelam continutul de humus cu adancimea de executare a araturilor

Procesul de nitrificare are intensitate maxima atunci cand densitatea aparenta este cuprinsa intre 1,1 si 1,15 g pe cm cub.

Influenta lucrarilor solului asupra bolilor, buruienilor si daunatorilor

Lucrarile solului distrug buruienile in vegetatie prin taiere, incorporare in sol, fragmentarea organelor vegetative si aducerea acestora la suprafata unde sunt distruse, semintele de buruieni de la suprafata solului prin arat ajung in adancime unde nu au conditii de germinare.

Lucrarile solului contribuie la combaterea bolilor si daunatorilor a caror ciclu de dezvoltare este legat de sol sau resturile vegetale care raman dupa recoltare. Pe terenurile cu aratura adanca s-a redus atacul de rugina bruna si fuzarioza, s-a diminuat atacul produs de viermele sarma.

Lucrarile de baza ale solului- arat - desfundat- afanare adanca

Aratul este lucrarea de baza a solului prin care pe o adancime determina din stratul arabil, o fasie de sol numita brazda este taiat, desprinsa de substratul subarabil, maruntita, intoarsa si amestecata.

Importanta araturii – aratul influenteaza procesele fizice, chimice, biologice din sol ca urmare a modificarii regimului de aer, apa, caldura si substante nutritive, prin arat, resturile vegetale de la suprafata solului si ingrasamintele organice sunt incorporate in sol sporind gradul de aprovizionare in elemente nutritive al solului

In urma araturii se aduce la suprafata sol cu structura mai buna si se ingroapa stratul de la suprafata prafuit si cu structura degradata, realizandu-se conditii de restructurare a solului.

Aratura contribuie direct la combaterea bolilor, buruienilor si daunatorilor.

Aratura asigura conditii pt pregatirea patului germinativ atat prin incorporarea resturilor vegetale cat si prin afanarea solului, pe terenurile in panta, executarea araturii pe curbele de nivel determina reducerea eroziunii solului, favorizeaza infiltrarea apei, impiedica scurgerea apei la suprafata

Factori care determina calitatea araturii1. tipul de sol si principalele insusiri fizico-mecanice ale solului ( coeziunea

si rezistenta la arat )2. umiditatea solului – pe toate tipurile de sol, umiditatea corespunzatoare

starii de maturitate fizica a solului este situata la nivelul a 50-70 % din capacitatea pt apa in camp. Sol prea umed – brazda curea, sol prea uscat – brazda bulgari

3. starea culturala a terenului – terenurile cu resturi vegetale nu permit obtinerea unei araturi de calitate deoarece nu se poate respecta adancimea de lucru, brazda nu se intoarce si plugul se infunda.

4. constructia plugului si epoca de executare a araturii - cea mai buna aratura se obtine cu plugurile reversibile si ca regula generala terenul trebuie imediat dupa recoltarea plantei premergatoare.

5. stabilirea corecta a adancimii araturii si schimbarea acesteia de la an la an, adancimea araturii se coreleaza cu grosimea stratului arabil pt a nu aduce la suprafata orizonturi nefertile, pietris sau saruri, si cu cerintele plantelor pt adancimea de arat. Adancimea araturii este necesar sa fie schimbata de la un an la altul pt a impiedica formarea hardpanului.

6. directia de arat si metoda folosica- in cazul in care forma terenului permite este indicat ca aratura sase faca perpendicular pe directia randurilor de plante . Pe terenurile in panta aratura trebuie executata de-a lungul curbelor de nivel.

7. viteza de arat si nivelarea prealabila a terenului . viteza agregatului de arat intre 5-7 km/h asigura o aratura buna, afanata cu brazde bine intoarse si maruntite. Sunt situatii in care calitatea araturii creste daca terenul care urmeaza sa fie arat a fost nivelat inainte.

Asolamentul

1. conditii de ordin natural – sol, relief, expozitia terenului, clima2. criterii economico-organizatorice – cerintele pietei, reteaua de drumuri,

posibiliatile de procesare, distanta fata de centrele populate3. criterii agro-biologice – consumul de substante nutritive sau consum

specific, 4. consumul de apa – dupa o planta care are un consum mare de apa se

recomanda sa se cultive plante cu un consum mic 5. influenta asupra insusirilor fizice ale solului – trebuie alternata cantitatea

de resturi vegetale ramase in sol , influenteaza diferit insusirile fizice

6. imburuienarea – rotatia culturii reprezinta principala masura de combatere a buruienilor, daunatorii si agentii patogeni au gazde specifice, cultivarea aceleiasi plante determina inmultirea lor excesiva.

7. perioada de timp dintre doua culturi care se succes.8. oboseala solului – fiecare planta produce secretii radiculare care au efect

fito-toxic asupra plantei de cultura9. bilantul substantelor organice din sol este conditionat de cantitatea de

resturi organice lasate in sol de fiecare cultura10.protectia impotriva eroziunii prin densitate si sistem radicular, plantele

ofera o capacitate diferita de protectie a solului

Influenta asolamentului asupra productiei agricole

Cresterea duratei de rotatie determina scaderea densitatii aparente , creste porozitatea, procentul de agregate hidrostabile creste, permeabilitatea creste.

Proprietatile chimice – leguminoasele reprezinta cele mai bune premergatoare deoarece cresc rezerva de azot din sol si continutul de materie organica , monocultura determina epuizarea unilaterala a principalelor elemente chimice .

Prin imbunatatirea regimului aerohidric a rezervei de elemente nutritive si a materiei organice din sol se stimuleaza dezvoltarea microorganismelor aerobe

Influenta asolamentului asupra imburuienarii si a combaterii bolilor si daunatorilor

Asolamentul reprezinta cea mai buna solutie de reducere a imburuienarii si combatere a bolilor si daunatorilor

Culturile care se succed au capacitate diferita de a concura cu buruienile , plantele neprasitoare favorizeaza imburuienarea , se recomanda ca cerealele paioase sa alterneze cu prasitoarele. Agentii si daunatorii sunt adaptati sa traiasca pe anumite plante gazda, frecventa atacului creste progresiv in cazul monoculturii deoarece multe boli se transmit de la un an la altul prin resturi vegetale ramase in sol.

Influenta asolamentului asupra calitatii recoltei

Cresterea duratei rotatiei cresterea continutului de ulei al semintelor, cresterea continutul de zahar , cresterea continutului de amino-acizi la grau si porumb.

Organizarea asolamentului in diferite pedoclimatice

Organizarea asolamentului presupune alegerea unui sortiment de plante, a structurii culturilor, a sortimentului de soiuri si hibrizi si a rotatiei capabile sa valorifice oferta pedoclimatica a zonei pt a realiza profituri maxime cu imputuri minime.

Tipul de sol conditioneaza alegerea plantei de cultura - pe cernoziomuri pot fi cultivate toate tipurile de culturi dar apar limitari in functie de rezerva de apa din sol, luvisolurile albice sunt recomandate pentru cultura trifoiului ca planta amelioratoare

Pe terenurile erodate se recomanda introducerea sistemelor antierozionare specifice in care creste ponderea plantelor perene si scade ponderea prasitoarelor , cresterea pantei trebuie sa fie urmata de cresterea ponderii plantelor perene si a cerealelor paioase .

Introducerea asolamentelor

Delimintarea suprafetei totale a exploatatiei agricole Punerea de acord a elementelor organizatorice cu elemente de baza ale

asolamentului.Cunoasterea istoriei soleiIntroducerea asolamentei noi in max. 2 ani diferentiat

Clasificarea asolamentelor

Asolamente de camp , furajere , legumicole , mixte(cuprind plante din grupe diferite) , speciale ( ocupa suprafete restranse – de protectie a solului pe terenurile erodate , asolamente cu ingrasaminte verzi pe nisipuri , cu plante medicinale si melifere si asomentele din orezarii si pepiniere )

Eficienta economica

Valorificarea mai buna a ingrasamintelor chimiceScaderea gradului de imburuienare

Scaderea gradului de atac al daunatorilor si bolilor

Sistemele de agricultura

Reprezinta un sistem de masuri organizatorice pedo-ameliorative, agrofitotehnice si economice de utilizare a resurselor naturale si umane in vederea desfasurarii procesului de productie in agricultura. Clasificarea se face dupa una din masurile specifice pe care le include,

Plantele prasitoare reprezinta jumatate din totalul suprafetei cultivate

Caracteristici :

Folosirea de soiuri productiveIntroducerea de hibriziExtinderea folosirii ingrasamintelor chimice si pesticidelorFolosirea unor norme de irigare mariLucrariloe solului sunt aplicate in numar mare iar aratura se executa cu rasturnarea brazdei si la adancimi mari.

Lucrarile solului sunt aplicate in numar mare iar aratura se executa cu rasturnarea brazdei

Dezavantaje :Poluarea mediuluiDegradarea si reducerea resurselor naturale

Avantaje:Cresterea nivelului productiei

Agricultura ecologica

Nu se admite folosirea pesticidelor sau fungicidelor de sinteza. Caracteristici :- folosire ingrasaminte organice- utilizare asolamente cu rotatii foarte lungi minim 6 ani- aplicarea metodelor biologice de combatere a bolilor buruienilor si

daunatorilor

Sistem de agricultura durabila

Sistem care are capacitatea sa se auto-intretina. Componentele sistemului de agricultura durabila :

1. structura culturilor obligatoriu sunt prezente leguminoase ( anuale sau perene )

2. asolamentul reprezinta singurul component care nu necesita cheltuieli , necesita decat pregatire profesionala .

3. lucrarile solului – trebuie sa evite degradarea solului prin compactare, cat mai putine treceri cu utilaje agricole.

4. aplicarea ingrasamintelor organice – necesitate5. ingrasaminte chimice – ca o completare si in cantitati reduse 6. combaterea bolilor, buruienilor sau dauntatorilor se bazeaza pe principiul

combaterii integrate7. folosirea si conservarea resurselor 8. dezvoltarea fermelor mixte9. dezvoltarea rurala – conditiile de viata din mediul rural

Solurile

Reprezinta corpul natural de la suprafata pamantului care contine materia vie si nevie si poate asigura cresterea planteri.

Textura sau alcatuirea granulometrica se defineste prin continutul procentual al diferitelor fractiuni granulometrice. Argilos <0,00 2 mmPraf 0,002 – 0,02 mmNisip 0,02 – 2 mm

Structura solului reprezinta modul de dispunere, grupare si legare a particulelor elementare ale fazei solide a solului in agregate de dif. forme si marimi.

Porozitatea este proprietatea solului ca sistem dispers structurat si reprezinta caracteristica acestuia de a se aseza mai mult sau mai putin spatiat ca urmare a actiunea microorganismelor si radacinilor.

Porozitatea totala reprezinta volumul total al capilarelor ocupate de apa sau aer..

Permeabilitatea solului reprezinta capacitatea unui sol de a permite miscarea descendenta a unui curent de apa prin spatiile capilare sub actiunea gravitatiei.

Ascensiunea capilara reprezinta proprietatea unui sol de a permite miscarea ascendenta a unui curent de apa prin spatiile capilare.

Densitatea aparenta reprezinta raportul dintre masa solului uscat aflat in asezare naturala si volumul ocupat de acesta.

Humusul reprezinta substanta organica inaintat transformata sau aflata in diferite stadii de transformare.

Solutia solului reprezinta baza lichida a solului ce contine apa si substantele minerale dizolvate, particule fine coloidale, gaze.

Profilul de sol il reprezinta roca masiva mai mult sau mai putin consolidata care in timp sub actiunea factorilor pedo-genetici a fost diferentiata intr-o serie de straturi numite orizonturi pedo-genetice.

Orizontul de sol reprezinta un strat aproximativ paralel cu suprafata solului ce prezinta proprietati diferite de cele ale orizontului de deasupra sau de sub orizontul de sol.

Orizonturi organice ( de litiera Ol, de fermentatie Of, de humificare Oh)Orizonturi minerale ( de tip A, de tip E, de tip B, de tip C, de tip R )

A – este format in partea superioara a solului, poate fi molic, ocric umbric.E – eluvial de tip albic, spodicB – de tipr argic sau spodic.C – format in partea inferioara a profilului de sol si este format din materiale neconsolidate, sau slab consolidate.

R – roca compacta este situat la baza profilului de sol si este format din roci compacte .

Clasificarea solurilor

1. clasa protisoluri – litosol, regosol, psamosol, aluviosol, entiantrosol2. clasa cernisoluri – castanoziom, cernoziom, faeoziom, renzina.3. clasa umbrisoluri – nigrosol, humosiosol4. clasa cambisoluri – eutricambosoli, districambosol5. clasa luvisoluri – preluvosol, luvosol, planosol, alosol6. clasa spodisoluri – prepodzol, podzol, criptopodzol.7. clasa perisoluri – pelosol, vertosol8. clasa andisoluri – andosol9. clasa hidrosoluri – stagnosol, gleiosol, limnosol10.clasa salsodisoluri – solonet, solonceac11.clasa histosoluri – histosol, foliosol.12.clasa antrisoluri – eradosol, antrosol.

Cernoziomurile – reprezinta 4,2 mil hectare, raspandire in Campia Romana, Moldova,

Campia Transilvaniei. - temperatura medie 8 si 11,5 grade celsius- precipitatiile 380 – 600 mm- vegetatia sub care s-au format este vegetatie de stepa cu specii erboase,

predominant graminee cu talie inalta.- In zona de silvostepa apar specii lemnoase stejar, cer, garnita- Profilul de sol caracteristic este un orizont Am – Ac - C- Contitnutul de humus intre 3 – 6 % - Ph slab acid si slab bazic- Structura este glomerulara - Fertilitatea este foarte buna- Au eratie buna si capacitate de retinere a apei

- In perioadele secetoase sunt afectate de deficit de umiditate.- Se recomanda utilizarea irigatiilor, folosinta agricola este arabil- Se preteaza pt cereale de toamna in conditii de irigare pot fi cultivate cu

porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, legume, lucerna. Pe terenurile in panta se poate cultiva vita-de-vie si pomi.

Preluvosoluri- Ocupa 5,4 mil hectare, in toate zonele de deal si podis.( Pod.

Transilvaniei, Piemonturile Vestice, Pod. Getic, zona Sub-Carpatica ) - Temperatura medie 6-11 grade celsius- Precipitatii 550-900 mm- Altitudine 150-800 m - Vegetatia dominanta – paduri de vercine. (stejar, cer, garnita, gorun,

fag )- Profilul este de tip Ao - Bt – C , textura este mijlocie sau fina, structura

este granulara sau polientrica - Continut de humus intre 2 – 4 % - Ph 6-6,4 %- Intra in categoria solurilor fertile, pot fi cultivate cu majoritatea

plantelor agricole, pt cresterea productivitatii se recomanda executarea lucrarilor agricole la timp si de buna calitate.

Podsoluri- In zona Carpatiilor . - Temperaturi medii 2-3 grade celsius in etajul alpin si 4-5 grade in etajul

molidului.- Precipitatiile 950-1300 mm,- Vegetatia caracteristica este alcatuita din paduri de molid, brad.- Materialul parental este reprezentat de roci metamorfice sau eruptive.- Profilul de tip Au – Ea – Bh – R - Textura luto-nisipoasa sau nisipo-lutos nestructurat - Ph 3-3,5 - Continut de humus intre 3-5 %- Fertilitatea naturala este redusa, pot fi utilizate pt pasuni si fanete

montante.- Se recomanda aplicarea amendamentelor calcaroase, gunoirea, tarlirea,

fertilizarea cu azot, fosfos, potasiu.

Psamosolurile- Solurile nisipoase- 450.000 hectare in sudul Olteniei, Moldovei, estul Baraganului,

Dobrogea, Delta Dunarii

- Temperatura medie 7-11 grade celsius- Precipitatii 350-650 mm- Vegetatia – ierburi , salcam.- Profil de sol Ao – C- Textura este grosiera cu permeabilitate mare pt apa si aer. - Continut de humus 0,5 %- Fertilitatea naturala foarte scazuta.- Se recomanda aplicarea irigatiilor, norme mici si dese, fertilizare organica

si chimica, combaterea deflatiei eoliene prin perdele de protectie culturi in culise si paranisipuri.

- Dupa ameliorare se preteaza pt tutun, pepeni verzi, cartof timpuriu, vita-de-vie, cais, piersic.

Referat - alosol

Aprecierea calitatii lucrarilor solului

Lucrarile solului reprezinta o componenta de baza in tehnologia tuturor culturilor.

Lucrarile agrotehnice se executa diferentiat in functie de conditiile pedo-climatice locale.

1. verificarea si aprecierea calitatii araturii – aratura reprezinta lucrarea de baza a solului ( atat pt agronomic, dar si pt manageri )

Cerinte de calitate :• sa realizeze afanarea solului uniform pe toata adancimea stabilita si

maruntirea brazdei • resturnarea la fundul brazdei a stratului de sol de la suprafata • ingroparea sub brazda a resturilor de plante de cultura, a buruienilor si

ingrasamintelor• inmagazinarea si retinerea apei in sol

Indici calitativi :• epoca de executare• adancimea si uniformitatea ei • gradul de afanare si maruntire • valurirea sau uniformitatea suprafetei araturii• gradul si adancimea de ingropare a resturilor vegetale • neastuparea santului ultimei brazde • lipsa capetelor nearate si a gresurilor

Metode de determinare a indicilor calitativi :• epoca de executare se apreciaza comparand epoca reala cu epoca stabilita

prin normativele agrotehnice, ca regula generala aratura se executa cat mai devreme posibil dupa recoltarea plantei premergatoare, se executa la maturitatea fizica a solului

• consumul de motorina 1 L motorina pe 1 cm adancime aratura la hectar• adancimea araturii se determina in timpul executarii lucrarii sau dupa

terminarea acestuia cu ajutorul brazdometrului • daca intre momentul executarii araturii si momentul determinarii este un

interval de timp mai mic de 10 zile si daca in acest interval nu au cazut precipitatii adancimea stratului arat este mai mare cu 20 % decat adancimea de executare a araturii

• daca determinarea se face dupa 10 zile inaltimea stratului arat este cu 10-15 % mai mare decat adancimea de executare a araturii .

Gradul de afanare se noteaza cu A , este A=h’/h x 100, raport al stratului arat si adancimea de executare a araturii.

Gradul de valurire se noteaza V, este V= L / L’ x 100 , se determina cu profilometrul. L = lungime tija profilometru L’ = lungimea lantului profilometrului, Profilometru = tija de 2 metri care are atasat la unul din capete un lant metalic de 2 m Ingroparea resturilor vegetale si ingrasamintelor se apreciaza vizual .

Neastuparea santului ultimei brazde se apreciaza vizual.

Lipsa capetelor nearate si gresurilor , gresurile sunt suprafete nelucrare sau lucrate la o adancime mai mica decat cerintele agrofitotehnice. Daca suprafata gresurilor depaseste 10 % lucrarea nu se receptioneaza.

Aprecierea calitatii araturii

Se face pe baza a trei calificative1. nesatisfacator – 1 2. satisfacator – 3 3. bine – 5

Indicator Indice Nota Punctaj1 Epoca 4 3 122 Adancime 4 5 203 Grad

Afanare3 3 9

4 Grad 3 3 9

Valurire5 Grad

Ingropare2 1 2

6 Neastupare 1 1 17 Lipsa

gresurilor 3 3 9

20 52

80-100 bine60-80 satisfacatoare< 60 nesatisfacatoare

Verificarea si aprecierea calitatii grapatului

Cerinte agrotehnice :• maruntirea solului pana la adancimea de 12 cm • distrugerea buruienilor tinere si in curs de germinare• calitatea grapatului depinde de reglarea corecta a grapei, de viteza de

lucru, de modul de deplasare in timpul efectuarii lucrarii si conditiile in care se prezinta terenul

Tipuri de grape :• grape cu discuri • cu lanturi • cu colti – rigizi, elastici, reglabili.

Indici calitativi :• epoca de executare• gradul de netezire • gradul de bolovanire• adancimea de executare • gradul de distrugere a buruienilor• prezenta gresurilor

Metode de determinare :• gradul de distrugere a buruienilorSe apreciaza cu ajutorul ramei metrice, se calculeaza numarul mediu de buruieni distruse pe metru patrat

Verificarea si aprecierea calitatii lucrarii cu cultivatorul

Cerintele agrotehnice :• afanarea si maruntirea stratului superficial • distrugerea buruienilor• incorporarea ingrasamintelor

Indici calitativi :• epoca de executare• adancimea si uniformitatea ei• gradul de afanare • gradul de distrugere a buruienilor • gradul de distrugere si vatamare a plantelor de cultura • prezenta gresurilor

Asolamente

Sola reprezinta suprafata de teren cu sol cat mai omogen pe care se cultiva plantele.

Suprafata unei sole variaza in functie de conditiile pedo-climatice si planta de cultura intre 2 si 1000 Hectare.

Rotatia reprezinta modul de succesiune a culturilor intr-o anumita sola.Prezentarea rotatiei se face indicand prin cifre arabe , pozitia fiecarei

culturi in cazul rotatiei. Se poate face sub forma de tip, schita.In schita de rotatie se prezinta grupele de culturi : 1. cereale paioase2. prasitoareIn cazul tipului de rotatie se prezinta culturile, pt fiecare schita de rotatie corespund mai multe tipuri de rotatii.1. grau 1. orz 1. secara2.porumb 2.porumb 3. cartof

Planta premergatoare reprezinta planta recoltata in anul anterior pe o anumita sola.

Asolamentul reprezinta succesiunea culturilor in timp si spatiu pe aceiasi sola.

Cultura repetata este cultura care se succede pe aceiasi sola 2-4 ani consecutivi, se practica numai in cazul culturilor care se auto-suporta ( grau 2-3 ani, porumb 2-3 ani ) nu se auto-suporta floarea soarelui, in, ovaz, plante legumicole ( pot reveni pe aceiasi sola dupa 2-4 ani )

Cultura succesiva reprezinta cultura semanata si recoltata in acelasi an agricol cu planta premergatoare.

Sola combinata reprezinta sola ocupata simultan de 2 sau mai multe culturi, conditia este ca acele culturi sa apartina aceleiasi grupe biologice, sa necesite aceleasi masuri agrofitotehnice.

Structura culturilor reprezinta ponderea pe care o ocupa fiecare cultura in cadrul asolamentului.

Monocultura reprezinta cultivarea pe aceiasi sola a aceleiasi culturi o perioada lunga de timp sau cel putin mai mult decat durata medie a rotatiei in zona respectiva .

Sa se elaboreze tabelul asolament pt un asolament de camp cu 3 soleNumarul de sole egal cu durata rotatiei.

Grau 33,33 %Porumb 33,33 %Soia 33,33 %

1. gruparea culturilor pe sole2. stabilirea rotatiei1 .gr 1. pb 1. soia1. soia1. gr 1. pb1. pb 2 gr 2 pb 2. gr 2. soia2. soia1. soia 3 soia 3. gr 3. pb 3. gr 3. gr

Reguli de intocmire a rotatiei

Rotatia incepe cu planta care amelioreaza cel mai bine solul. ( leguminoase )

Intre recoltarea plantei premergatoare si infiintarea culturii urmatoare trebuie sa existe un interval de timp suficient pt efectuarea lucrarilor.

Dupa o planta leguminoasa se recomanda o cereala paioasa.

Cereale paioase ( grau, orz, secara, triticale, mei, dughie, sorg )Leguminoase ( soia, mazare, fasole, linte, bob, naut )Leguminoase perene ( trifoi, lucerna, sparceta, ghizdei )Prasitoare (Porumb, floarea soarelui, tutun, bumbac, ricin )

Amplasarea culturilor pe sole in primul an. Solele se numeroteaza cu cifre romane.

IGrau

IISoia

IIIPorumb

Tabel asolamentI II III

2011 Grau Soia Porumb2012 Porumb Grau Soia2013 Soia Porumb Grau

1. Leguminoase2. Cereale paioase3. Prasitoare

Asolamentul

Sa se elaboreze tabelul asolament pentru un asolament de camp, de 4 ani, cu urmatoarea structura a culturilor :

4 aniGrau 90 HaSoia 40 HaFasole 50 HaPorumb 135 HAFloarea soarelui 45 Ha

1. gruparea culturilor pe sole360 Ha. / 4 sole = 90 Ha sole

Grau 90 Ha Soia + fasosle = 90 HaPorumb 90 HaPorumb + floarea soarelui = 90 Ha

2. Stabilirea rotatiei

- soia + fasole- grau - porumb- floarea soarelui

3. amplasarea culturilor in primul an

I Grau II Porumb

III Soia + fasole IV Porumb + fasole

4. elaborare tabel asolament

I II III IV

2011 Grau Porumb Fasole + soia

Porumb + floarea soarelui

2012 Porumb Porumb+floarea soarelui

Grau Soia + fasole

2013 Porumb + floarea soarelui

Soia + fasole Porumb Grau

2014 Soia + fasole Grau Porumb + floarea soarelui

Porumb

Sa se elaboreze tabelul asolament pentru in asolament de camp cu 6 culturi, 3 ani.

1. Stabilirea rotatiei - Soia + fasole- Grau + orz- Porumb + fasole

2. Amplasarea culturilor in primul an

An I 2011

Soia + fasole Grau + orz Porumb + floarea soarelui

3. Elaborare tabel asolament

I II III

2011 S + F G + O P + Fs

2012 G + O P + F S + F

2013 Pb + Fs S + F G + O

Sa se elaboreze tabelul asolament pentru pentru un asolament de camp de 5 ani cu urmatoarea structura a culturilor

Fasole 20 HaSoia 30 HaGrau 75 HaSecara 25 HaPorumb 75 HaSfecla 25 Ha

1. Numarul de sole = numarul rotatiei250 Ha / 5 = 50 Ha

Fasole + soia 50 HaGrau 50 HaGrau + secara 50 HaPorumb 50 HaPorumb + sfecla 50 Ha

2. Stabilirea rotatiei

1. Fasole + soia2. Grau + secara3. Porumb4. Grau5. Sfecla + porumb

IF + S

IIG+S

IIISf+P

IVGrau

VPorumb

Metode de arat

Aratura intr-o singura parte consta in rasturnarea brazdei intr-o singura parte. Terenul ramane uniform fara coame avand doar un singur sant la marginea parcelei unde se termina aratul.

Desfundarea – este aratura care se executa la adancimi foarte mari, de obicei la 50-80 cm, desfundarea se executa in situatii deosebite ( infiintarea pepinierelor, plantatii, terenurilor compacte ) ameliorarea crovurilor ( adancituri unde apa balteste )

Odata cu efectuarea araturii de desfundare se incorporeaza ingrasaminte organice in cantitati foarte mari.

Aratura de desfundare este o lucrare limitata, deoarece este foarte costisitoare si greu de executat pe suprafete mari. Exista riscul de a aduce la suprafata a orizonturilor cu fertilitate scazuta care contin saruri, pietris, orizonturi gleice.

Prin desfundare se combat in totalitate buruienile. Dupa desfundare, pana la infiintarea culturii este necesar sa treaca o perioada de minim 1-2 luni

Afanarea adanca – este lucrarea care se executa la adancimi mari , se executa la adancimi mai mari decat a cea a stratului arabil , fara rasturnarea sau inversarea orizonturilor de sol si urmareste permeabilizarea orizonturilor cu permeabilitate redusa cu scopul optimizarii raportului aer-sol.

Afanarea adanca se realizeaza cu masini speciale ( MAS – masina de afanare a solului ) sau se mai folosesc organe active atasate la plugul obisnuit care afaneaza fungul brazdei pe o adancime de pana la 5-15 cm , alt dispozitiv – cizel, grape.

Afanarea adanca se executa la adancimi cuprinse intre 60-80 cm, in general la intervale de 4-6 ani.

Afanarea adanca isi atinge scopul daca :

1. se executa pe terenuri adecvate d.p.d.v. pedologic2. se aplica in conditii de exces de umiditate, terenuri compactate3. se lucreaza atunci cand umiditatea solului este situata la 60-80% din

intervalul umiditatii active .4. inainte de executare resturile vegetale se maruntesc.5. se stabilesc corect elementele tehnice ale afanarii : adancimea, distanta

intre doua piese active si directia de afanare.

Lucrarea cu grapa

Lucrarea cu grapa – mobilizeaza solul la suprafata, il afaneaza sau si il afaneaza. Adancimea de lucru 3-10 cm. ( in unele cazuri poate ajunge la 18 cm – grapa cu discuri grele )

Se foloseste inainte de semanat sau in vegetatie Grapele cu discuri pot fi :

- cu colti ficsi- cu colti reglabili

Grape stelateGrape cu discuri

Lucrarea solului cu cultivatorul

Cultivatorul se foloseste pentru prasit, este o lucrare intermediara intre arat si grapat, pe adancimea 5-10 cm, viteza de lucru 5-6 Km/h

Realizeaza taierea buruienilor, distruge crusta, afanarea solului.Se foloseste pentru pregatirea patului germinativ, prasit sau deschiderea

de rigole, fertilizat.

Lucrarile de pregatire a patului germinativ

Patul germinativ reprezinta – stratul afanat de la suprafata solului cu grosimea de 5-10 cm, pregatit prin lucrari cu grapa cultivatorul, tavalugui sau combinatorul in vederea asigurarii conditiilor optime pentru semanat, germinarea semintelor, incoltirea semintelor, rasarirea si cresterea plantelor.

Patul germinativ corespunde calitativ daca se respecta urmatoarele conditii :- patul germinativ are o adancime adecvata in raport cu planta care

urmeaza a fi semanata - solul este maruntit fara bulgari si suprafata este nivelata - solul este afanat si la maturitatea fizica pe adancimea de semanat - solul este lipsit de resturi vegetale si buruieni- pregatirea patului germinativ se executa in ziua sau preziua semanatului.

1.def agrotehnicii-stiinta factorilor de vegetatie si a modului de a-i dirija in vederea obtinerii unor productii mari si solide. A= stiinta care se ocupa cu studiul modului de dirijare a relatiilor dintre factorii de vegetatie, sol si plantele cultivate pt. elaborarea procedeelor tehnice de cultivare a plantelor si a solului.2.obiectivele agroteh -studierea factorilor de vegetatie si dirijarea lor (lunima, sol)-studierea lucr. solului si influenta lor asupra insusirilor fizice, chimice si biologice-cunoasterea si controlul burienilor,-stabilirea regulilor de utilizare a ierbicidelor,-organizarea asolamentelor si a rotatiilor,-valorificarea particularitatilor agrotehnicii in functie de zona si microzona3.met de cercetare-1.observatia, cea mai veche, simpla,2.cercetare in lab.-det propr. fizice si chimice ale solului, plantelor si a productiei;3. cercetare in casa de vegetatie, fitotron ,consta in cultivarea unor plante test4.cercetare in camp-metoda specifica, se aplica in campul experimental, in experiente mono si polifactoriale4.caract si clasif fact de vegetatieclasif:biotici si abioticicaract:caract: nu au valori constante, variaza in timp si spatiu in cadrul unor limite de minim si maxim, sunt in interdependenta, se influenteaza si actioneaza printr-o rezultanta medie, fiind greu de precizat contributia fiecaruia la sporirea productiei vegetale, sunt nesustituibili, nici unul dintre factorii de vegetatie nu poate fi inlocuit prin alt factor.5.caldura ca factor de veg-Cresterea si dezvoltarea plantelor sunt conditionate de temp.pe toata per. de vegetatie de la semanat la recoltat-crsterea oricarei plante se termina la inflorit-Cunoasterea cerintelor plantelor de cultura are o importanta deosebita: a)delimiteaza aria de raspandire a speciilor cultivate, realizand zonarea culturilor si in cadrul acestora a soiurilor si a hibrizilor-in functie de temp. Minima de germinare se stabileste epoca de semanat a plantelor de cultura, astfel se grupeaza in 3 epoci de semanat: * urgenta I cu temp. Minima de germinare 1-4 grade C; *urgenta II temp.minima de germinare 4-7 grade C;* urgenta III temp. Minima de germinare 8-10 grade C.

6.influenta temp solului- Temperatura solului conditioneaza procesul de germinatie al semintelor, influenteaza asupra timpului necesar de germinare7.fol eficienta a radiatiei solare ca met de dirijare a caldurii-Zonarea si amplasarea plantelor pe teritoriu in functie de cerintele de temp- Stabilirea epocii optime de semanat-temp.minima de germinat- Corectarea adancimii de semanat-cor doselor de ingrasaminte8.met de reglare a regimului termic al solului.-Eliminarea excesului de apa-Lucrarile solului-fol ingras organice-Mulcirea solului-Retinerea zapezii-Irigarea-Plantarea perdlelor de protectie-In livezi se aduna zapada in jurul pomilor, astfel se evita incalzirea solului sau se varuiesc tulpinile, fapt care intarzie infloritul-Semanatul pe coamele brazdelor9.lumina ca factor de vegetatie-Compozitia luminii reprezinta spectrul radiatiilor care o compun cu lungimi de unda diferite.Razele ultraviolete sunt invizbile si reprezinta 1% din energia luminoasa ajunsa pe pamant. Razele infrarosii sunt invizibile si produc caldura. Pentru fotosinteza cele mai importante sunt radiatiile rosii si galbene, iar cele albastre pt. sinteza substantelor proteice.10.met de dir a regimului de lumina1.Zonarea plantelor pe teritoriu2.Stabilirea densitatii optime de semanat3.Orientarea randurilor de plante pe directia N-S4.Combaterea buruienilor din culturile agricole5.Culturi intercalate6.Folosirea de culturi succesive7.Fertilizarea8.Cea mai buna dirijare a luminii se face in sere si solarii (vopsire, varuire geamuri, sisteme de perdele ).11.apa ca factor de vegetatie Apa este indispensabila plantelor,nev de apa incepe odata ci germinarea semintelor si pe parcursul per de vegetatie se amplifica atingand un max de inflorire,dupa care scade treptat pana la recoltare ,pe parcursul per de veg exista mom in care lipsa apei conduce la scaderi considerabile ale recoltei12.mas de dirijare a regimului de apa

1. Masuri de inmagazinare si pastrare a apei in sol-afanarea solului,creste permeabilitatea -Nivelarea solului -Tavalugitul -Aplicarea ingrasamintelor organice -Mulcirea-Combaterea buruienilor-aplicarea ingrasamintelor-Cultivarea de soiuri rezistente la seceta-Semanatul in epoca si densitatea optima-irigarea2.met de indepartare a excesului de apa-desecare-drenaj-araturi-afanari adanci-fol ingras organice13.aerul ca fact de veg-aerul isi manifesta actiunea direct/indirect in defasurarea proceselor vitale din sol si planta-Aerul ocupa spatiul poros (ca si apa) lasat liber. Intre apa si aer exista o relatie antagonista.14.met de reglare a reg de aer al solului-cand schimburile dintre aerul atm si aerul din sol se fac cu dificul,se aplica mas agroamelioratoare mai ales in cazul solurilor grele cu exces de umiditate-toate mas de afanare imbunatatesc aprov solului cu are-indepartarea excesului de apa prin drenaj sau desecare-fol ingras org amelioreaza starea fizica a solului si aerarea-in cazul solurilor exces aerate se intervine prin tavalugire16 Solul ca fact de vegetatie.fertilitatea solului-repr rezerva de subs nutritive-sediul org vii-responsabili de mineralizare-repr suport mecanic pt radaciniFertilitateaprezinta 3 indicatori:fizici,chimici,biologici17.Solul ca sursa de elem nutritiveDin cele 40-60 elem din tesutul plantelelor ,16 sunt esentiale.Unele sunt necesare in cantitati mai mari:-macroelemente(azot,fosfor,potasiu,calciu,sulf,magneziu)-microelemente(mangan,cupru,zinc,clor,bor,fier)18.Azotul-elem esentiale intra in compozitia proteica-aprovizionarea –nivel optim(plantele rpd)- exces(se intarzie maturitatea plantelor)-carenta:incetineste returul de crestere ,frunzele sunt mici,se ingalbenesc,recolte scazute19.Fosforul-elem esential ,se gaseste in plante in compusi org si anorganici-in cantitate suficienta(fosforul sporeste energia germinativa a asemintelor_-insuficienta fosforului intarzie maturitatea20.Potasiul-in cantitai mari in plante se acumuleaza mai mult in tulpini si frunze , mai putin in seminte-contribuie la formarea tesutului mecanic,micsorarea transpiratiei,mareste rezistenta plantelor la seceta si ger

-aproviz insuficienta det uscarea frunzelor pe margine21.Metode de reglare a regimului de nutritie a plantei-Fol ingrasamintelor chimice-rotatia culturilor-culturile premergatoare-lucrarile solului-combaterea buruienilor22.Legile productiei agricolea)l nesubstituirii si egalitatii fact de vegetatiefact de vegetatie sunt egali si nu pot fi substituiti unul cu altul;egalitatea fact tre inteleasa dpdv calitativb)l actiunii in complex a fact de vegetatiec)l fact limitativ al productiei-fiecare fact de veg are cea mai fav influenta atunci cand se afla intr-o anumita doza coresp cerintelor plantelord)l minimului-cresterea plantelor depinde de elem de hrana care se gaseste in cant mine)l max-daca un fact se afla in cant max recolta devine 0f)l optimului26.pagube cantitative prod de buruieniDef:bur sunt plante nedorite in culturile agricole si produc pagube cantitative si calitativePag cantitative:-concureaza plantele de cultura pt fact de vegetatie-umbresc plantele de cultura din sol-reduc efectul ingrasamintelor,irigarii si a altor masuri tehnologice-bur fav caderea plantelor de cultura-bur sunt gazde pt boli si patogeni27 Pagube calitative:-datorita consum de apa si elem nutritive la cereale si leguminoase scade continutul de subst proteice-la fl soarelui scade continutul de ulei-prez semintelor de bur in recolta ii modifica calitatea-prez bur creste umiditatea productiei28.Fact care inf pagubele prod de bur-epoca la care are loc imburuienarea-natura bur-gardul de imburuieanre-planta cultivata-lucrarile de ingrijire aplicate-conditiile de cultura-cond de clima si sol29.Inmultirea buruienilor

Bur au pos de a se inmulti prin seminte dar si pe cale vegetativa prin rizomi,drajoni,bulbi,stoloni,tuberculiRizomii:tulpini subterane ce poarta un nr mare de muguri care pot forma noi tulpiniDrajoni:muguri ce apar pe radacini si din care pornesc noi planteBulb:un microplast scurt,acoperit cu frunze carnoase ,bogat de subst de rezervaStoloni:tulpini taratoare care pornesc de la baza tulpinii principale si servesc la imbunatatirea vegetativaTuberculi:tulpini subterane scurte si groase din care se pot forma tulpini aeriene31.Surse de imburuienarea)rez de seminte de bur din solb)terenurile necultivatec)mat de samanatd)gunoiul de grajdcai de rasp a bur:-apa,vantul,animalele,activ omului32.Hartile de imburuienare-prez o imagine sintetica a gradului de imburuienare si cuprinde speciile dominate, vetre de burClasificare:analitice,sintetice,mixte33.Clasif met de combat a bur-preventive-curative34.met preventive:-curatarea mat de semanta- organizarea serv de carantina-pregatirea rat o gun de grajd-curatarea apelor de irigat de semintele de bur-recoltarea la timp-distrugerea fact de seminte de bur ,terenuri virane,diguri,evitarea rasp semintelor de buruieni prin intermediul animaleleo-evitarea greselilor din culturi35.Masuri agroteh de combat a bur-lucr solului-rotatia culturilor-fertilizarea-fol amendamentelor-semanatul rational-cositul bur-plivitul

-mulcirea-inundarea artificiala36.a) masuri fizice de combat a bur-arderea cu flacara-sterilizarea soluluib)masuri biologice de combat a bur-pt combat biologica se fol fenomene alelopatice-la fol unor insecte sau agenti patogeni apare riscul ca acestia sa treaca de la buruieni la palntec)mas chimice-combaterea chimica a bur se face cu aj unor subst chimice num erbicide37.Conceptul de combatere integrata al buruienilor- repr un sistem integrat de mas agrotehn si biologice fara a le exclude pe cele chmice,avand ca obiectiv mentinerea garadului de imburuienare sub imperiul pragului economic de daunare si mentinerea echilibrului ecologic in cadrul ecosistemului agricol38.Avantajele si dezav fol erbicidelor pt combat bur-aplicarea erb repr o met care completeaza met clasice de combat a bur,dar nu le inlocuieste.Avntaje:-reduce necesarul de forta de munca-det cresterea productivitatii muncii-reduce nr de treceri ale masinilor agric,evitand tasarea solului-det reducerea costurilorDezavantaje:-polueaza sol,apa si aerul-pot lasa in sol dif cantitati de reziduuri-dat efectului ramanerii in sol pot ridica probl la intocmirea culturilor39.Clasific erbicid dupa selectivitate:-erb selective-erb neselective40.clasifi erbicid dupa epoca de administr;In premergenta:-inainte de semanat- intre semanat si rasaritIn posmergenta:-erb dupa rasarit40 erb inainte de recoltat41.clasific erb dupa forma de conditionare-emulsii concentrate-solutii concentrate-pulberi-granule42.clasif erb dupa gradul de toxicitate-extrem de toxice:grupa I de toxicitate

-puternic toxice:gr II de toxicitate-moderat toxice:gr III de toxicitate-cu toxicitate reduca:gr IV de toxicit43.Protectia muncii la fol erbicidelor-fiind subst toxice necesita masuri speciale cu privire la manipulare,transport depozitare si aplicarea acestoraDepozitarea:se face in spatii special amenajate cu respectarea conditiilor de mediu,intariel si iesirile de subst din magaz se vor opera intr-un registru de magazie de catre responsabilul cu pesticideTransportul:se face numai in ambalaje integraleManipularea:se face de pers bn instruite si doatet cu echipamente de protectie;nu se elibereaza erbicide fara acte sau etichete44.Greseli posibile la aplicarea erbicidelor:-fol erb fara cunoasterea prop a continutului in subst activa, a plantelor la care se pot fol si a gradului de toxicitate pt om si animale-aplicarea erb la alta epoca decat cea incata dpdv a fazei de crestere a plantelor si buruienilor, a conditiilor de sol si clima-aplicarea erb fara jaloane-aplicarea erb cu aviatia utilitara la o innaltime necorespunzatoare-nu se tine seama de existenta rotatiei-la aplicarea erb se stationeaza in timpul lucrarilor in lan sau la capetele parcelelor-nu se asigura repartizarea omogena a erbicidului-nu se se realizeaza o presiuen si viteza de deplasare constante-dupa aplicarea unui erbicid nu se curata in mod corespunzator echipamentul-dupa aplicare se spala masinile in ape curgatoare sau langa fantani-nu se face instructajul de protectie a muncii,nu se asiguira echipament de protectie45.absorbtia erb la plante-fact care influenteazaErb pot patrunde in planta prin partile subterane,aeriene sau alubeleFact:-caract morfologice ale plantei-caract erb-calitatea formularii erb-conditii de mediu(umiditatea relativa a aerului,temperatura,lumina,precipitatiile,vantul)46.Translocarea erb in plante-fact care infl translocareaErb absorbite de frunze sau radacini patrund in sistemul circulator al plantelor, migrand in locul unde isi pot manifesta actiunea fitotoxica.Fact:-planta-metabolismul plantei

-natura erbicidului47.selectivitatea erbicidelor-def,clasificSelectivitatea-proprietatea unie subst de a fi fitotoxica numai fata de uan sau cateva specii dintr-un ecosistem,in timp ce alte specii rezista la actiunea substantei si supravietuiesc.Clasific:-selectivitate independenta de modul de actiune a erbicidelor-selectivit generala de modul de actiune a erbicidelor48.reziduurile de erb ca fact limitativ al aplicariiCantitatea de reziduuri din plante depinde de doza fol la erbicidat,timpul de asteptare de la aplicarea tratamentului pana la recoltarea plantei .respectarea acestor 2 parametrii duc la obtinerea unor reziduri sau acestea sunt prezente sub limita max admisa.Limitele de reziduuri acceptate pt diferite pesticide sunt de cca 1000 de ori sub pragul de pericol real de intoxicare ceea ce constituie un coeficient de siguranta destul de mare49.Fact care inf eficacitatea erb-marimea dozei-epoca de aplicare-modul de aplicare-sensibilitatea specilor la buruieni-gradul de imburuienare-conditiile de sol-conditiile climatice-conditiile de cultura-asocierea a 2 sau mai multe erb50.persistenta si remanenta erb in solPers erb:durata de actiune a erb la cultura la care au fost aplicate-pers absoluta-pers agronomicaRemanenta erb:repr durata de actiune a erb in afara perioadei de vegetatie a plantei la care s-a aplicat51.Tehnica aplicarii erb(subst activa,doza,norma de amestec)-Subst activa repr acea parte din produsul comercial care raspunde direct de efectul erbicid-Doza de erb-cantitatea de erb exprimata in subst activa necesara pt a trata o suprafata de 1 hectar-norma de amestec-cantitatea de amestec de stropit(apa +erb) necesara pt tratarea unei suprafete de 1 hectar52.Prepararea amestecului de erb(solutie,emulsie,suspensie)-Solutie-este un amestec fizic omogen din apa si erb solubile in apa,componentele amestecului nu se separa prin mijloace fizice

-Emulsia-amestecul dintre 2 lichide nemiscibile,un erb fabricat sub forma de concentrat emulsionabil si apa .-Suspensia –amestecul format din particule solide(erb) dispersate intr-un lichid(apa)59.Importanta lucrarilor solului-creaza conditii optime pt incorporarea semintelor,eliminarea acestora cat si pt crestere si dezv-contribuie la ameliorarea fertilitatii solului prin afanare periodica a stratului din sol-asigura valorificarea solurilor afectate de factorii limitativi-combaterea buruienilor bolilor si daunatorilor-fav depoluarea prin intensificarea activ microorg-eficienta econ a unei culturi este legata de modul cum sunt executate lucr solului60.Crit de clasif a lucr solului1.dupa scopul principal:-lucrari de baza(aratura,afanarea adanca,aratura de desfundare)-lucrari de pregatire a patului germinativ-lucr de intrebuintare a ogoarelor-lucr de intretinere a culturilor(grapat,tavalugit,prasit)

2.dupa epoca de executare:-lucr executate vara(dezmiristit,arat,lucr de intretinere a ogoarelor,lucr de pregatire a patului germinativ)-lucr ex toamna(arat,pregatirea patului germ pt cult de toamna)-lucr ex primavara(preg pat germ pt cult de primavara,lucr de intretinere a culturilor)3.dupa uneltele cu care se executa4.dupa adancimea de executare-lucrari specifice(dezmiristit,grapat,prasit,tavalugit,aratura superficiala)-adanci(aratura adanca)-f adanci(aratura de desfundare si scarificare)5.in fct de cultura pt care se executa63.infl lucr solului asupra insusirilor fizice-structura solului:degradarea structurii consta in maruntirea agregatelor structurale,modif par dintre microagregate si macroagreg,cresterea ponderii materialului prafos ce are ca rezultat formarea crestei-porozitatea:prin lucr solului stratul arabil se afaneaza si vol porilor creste cu val intre 25-50%-densit aparenta exp starea de tasare a asolului si este specifica fiecarui orizont genetic

-regimul de umiditate modif pot fi poz sau neg64.infl lucr sol asupra insus chimice si biologiceAsupra ins chimice:lucr sol prin actiuni indirecte sau complementare det modif continutului de humus,potentialului de oxidoreducere,ph-ul si continutul de saruri solubile pe terenuri saraturate.Asupra insus biologice:activ microorg din sol depinde de regimul de apa,aer si caldura;afanarea solului intensifica activ biologica a solului ,accentueaza proc de mineralizare a resturilor vegetale si a humusului,este nec corelarea adancumii araturii cu tipul de sol si cond pedoclimaticeProcesul de nitru\ificare are o intensitate aparenta,este cuprinsa intre 1,1-1,15 g/cm65.Infl lucr sol asupra comb bur bolilor si daunatorilorLucr sol distrug bur in vegetatie prin taiere,incorporare in sol,prin fragmentarea organelor vegetative si aducerea acestora la suprafata unde sunt distruse.De asemenea semintele de bur prin aratura sunt incorporate in sol unde nu exista cond de crestere si germinare.Lucr sol contribuie la comb bolilor si daunatorilor a caror ciclu de dezv este legat de sol sau de resturile vegetale care raman dupa recoltare.66.Importanta aratuluiAratul infl procesele fizice chimice si biologice din sol ca urmare a modif regimului de apa,aer,caldura si elem nutritive.Prin arat resturile vegetale de la supraf solului si ingrasamintele org sunt incorp in sol sporind gradul de aprov cu elem nutritive.In urma araturii se aduce la supraf stratul de sol cu structura mai buna si se ingroapa stratul superficial cu propr deteriorate.Aratura contribuie direct la comb bur si indirect la comb bolilor si daunatorilor.Aratura asigura cond pt pregatirea patului germinativ atat in incorporarea resturilor vegetale cat si prin afanarea solului67.Fact care infl cal araturii-tipul de sol si pricipalele insusiri fizico-mecanice-umiditatea solului-starea culturala a terenului-contructia plugului si epoca de efectuare a araturii-stab corecta a adancimii araturii si schimbarea anuala a adancimii de executare-directia de arat si metoda fol-viteza de deplasare68.Tipuri de aratura dupa adancimea de executare-dezmiristirea-aratura superficiala-aratura normala-aratura adanca

-aratra f adanca69.Clasif araturii dupa epoca de executare(aratura de vara)-cea mai fav pt mentinerea fertilitatii solului,a cal stratului arat pt pregatirea patului germinativ;se executa dupa recoltarea culturilor timpurii(aratura de toamna)-se practica dupa culturile care se recolteaza toamna sau pe terenurile care s-au eliberat vara si care din dif motive nu au fost arate pana in acest mom(aratura de primavara)-nefav,nu se pot executa decat tarziu dupa ce solul s-a zvantat pe adancimea de lucru;se pierde rezerva de apa din sol

72.Met de executare a araturii-aratura in laturi-aratura la cormana-aratura intr-o sg parte73.Desfundarea-aratura care se executa la adancimi f mari de obicei 50-80cm;se executa numai in sit deosebite(la infiintarea pepinierelor).Combate in totalitate bur74.afanarea adanca-este lucrarea care se face la adancimi mai mari decat cea a stratului arabil fara rasturnarea sau inversarea orizonturilor de sol si urmareste permeabilizarea orizontului in scopul optimizarii rap dintre vol fazei solide si cel al spatiului lacunar.se executa numai pe terenuri adecvate dpv pedologic cu exces de umiditate ,terenuri compacte.75.lucrarea cu grapa-mobilizeaza solul la suprafata,il afaneaza,il marunteste si niveleaza.se poate fol inainte de semanat sau in vegetatie76.lucr de pregatire a patului germinativDef:stratul de sol,gros de 5-10cm de la supraf solului pregatit prin lucrari cu grapa,tavaluga sau combinatorul in vederea asigurarii cond optime pt semanat,incoltirea semintelor,rasarit si cresterea plantelor.Conditii:-are o adancime adecvata in rap cu cultura semanata-solul este maruntit fara bulgari si supraf este nivelata-este afanat si reafanat pe adancimea de semanat-lipsit de buruieni si resturi vegetale la suprafata77.lucr solului dupa semanat-scopul acestor lucrari este de a colpleta pregatirea paturlui germinativ,a fav procesele fizico-chimice si biologice,se intervine cu grapatul-pt a combate bur si a incorpora ingras aplicate in vegetatie prin prasit78.sistemul de lucr ale solului1.sist clasic-carac prin aratura cu plugul cu cormana prin care se intoarce brazda

2.sist nonconventional-renuntarea la aratura cu plugul cu cormana,total sau periodic,rationalizarea nr de lucrari si pastrarea la supraf solului a cel putin 30%din tot de resturi vegetale3.sist de semant direct-semanatul se face direct intr-un sol nelucrat renuntandu-se la orice fel de lucrare a solului81.sist de lucrare a sol pt cult de toaman care urm dupa premerg timpurii1.recoltarea plantei premergatoare2.aratura d evara3.intretinerea araturii peste vara,daca apar buruieni4.pregatirea patului germinativDupa premerg tarzii1.recoltarea plantei premerg2.discuit de 1-2 ori perpendic pe directia randurilor3.aratul in agregat4.discuirea araturii in urma plugului5.preg patului germ83.sint de lucr a sol pt cul de primavara care urm dupa premerg timpurii1.recoltarea pl premerg2.aratul3.1-2lucrari in primavara superf cu grapa sau combinatorul4.preg pat germinDupa premerg tarzii1.rec pl preme2.aratura de toamna3.in primavara 1-2 lucr superf cu grapa sau comb4.preg patului germ85.sist de lucr pt cult succesive1.recolt pl premerg2.fertilizarea cu ingr chimice3.lucr solului cu grapa sau o aratura superf4.preg pat germ5.semanat86.sist de lucr dupa cult compromise1.semanatul direct fara a executa alte lucrari(cultura a fost compromisa in timpul rasaririi sau imediat dupa ce a rasarit)2.daca planta a fost compromisa,la un inteval mai mare de timp de la data semanatului si solul este putin tasat, se lucreaza cu grapa,discul pt pregatirea patului germinativ.87.crit care stau la baza intocmirii asolmanentelor

1.crit de ordin natural2.crit economico-organizatoric3.crit agrobiologice88.elem asol-sola-cult premerg-rotatia-structura culturilor-sola saritoare-asolamentul-cult repetata-durata rotatiei-sola combinata-monocultura-cult intercalata-cult ascunsa89.infl asol asupra productiei agricole-asol prin planta premerg,prin timpul de revenire pe aceeasi supraf,prin incadrarea sist de fertilizare,de lucrare a asolului si de aplicare a pesticidelor creaza cond optime pt cresterea si dezv plantelor obt astfel productii sporite la fiecare cultura.90.infl asol asupra comb bur,bolilor si daunatAsol este cea mai eficienta metoda de lupta sustinuta impotriva bur sidaunatorilor plantelor agricole.culturile care succed au capacitate diferita de a lupta cu buruienile.plantele neprasitoare de regula fav imburuenarea,de aceea ele tre sa altereze cu cel prasitoare.91.clasif asolamentului1.asol de camp;2.asol furajere;3.asol legumicole;4.asol mixt;5.asol speciale92.etape in introd asolamentului1.delimitare supraf totale a exploatatiei agricole;2.punerea de acord a elem de organiz a terit cu elem de org a asolamentului;3.cun istoriei solului cu privire la planta premerg,lucr solului executate in anii anteriori,pesticide utilizate93.sist de agricultura-repr un sist de masura agrotehnic,pedoameliorativ,d folosire a res materiale si antropogene coresp in cond pedoclimatice si cu cerintele biologice ale plantelor pt dezv proc de productie.94.sist de agric conventional-carac de baza o repr faptul ca jum din supraf este cultivata cu plante prasitoare.este de 2 feluri:estensiv si intensiv95.sist de agric ecologica-nu se fol niciun produs de sinteza;fol ingras organice,utilizarea asolamentului;aplicare met biologice de comb a bolilor,bur si daunatorilor96.sist de agric durabila-tre sa fie productiv,profitabil,sa-si conserve resurseleComponente:-asolamentul,-structura cult,-aplicarea ingrasamintelor organice,-ingrasaminte chimice,-managementul integrat de protectie a plantelor