Curs de Drept Economic Anul I

7/29/2019 Curs de Drept Economic Anul I

1/219

Curs de drept economic anul I

Studentie

Stiri

Admitere

Universitati

Burse

Licenta Postuniversitar

Cariera

Timp liber

Cultura

Scoli de vara

Info studentie

International

Resurse

Stiri

Admitere

Universitati

Burse

Licenta

Postuniversitar

Cariera

Timp liber

Cultura

Scoli de vara

Info studentie

VIDEO

International

Resurse

Caine frumos

Dusul Perfect

1 Stupid dog

Adauga curs


Coordonatori:Constantin Enache, Constantin MecuECONOMIE POLITICAIEditia a V-a

Autori:- Prof. univ. dr. Coralia Angelescu (cap. 5)- Prof. univ. dr. Constantin Enache (cap. 1, 3, 6, 19, 20 si paragr. 5 cap.14)- Prof. univ. dr. Constantin Mecu (cap. 23, 24, 25)- Prof. univ. dr. Dumitru Pugna (cap. 1, 2, 14, 15)- Prof. univ. dr. Ileana Stanescu (cap. 9)- Conf. univ. dr. Dorel Ailenei (cap. 4)- Conf. univ. dr. Emil Dinga (cap. 17, 21)- Conf. univ. dr. Nedelea Paraluta (cap. 8, 18)- Conf. univ. dr. Danila Radulea (cap. 13)- Conf. univ. dr. Constantin Sarbu (cap. 7, 11, 12, 16)- Lector univ. dr. Victoria Pugna (cap. 10)- Lector univ. dr. Cristina Barna (colaborare la cap. 17,21)- Lector univ. drd. Cristian Uta (cap. 22)

Secretar tehnic:- Lector univ. drd. Raluca NeacsuUNIVERSITATEA SPIRU HARETCATEDRA DE ECONOMIE POLITICA

STUDENT CLUB

LogareCont nou

Prieteni Forum

Mesaje Grupuri

Cautare complexa

Cunoscut? Poate sunteti la aceeasi facultate!NUME: georgi65

STUDENT LA: Universitatea "Lucian Blaga" din

Sibiu

MEMBRU AL GRUPULUI: Universitatea "Lucian

Blaga" din Sibiu

http://www.studentie.ro/Curs_de_drept_economic_anul_I--citeste-nr1335.html(1 of 219) [09/01/2009 22:59:58]

Cauta utilizator... Utilizator

go
http://www.studentie.ro/index.htmlhttp://www.studentie.ro/Stiri-u627.htmlhttp://www.studentie.ro/Admitere-u657.htmlhttp://www.studentie.ro/Universitati-u212.htmlhttp://www.studentie.ro/Burse-u180.htmlhttp://www.studentie.ro/Licenta-u367.htmlhttp://www.studentie.ro/Postuniversitar-u112.htmlhttp://www.studentie.ro/Cariera-u378.htmlhttp://www.studentie.ro/Timp_liber-u665.htmlhttp://www.studentie.ro/Cultura-u171.htmlhttp://www.studentie.ro/Scoli_de_vara-u374.htmlhttp://www.studentie.ro/Info_studentie-u596.htmlhttp://www.studentie.ro/International-u894.htmlhttp://www.studentie.ro/Resurse-u370.htmlhttp://www.studentie.ro/Stiri-u627.htmlhttp://www.studentie.ro/Admitere-u657.htmlhttp://www.studentie.ro/Universitati-u212.htmlhttp://www.studentie.ro/Burse-u180.htmlhttp://www.studentie.ro/Licenta-u367.htmlhttp://www.studentie.ro/Postuniversitar-u112.htmlhttp://www.studentie.ro/Cariera-u378.htmlhttp://www.studentie.ro/Timp_liber-u665.htmlhttp://www.studentie.ro/Cultura-u171.htmlhttp://www.studentie.ro/Scoli_de_vara-u374.htmlhttp://www.studentie.ro/Info_studentie-u596.htmlhttp://www.studentie.ro/VIDEO-u1159.htmlhttp://www.studentie.ro/International-u894.htmlhttp://www.studentie.ro/Resurse-u370.htmlhttp://www.stube.ro/Caine_frumos-7000544.htmlhttp://www.stube.ro/Dusul_Perfect-7000543.htmlhttp://www.stube.ro/1_Stupid_dog-7000542.htmlhttp://www.studentie.ro/adauga_curs.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub//page03.php?l=1http://www.studentie.ro/studentclub//page03.php?l=1http://www.studentie.ro/studentclub//page01.php?l=1http://www.studentie.ro/studentclub/cautare_complexa-1-1.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/login_studentclub-1.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/login_studentclub-1.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/grupuri.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/cautare_complexa-1-1.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_georgi65-1-336003.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_georgi65-1-336003.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_georgi65-1-336003.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_georgi65-1-336003.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Lucian_Blaga_din_Sibiu-l1-univ-56.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Lucian_Blaga_din_Sibiu-l1-univ-56.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Lucian_Blaga_din_Sibiu-grup760.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Lucian_Blaga_din_Sibiu-grup760.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Lucian_Blaga_din_Sibiu-grup760.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Lucian_Blaga_din_Sibiu-grup760.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Lucian_Blaga_din_Sibiu-l1-univ-56.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Lucian_Blaga_din_Sibiu-l1-univ-56.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_georgi65-1-336003.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_georgi65-1-336003.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_georgi65-1-336003.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/cautare_complexa-1-1.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/grupuri.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/login_studentclub-1.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/login_studentclub-1.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/cautare_complexa-1-1.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub//page01.php?l=1http://www.studentie.ro/studentclub//page03.php?l=1http://www.studentie.ro/studentclub//page03.php?l=1http://www.studentie.ro/adauga_curs.htmlhttp://www.stube.ro/1_Stupid_dog-7000542.htmlhttp://www.stube.ro/1_Stupid_dog-7000542.htmlhttp://www.stube.ro/Dusul_Perfect-7000543.htmlhttp://www.stube.ro/Dusul_Perfect-7000543.htmlhttp://www.stube.ro/Caine_frumos-7000544.htmlhttp://www.stube.ro/Caine_frumos-7000544.htmlhttp://www.stube.ro/http://www.studentie.ro/Resurse-u370.htmlhttp://www.studentie.ro/International-u894.htmlhttp://www.studentie.ro/VIDEO-u1159.htmlhttp://www.studentie.ro/Info_studentie-u596.htmlhttp://www.studentie.ro/Scoli_de_vara-u374.htmlhttp://www.studentie.ro/Cultura-u171.htmlhttp://www.studentie.ro/Timp_liber-u665.htmlhttp://www.studentie.ro/Cariera-u378.htmlhttp://www.studentie.ro/Postuniversitar-u112.htmlhttp://www.studentie.ro/Licenta-u367.htmlhttp://www.studentie.ro/Burse-u180.htmlhttp://www.studentie.ro/Universitati-u212.htmlhttp://www.studentie.ro/Admitere-u657.htmlhttp://www.studentie.ro/Stiri-u627.htmlhttp://www.studentie.ro/Resurse-u370.htmlhttp://www.studentie.ro/International-u894.htmlhttp://www.studentie.ro/Info_studentie-u596.htmlhttp://www.studentie.ro/Scoli_de_vara-u374.htmlhttp://www.studentie.ro/Cultura-u171.htmlhttp://www.studentie.ro/Timp_liber-u665.htmlhttp://www.studentie.ro/Cariera-u378.htmlhttp://www.studentie.ro/Postuniversitar-u112.htmlhttp://www.studentie.ro/Licenta-u367.htmlhttp://www.studentie.ro/Burse-u180.htmlhttp://www.studentie.ro/Universitati-u212.htmlhttp://www.studentie.ro/Admitere-u657.htmlhttp://www.studentie.ro/Stiri-u627.htmlhttp://ads.softure.com/clicks.aspx?1X65ASV2=CT&RND=71251088892007130&TZ=-120&DOMAIN=WWW.STUDENTIE.RO&bc=0~0~0&net=BOOM&site=STUDENTIE&channel=/EDUCATIE/DIVERTISMENT/&adslot=TOP&size=0X0&BID=35878&LO=EU.RO.Arges.Mioveni&__isp=Romania%20Data%20Systems&__org=Fiberlink%20customers&ASUID=017927160576EU.RO.Arges.Mioveni&__isp=Romania%20Data%20Systems&__org=Fiberlink%20customers&ASUNID=1390109225642173;*;http%3A//ziarulring.ro/index.htmlhttp://www.studentie.ro/index.htmlhttp://www.studentie.ro/index.html


2/219


Vacante in Grecia

Vacante in Bulgaria

Vacante in Turcia

Vacante in Tunisia

Alte destinatii

RESURSE

Referate Cursuri

Tutoriale

Lucrari diploma

Dictionare

SERVICII

Download

Subtitrari

Anunturi

Joburi

Sanatate

Cariera

Bazar

Evenimente

LINK-URISPONSORIZATE

Jurnalul tau online

Condica profesorilor

Colegi pe viata

Asigurari, Credite

Stiri auto

ECONOMIE POLITICAIEditia a V-aCoordonatori:Constantin ENACHE, Constantin MECU- Introducere in studiul economiei- Microeconomie- Tipuri de piete si formareaveniturilor fundamentaleEDITURA FUNDATIEI ROMaNIA DE MaINE

Bucuresti, 2007Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiEconomie politica / Constantin Enache, Constantin Mecu (coord.).Ed. a V-a, Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 20072 vol.

ISBN 978-973-725-767-3 general978-973-725-768-0 Vol. 1Bibliogr.I. Enache, Constantin (coord.)II. Mecu, Constantin (coord.)33(075.8) Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007Redactor: Constantin FLOREATehnoredactor: Florentina STEMATE

Vasilichia IONESCUCoperta: Marinela BALANBun de tipar: 03.04.2007; Coli tipar: 20,75Format: 16/61x86Editura Fundatiei Romania de MaineBulevardul Timisoara, Nr. 58, Bucuresti, Sector 6Tel./Fax.: 021/444.20.91; www.spiruharet.roE-mail: [email protected] ....................... 9

Sectiunea IINTRODUCERE iN STUDIUL ECONOMIEICapitolul 1ECONOMIA SI STIINTA ECONOMICA. OBIECTULDE STUDIU AL ECONOMIEI POLITICE. METODAiN STIINTA ECONOMICA1.1. Nevoile umane si resursele economice. Raritatea si alegerea .... 131.2. Activitatea economica si structurile ei ............. 201.3. Formarea si dezvoltarea stiintei economice. Obiectul de studiual Economiei Politice .................231.4. Metoda in stiinta economica ................ 30

Capitolul 2ECONOMIA DE PIATA: CARACTERIZARE GENERALA.AGENTII ECONOMICI2.1. Aspecte introductive .................. 36

Ti-ar placea sa stati de vorba? Intra in grup!NUME: Godfather

STUDENT LA: Universitatea Bucuresti

MEMBRU AL GRUPULUI: Universitatea Bucuresti

Vrei sa intri in grupul de prieteni? Join student

club!

NUME:Alin_1

STUDENT LA: Universitatea Bucuresti

MEMBRU AL GRUPULUI: Facultatea de Fizica -

Universitatea din Bucuresti

STUDENT CLUBGROUPS

Facultatea de Protectia Mediului -

Universitatea din Oradea Facultatea de Arte

Plastice - Universitatea de Vest din Timisoara

Facultatea de Horticultura - Universitatea din

Craiova

Profilul Stiinte Militare-Ofiteri -Academia Fortelor Aeriene "Henri Coanda" din

Brasov Facultatea de Limbi Straine -

http://www.studentie.ro/Vacante_Grecia-u1098.htmlhttp://www.studentie.ro/Vacante_Bulgaria-u1099.htmlhttp://www.studentie.ro/Vacante_Turcia-u1100.htmlhttp://www.studentie.ro/Vacante_Tunisia-u1101.htmlhttp://www.studentie.ro/Vacante_pentru_studenti-u31.htmlhttp://www.studentie.ro/index.php?module=referatehttp://www.studentie.ro/index.php?module=cursurihttp://www.studentie.ro/Tutoriale-u373.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_diploma-u368.htmlhttp://www.studentie.ro/Dictionare-u174.htmlhttp://www.studentie.ro/Resurse-u370.htmlhttp://www.studentie.ro/Subtitrari_filme-u96.htmlhttp://www.studentie.ro/index.php?page=bazarhttp://www.studentie.ro/index.php?module=jobshttp://www.studentie.ro/Sanatate-u385.htmlhttp://www.studentie.ro/Cariera-u378.htmlhttp://www.studentie.ro/index.php?page=bazarhttp://www.studentie.ro/Evenimente-u65.htmlhttp://www.jurnale.ro/http://www.calificativ.ro/http://www.colegiimei.ro/http://www.bursaasigurarilor.ro/http://www.e-transport.ro/http://www.studentie.ro/studentclub/profil_Godfather-1-334945.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Godfather-1-334945.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Godfather-1-334945.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Godfather-1-334945.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Bucuresti-l1-univ-21.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Bucuresti-grup692.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Alin_1-1-331063.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Alin_1-1-331063.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Alin_1-1-331063.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Bucuresti-l1-univ-21.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Fizica___Universitatea_din_Bucuresti-grup232.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Fizica___Universitatea_din_Bucuresti-grup232.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Protectia_Mediului___Universitatea_din_Oradea-grup377.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Protectia_Mediului___Universitatea_din_Oradea-grup377.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Protectia_Mediului___Universitatea_din_Oradea-grup377.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Arte_Plastice___Universitatea_de_Vest_din_Timisoara-grup422.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Arte_Plastice___Universitatea_de_Vest_din_Timisoara-grup422.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Arte_Plastice___Universitatea_de_Vest_din_Timisoara-grup422.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Horticultura___Universitatea_din_Craiova-grup337.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Horticultura___Universitatea_din_Craiova-grup337.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Horticultura___Universitatea_din_Craiova-grup337.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Profilul_Stiinte_Militare_Ofiteri___Academia_Fortelor_Aeriene_Henri_Coanda_din_Brasov-grup158.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Profilul_Stiinte_Militare_Ofiteri___Academia_Fortelor_Aeriene_Henri_Coanda_din_Brasov-grup158.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Profilul_Stiinte_Militare_Ofiteri___Academia_Fortelor_Aeriene_Henri_Coanda_din_Brasov-grup158.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Profilul_Stiinte_Militare_Ofiteri___Academia_Fortelor_Aeriene_Henri_Coanda_din_Brasov-grup158.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Limbi_Straine___Universitatea_din_Iasi-grup592.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Limbi_Straine___Universitatea_din_Iasi-grup592.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Limbi_Straine___Universitatea_din_Iasi-grup592.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Profilul_Stiinte_Militare_Ofiteri___Academia_Fortelor_Aeriene_Henri_Coanda_din_Brasov-grup158.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Profilul_Stiinte_Militare_Ofiteri___Academia_Fortelor_Aeriene_Henri_Coanda_din_Brasov-grup158.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Profilul_Stiinte_Militare_Ofiteri___Academia_Fortelor_Aeriene_Henri_Coanda_din_Brasov-grup158.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Horticultura___Universitatea_din_Craiova-grup337.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Horticultura___Universitatea_din_Craiova-grup337.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Horticultura___Universitatea_din_Craiova-grup337.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Arte_Plastice___Universitatea_de_Vest_din_Timisoara-grup422.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Arte_Plastice___Universitatea_de_Vest_din_Timisoara-grup422.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Protectia_Mediului___Universitatea_din_Oradea-grup377.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Protectia_Mediului___Universitatea_din_Oradea-grup377.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Fizica___Universitatea_din_Bucuresti-grup232.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Fizica___Universitatea_din_Bucuresti-grup232.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Bucuresti-l1-univ-21.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Alin_1-1-331063.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Alin_1-1-331063.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Alin_1-1-331063.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Alin_1-1-331063.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Bucuresti-grup692.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/Universitatea_Bucuresti-l1-univ-21.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Godfather-1-334945.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Godfather-1-334945.htmlhttp://www.studentie.ro/studentclub/profil_Godfather-1-334945.htmlhttp://www.e-transport.ro/http://www.bursaasigurarilor.ro/http://www.colegiimei.ro/http://www.calificativ.ro/http://www.jurnale.ro/http://www.studentie.ro/Evenimente-u65.htmlhttp://www.studentie.ro/index.php?page=bazarhttp://www.studentie.ro/Cariera-u378.htmlhttp://www.studentie.ro/Sanatate-u385.htmlhttp://www.studentie.ro/index.php?module=jobshttp://www.studentie.ro/index.php?page=bazarhttp://www.studentie.ro/Subtitrari_filme-u96.htmlhttp://www.studentie.ro/Resurse-u370.htmlhttp://www.studentie.ro/Dictionare-u174.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_diploma-u368.htmlhttp://www.studentie.ro/Tutoriale-u373.htmlhttp://www.studentie.ro/index.php?module=cursurihttp://www.studentie.ro/index.php?module=referatehttp://www.studentie.ro/Vacante_pentru_studenti-u31.htmlhttp://www.studentie.ro/Vacante_Tunisia-u1101.htmlhttp://www.studentie.ro/Vacante_Turcia-u1100.htmlhttp://www.studentie.ro/Vacante_Bulgaria-u1099.htmlhttp://www.studentie.ro/Vacante_Grecia-u1098.html


3/219


2.2. Caracterizarea economiei de schimb ........... 382.3. Banii si rolul lor in economia contemporana ........ 422.3.1. Definirea banilor .................. 422.3.2. Functiile banilor ................. 442.4. Economia de piata contemporana; caracteristici si tipuriale acesteia ......................482.5. Agentii economici .................... 532.5.1. Fluxurile activitatii economice ........... 546

Sectiunea a II-aMICROECONOMIECapitolul 3PIATA. CEREREA SI OFERTA3.1. Piata si rolul ei. Tipuri de piata. Interdependenta pietelor .... 613.2. Cererea. Legea cererii. Elasticitatea cererii. Cererea atipica ... 643.3. Oferta. Legea ofertei. Elasticitatea ofertei .......... 733.4. Echilibrul pietei. Efectul variatiilor ofertei si cererii ...... 77Capitolul 4COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI4.1. Conceptul de bun si clasificarea bunurilor ......... 844.2. Utilitatea bunurilor ................... 864.3. Optimul consumatorului. Curba de indiferenta ........ 91

Capitolul 5COMPORTAMENTUL PRODUCATORULUI.COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE5.1. intreprinderea ..................... 1005.2. Combinarea factorilor de productie .............. 1045.2.1. Factorii de productie ............... 1045.2.2. Combinarea factorilor de productie .......... 1095.2.3. Functia de productie ............... 1115.3. Analiza pe termen scurt. Legea randamentelor neproportionale ... 1125.4. Analiza pe termen lung. Economii si dezeconomii de scara ... 1175.4.1. Substituirea factorilor de productie .......... 1175.4.2. Economii si dezeconomii de scara ........... 120

5.5. Randamentul, productivitatea folosirii factorilor de productie .. 1225.5.1. Definirea si masurarea productivitatii ......... 1235.5.2. Productivitatea muncii .............. 1265.5.3. Randamentul capitalului .............. 1295.5.4. Cresterea productivitatii .............. 131Capitolul 6COSTUL DE PRODUCTIE6.1. Continutul costului. Delimitari conceptuale .......... 1386.2. Marimea si tipologia costului .............. 1416.3. Relatia dintre costul mediu si costul marginal ......... 1486.4. Minimizarea costului. Relatia dintre cost si productivitate ... 15176.5. Comportamentul producatorului si reducerea costului. Echilibrulproducatorului ....................1546.6. Constrangerea de buget a producatorului. Problema

Universitatea din Iasi

ANUNTURI RECENTE

BAZAR

Anunturi Computere Anunturi Telefoane

Anunturi Electronice Anunturi Diverse

Anunturi Cazare camin Anunturi Inchirieri

garsoniere

Anunturi Inchirieri

apartamente

Anunturi Lucrari

licenta

Anunturi Cazare gazda Anunturi Job studenti

Anunturi Anticariat Anunturi Meditatii

LICENTE DE NOTA 10 SUB PRETUL PIETEI !!!

EFECTUEZ LUCRARI LICENTA SI DISERTATIE

NECOPIATE

===Cel mai bine vandut GPS din 2008-

Starway ovi.110===

REALIZAM LUCRARI DE LICENTA

Realizam lucrari de licenta si disertatii

...:::EUROPAMAGAZIN:::... exista pentru tine

http://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Limbi_Straine___Universitatea_din_Iasi-grup592.htmlhttp://www.studentie.ro/index.php?page=bazarhttp://www.studentie.ro/index.php?page=bazarhttp://www.studentie.ro/Computere-anuntcat2.htmlhttp://www.studentie.ro/Telefoane-anuntcat3.htmlhttp://www.studentie.ro/Electronice-anuntcat4.htmlhttp://www.studentie.ro/Diverse-anuntcat5.htmlhttp://www.studentie.ro/Cazare_camin-anuntcat7.htmlhttp://www.studentie.ro/Inchirieri_garsoniere-anuntcat9.htmlhttp://www.studentie.ro/Inchirieri_garsoniere-anuntcat9.htmlhttp://www.studentie.ro/Inchirieri_apartamente-anuntcat10.htmlhttp://www.studentie.ro/Inchirieri_apartamente-anuntcat10.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_licenta-anuntcat14.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_licenta-anuntcat14.htmlhttp://www.studentie.ro/Cazare_gazda-anuntcat8.htmlhttp://www.studentie.ro/Job_studenti-anuntcat11.htmlhttp://www.studentie.ro/Anticariat-anuntcat13.htmlhttp://www.studentie.ro/Meditatii-anuntcat12.htmlhttp://www.studentie.ro/LICENTE_DE_NOTA_10_SUB_PRETUL_PIETEI_-anunt27433.htmlhttp://www.studentie.ro/LICENTE_DE_NOTA_10_SUB_PRETUL_PIETEI_-anunt27433.htmlhttp://www.studentie.ro/EFECTUEZ_LUCRARI_LICENTA_SI_DISERTATIE_NECOPIATE-anunt27432.htmlhttp://www.studentie.ro/EFECTUEZ_LUCRARI_LICENTA_SI_DISERTATIE_NECOPIATE-anunt27432.htmlhttp://www.studentie.ro/EFECTUEZ_LUCRARI_LICENTA_SI_DISERTATIE_NECOPIATE-anunt27432.htmlhttp://www.studentie.ro/Cel_mai_bine_vandut_GPS_din_2008_Starway_ovi110-anunt27431.htmlhttp://www.studentie.ro/Cel_mai_bine_vandut_GPS_din_2008_Starway_ovi110-anunt27431.htmlhttp://www.studentie.ro/Cel_mai_bine_vandut_GPS_din_2008_Starway_ovi110-anunt27431.htmlhttp://www.studentie.ro/REALIZAM_LUCRARI_DE_LICENTA-anunt27430.htmlhttp://www.studentie.ro/REALIZAM_LUCRARI_DE_LICENTA-anunt27430.htmlhttp://www.studentie.ro/Realizam__lucrari_de_licenta_si_disertatii-anunt27429.htmlhttp://www.studentie.ro/Realizam__lucrari_de_licenta_si_disertatii-anunt27429.htmlhttp://www.studentie.ro/EUROPAMAGAZIN_exista_pentru_tine-anunt27428.htmlhttp://www.studentie.ro/EUROPAMAGAZIN_exista_pentru_tine-anunt27428.htmlhttp://www.studentie.ro/EUROPAMAGAZIN_exista_pentru_tine-anunt27428.htmlhttp://www.studentie.ro/Realizam__lucrari_de_licenta_si_disertatii-anunt27429.htmlhttp://www.studentie.ro/REALIZAM_LUCRARI_DE_LICENTA-anunt27430.htmlhttp://www.studentie.ro/Cel_mai_bine_vandut_GPS_din_2008_Starway_ovi110-anunt27431.htmlhttp://www.studentie.ro/Cel_mai_bine_vandut_GPS_din_2008_Starway_ovi110-anunt27431.htmlhttp://www.studentie.ro/EFECTUEZ_LUCRARI_LICENTA_SI_DISERTATIE_NECOPIATE-anunt27432.htmlhttp://www.studentie.ro/EFECTUEZ_LUCRARI_LICENTA_SI_DISERTATIE_NECOPIATE-anunt27432.htmlhttp://www.studentie.ro/LICENTE_DE_NOTA_10_SUB_PRETUL_PIETEI_-anunt27433.htmlhttp://www.studentie.ro/Meditatii-anuntcat12.htmlhttp://www.studentie.ro/Anticariat-anuntcat13.htmlhttp://www.studentie.ro/Job_studenti-anuntcat11.htmlhttp://www.studentie.ro/Cazare_gazda-anuntcat8.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_licenta-anuntcat14.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_licenta-anuntcat14.htmlhttp://www.studentie.ro/Inchirieri_apartamente-anuntcat10.htmlhttp://www.studentie.ro/Inchirieri_apartamente-anuntcat10.htmlhttp://www.studentie.ro/Inchirieri_garsoniere-anuntcat9.htmlhttp://www.studentie.ro/Inchirieri_garsoniere-anuntcat9.htmlhttp://www.studentie.ro/Cazare_camin-anuntcat7.htmlhttp://www.studentie.ro/Diverse-anuntcat5.htmlhttp://www.studentie.ro/Electronice-anuntcat4.htmlhttp://www.studentie.ro/Telefoane-anuntcat3.htmlhttp://www.studentie.ro/Computere-anuntcat2.htmlhttp://www.studentie.ro/index.php?page=bazarhttp://www.studentie.ro/index.php?page=bazarhttp://www.studentie.ro/studentclub/Facultatea_de_Limbi_Straine___Universitatea_din_Iasi-grup592.html


4/219


randamentelor "de scara" .................158Sectiunea a III-aTIPURI DE PIETE SI FORMAREA VENITURILORFUNDAMENTALECapitolul 7CONCURENTA SI FORMAREA PRETURILOR7.1. Concurenta: continut, forme, functii ............. 1677.2. Formarea preturilor pe diverse tipuri de piete .......... 1717.2.1. Piata cu concurenta perfecta si preturile ........ 171

7.2.2. Piata cu concurenta imperfecta si preturile ....... 1827.3. Interventia statului in domeniul preturilor........... 197Capitolul 8PIATA MUNCII SI SALARIUL8.1. Piata muncii: continut, caracterizare ............. 2028.2. Cererea si oferta de munca ............... 2048.3. Echilibrul si structuri ale pietei muncii ............ 2118.4. Salariul ......................... 2158.5. Marimea salariului ................... 2188.6. Formele salariului .................... 2218.7. Forme de salarizare .................. 223Capitolul 9PROFITUL SI RENTA

9.1. Definire. Marimea si dinamica profitului ........... 2279.2. Renta ......................... 2349.3. Pretul pamantului ..................... 241Capitolul 10PIATA MONETARA. DOBaNDA10.1. Moneda. Masa monetara si agregatele monetare ....... 24510.2. Piata monetara. Cererea si oferta de moneda .......... 24910.3. Teorii referitoare la valoarea banilor si la cantitatea de monedain circulatie .....................25210.4. Bancile. Sistemul bancar contemporan .......... 2558

10.5. Dobanda. Echilibrul pietei monetare ............. 25810.6. Politici monetare: obiective si instrumente ........ 262Capitolul 11PIATA CAPITALULUI11.1. Scurta introducere .................. 26611.2. Titlurile de valoare .................... 26711.3. Piata capitalului ..................... 27011.3.1. Piata primara a capitalului ............. 27111.3.1.1. Cererea de titluri de valoare (actiuni siobligatiuni) ...............27311.3.1.2. Oferta de titluri de valoare ......... 28111.3.2. Piata secundara a capitalului ............. 282Capitolul 12PIATA VALUTARA12.1. Conceptul de valuta; clasificarea valutelor ......... 292

inchiriere apartament

Vand Telefoane Dual Sim cu Televizor si Radio

Fm-Stereo 40 de Modele

Realizam la comanda lucrari de licenta si

disertatii

Lucrari de licenta, dizertatii, proiecte, referate,

carti in format electronic din aproximativ toate

domeniile

ULTIMELE NOUTATI

Program teatru

Concerte si evenimente artistice

Ghidul bancilor din Romania

Asigurari

Sfaturi pentru cariera

Loteria Vizelor 2010

http://www.studentie.ro/inchiriere_apartament-anunt27427.htmlhttp://www.studentie.ro/inchiriere_apartament-anunt27427.htmlhttp://www.studentie.ro/Vand_Telefoane_Dual_Sim_cu_Televizor_si_Radio_Fm_Stereo_40_de_Modele-anunt27426.htmlhttp://www.studentie.ro/Vand_Telefoane_Dual_Sim_cu_Televizor_si_Radio_Fm_Stereo_40_de_Modele-anunt27426.htmlhttp://www.studentie.ro/Vand_Telefoane_Dual_Sim_cu_Televizor_si_Radio_Fm_Stereo_40_de_Modele-anunt27426.htmlhttp://www.studentie.ro/Realizam_la_comanda_lucrari_de_licenta_si_disertatii-anunt27425.htmlhttp://www.studentie.ro/Realizam_la_comanda_lucrari_de_licenta_si_disertatii-anunt27425.htmlhttp://www.studentie.ro/Realizam_la_comanda_lucrari_de_licenta_si_disertatii-anunt27425.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_licenta_dizertatii_proiecte_referate_carti_in_format_electronic_din_aproximativ_toate_domeniile-anunt27424.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_licenta_dizertatii_proiecte_referate_carti_in_format_electronic_din_aproximativ_toate_domeniile-anunt27424.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_licenta_dizertatii_proiecte_referate_carti_in_format_electronic_din_aproximativ_toate_domeniile-anunt27424.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_licenta_dizertatii_proiecte_referate_carti_in_format_electronic_din_aproximativ_toate_domeniile-anunt27424.htmlhttp://www.studentie.ro/Teatru-u66.htmlhttp://www.studentie.ro/Concerte-u69.htmlhttp://www.studentie.ro/Banci_si_institutii_financiare-u395.htmlhttp://www.bursaasigurarilor.ro/polite_de_asigurari-1.htmlhttp://www.studentie.ro/Sfaturi_cariera-u23.htmlhttp://www.e-transport.ro/LOTERIA_VIZELOR_AMERICA_2010___DIVERSITY_IMMIGRANT-i87-news11197-p83.htmlhttp://www.e-transport.ro/LOTERIA_VIZELOR_AMERICA_2010___DIVERSITY_IMMIGRANT-i87-news11197-p83.htmlhttp://www.studentie.ro/Sfaturi_cariera-u23.htmlhttp://www.bursaasigurarilor.ro/polite_de_asigurari-1.htmlhttp://www.studentie.ro/Banci_si_institutii_financiare-u395.htmlhttp://www.studentie.ro/Concerte-u69.htmlhttp://www.studentie.ro/Teatru-u66.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_licenta_dizertatii_proiecte_referate_carti_in_format_electronic_din_aproximativ_toate_domeniile-anunt27424.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_licenta_dizertatii_proiecte_referate_carti_in_format_electronic_din_aproximativ_toate_domeniile-anunt27424.htmlhttp://www.studentie.ro/Lucrari_de_licenta_dizertatii_proiecte_referate_carti_in_format_electronic_din_aproximativ_toate_domeniile-anunt27424.htmlhttp://www.studentie.ro/Realizam_la_comanda_lucrari_de_licenta_si_disertatii-anunt27425.htmlhttp://www.studentie.ro/Realizam_la_comanda_lucrari_de_licenta_si_disertatii-anunt27425.htmlhttp://www.studentie.ro/Vand_Telefoane_Dual_Sim_cu_Televizor_si_Radio_Fm_Stereo_40_de_Modele-anunt27426.htmlhttp://www.studentie.ro/Vand_Telefoane_Dual_Sim_cu_Televizor_si_Radio_Fm_Stereo_40_de_Modele-anunt27426.htmlhttp://www.studentie.ro/inchiriere_apartament-anunt27427.html


5/219


12.2. Piata valutara ...................... 29612.2.1. Aspecte generale ................ 29612.2.2. Cursul valutar si factorii care il influenteaza ..... 29812.2.3. Categorii de operatiuni valutare si operatori pe piatavalutara ...................30212.2.4. Consecinte ale modificarii cursului valutar ..... 30512.3. Datoria externa .................... 307Capitolul 13EXTERNALITATI SI BUNURI PUBLICE

13.1. Esecul pietelor: cauze si consecinte ............ 31313.2. Externalitati; caracterizare, clasificare ........... 31713.3. Alte situatii de esec al pietei .............. 32213.4. Esecurile pietei si teoria bunastarii ............ 3249CUVaNT-iNAINTE

Acest manual este destinat pregatirii studentilor de la facultatileeconomice si de la celelalte facultati in care se preda Economia politica. Elpoate fi folosit de toti cei interesati in cunoasterea teoriei economice, inconditiile economiei de piata.Lucrarea este structurata in doua volume. Primul volum cuprindesectiunile: Introducere in studiul economiei; Microeconomie; Tipuri de pietesi formarea veniturilor fundamentale. Al doilea volum cuprinde sectiunile:

Macroeconomie; Mondoeconomie.Fata de manualul elaborat de Catedra de Economie politica aUniversitatii Spiru Haret si pus la dispozitia studentilor in anii precedenti,actuala editie a manualului a beneficiat de acumularile stiintei si practiciieconomiei de piata din ultimii ani, de perfectionarile metodologice realizatede Catedra noastra si de alte catedre.Preocupat de asigurarea unui continut teoretico-stiintific corespunzator,colectivul de autori a folosit o bogata literatura de specialitate, date statisticeinsotite de reprezentari grafice, prin care sa se ilustreze fenomene si proceseeconomice. in scopul intelegerii activitatii economice, a naturii intime aproceselor in care sunt implicati agentii economici, s-a avut in vedere analizacantitativa si calitativa a faptelor, a vietii economice reale.

Prin structura manualului, dorim sa asiguram un cadru accesibil sicuprinzator al problemelor economice, teoretice si practice. Astfel, lainceput, se abordeaza elemente introductive de teorie economica, apoi seanalizeaza probleme de continut ce tin de structura spatiului economic:microeconomie, macroeconomie si mondoeconomie. in aceasta ultimasectiune, sunt abordate relativ amplu procesele globalizarii economieimondiale, ale integrarii economice europene, la care participa direct siRomania. Am urmarit ca trecerea de la o sectiune la alta, iar in cadrulacestora, de la un capitol la altul, sa reprezinte, in acelasi timp, completarealor in exprimarea tabloului global al sistemului de cunostinte economice. Amfost preocupati de reflectarea realitatilor din tara noastra, aflata in tranzitiela economia de piata.10Mentionam, in continuare, alte cateva aspecte avute in vedere laelaborarea manualului: a) in procesul de ilustrare a tezelor teoretice, acorelatiilor economice, am luat in calcul atat dimensiunea pozitiva, adica



6/219


prezentarea realitatilor, asa cum sunt ele, intr-o perioada sau alta, cat sidimensiunea normativa, adica asa cum ar trebui sa fie ele, in conditiilerespective; b) scoaterea in evidenta prin subpuncte (definire, concepte,factori, structuri etc.) a ideilor principale, prin care se usureaza insusireacunostintelor; c) formularea de concepte-cheie, de probleme de reflectie,intrebari la fiecare capitol; d) la unele teme, ca, spre exemplu, piatacapitalului, piata valutara, economie mondiala, o serie de detalii suntnecesare mai ales studentilor de la facultatile unde nu se predau altediscipline economice.Fiind, in esenta, un manual de teorie economica generala, el este

totusi conceput pentru a raspunde interesului cititorului sau roman. in acestsens, la majoritatea temelor s-a tinut cont de experienta si concluziilerezultate din evolutia economiei romanesti (vezi: Tipurile contemporane aleeconomiei de piata; Fluctuatiile activitatii economice; Somajul; Inflatia;Statul si economia; Probleme ale economiei romanesti in perioada tranzitiei la

economia de piata; Romania in economia mondiala anii 90 ai secolului etc.).Colectivul de autori este angajat in realizarea unor perfectionari,innoiri ale continutului manualului de Economie politica, in editii ulterioare,determinate de insasi dinamica exigentelor universitare.11Sectiunea IINTRODUCEREiN STUDIUL ECONOMIEI

1213Capitolul 1ECONOMIA SI STIINTA ECONOMICA.OBIECTUL DE STUDIU AL ECONOMIEI POLITICE.METODA iN STIINTA ECONOMICAObiectivele temei:- evidentierea rolului activitatii economice in interrelatie cunevoile umane in evolutia de ansamblu a societatii;- prezentarea principalelor momente din istoria formarii sidezvoltarii stiintei economice;- punerea in relief a obiectului de studiu al economiei politice si

a locului acesteia in sistemul stiintelor economice contemporane;- explicarea insemnatatii cunostintelor economice in formareagandirii economice si a comportamentului economic;- intelegerea rolului deosebit de important al pregatiriieconomice in elaborarea politicii economice, in activitatea deconducere a economiei.1.1. NEVOILE UMANE SI RESURSELE ECONOMICE.RARITATEA SI ALEGEREAStiinta economica reprezinta o componenta deosebit de importantaa sistemului de stiinte contemporane. Orice activitate economicapresupune calcule economice stiintifice, o anumita tehnica de gandireeconomica, un anumit comportament in gestionarea resurselor si inadoptarea deciziilor, promovarea criteriului de rationalitate etc.Definirea stiintei economice si a rolului ei in pregatirea profesionalaare drept punct de plecare studierea nevoilor (trebuintelor) si resurselor, aactivitatii economice, a fenomenelor si proceselor economice.



7/219


Impulsul si motivatia oricarei activitati umane sunt reprezentatede nevoi sau trebuinte.14- Definire, clasificarein sens economic, nevoile umane reprezinta cerinte materiale sispirituale, de bunuri si servicii, de mediu ecologic etc. ale vietii siactivitatii oamenilor. Satisfacerea lor inseamna consum de bunuri si

servicii si asigura existenta si dezvoltarea purtatorilor acestor nevoi indivizi, grupuri sociale, natiuni, societatea in ansamblul ei. in sensgeneral, este vorba de: nevoi de consum ale populatiei (alimente,

imbracaminte, incaltaminte, locuinta, transport, instruire, cultura etc.);nevoi de productie, prin a caror acoperire se asigura producereabunurilor si serviciilor respective necesare oamenilor.in clasificarea nevoilor umane1 pot fi luate in considerarediferite criterii.Tinand seama de caracterul tridimensional al omului, si anume:fiinta biologica, produs al societatii si fiinta rationala, nevoile pot figrupate in:a) nevoi naturale sau fiziologice;b) nevoi sociale, care izvorasc din convietuirea oamenilor insocietate, din relatiile dintre ei in activitatea pe care o desfasoara, decomunicare, nevoi resimtite de acestia ca membri ai diferitelor sociogrupuri;c) nevoi rationale, care decurg din necesitatea unui nivel ridicat

de instruire si gandire, menit sa asigure un comportament superior,rationalitate, eficienta in cadrul oricarei activitati umane.Din punct de vedere al rolului lor in existenta si dezvoltareaoamenilor, nevoile se clasifica astfel:a) primare (fundamentale sau de baza): alimente, imbracaminte,incaltaminte, locuinta, odihna, sanatate etc.;b) nevoi superioare (complexe sau elevate): cunostinte stiintifice,educatie, cultura, arta, informatie etc., a caror satisfacere duce lapregatirea si perfectionarea profesionala a oamenilor, la o calitateumana superioara, cu efecte pozitive asupra nivelului de dezvoltare asocietatii.1 Dictionar de economie, coord.: Nita Dobrota, Editura Economica,

Bucuresti, 1999, p. 324-325; Tratat de economie contemporana, vol. 2,Editura Politica, Bucuresti, 1987, p. 205-224.15Exista si alte criterii de clasificare a nevoilor; spre exemplu, dinpunct de vedere al subiectilor purtatori, se disting: nevoi individuale,de grup, generale ale societatii; din punct de vedere al factorului timp,exista: nevoi zilnice sau curente, periodice, temporare, permanente,traditionale etc.- Caracteristici ale nevoilora) Nevoile au caracter dinamic, in sensul ca, de la o perioada laalta a progresului societatii, apar noi nevoi sau trebuinte, au locmodificari in structura si nivelul calitativ al cerintelor de consum; sedezvolta totodata mijloacele materiale de satisfacere a trebuintelor.

Astfel, in structura trebuintelor, de astazi, ale oamenilor se includ, pelanga alimente, imbracaminte, incaltaminte, locuinta, sanatate, si numeroasealte nevoi privind transportul, comunicatiile, comertul, turismul,



8/219


instructia, educatia, cultura, arta, protectia mediului, informatia, organizareasociala, protectia sociala, sau nevoi de turism, de televizor, decalculator electronic etc. Se remarca tendinta de crestere a ponderii serviciilorsau a bunurilor "superioare", cum sunt acestea denumite, uneori.Totodata, nivelul de satisfacere a nevoilor trebuie sa fie mereumai inalt; calitatea hranei, modul de hranire, calitatea imbracamintei,gradul de confort personal, calitatea serviciilor etc. se afla in dinamicao data cu dezvoltarea economica si sociala din fiecare tara.De asemenea, aceeasi nevoie este satisfacuta, astazi, cu altemijloace, cu alte instrumente: spre exemplu, nevoia de comunicare la

distanta se poate satisface prin telefon mobil; consumul de spectacole demuzica sau de teatru se poate satisface si prin intermediul televiziunii;scrierea de texte se face din ce in ce mai mult cu ajutorul calculatoruluielectronic; nevoia de calcul matematic (diferite operatiuni) se efectueaza,rapid si in orice loc, cu ajutorul minicalculatorului electronic etc.Nevoile sau trebuintele umane trebuie privite ca sistem, adica ininterrelatie, tinand seama de locul si importanta fiecareia, de legaturilesi influentele reciproce; satisfacerea corespunzatoare sau nonsatisfacereaunora se reflecta, direct sau indirect, in calitatea si comportamentulfactorului uman, in randamentul muncii, in desfasurarea activitatiieconomice. in ansamblul acestora, pe primul loc se afla trebuintele debaza sau fundamentale (hrana, imbracaminte, locuinta), care sunt16

legate de functiile vitale ale organismului si prin a caror satisfacere seasigura mentinerea individului in conditii normale de forta fizica siintelectuala, de sanatate etc. inainte de a se ocupa de stiinta, cultura,arta, politica, religie, oamenii trebuie sa se hraneasca, sa se imbrace sisa se incalte, sa aiba locuinta.Structura nevoilor, ca si modul concret de satisfacere a lordifera de la un individ la altul, in functie de vointa si dorinta sa, degusturi, de obiceiuri, de varsta si sex, de profesie, de nivelul deinstruire si educatie etc.Nivelul de instruire si cultura se reflecta in structura nevoiloroamenilor; la categoriile sociale cu un nivel ridicat de pregatire,educatie si cultura, structura nevoilor este mai diversificata, cuprinzand

in pondere mare nevoi mai elevate de literatura de specialitate,cultura, spectacole, muzica, turism etc.; dimpotriva, la categoriilesociale cu grad scazut de instruire si cultura, predomina masivtrebuintele primare. "in general, cu cat nivelul inteligentei si aleducatiei indivizilor este mai elevat, cu atat sunt mai diferentiategusturile si opiniile lor ... in zonele cu standarde intelectuale si moralemai scazute, unde instinctele si gusturile primare comunepredomina..., gasim un grad mai ridicat de uniformitate si similaritatein viziuni"2.b) Nevoile sunt regenerabile sau reproductibile, in sensul castarea in care o nevoie sau alta este satisfacuta dureaza numai unanumit timp, dupa care se manifesta din nou, adica se reproduce;corespunzator acesteia, productia de bunuri materiale si serviciitrebuie sa fie continua, sa aiba, deci, loc reluarea procesului deproductie, a activitatii economice.c) Nevoile au caracter complementar, deoarece satisfacerea



9/219


uneia genereaza o alta; de exemplu, nevoia de autoturism, odatasatisfacuta, da nastere la nevoia de benzina, de ulei, de loc de parcaresau de garaj etc.; un alt exemplu: daca o universitate isi infiinteaza otipografie proprie, o data cu aceasta iau nastere, pentru ea, si alte nevoi(pe care inainte nu le avea), privind spatiul corespunzator, personalulsalariat, echipamente, hartie si alte materiale, depozite etc.2 Friedrich Hayek, Drumul catre servitute, Editura Humanitas,Bucuresti, 1993, p. 158.17d) Nevoile sunt concurente, in sensul ca unele se extind, iar

altele se restrang, avand loc si substituirea unora prin altele: de pilda,nevoia de transport cu autobuzul se poate restrange prin apelarea lametrou; nevoia de informare prin citirea unui ziar poate fi restransasau inlocuita prin nevoia de televizor sau radio etc.Nevoile oamenilor devenite mobiluri ale acestora reprezintainterese economice, care pot fi: personale sau individuale; de grup, cese manifesta la nivel de socio-grup (familie, firma, domeniu deactivitate); generale, ale tarii, ale economiei nationale respective etc.Cunoasterea interesului oamenilor permite stabilirea mijloacelor sauinstrumentelor economice de punere in miscare, de stimulare acomportamentului rational in activitate, de cointeresare materiala.Nevoile efective sunt acelea a caror satisfacere, la un momentdat, este necesara, adica se statorniceste in constiinta, viata si

activitatea oamenilor, in obiceiurile si traditiile lor de consum. Exista,insa, si simple dorinte sau aspiratii ale oamenilor pentru a carorsatisfacere nu sunt create, in momentul respectiv, conditiile necesare(de exemplu, dorinta de a calatori in Cosmos).- Resursele economice: definire, clasificareResursele economice reprezinta totalitatea elementelor care potfi utilizate pentru producerea de bunuri materiale si servicii destinatesatisfacerii nevoilor. Ele cuprind doua mari componente, si anume:

a) resursele umane potentialul de munca, de creatie stiintificasi tehnica existent: populatia apta de munca, structura ei de calificare,nivelul de pregatire profesionala, cultura si educatie;

b) resursele materiale resursele naturale: aerul, apa, solul,bogatiile subsolului, fondul forestier si cinegetic; resursele derivate(obtinute prin activitatea oamenilor), cum sunt: mijloacele de productiesau factorul de productie capital, adica masini, utilaje, instalatii,materii prime, materiale etc. Resursele constituie suportul productiei siconsumului, deoarece, prin cantitatea, structura si nivelul lor calitativ,conditioneaza activitatea economica. in sens mai larg, resursele includin sfera lor de cuprindere si potentialul financiar si informationalexistent, care mijloceste desfasurarea activitatii, fluxurile economicece au loc.18La randul lor, resursele naturale pot fi clasificate in mai multefeluri. Astfel, din punct de vedere al duratei folosirii sau al rezervelordisponibile, resursele naturale se impart in: a) neregenerabile sauepuizabile (zacaminte de combustibili fosili, minereurile metalifere siminereurile nemetalifere); b) regenerabile (fondul funciar, forestier,

cinegetic, apa, aer ca factori de mediu pentru viata si activitateahttp://www.studentie.ro/Curs_de_drept_economic_anul_I--citeste-nr1335.html(9 of 219) [09/01/2009 22:59:58]

d d l


10/219


oamenilor).Din punct de vedere al posibilitatilor de recuperare sau dereutilizare in procesele de productie si de consum, resursele naturalepot fi grupate in: recuperabile, partial recuperabile, nerecuperabile.Resursele economice trebuie intelese in dublu sens: ca stoc saupotential existent, la un moment dat; ca flux, adica atrase si utilizate incircuitul economic (factori de productie).Ele influenteaza asupra economiei nu numai prin cantitatea,structura si calitatea, ci si prin eficienta utilizarii lor.Resursele naturale trebuie abordate in dinamica lor. in acest

sens, progresul stiintifico-tehnic duce la:a) largirea limitelor geografice ale cunoasterii si exploatariiresurselor naturale (de exemplu, atragerea in circuitul economic a unorzacaminte de titei in platforme continentale ale marilor si oceanelor,folosirea energiei solare, eoliene, geotermale si a valurilor etc.);b) extinderea limitelor economice ale exploatarii resurselornaturale, facand rentabila exploatarea si a unor zacaminte aflate lamari adancimi sau/si cu un continut mai redus in substanta utila;c) sporirea eficientei, a randamentului utilizarii resurselor.Ca urmare, are loc cresterea stocului exploatarii de resursenaturale si a suportului material al productiei.- Raritatea si alegereaResursele de care dispune o tara sau alta sunt limitate, la un

moment dat, fapt care actioneaza restrictiv asupra activitatii economice;astfel, caracterul dinamic si nelimitat al nevoilor se loveste delimitele fizice ale resurselor. De aceea, capata o insemnatate deosebitautilizarea rationala a resurselor, adica obtinerea de rezultate maximepe fiecare unitate de cheltuiala. Cu alte cuvinte, marirea cantitatii debunuri materiale si servicii, corespunzator trebuintelor, trebuie sa19apeleze preponderent nu la sporirea volumului de resurse, ci lacresterea randamentului folosirii lor.Rezultatul utilizarii resurselor il reprezinta bunurile economice,care se compun din bunuri materiale, ce au o existenta fizica, siservicii, al caror consum are loc concomitent cu producerea lor.

Raritatea resurselor exprima limitele resurselor, insuficientalor in raport cu nevoile. Desi, in timp, se maresc ca volum si cunoscimbunatatiri de structura si calitate, resursele sunt rare, in comparatiecu nevoile. De aceea, este necesara alegerea celei mai bune variante dealocare si utilizare a resurselor. Raspunsul la intrebarile: Ce produci?Cat produci? Cum produci?, Pentru cine produci? are o mareimportanta in alocarea resurselor.Este de inteles faptul ca in conditiile in care resursele suntlimitate, sunt date, intr-o perioada sau alta, marirea cantitatii resurselordestinate unui anumit scop nu este posibila decat micsorand parteaprevazuta pentru alte destinatii. Orice alegere inseamna, in acelasitimp, renuntarea la alte sanse potentiale sau sacrificarea acestora. Deexemplu, daca o persoana sau o familie aloca mai mult (din resurseledisponibile) pentru alimente, atunci ii ramane mai putin pentruimbracaminte sau pentru instruire, educatie etc.Raritatea impune costuri. Necesitatea de a alege alternative de


C d d t i l I


11/219


folosire a resurselor disponibile presupune costuri. Orice activitateantreneaza un sacrificiu, adica renuntarea la alte alternative. in teoriaeconomica, se considera ca orice activitate are un "cost de oportunitate".Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta pretul(estimarea) celei mai bune alternative sacrificate (la care se renunta),atunci cand se face o alegere intre mai multe variante posibile, inalocarea resurselor. Daca un agricultor, pe baza resurselor de caredispune, poate sa produca 1000 de tone de grau si 500 de tone desecara, atunci marirea cu 10 tone a cantitatii de grau inseamna totodatarenuntarea la a produce 5 tone de secara ce reprezinta costul renuntarii

sau costul de oportunitate; daca, insa, el prefera sa mareasca productiala 5 tone, atunci costul renuntarii va fi de 10 tone de grau.in studierea alternativelor de a produce se foloseste curba(frontiera) posibilitatilor de productie; aceasta exprima combinarileposibile de producere a doua bunuri prin folosirea integrala si eficientaa resurselor disponibile la un moment dat.20Presupunand ca un producator poate sa produca bunul "X" incantitati (tone) descrescatoare (20; 18; 16; 14; 12; 10; 8; 6; 4; 2; 0) sibunul "Y" in cantitati crescatoare (0; 2; 4; 6; 8; 10; 12; 14; 16), atuncicurba (frontiera) posibilitatilor de productie se prezinta ca in figura 1:Fig. 1. Curba (frontiera) posibilitatilor de productieSe observa, in fig. 1, o infinitate de variante de productie, de

combinari; in cadrul oricareia dintre variante, reprezentate de un punctde pe curba posibilitatilor de productie, resursele alocate sunt folosite

eficient. Varianta marcata prin Geste inaccesibila pe termen scurt,depasind limitele resurselor; pe termen mediu si lung, insa, ea poatedeveni posibila. Varianta G" indica o productie inferioara, sub posibilitatileexistente.1.2. ACTIVITATEA ECONOMICA SI STRUCTURILE EI- Definire

Activitatea economica este o componenta fundamentala aactiunii umane, in cadrul careia, prin alocarea si folosirea resurseloreconomice, au loc procese de productie, de circulatie, de distributie si21

consum de bunuri materiale si servicii, in vederea satisfaceriitrebuintelor. Ea presupune procese economice, comportament aloamenilor, obiective si decizii economice, masuri si actiuni, motivatiieconomice, criteriul de eficienta in alocarea si utilizarea resurselor,relatii, interdependente economice etc.Structura activitatii economice cuprinde urmatoarele componentesau acte fundamentale: productie, circulatie, distributie siconsum.Productia constituie momentul initial al miscarii economice; incadrul ei, prin combinarea factorilor, oamenii produc bunuri materiale

si servicii insusi obiectul satisfacerii nevoilor; practic, este vorba deutilizarea cunostintelor stiintifice si tehnice, a masinilor, utilajelor, asolului, a energiei, a tehnologiilor de fabricatie etc. in industrie,agricultura, silvicultura, constructii, transport, comunicatii, comert,invatamant, stiinta, cultura, sanatate etc., prin care se produc bunuri siservicii. Productia constituie punctul de plecare al activitatii




12/219


economice, fiind denumita motorul economiei: fara productie nu potexista bunurile economice necesare, nu pot exista nici circulatia, nicirepartitia si nici consumul.Circulatia sau schimbul asigura trecerea bunurilor economicede la producator la consumator prin vanzare-cumparare, la piata,avand loc totodata distributia bunurilor si serviciilor pe destinatiile lorsatisfacerea nevoilor de consum sau de productie.Consumul, ca moment final al miscarii economice, inseamnafolosirea bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor.Relatia dintre nevoi si activitatea economica. Nevoile umane

constituie punctul de pornire, impulsul activitatii economice; prinvolumul, structura si nivelul lor calitativ, nevoile determina activitateaeconomica, prin care trebuie sa se produca bunurile si serviciilesolicitate. innoirile care au loc in sistemul trebuintelor, dinamicaacestora impun perfectionari si continuitatea activitatii economice.La randul ei, activitatea economica genereaza nevoi; prinbunurile noi, create si oferite pe piata, se influenteaza dorintele, preferinteleconsumatorilor, facandu-si loc elementele de noutate siperformanta. Astfel, iau nastere noi trebuinte, care se statornicesc inviata si munca oamenilor. Spre exemplu, nevoia de telefon mobil, decalculator electronic sau de televizor a aparut, s-a impus ca cerinta22atunci cand creatia stiintifica-tehnica, activitatea economica au produs

asemenea bunuri si le-au oferit pe piata.Schema simplificata: relatii si acte economice fundamentale- Alte structuri ale activitatii economice

Acestea pot fi abordate din diverse unghiuri de vedere:Structuri verticale: a) microeconomia activitatea economicala nivelul unitatii economice, firmei sau intreprinderii; b) mezoeconomiaactivitatea la nivel de ramura economica si zonaeconomica; c) macroeconomia activitatea economica la niveluleconomiei nationale; ansamblul formelor de economie din cadrul uneitari, aflate in unitate si interdependenta intre intreprinderi, ramuri, zone

teritoriale; d) mondoeconomia sau economia mondiala ansambluleconomiilor nationale in interdependenta lor.

Structura tehnologica a economiei nationale pune in rel iefnivelul tehnic al activitatii economice, tehnologiile de fabricatie etc.Structura de ramura a economiei nationale (industrie,agricultura, constructii, transporturi, telecomunicatii, comert, invatamant,sanatate etc.). in functie de aceasta, diferitele tari pot fi grupatein: agrare, agrar-industriale, industriale, tertiare etc.23Precizare: exista o stransa legatura intre structuraeconomica a unei tari si nivelul ei de dezvoltare economica. Astfel,

tarile in a caror economie predomina agricultura prin aportul ei lacrearea PIB si prin ponderea dominanta in populatia ocupata suntslab dezvoltate. Dimpotriva, tarile in care predomina industria secaracterizeaza printr-un nivel superior de dezvoltare.Structura pe sectoare de activitate economica: primar(agricultura, silvicultura, industria extractiva); secundar (industria prelucratoare,

constructiile): tertiar (restul activitatilor sfera serviciilor). Sehttp://www.studentie.ro/Curs_de_drept_economic_anul_I--citeste-nr1335.html(12 of 219) [09/01/2009 22:59:58]



13/219


sustine si existenta unui sector cuaternar, reprezentat prin informatica.Structura teritoriala a economiei nationale pe zoneteritorial-administrative, in interdependenta lor.in desfasurarea sa, activitatea economica implica si fenomenulrisc economic3. in esenta, acesta reprezinta probabilitatea unorrezultate nedorite, care se concretizeaza in pierdere sau paguba intr-oactivitate, operatiune sau actiune economica. in afara situatiilor de risc

legate de calamitati naturale seceta, inundatii, fenomene seismiceetc. ce pot sa aiba loc, probabilitatea mai mare sau mai restransa aunor consecinte economice nedorite este dependenta de calitatea

activitatii economice. in acelasi timp, gradul de cunoastere (nu numaipe termen scurt, ci si pe termen mediu si lung) a conditiilor economicesi sociale, capacitatea de analiza, de previziune si decizie la nivelmicroeconomic, macroeconomic si mondoeconomic stau la bazaevaluarii, limitarii si chiar a evitarii riscului.1.3. FORMAREA SI DEZVOLTAREA STIINTEI ECONOMICE.OBIECTUL DE STUDIU AL ECONOMIEI POLITICEProcesul de formare a economiei ca stiinta a avut loc intr-operioada destul de indelungata a evolutiei societatii omenesti. in planistoric vorbind, termenul de economie vine de la doua cuvinte3 Vezi, in acest sens, Dictionar de economie, coord.: Nita Dobrota,Editura Economica, Bucuresti, 1999, p. 408-409. Sunt prezentate diferite

forme de risc, de exemplu: la nivel microeconomic riscul pur, riscul deneplata, riscul de inovatie; la nivel macroeconomic risc social, risc politic,risc economic; la nivel mondoeconomic riscul de tara.24grecesti: oikos, care inseamna casa, gospodarie, si nomos, careinseamna ordine, principiu, lege. Astfel, economia era conceputa, inesenta, ca administrare a casei, a gospodariei. Mult timp, in EvulMediu, economia era, in mare parte, subordonata moralei si filosofiei.Pe masura, insa, ce problemele schimbului capata importanta dince in ce mai mare, se intensifica si preocuparea pentru ceea ceinseamna pret si justitie in cadrul schimburilor de marfuri etc.- Scurta privire istoricaMomentul de varf al inceputurilor gandirii economice l-a

constituit Grecia antica, prin marile spirite: Xenofon, Platon siAristotel. Cea mai mare stralucire a stiintei si filosofiei, in general, aeconomiei, in special, in Antichitate, a dat-o Aristotel (384-322 i.e.n.),elaborand lucrarile Politica si Etica nicomachica; el abordeazaprobleme ca: natura schimbului, diviziunea posesiunii lucrurilor, baniiprodus al schimbului, marfa, pretul ca manifestare a valorii deschimb etc.O lunga perioada de timp, inclusiv in Evul Mediu, a avut loc oevolutie lenta a gandirii economice.La inceputul epocii moderne, se inregistreaza pasi importanti inevolutia teoriei economice. Se manifesta curentul de gandire denumitmercantilism (secolele XV-XVII), ce are ca obiect de cercetarecirculatia marfurilor, in special comertul exterior, pe care-l considera

izvorul bogatiei sociale. Antoine de Montchreticne unul dintre reprezentantiimercantilismului foloseste pentru intaia oara denumirea deeconomie politica in lucrarea sa, Traite deconomie politique,




14/219


publicata in anul 1615.Tot in aceasta perioada, William Petty (1623-1687), unul dintreprimii fondatori ai economiei politice, publica lucrari ca: Aritmeticapolitica, Cate ceva despre bani etc.; in opera lui se gasesc inceputurileteoriei valorii bazate pe munca si ale plusvalorii. El sustine capamantul este mama bogatiei, iar munca, tatal acesteia.in perioada care urmeaza, in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea,are loc constituirea stiintei economice; ea se caracterizeaza prindeplasarea centrului analizei economice din sfera circulatiei marfurilorin sfera productiei. Este vorba, mai intai, de fiziocratism, ca unul din25curentele de gandire economica din Franta, in secolul al XVIII-lea,avand ca principali reprezentanti pe: Fr. Quesnay, A.R.J. -Turgot,

V.R. Mirabeau si altii; acestia sustin ca munca din agricultura estesingura producatoare de venit. Fr. Quesnay publica lucrarea Tablouleconomic (in 1758), in care incearca, pentru intaia oara in stiintaeconomica, sa explice probleme ale reproductiei de ansamblu, alemacroeconomiei. A.R.J. Turgot publica, in 1766, lucrarea Reflectiiasupra formarii si distribuirii bogatiilor.Un moment deosebit, in evolutia stiintei economice, il reprezintaScoala clasica engleza, in frunte cu Adam Smith (1723-1790), autorullucrarii Avutia natiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor ei (1776),si David Ricardo (1772-1823), care elaboreaza lucrarea Principiile

economiei politice si impunerii (1817); ei sunt fondatorii teoriei valoaremunca.Ca reprezentant al Scolii clasice engleze este considerat siT. Robert Malthus (1766-1834), iar John Stuart Mill (1806-1873) esteconsiderat clasic de tranzitie. A. Smith teoretizeaza eficacitatea pietei,functia ei reglatoare, rolul "mainii invizibile", al concordantei intre ceeace se produce si ceea ce se cere, analizeaza bogatia natiunilor ca rezultatal diviziunii muncii din ce in ce mai dezvoltate etc.in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in randuleconomistilor, se afirma si Karl Marx (1818-1883), discipol al luiDavid Ricardo, care dezvolta teoria valoare-munca si analizeazaeconomia capitalista de atunci, in lucrarea sa Capitalul.Spre sfarsitul secolului al XIX-lea si in prima parte a secolului al

XX-lea au loc incercari de a aseza stiinta economica pe fundamentenoi. Aceasta perioada a fost dominata de trei scoli: Scoala de la Viena,in frunte cu Von Wieser, Scoala de la Lausanne, in frunte cu LeonWalras si Vilfredo Pareto, si Scoala de la Cambridge, in frunte cu

Alfred Marshall.in perioada contemporana, din 1930 si pana in prezent, seaprofundeaza cercetarea stiintifica, are loc trecerea de la nivelulmicroeconomic la nivelul macroeconomic de analiza. Un loc principalocupa, in aceasta directie, economistul englez John Maynard Keynes(1883-1946), indeosebi prin lucrarea sa Teoria generala a folosiriimainii de lucru, a dobanzii si a banilor (1936).in perioada postbelica, stiinta economica si-a imbunatatitsubstantial continutul, s-a dezvoltat. in numeroase lucrari elaborate se

26abordeaza problematica macrodeciziei economice, a cresterii economice,echilibrului macroeconomic si optimului economic, a pietei,




15/219


ocuparii si somajului, inflatiei, fluctuatiilor, rolului statului in economieetc.in domeniul gandirii economice au existat si preocupariromanesti4. inceputul a fost realizat de catre Dimitrie Cantemir(1673-1723) prin lucrarea Descriptio Moldaviae, scrisa la solicitarea

Academiei din Berlin.in secolul al XIX-lea, cel mai remarcabil reprezentant al gandiriieconomice romanesti este Nicolae Balcescu (1819-1852). in cea de-adoua jumatate a secolului al XIX-lea, s-au afirmat, in acest domeniu,I. Ghica, G. Baritiu, B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol, P.S. Aurelian, careau pus in centrul atentiei problema dezvoltarii industriei si importantaindependentei economice a tarii.in prima jumatate a secolului al XX-lea, s-au remarcat: VirgilMadgearu, Victor Slavescu, Gromoslav Mladenatz, Ion Raducanu,N.I. Angelescu, George Tasca, Mihail Manoilescu.in perioada postbelica, au fost cercetate numeroase probleme aleeconomiei romanesti, in diverse lucrari, tratate, manuale, studii,inclusiv in anii de tranzitie la economia de piata.Evaluarea reala a gandirii economice dintr-o perioada istoricasau alta nu poate face abstractie de politica economica respectiva, deactivitatea economica desfasurata. Gandirea economica a unei epoci seoglindeste nu numai in tratate, carti de specialitate, ci si in acte deguvernamant, in politica unei epoci5.

4 Vezi Costin Murgescu, Mersul ideilor economice la romani, EdituraStiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987; N.N. Constantinescu, Tratat deeconomie contemporana, vol.I, Editura Politica, 1986, Bucuresti, p.225-238;

Ivanciu Nicolae Valeanu, Tratat de doctrine economice, "MonitorulOficial", Bucuresti, 1996.5 Vezi Costin Murgescu, op. cit., p. 9-11. Aici se mentioneaza maimulte exemple, printre care si acela al lui Eugeniu Carada, care, desi nu ascris opere economice si nu figureaza in nicio istorie a gandirii noastreeconomice, a redactat legea pentru infiintarea Bancii Nationale a Romaniei sia organizat acest punct de sprijin al intregului sistem financiar si bancarromanesc.27

- Definirea economiei politice; obiectul ei de studiuExista diferite moduri de definire a economiei ca stiinta si aobiectului ei de studiu. Dintre acestea, vom mentiona numai unele.

Astfel, inca in secolul al XIX-lea, J. Stuart Mill considera ca economiaeste stiinta care trateaza productia si distributia avutiilor, in masura incare aceasta productie si aceasta distributie depind de natura umana. ingandirea lui J.P. Proudhon, economia este stiinta muncii, adicaactiunea inteligenta a oamenilor in societate asupra materiei in scopulprevazut, de satisfactie personala. J. Baptiste Say, in Catechisme

deconomie politique (1826), spunea ca economia politica este stiintacare ajuta la cunoasterea economiei societatii, ea arata cum isi procuranatiunea cele necesare pentru a subzista.Exista si alte definitii date economiei politice. Iata cateva dintreele: economia politica studiaza activitatile care, punand sau nu in jocmoneda, implica operatii de schimb intre indivizi; ea cerceteaza cumoamenii decid sa utilizeze resursele productive rare sau limitate, in




16/219

Cu s de d ept eco o c a u

vederea crearii de marfuri sau servicii variate si spre a le repartizapentru scopuri de consum intre diferiti membri ai societatii; eastudiaza modul in care oamenii se comporta, in cursul obisnuitei lorexistente, castigandu-si viata si bucurandu-se de fructele muncii lor;ea este stiinta care cerceteaza mijloacele de ameliorare a societatii side a face posibila civilizatia umana. Paul A. Samuelson spunea ca"stiinta economica cerceteaza modul in care oamenii si societateadecid, facand sau nu uz de moneda, sa aloce resursele productive rareproductiei de marfuri si servicii variate si sa le repartizeze in scopulconsumului prezent sau viitor intre diferiti indivizi si colectivitati. Eaanalizeaza, deci, costurile si profiturile ce rezulta din cele mai bunestructuri ale utilizarii resurselor"6.Luand in considerare definitiile date economiei politice, incadrul confruntarilor de idei, de catre diferiti autori, se poate exprima,intr-o forma concisa, obiectul ei de studiu si poate fi pus in relief rolulacestei stiinte. Astfel, obiectul economiei ca stiinta il constituiestudierea vietii economice reale, a fenomenelor si proceselor economicecare au loc in domeniul productiei, schimbului, repartitiei

6 Paul A. Samuelson, Leconomique, Armand Colin, Paris, 1982, p.8.28si consumului de bunuri materiale si servicii, a relatiilor cauzale, alegilor si categoriilor economice, pe diferite trepte ale evolutieisocietatii, oferind un mod economic stiintific de gandire si actiune,

putere de anticipare si rationalitate, tinand seama de confruntareanevoilor nelimitate cu resursele limitate. Rezulta, de aici, caeconomia nu este o stiinta abstracta, nelegata de viata, ci, dimpotriva,are un rol deosebit de important in sistemul stiintelor contemporane.

Aceasta cu atat mai mult, cu cat luam in considerare faptul ca gandireaeconomica stiintifica trebuie sa se reflecte si in acte de guvernamant,in politica economica, in comportamentul uman, in general, si alagentilor economici, in mod special.Politica economica, de exemplu, politica industriala, agricola, ainvestitiilor, a preturilor, monetara, bugetara, de credit, fiscala etc.,este conditionata de luarea in considerare a stiintei economice; formulareade scopuri ale politicii, stabilirea cailor, mijloacelor si masurilor

adecvate de realizare a acestora trebuie sa se intemeieze pe cunostintestiintifice.in general, fenomenele economice reflecta ceea ce este directsesizabil de catre oameni, adica ceea ce se afla la suprafata activitatiieconomice; spre exemplu, la piata, se poate observa daca se vand saunu se vand marfuri, daca sunt preturi mari sau mici; sau, in activitateade productie, in uzine, se poate constata relativ usor daca masinilefunctioneaza sau nu functioneaza, daca se munceste sau nu semunceste etc.

Afirmarea economiei politice ca stiinta presupune cunoastereanu numai a fenomenelor si proceselor economice, direct sesizabile, cisi a relatiilor de cauzalitate, care tin de esenta lucrurilor, a legiloreconomice. De exemplu, relatia dintre perfectionarea factorilor de

productie si randament sau eficienta utilizarii lor, in sensul ca, in modobiectiv, un nivel calitativ superior al factorilor de productiei atragedupa sine cresterea randamentului sau eficientei folosirii lor, sau




17/219

p

relatia dintre cerere-oferta-pret, in cadrul careia, atunci cand cerereaeste mai mare decat oferta, are loc cresterea preturilor, care, la randu-i,duce la scaderea puterii de cumparare, a nivelului de trai etc.; saurelatia dintre cheltuielile familiale de consum si veniturile banesti alefamiliilor etc. O alta relatie de cauzalitate este cea dintre inovatie siactivitatea economica: inovatia determina noi structuri ale productiei,29care, la randul lor, duc la noi structuri ale cererii de marfuri, care daunastere unor noi structuri ale pietei etc. Exemple de legi economice:legea cresterii productivitatii, legea cererii si ofertei, legearandamentelor economice neproportionale etc.Stiinta economica ofera, totodata, un sistem de cunostintestiintifice, de teorii, de categorii economice sau notiuni fundamentale,de concepte, legi economice, de analiza si interpretare, care servesc cainstrumentar stiintific de lucru in practica economica. De exemplu,

folosirea categoriilor, conceptelor economice marfa, bani, piata,concurenta, cost de productie, pret, salariu, profit, dobanda, renta,avutie nationala, munca, resurse naturale, capital, productivitateafactorilor de productie, finante, buget, credit, venit, consum, economii,investitii, produsul national brut, cresterea economica, echilibruleconomic si optimul economic etc. marcheaza noi trepte in procesulcunoasterii stiintifice, servind in conducerea activitatii. in prezent,sistemul de concepte economice se imbogateste prin introducerea in

circuitul de cunostinte stiintifice a unor concepte sau notiuni noi, cumsunt protectia mediului natural, costul ecologic, costul informatiei,costul stiintei, integrarea economica internationala si altele.in acelasi timp, este de mare importanta luarea in considerare aintereselor economice (private si publice, curente si de perspectiva,periodice si accidentale, regionale si nationale etc.), care, odatacunoscute, pot fi puse in miscare, in directia stimularii dezvoltarii

economice, cu ajutorul parghiilor economice salariu, profit, dobanda,pret etc. Promovarea, de exemplu, a unei politici fiscale dereducere a ratei de impunere atrage dupa sine marirea venituriloragentilor economici si incurajarea lor in realizarea de investitii sicresterea gradului de ocupare etc.

in conditiile actuale, exista mai multe componente ale stiinteieconomice; ele alcatuiesc sistemul stiintelor economice. in structuraacestuia sunt cuprinse urmatoarele: a) stiintele economice fundamentale

(economia politica); b) stiintele economice functionale management,marketing, finante-banci, contabilitate, statistica, prognozaeconomica etc.; c) stiintele economice teoretico-aplicative, de ramura(in industrie, agricultura, constructii, comert, transporturi etc.), stiintaunitatilor economice; d) stiintele istorice economice si ale gandiriieconomice; e) economia mondiala, care include relatii economice30internationale, relatii valutar-financiare internationale etc.; f) stiintele

economice de granita econometria, cibernetica economica, informaticaeconomica, psihologia economica, sociologia economica etc. De asemenea,se impun atentiei si discipline economice noi, cum sunt: economiamediului inconjurator, economia regionala, economia urbana, economiainvestitiilor in strainatate si a intreprinderilor multinationale etc.




18/219

Sistemul stiintelor economice este dinamic si deschis, imbogatindu-se, de la o perioada la alta, pe masura progresului stiintei. incadrul acestuia, economia politica constituie o stiinta economicafundamentala, care ofera baza teoretica si metodologica generalastiintelor economice in ansamblul lor. La randul ei, economia politicase imbogateste si pe seama rezultatelor noi obtinute de celelalte stiinteeconomice.Celelalte discipline economice, in abordarea lor, presupun dejacunoscute probleme teoretice generale, care fac obiectul de studiu aleconomiei politice. Este, aici, o situatie similara cu cea a stiinteifundamentale din alte domenii; de exemplu, anatomia si fiziologia

omului in domeniul medical, fizica in domeniul tehnic industrial,teoria arhitecturii in domeniul arhitecturii, teoria muzicii in domeniulartei sunetelor etc.1.4. METODA iN STIINTA ECONOMICA

Afirmarea economiei ca stiinta autonoma presupune, pe langaobiectul sau propriu de studiu, si o metoda.in domeniul economiei, metoda reprezinta un ansamblu deprincipii, de procedee si tehnici de cercetare, care au rolul de acontribui la extinderea cunoasterii stiintifice, la descoperirea de noiadevaruri si la rezolvarea cu eficienta tot mai mare a problemelorpracticii. Rolul metodei creste si mai mult daca luam in considerarefaptul ca esenta proceselor economice nu apare la suprafata acestora,

nu este direct sesizabila, necesitand studierea aprofundata, ridicarea dela concretul senzorial la gandirea abstracta si, apoi, intoarcerea laconcretul logic.in general, metoda poate fi privita in dublu sens: ca metoda decercetare si ca metoda de expunere a rezultatelor cercetarii.31Ca si formarea stiintei economice, constituirea metodei acesteias-a realizat in timp, ca proces indelungat; primele elemente de metoda

in plan general filosofic au fost formulate, in Antichitate, de catreSocrate, care a abordat teoria notiunilor, deductiei si inductiei, Platon,care a formulat o serie de idei in teoria deductiei si demonstratiei.

Aristotel, in lucrarea sa Organon, abordeaza problemele metodei, fiind

considerat intemeietorul logicii ca "stiinta a demonstratiei" incercetarea adevarului; el abordeaza inductia, despre care spune ca estemai convingatoare, mai clara, mai usor de cunoscut prin senzatie si,deci, mai familiara multimii.in epoca moderna, Francis Bacon (1596-1626) si, mai ales, ReneDescartes (1596-1650) au reformat metoda aristotelica, deschizand undrum nou in domeniul metodei.Preocupari pentru metoda in stiinta economica se manifesta inmod sistematic, incepand cu procesul conturarii economiei politice castiinta. William Petty, care se considera, el insusi, intemeietor destiinta din punct de vedere al metodei, recurge la argumente intemeiatepe experienta practica, pe cifre, greutati sau masuri, ca in stiintelenaturii. Probleme ale metodei sunt abordate si de catre alti ganditori in

domeniul stiintei economice; este vorba de fiziocrati, in primul randFr.Quesnay, apoi A.Smith si D.Ricardo ca reprezentanti ai Scoliiclasice engleze. J.Stuart Mill, considerat clasic de tranzitie, analizeaza




19/219

probleme de metoda in lucrarea sa Sistem de logica inductiva sideductiva (1843), considerand ca inductia si deductia constituie,fiecare, doar momente ale procesului de gandire stiintifica.Procedeele ce caracterizeaza metoda in domeniul stiinteloreconomice sunt urmatoarele: abstractizarea; analiza inductiva sideductiva; imbinarea metodei istorice cu cea logica, teoretica; analizacantitativa si analiza calitativa; experimentul economic.

Abstractizarea presupune ca, in procesul de cercetare a fenomenelorsi proceselor economice, sa se ia in considerare ceea ce estedominant, caracteristic acestora, facandu-se abstractie de unele fapte,date, aspecte ale realitatii analizate care sunt neesentiale si nenecesarecunoasterii esentei.Economistul, in mod voluntar, face abstractie de anumitevariabile, pentru a studia doar un numar limitat de modificari. Seaplica, aici, celebra ipoteza: caeteris paribus, conform careia se32considera date, neschimbate, celelalte elemente. "Nici un spirit nupoate sa imbratiseze multitudinea de fapte. Orice analiza implica unefort de abstractizare"7. De exemplu, pentru a intelege comportamentulconsumatorului, economistul are in vedere (in analiza pe care o

face) doar doua elemente variabile cantitatea de produs si pretul inmoneda respectiva; el face abstractie de varsta indivizilor, de sex, dereligie, de profesie, de deosebirea de gusturi etc.

Inductia reprezinta acel procedeu de cercetare in care seporneste de la fapte reale, asa cum sunt ele, spre gandirea abstracta,spre generalizarea stiintifica sau, cu alte cuvinte, ea este modul de arationa de la particular la general.Deductia consta, invers, in a porni de la teze teoretice, de lageneralizari spre fapte concrete, unde se pot confirma sau, dimpotriva,infirma tezele teoretice respective; sau, cu alte cuvinte, ea este modulde rationare de la general la particular.Metoda istorica presupune luarea in considerare a faptelor, arealitatilor, in desfasurarea lor istorica, cu detaliile si cu meandrele careau loc, chiar daca ele nu concorda intotdeauna cu ceea ce reprezintalogica miscarii economice. De exemplu, analiza evolutiei productivitatii

factorilor de productie, in timp, poate sa scoata in relief si date, fapte dincare sa rezulte nu cresterea productivitatii, asa cum este logic, teoretic,tinand seama de progresul tehnic, ci, dimpotriva, intr-o perioada saualta, intr-o unitate economica sau alta, dintr-un motiv sau altul, scaderearandamentului factorilor. in acest caz, are loc "curatarea" de ceea ceeste intamplator, accidental in evolutia economica, retinandu-se ceea ceeste esential, caracteristic, ca tendinta dominanta.in sistemul metodelor si procedeelor de cercetare stiintifica seinscrie si analiza economica, cantitativa si calitativa. Analizacantitativa presupune determinari cantitative, masurare, cuantificare,evaluare in expresie baneasca, precum si in unitati naturale, acheltuielilor si rezultatelor, a dimensiunilor activitatii economice etc.

Analiza calitativa inseamna ca, pornind de la schimbarile cantitative,

de la cresteri, de exemplu, ale productiei, productivitatii, eficienteieconomice, ale produsului intern brut sau produsului national brut etc.,

7 Paul Samuelson, Leconomique, vol.1, Armand Colin, Paris, 1982, p.16.http://www.studentie.ro/Curs_de_drept_economic_anul_I--citeste-nr1335.html(19 of 219) [09/01/2009 22:59:58]



20/219

33cercetarea stiintifica trebuie sa surprinda si trecerea la o noua calitate,adica la un nivel nou de dezvoltare economica etc.

Analiza economica mai poate fi clasificata8 si in:a) analiza pozitiva, care explica faptele comportamentele, asacum sunt, in momentul respectiv, si din ce cauza sunt astfel;b) analiza normativa, care stabileste norme, reguli de comportament,definind ceea ce trebuie sa fie; ea apare drept consecintalogica a cunoasterii pozitive.Dupa criteriul temporal, analiza economica poate fi:a) statica, la un moment dat, fara sa ia in calcul timpul;b) dinamica, luand in calcul timpul;c) static-comparativa: compara doua sau mai multe perioade, ca,de exemplu, ex-ante (previziunea) si ex-post (realizarea).Desi analiza este actul cel mai important in procesul de cercetaresi cunoastere stiintifica, totusi ea trebuie completata cu sinteza. Desianaliza, in general, presupune o cercetare aprofundata, in detaliu,disecarea fenomenelor si proceselor economice, sinteza inseamnacunoastere pe baza reunirii mentale a elementelor obtinute de analiza,prin stabilirea legaturilor dintre ele.Fundamentarea stiintifica a analizei economice, a concluziilorcare se desprind, a orientarilor si deciziilor care se adopta apeleaza totmai mult la calcule matematice.

Tinand seama de caracterul deosebit de complex al efectelor pecare le poate avea aplicarea in practica a concluziilor si rezultatelorcercetarii economice asupra vietii si activitatii oamenilor, o mareinsemnatate are experimentul economic. in esenta, acesta presupuneca, inainte de extinderea sau generalizarea unor masuri deperfectionare a organizarii, a conducerii, gestiunii etc. la nivelulfirmelor sau al ramurilor, sa aiba loc experimentarea acestora, princare se verifica oportunitatea, eficacitatea aplicarii lor.Obiectul de studiu al Economiei politice trebuie privit indinamica sa, dupa cum in miscare continua se afla viata economicainsasi.8 Jacques Genereux, economie politique, Introduction et microeconomie,

Hachette, Paris, 1988, p.13-14.34Concepte de baza- Nevoi umane- Interese economice- Resurse economice- Raritatea si alegerea- Costul de oportunitate al unei alegeri- Activitatea economica- Stiinta economica- Metoda in stiinta economicaProbleme de reflectie, intrebari- Dinamica nevoilor si resurselor

- in ce consta relatia dintre nivelul de instruire si culturaal oamenilor si structura nevoilor?- Interesele economice si rolul lor in dinamica economica




21/219

- Relatia dintre nevoi si activitatea economica- Progresul stiintifico-tehnic si limitele resurselor- Curba (frontiera) posibilitatilor de productie- Obiectul de studiu al Economiei politice- Ce tendinte au loc in structura sistemului stiintelor economice?- Rolul stiintei economice in elaborarea politicii economice- Analiza economica si rolul ei in cunoasterea stiintifica- Legatura dintre teoria economica si practica economica- Experimentul economicBibliografie- Gilbert, Abraham-Frois, Economia politica, Editura Humanitas,Bucuresti, 1994.- Bran, Paul, Economica valorii, Editura Economica, Bucuresti, 1996.- Constantinescu, N.N., Economia protectiei mediului natural, EdituraPolitica, Bucuresti 1976.- Dobrota, Nita, Economia politica, Editura Economica, Bucuresti, 1997.- Galbraith, J.K., Stiinta economica si interesul public, Editura Politica,Bucuresti, 1982.35- Heyne, Paul, Modul economic de gandire, Editura Didactica siPedagogica, Bucuresti, 1991.- Lipsey, R.G., Chrystal, K.Alec, Economia pozitiva, EdituraEconomica, 1999.

- Madgearu, V., Curs de economie politica, Editura Ramuri, Craiova, 1944.- Mladenatz, Gromoslav, Cunoastere si metoda in stiinta economica,Bucuresti, 1947.- Murgescu, Costin, Mersul ideilor economice la romani, vol. I,Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987.- Postolache, Tudorel, Restructurari in economia politica, EdituraPolitica, Bucuresti, 1981.- Rugina, Anghel, Principia oeconomica, Editura Academiei Romane,Bucuresti, 1993.

- Samuelson, Paul, Leconomique, Armand Colin, Paris, 1982.- Ciucur, Dumitru, Ilie Gavrila, Constantin Popescu, Economie,Editura Economica, Bucuresti, 1999.

- xxx Dictionar de economie, coord.: Nita Dobrota, Editura Economica,Bucuresti, 1999.36Capitolul 2ECONOMIA DE PIATA:CARACTERIZARE GENERALA. AGENTII ECONOMICIObiectivele temei:Cunoasterea de catre studenti a unor aspecte de baza privind:- deosebirea esentiala dintre economia naturala si economia deschimb;- trasaturile comune ale economilor de piata si diversitatea modelelorconcrete de functionare si reglare a acestor economii, inperioada contemporana;

- specializarea si criteriile pe care se intemeiaza independentaproducatorilor de bunuri si servicii, rolul si functiile banilor ineconomia de piata, in asigurarea libertatii de actiune a participantilor




22/219

la viata economica;- grupurile principale de agenti economici si fluxurile activitatiieconomice.2.1. ASPECTE INTRODUCTIVESatisfacerea nevoilor de consum ale oamenilor se realizeaza prinintermediul bunurilor si serviciilor. Pe masura dezvoltarii societatii,atat nevoile, cat si bunurile si serviciile sporesc si se diversifica.Limitele resurselor au impus tot mai mult necesitatea cautarii celormai adecvate si eficiente sisteme de productie, de desfasurare a

activitatii economice. Fiecare societate umana fie ca este avansataindustrial, moderna, fie ca are un nivel mai scazut de dezvoltare trebuie sa-si organizeze activitatea economica astfel, incat sa raspundala cateva seturi de intrebari fundamentale si interdependente, sianume: ce bunuri trebuie produse, in ce cantitati, cand si in ce sortimente,cat din produsele create vor fi destinate consumului individualsi cat producerii de bunuri investitionale? Cum vor fi produse, cine le37va produce, cu ce fel de metode si tehnici de productie si din ceresurse? in ce fel de intreprinderi se vor realiza bunurile si serviciilenecesare: in unitati bazate pe proprietate publica sau particulara? Cumvor fi folosite diferite feluri de resurse, in ce proportii, pentrurealizarea sortimentului de produse? Pentru cine sunt produse, cinevor fi beneficiarii acestora si cum se vor repartiza produsele create

intre diferite persoane, familii, dupa ce criterii?Toate aceste intrebari exprima probleme comune, valabilepentru orice sistem de organizare a activitatii economice. in evolutiaistorica a societatii, s-au manifestat mai multe modalitati de organizarea activitatii economice, avand mecanisme proprii de alocare siutilizare a resurselor pentru satisfacerea nevoilor. Principalele sistemeeconomice sunt: economia naturala, economia de schimb, economiade piata concurentiala, economia centralizata sau de comandasi economia mixta.in diferitele etape ale evolutiei sistemului economic, mecanismulde functionare isi schimba structurile, mijloacele si parghiile princare se asigura miscarea acestuia.

La inceputurile existentei sale, productia sociala ia formaeconomiei naturale, in care bunurile create servesc consumului propriual producatorului. Economia naturala reprezinta acea forma deorganizare si desfasurare a activitatii economice in care comunitatile isisatisfac necesitatile de consum, din productia proprie, pe baza deautoconsum, fara a apela la schimb. Aceasta forma a productiei socialea existat in comuna primitiva, fiind predominanta in sclavagism si infeudalism, cand fiecare gospodarie individuala executa toate activitatile,de la obtinerea materiilor prime pana la producerea diferitelor bunuripentru consum.Pe masura adancirii diviziunii sociale a muncii, a specializariiproducatorilor, a amplificarii si diversificarii nevoilor, a bunurilor siserviciilor, sistemul economiei naturale isi restrange treptat sfera de

cuprindere in favoarea economiei de schimb, in care bunurile seproduc predominant pentru piata. Ea se generalizeaza in capitalism.Economia de schimb, in care piata are un rol hotarator in reglarea




23/219

economiei, s-a dovedit, in practica, a fi un sistem performant; prezent intoate societatile moderne, el reprezinta forma universala de organizare sifunctionare a activitatii economice in lumea contemporana.38Economia de schimb se intemeiaza pe mecanismele obiective cepun in valoare fortele pietei, in care raportul dintre cerere si ofertadetermina principiile de prioritate in alocarea si utilizarea resurselormateriale, umane si financiare disponibile. intr-o astfel de economie,activitatile agentilor economici sunt stimulate si sanctionate deexigentele pietei; criteriile cu care opereaza piata sunt cele aleeficientei si ale concordantei productiei cu nevoile efective alesocietatii. Pentru a obtine beneficii, intreprinderile trebuie sa fiereceptive la semnalele pietei, sa aiba o inalta capacitate de adaptare laschimbarile mediului economico-social, sa manifeste inventivitate,spirit creator, preocupare pentru innoirea si modernizarea produselor,a formelor de distributie.2.2. CARACTERIZAREA ECONOMIEI DE SCHIMBCu toate ca, in diferite tari si perioade, economia de schimb acunoscut si cunoas

Documents

Curs de Drept Economic Anul I