Curs Constructii Civile - 5

  • Upload
    copyady

  • View
    275

  • Download
    6

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    1/36

    CLADIRI CU PERETI STRUCTURALIDIN BETON ARMAT MONOLIT

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    2/36

    Elemente generale

    Cladirile cu sistem structural cu pereti structuralidin beton armat prezinta regim de inaltimemediu sau inalt.

    Din punct de vedere functional aceste cladiri

    prezinta un domeniu larg de aplicabilitate; potavea destinatie de tip locuinta, cladiriadministrative (birouri), cladiri comerciale sisocial culturale.

    Cladirea poate fi considerata ca un sistem careeste alcatuit din subsisteme, subansambluri sielemente.

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    3/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    4/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    5/36

    Cladirile cu structura de rezistenta cu pereti din beton armat aureprezentat, in prima etapa, la inceputul anilor 60, o extindere acladirilor cu pereti portanti din zidarie. Peretii de beton au fost

    pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal(interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tipcamera, fie spatii cu un oarecare grad de flexibilitate de tipapartament. La aceste cladiri peretii de fatada au fost de tip peretinestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri saufasii din beton celular autoclavizat.

    In etapele ulterioare, cladirile cu pereti structurali au inceput saaiba rezolvari specifice, care au permis realizarea de spatii flexibile,cu posibilitatea schimbarii acestora pe durata de exploatare.

    Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tipmixt sau dual si sunt alcatuite din doua subsisteme structurale:subsistemul pereti structurali din beton armat care asigura

    capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadredin beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile,dar si pot corecta dezavantajele deformatei peretilor structurali dinbeton la actiuni seismice orizontale puternice

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    6/36

    Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu formein plan dreptunghiulare, patrate, poligonale.

    Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton

    armat : capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate;

    posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prindeformatii postelastice favorabil la actiunea seismelor majore;

    posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care

    se refera la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat deindustrializare;

    Tipuri de structuri

    1. Structuri cu pereti structurali desi, de tip fagure. Aceasta

    structura este corelata din punct de vedere functional cu spatiilerigide. Cladirile sunt de tip punct sau bara; ultimile sunt alcatuitedin mai multe tronsoane, identice sau cu diferentieri, legate depozitia centrala sau marginala a tronsonului (fig......).

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    7/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    8/36

    Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizatecu regim de inaltime S+P+4E 10E. Domeniul de folosire a fost inspecial la locuinte (cu grade diferite de confort), camine , hoteluri.

    Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit in viitordatorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor peperioada de exploatare.

    Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante.Perioadele proprii de vibratie corespunzatoare moduluifundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 0,7 sec. Datorita

    modului specific de realizare , rigiditatile difera pe cele doua directiiprincipale de rigiditate.

    Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera,la travee de 3,30m 4,50m (fig....). Pe directia longitudinala astructurii exista unul sau doi pereti structurali. Distantele intresubansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele

    structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre5,10m 6,00m.

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    9/36

    Pentru cladirile existente, realizate in perioada 1960- 1980,proiectate conform normativelor P16-63 si P13-71,grosimile peretilor din beton armat au fost de 14 20 cm.

    Aceste valori au fost stabilite functie de zona deamplasament seismic, numarul de niveluri, tehnologia deexecutie.

    Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structuramixta, din beton si un material termoizolant, pozitionat

    catre exterior (fig....). Termoizolatia a fost realizata dinblocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cugoluri si polistiren, panouri prefabricate din beton armat.

    Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilornestructurali din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau

    fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cuagregate usoare, panouri prefabricate din beton armat.

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    10/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    11/36

    Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramidaplina presata , caramida cu goluri, placi si fasii din betoncelular autoclavizat.

    Planseele au fost realizate in doua variante:

    placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm,rezemate perimetral pe peretii structurali si pe grinzile de lafatada;

    panouri si semipanouri prefabricate din beton armat(fig....); impartirea prefabricatului de tip panou (P) insemipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de urmatoarelecriterii;

    -capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in

    mod curent pe santier; -dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu

    posibilitatile de transport ale acestuia, pe trailer , de lafabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m;

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    12/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    13/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    14/36

    Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiriau fost realizate cu dinti desi (a) sau rari (b) , pentrurezemarea pe pereti si grinzi (fig......).

    Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus lamonolitizari inguste , cu turnari defectuoase alebetonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat deasemenea, si traversarea uniforma a rostului orizontal

    (intre panouri si planseu) de catre armatura verticala aperetilor.

    plansee mixte, cu predale si suprabetonare (fig.......);predalele se pot realiza la fabrica sau la santier; in celde-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni maxime

    de 6.0m x 6.0m; in primul caz dimensiunile predalelorsunt corelate cu posibilitatile de transport de la fabricala santier, pe trailer.

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    15/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    16/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    17/36

    Grosimile predalelor, 5-8 cm, sunt corelate cu suprafetele de placa siincarcarile pe aceasta. Grosimea betonului din suprabetonare este de 810cm. Clasa betonului din predala este Bc22,5 - Bc25, iar in suprabetonareBc15.

    Predala contine toata armatura de la partea inferioara a placii; aceasta afost calculata pentru incarcarile corespunzatoare fazei de exploatare siconsiderarii placiii in ansamblu; armatura de la partea superioara , pereazeme este pozitionata in suprabetonare. Armatura poate fi din otelOB37, PC52 sau plase sudate din sarme STNB

    Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se

    realizeaza cu conectori , de tip bucle (fig.....) sau de tip ferme (fig....), dinotel OB37 sau PC52. Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de lasuprafata de separatie dintre cele doua straturi de beton. Pentru suprafetede placi curente, in jur de 25mp si incarcari curente de cladiri civile,conectorii pot fi de tip bucle; pentru suprafete mai mari, cu valori ridicatede forta taietoare care conduc la eforturi unitare tangentiale ridicate,

    conectorii pot fi de tip ferme . In faza de montaj , predalele reazema pe grinzi extensibile si popi

    telescopici. (fig......b,c). Manipularea predalelor se realizeaza cu ajutorulunui sistem de ridicare prevazut cu mai multe carlige, care se agata detevi, care trec prin cele doua siruri de conectori marginali.

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    18/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    19/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    20/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    21/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    22/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    23/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    24/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    25/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    26/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    27/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    28/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    29/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    30/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    31/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    32/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    33/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    34/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    35/36

  • 8/6/2019 Curs Constructii Civile - 5

    36/36