Curs de Tratare a Apei

7/27/2019 Curs de Tratare a Apei

1/45

CURS DE TRATARE A APEI - GEL1.INTRODUCERE

Corpul uman contine 75% apa.Apa este un element esential pentru viata si isi gaseste o serie intreaga de intrebuintari, cum a

uz domestic, pentru spalat si gatit

uz industrial, pentru procese productive

uz tehnologic, pentru instalatiile de incalzire si in domeniul conditionarii aerului.

cile apei depind de originile sale: izvor, riu, fantana, ceata, lacuri sau mare. Comportarea acesteia depindnd influentata de conditiile de exploatare la care este supusa in cadrul ciclurilor tehnologice si in procesel

exemplu:temperatura, presiunea, viteza, contactul cu alte substante, expunerea la lumina, etc.

ilizari necesita o apa cu caracteristici bine determinate pentru a avea un randament optim, fara reactii necruste calcaroase, coroziune, diverse impuritati care pot provoca intreruperi si disfunctii in produ

utea lucra eficient si sigur in domeniul tratarii apei, este necesar sa cunoastem caracteristicile chimice allaborator de analiza dotat corespunzator. Nu este suficient sa cunoastem numai functionarea anumito

OTECNOLOGY, de zeci de ani produce aparate si produse chimice pentru tratarea apei, pe baza unui pmaterialelor, propunind solutii originale pentru produsele folosite in tratamentele de prevenire si eliminar

instalatiile de apa din sectoarele civil, domestic si industrial.ul GEL este acela de a furniza profesionistilor informatii "la zi", complete, pentru a le garanta interventii s

diverselor probleme legate de folosirea apei in diverse domenii.

ele indicate si sugerate in prezentul manual se bazeaza pe respectarea Legii nr.46/'90 si a DMS nr.443/'9italiene) si pe experienta rezultata din miile de instalatii deja realizate in Italia sau in alte tari.

2.APA. ORIGINE, COMPOZITIE, IMPURITATI2.1.ORIGINE

te compus in proportie de 75% din apa, in timp ce 2/3 din planeta este acoperita de apa. Formula chimicae de sursa de provenienta, apa are o compozitie mai complexa. In apa putem gasi dizolvate diverse saru comportamente chimice. Acestea sunt puternic influentate de temperatura, prezenta diferitelor gaze, pre

interactiune.

2.2.COMPOZITIEmai bine compozitia apei si comportarea acesteia in diferite domenii de utilizare, este bine sa cunoastem

continuu de regenerare, care ii determina caracteristicile. Ciclul complet al apei este prezentat in F

proces de evaporare datorat temperaturii si al razelor solare. Vaporii de apa se inalta in atmosfera si cond, grindina sau zapada revin din nou pe pamant. In timpul aflarii in atmosfera sau pe pamant,apa absoarb

oxigenul si bioxidul de carbon, care conditioneaza caracteristicile si comportamentul acesteia.

Fig.1 CIRCUITUL APEI IN NATURA


2/45

re o binecunoscuta reactivitate biologica, care este fundamentala in procesele de protectie si depurare a

carbon se transforma din gaz (CO2) in acid carbonic (H2CO3), care are proprietatea , ca toti acizii, sa degamestece cu apa.

Din apa care revine pe pamant din atmosfera, o parte ramanreintoarce in ciclul natural. O alta parte patrunde lent in pam

impermeabile, luand forma unor rauri subterane continue. In de acumulare, acidul carbonic continut in apa reactionea

substantele continute de straturile strabatute, disociindu-le ssubstante proprii. In functie de tipologia si de compozitia spresiune si timpul de contact, cantitatea si calitatea sarur

absorbite de apa este diversa, rezultand apa cu car

REZUMAND, putem spune urmatoa

Apa care provine din rauri de suprafata sau din izvoarele dsalinitate scazuta.

Apa de fantana sau din panza freatica subterana are in general o salinitate mare.

mp trebuie sa tinem cont ca apa din aceeasi zona dar prelevata de la adancimi diferite are compozitii difer prelevata in anotimpuri diferite, sufera modificari in compozitie datorita temperaturii diferite si a raportulu

naturala si cea prin ploaie.

sticile derivate din compozitia salina stau la originea fenomenelor si comporta- mentelor nedorite ale ape

depunerile.

ace in saruri prezinta un exces de acid carbonic (H2CO3)care, datorita actiunii sale agresive in contact cu corozive, cauzand deteriorari instalatiilor si producand alterarea proprietatilor apei.

apele cu continut mare de saruri, deci cu salinitate mare, stau la originea formarii depunerilor, atat in stardesfasurarii proceselor tehnologice, producand obturari ale instalatiilor si ale retelelor de distribu

2.3.IMPURITATILE

nsideratiile anterioare faceau referire la continutul de saruri dizolvate in apa, dar cu intensitate si efect ma

continuare impuritati care au influente drastice atunci cand folosim apa in diverse procese.

buita in retea si care este supusa proceselor de potabilizare, aceste impuritati sunt reduse. Ele sunt prezapa din raurile de suprafata, din fantani sau din izvoare.

Principalele impuritati sunt prezentate in Tab.1. Acestea sunt clasificate functie de forma lor in apa, natu


3/45

Tabelul 1

FORMA NATURA SI ORIGINE

Solide in suspensie Graunte de roca, nisip, argila, reziduuri animale

si vegetaleSubstante in emulsie Hidrocarburi, grasimi

Substante coloidale Argila, silicati, compusi organici in degradare

Substante organice dizolvate Vegetale si animale descompuse, pesticide,fungicide

Substante minerale dizolvate Roci solubile, reziduuri industriale si agricole

Organisme animale si vegetale Larve, insecte, alge, bacterii, virusi, plankton

Gaze dizolvate CO2 rezultat din descompunerea vegetalelor, H2

3.DURITATEA APEI

sa de disociere si de dizolvare a sarurilor prezente in sol, apa retine sarurile compusilor de calciu si mag70-90% din intreaga cantitate de saruri dizolvate in apa.

3.1. DEFINITIE

Duritatea reprezinta cantitatea totala de saruri de calciu si magneziu cuprinse intr-un anumit volum

3.2.TIPURI

-Duritatea totala este suma tuturor sarurilor de calciu si magneziu

temporara este duritatea carbonatica si reprezinta cantitatea de carbonati si bicarbonati de calciu si magde apa

-Duritatea permanenta este cantitatea de cloruri, sulfati, nitrati de calciu si magneziu dintr-un anumit

DURITATEA TOTALA = DURIT.TEMPORARA + DURIT.PERMANENTA

mporara se refera la sarurile care, in combinatie cu CO2 , precipita chiar si la temperaturi scazute, dand n

Duritatea temporara reprezinta aproape in totalitate duritatea apei. Ea este componenta princ

Duritatea permanenta se refera la saruri mai stabile, care precipita la temperaturi mai mari. Este o compo

continuare este prezentat ciclul unei sari din apa, ce prezinta duritate temporara. Aceasta sare este bica

1-H2O + CO2 = H2CO3Apa Bioxid de Acid

Carbon carbonic


4/45

2-CaCO3 + H2CO3 = Ca(HCO3)2Carbonat Acid Bicarbonat

de calciu carbonic de calciu3-Ca(HCO3)2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2O

Bicarbonat Carbonat Bioxid Apa

de calciu de calciu de carbon3.3 UNITATI DE MASURA ALE DURITATII

Unitatea de masura cea mai comuna este GRADUL FRANCEZ ( F )

Un Grad Francez = 10 grame de saruri de Ca si Mg / metru cub apa= 10 miligrame saruri de Ca si Mg / litru de apa

= 10 ppm (parti per million)DECI: o apa care are duritatea de 35 grade Franceze va avea:

- 35 x 10 g/m3 = 350 g/m3 saruri(carbonat de calciu)- 35 x 10 mg/l =350 mg/l saruri

- 35 x 10 ppm =350 ppm saruriAlte unitati folosite pentru masurarea duritatii sunt date in Tab.2

Tabelul 2

FGrad francez

GBGrad englez

DGrad german

mg Camiligrame de Ca

mmoli Camilimoli de Ca

F 1 0.70 0.56 4.008 0.1

GB 1.43 1 0.80 5.73 0.143

D 1.79 1.25 1 7.17 0.179

mg Ca 0.25 0.175 0.14 1 0.025

mmoli Ca 10 7 5.6 40.8 1

3.APE POTABILE. LIMITARI LEGISLATIVEe de potabilitate ale apei au fost fixate in Italia prin DECRETUL 236/24.05.1988 -"CARACTERISTICILE D

DESTINATE CONSUMULUI UMAN"ocument indica pentru orice substanta care este prezenta in apa o serie de valori denumite "valori ghid"(Venea, intr-o alta coloana sunt date CONCENTRATIILE MAXIME ADMISE (CMD), adica acele valori careeste potabila. In tabelele urmatoare sunt dati o parte din parametrii prezentati in DECRET, anume aceia c

mare frecventa.Tabelul A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE

PARAMETRUL CMA INDICATII -OBSERVATII

Culoare,mg/l (Pt,Co) 20 Ex: subst.organice,biologice,metale grele

Turbiditate,mg/l SiO 10 Ex:subst.organice,argila,nisip,metale grele

Miros, diluare 2(la 12C) Ex: subst.organice,biologice

Gust , diluare 3(la 12C) Ex: subst.org.,biologice,metale grele,saruri exces

Tabelul B. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE

PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII

PH (6,5-8,5) 6-9 Valori ale PH-ului acide sau bazice favorizeazacoroziunea si depunerea de cruste

Conductibilitate S/cmla 20 C

400 Valoarea care indica salinitatea totala


5/45

Cloruri , mg/l Cl Nu este indicat sa se depaseasca valoarea de200 mg/l ;valori super.favorizeaza coroziunea

Sulfati, mg/l SO4 250 Provoaca iritatii intestinale,aparitia de bacteriicare reactioneaza cu sulful si care dau coroziunea

Duritatea Valori cuprinse intre 15-50F (vezi tab.F)

Reziduu fix , mg/l 180C 1.500 Indica prezenta unui continut ridicat de saruriTabelul C. SUBSTANTE NEDORITE

PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII

Nitrati, mg/l NO3 50 Periculos ptr.copii si batrani.Provoaca "moarteaalbastra".Reduc hemoglobina din sange.

Nitriti, mg/l NO2 0.1 Reziduuri fecaloide

Amoniac, mg/l NH4 0.05 0.5 Reziduuri fecaloide,favorizeaza proliferareamicro-organismelor si producerea coroziunii

Fier , mg/l Fe 0.05 0.2 Culoare alb-roscata,turbiditate,depuneri deculoare rosu-maron,mirosuri

Reziduu Clor mg/l Cl - Recomandabil 0,2mg/l Cl2 dupa tratamentul dedezinfectare

Mangan, mg/l Mn 0.02 0.05 Culoare alb-roscat,turbiditate,depuneri deculoare rosu-maron, mirosuri

Fosfor , mg/l P2O 0.4 5 Mentinuta intre limite ajuta la prevenireaaparitiei depunerilor calcaroase

Tabelul D. SUBSTANTE TOXICE

Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII

44 Arsenic , micro g/l As - 50

47 Cianuri , micro g/l Cn - 50

48 Crom , micro g/l Cr - 50

49 Mercur, micro g/l Hg - 151 Plumb , micro g/l Pb - 50

Tabelul E. SUBSTANTE MICROBIOLOGICE

Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII

57 Coliformi totali 100 ml - 0 Reziduuri biologice -organice

58 Coliformi fecali 100 l - 0 Reziduuri biologice-organice

59 Streptococi fecali - 0

Tabelul F. CONCENTRATII PENTRU APE DEDURIZATE SAU DESARATE

PENTRU CONSUM UMAN

Nr. PARAMETRUL VALOAREA INDICATII - OBSERVATII

1 Duritatea totala mg/ l Ca 60 minim Corespunde la 14,97F (~15F)

2 Alcalinitatea mg/ l HCO3 30 minim

3 Ioni de sodium mg/ l Na 150 mamim

Este important de retinut ca duritatea nu influenteaza gradul de potabilitate al apei.De fapt , in Tabelul B, la pozitia 16, nu sunt indicate nici "valori ghid", nici CMD, ci numai valori recomanda


6/45

este supusa unui tratament de dedurizare sau desalinizare trebuie lasata o duritate reziduala minima de F.Aceasta este conditia minima ca duritate pentru apa potabila. Pentru a obtine valoarea de 15F, dupa cesar sa se efectueze o miscelare (amestecare) prin intermediul unui by-pass, intre apa dedurizata si ap

4.SCHEMA PRINCIPALELOR PROCESE DE TRATARE A APEIectiva surselor de aprovizionare si al caracteristicilor ,pentru a deveni potabila, apa necesita unul sau ma

in Tab.6. Trebuie subliniat ca si pentru o apa care are proprietati potabile trebuie facute tratamente ulter pentru a evita fenomenele de coroziune , depunerile de cruste, pentru a economisi energie si detergent

sporita.

Tabelul 5. CLASIFICARE FUNCTIE DE SURSA DE APROVIZIONARE

SURSA APROVIZIONARE PROBLEMA TRATAMENTE -ECHIPAMENTE-SUBSTANTE FOLOSITE

Retele de distributie

Centralizate

(apa potabila)

Impuritati

nisip,corpuri straine,etc

FILTRARE -Filtre mecanice cu fir

-Filtre mecanice cu retele

-Filtre mecanice cu

autocuratare

-Filtre automate cu

autocuratare

--"-- Duritate

cruste calcaroase

PREVENIRE,

DEZINCRUSTARE

-Dedurizare

-Dozare polifosfati

-Pompe pentru eliminarea

crustelor


7/45

--"-- Coroziune

culoare maron

gust neplacut

-Filtre neutralizatoare

-Filtre ptr.limpezire

-Sisteme ptr.depunerea de

pelicule protectoareInstalatii autonome de

alimentare(puturi,izvoare)Aceleasi probleme Aceleasi sisteme de tratar

Tabelul 6. TRATAMENTE FOLOSITE PTR.POTABILITATEA APEI

TIPUL PROBLEMEI CAUZA DE ELIMINAT TIP TRATAMENT APLICATII POSIBILE

Microbiologice -Bacterii-Virusi

Dezinfectie -Clor

-Raze Ultraviolete

-Ozon

Organoleptice -Culoare

-Miros

-Gust(fara exces salinitate)

-Turbiditate

-Gust(exces de salinitate

-Dezinfectie

-Filtrare

-Declorurare

-Filtrare

-Desalinizare

-Clor,Raze UV,Ozon

-Limpezire,deferizare

-Filtre cu carbon activ

-Limpezire

-Osmoza

Chimico-Fizica -PH mai mic de 6,5

(exces de aciditate)

-Conductibilitate

-Reziduu fix(cloruri,sulfati,

fosfati)

-Nitrati

-Nitriti

-Amoniac

-Fier,mangan

-Clor residual in exces

-Filtrare

-Alcalinizare

-Desalinizare

-Denitrificare

-Dezinfectie

-Dezinfectie

-Filtrare

-Declorurare

-Neutralizare

-Dozare prod.alcaline

-Osmoza

-Rasini,Osmoza,

procese biologice

-Osmoza ,clor

-Osmoza ,clorurare/declorurare

-Limpezire ,deferizare

demanganizare

-Filtre cu carbon activ


8/45

bserva ca dispunem de diverse tipuri de tratamente pentru rezolvarea aceleiasi probleme. Deasemenea, echipamente.

ce am obtinut o apa potabila, folosind solutiile de tratare prezentate in Tab.5, putem interveni pentru core

e in Tab.6, astfel incat sa obtinem caracteristici corespunzatoare pentru folosirea apei in domeniul casnic

6. PRINCIPALELE TRATAMENTE FOLOSITE PENTRU ADUCEREA APEI IN LIMITELE

DE POTABILITATE

6.1. DEZINFECTIA

Este procesul de distrugere sau neutralizare a bacteriilor si virusilor prezenti in apa si care sunt daunator

Procesele de dezinfectie sunt diferite, functie de:

- eficacitate- tipul bacteriilor si virusilor care trebuie eliminati

- concentratia acestora- substantele care pot reactiona cu mediul dezinfectant

-

6.1.1. CLORURAREA

mai simplu , eficace si des utilizat se bazeaza pe adaugarea de hipoclorit de sodiu sau ai altor compusi aiproprietati dezinfectante si o actiune de durata.

rului necesita, in mod normal, un timp de reactie de 20-30 min, deci este necesar sa prevedem in sistemacumulare, pentru a avea un timp de contact suficient.

Volumul rezervorului de acumulare se obtine din :

V = Debit (l/min) x 30(min)


9/45

cunoaste debitul instalatiei de acumulare e

(m3/h) / 2

avea siguranta ca procesul dcorect, dupa timpul de contacin apa trebuie sa ramana clo0.2-0.4 mg/l (ppm). Aceasta

KIT CLOR furnizat de GEL saprezentata de clor rezidual liberdimensiunea instalatiei de distribulterioare de infectare. In acest c

robinet de distributie sa avem c0,1 - 0,2 mg/

adaugarea de produse dezinfedozare, compuse din pompe dozatoare cu comanda manuala sau automata, pentru a garanta o proportie

dezinfectantsi cantitateade apa de tratat.

Acest sistem de dezinfectie este prezentat in Fig.2 , 3 si 4

6.1.2. RAZE ULTRAVIOLETE

mpotriva bacteriilor, virusilor si a sporilor. Capacitatea lor dezinfectanta este inferioara clorului si de aceeinstalatii mici, pentru dezinfectarea locala sau pentru ape cu caracteristici bune.

Domeniul de utilizare: industria alimentara, farmaceutica, electronica, spitale (pentru dializa), a

Nu necesita timp de contact si rezervoare de acumulare, deoarece reactia se produce instanta

ameliora eficienta razelor ultraviolete, instalatiile trebuie alimentate cu apa limpede, deoarece impuritatileimpotriva razelor.

Caracteristicile instalatiilor cu raze ultraviolete sunt:

-grosimea "firului" de apa care este supus tratarii cu raze

-lungimea de unda a razelor, care trebuie sa fie cuprinsa intre 200 - 280 nanometri

6.1.3. OZONUL

Este un gaz foarte instabil. Se formeaza datorita descarcarilor electrice de mare potentia

e dezinfectantul si oxidantul cel mai energic cunoscut in instalatiile de tratare si epurare a apei, pentru eli


10/45

Este folosit pentru oxidarea fierului, mafara a lasa reziduuri cu mirosuri s

Actiunea sa este rapida (1-5 min) dar nu

garanteze o durata mare de func

FILTRAREA

procesul de separare a corpurilor solidcat si in solutie, sub forma coloidala. Psolide sau de nisip in mod normal nu a

indeparteaza cu filtre mecanic

cazul in care in apa este prezenta o turopalescenta datorat namolului, argilei, s

e mare, sunt necesare atat filtre cu suprafete mari cat si filtre de volum, dotate cu mase filtrante care retinara sa sufere compactari rapide. Acestea se pot spala rapid si isi mentin capacitatea de functionare timp

e dintr-un rezervor presurizat care contine masa filtranta, un corp de comanda automat sau un grup hidraontracurent a masei filtrante , care se efectueaza automat, permitand indepartarea impuritatilor si redand

masei filtrante.

6.2.1.LIMPEZIREA

ent este caracterizat de folosirea maselor filtrante de tip permanent care nu necesita inlocuirea. Acesteacontracurent cu apa si sunt constituite din diverse straturi de nisip de cuart cu granulatie diferita, de tip m

une catalitica - HIDROANTRACITUL- care favorizeza procesul de filtrare a apei , asigurand conditii corecSunt utilizate pentru eliminarea prin intermediul procesului de filtrare a turbiditatii , namolului, argilei sau

substantele organice.

impezire GEL sunt automate si dimensionate pentru un debit de pana la 7 m 3/h (dar nu continuu) pentru Dispun de un tablou de comanda care programeaza frecventa de spalare .

zul prezentei unei cantitati mari de nisip este necesara montarea unui filtru CYCLON in amonte de filtrul D

latii in care este necesara o furnizare continua de apa, debite mari sau capacitati filtrante mari, necesareefavorabile, trebuie folosite filtre de limpezire de mari dimensiuni realizate cu rezervoare din otel inox, cu

otate cu valve automate si programatoare in system "timp" pentru faza de spalare in contracurent, autom

cazuri, poate fi necesar ca inainte de limpezire sa se efectueze o operatie de floculizare, care consta in tcoloidale mai dificil de filtrat in "fulgi" gelatinosi, care sunt retinuti mai usor de catre masa filtranta ( F


11/45

ru a realiza procesul de floculizare este suficient sa se monteze in amonte de filtrul DESSAB o instalatie portionata fata de debitul de tratat , pentru adaugarea produsului floculant sau coagulant, ca de ex. Sulfat

6.2.2. DEFERIZAREA

erului confera apei o culoare galben-roscata si un gust metallic, provoaca depuneri care obtureaza tevilede coroziune. In cazul folosirii pentru uz casnic a apei care contine fier se remarca probleme la instalatiile

inconveniente estetice si de igiena.

E DEFERIZATOARE GEL sunt realizate pentru o concentratie de 5 mg/l si pentru debite maxime de 2,8 masa filtranta activa care retine fierul prezent in apa, apoi acesta este oxidat cu ajutorul hipocloritului de sulgi care sunt usor filtrabili. Fierul acumulat in masa filtranta este eliminat periodic printr-o spalare in conttomat, care reda capacitatea de filtrare initiala. Filtrul este compus dintr - un rezervor presurizat, un tablo

temporizator pentru efectuarea spalarilor, de la una pe zi la una pe saptamana.


12/45

amonte de GEL DEFERR este obligatoriu sa se mretea cu ochiuri mai mari de 50 nanometri. Este recGEL DEFERR un filtru cu retea lavabila pentru capta

echipament , conf.Fig7.

In cazul prezentei fierului in case solicita debite mari instant

DEFERR INDUSTRIALE realcu grupuri hidraulice cu

programarea frecventei ocontrac

Aceste filtre au masa filtrantacu ale filtrelor de limpezire, d

necesara in prealabil o oxidar

folosirea unui produs oxidancu dozare automatica propo

conf.F

6.2.3.DEMAN

are caracteristici si un comportament similare cu fierul.De aceea filtrele demanganizatoare sunt identice

area eficace a manganului sunt necesare mase de filtrare foarte lente,cu consecinta in majorarea diametmasa filtranta.

6.2.4. NEUTRALIZAREA

de bioxid de carbon , sesizat de o valoare scazuta a PH-ului (mai mica de 7), sta la originea fenomeneloin galben-roscat a apei, evidentiata atunci cand deschidem un robinet dupa o pauza mai mare. Inconven

provocate de prezenta fierului.

ea poate fi cauzata si de excesul de acid carbonic (H 2CO3) concomitent cu prezenta CO2, mai ales in cazzonele granitice.

filtrelor neutralizatoare are scopul de a retine oxizii de fier din apa si de a reduce excesul de CO 2 prin intefiltranta speciala numita DOLOMITA SEMICALCINATA.

nt alcatuite dintr-un rezervor presurizat si dintr-o valva automata dotata cu temporizator pentru programa

an este obligatoriu sa se verifice nivelul masei filtrante si sa se completeze cantitatea consumata in timp

rotectia instalatiilor impotriva efectelor coroziunii este necesar sa se monteze si un sistem de dozare penproportionata a unui produs care creaza o pelicula protectoare.


13/45

Daca apa tratata nu este sigura din purecomandabil sa se monteze imediat siguranta de dezinfectie, pentru a elim

a bacteriilor care pot apare in in

neutralizatoare. In acest scop se poatesau o instalatie cu raze

6.3.DECLORUR

tratamentele descrise anterior, se elimimpuritati microbiologice si organolepticreziduuri nedorite, cu mirosuri si gustur

exces folosita in dezinfectie , care p

Excesul de clor se poate elimina folosinelimina clorul rezidual de la procesul de clorurare pentru dezinfectie.

le cu carbon activ au numeroase domenii de aplicare si se clasifica functie de dimensiunile lor si de tipul

L DECLOR sunt proiectate pentru tratamentul de reducere a clorului rezidual in exces care rezulta in urmSe elimina gustul si mirosul neplacut al apei.

catuite dintr-un rezervor presurizat care contine o masa speciala de carbon activ de origine vegetala cu unntelor pe baza unui proces mixt fizico-chimic. Periodic, la circa un an, aceste mase filtrante trebuie inlocu

dotate cu un tablou de comanda pentru a putea efectua o spalare semiautomata a masei in caz de ne

especta exigentele impuse de folosirea apei potabile, este recomandabil totusi sa se mentina un usor cona. Pentru instalatiile simple, in care apa nu este foarte pura, este sufficient sa se efectueze un by-pass, ratiile complexe, sau in care apa impune anumite limite datorita caracteristicilor variabile in timp, sau in pr

efectua o declorurare totala, dupa care se va efectua o noua clorurare moderata (vezi.Fig.9).

6.4.ALCALINIZAREA

este in cazul in care apa are o aciditate foarte mare, deci PH-ul este mult inferior valorii neutre de 7. Conproduselor alcaline (namol, pe baza de soda) pentru a adduce PH-ul in domeniul neutru.

Adaugarea substantelor se face cu instalatii de dozare automata, in raport cu debitul devaloarea PH-ului si se calculeaza cantitatea de produs care trebuie adaugat. Echipamentele si principiile

cu cele de la clorurare.

ul in care excesul de aciditate este cauzat de prezenta acidului carbonic si a bioxidului de carbon, dupa aneutralizarea (vezi 6.2.4.).


14/45

6.5.DESALINIZAREA - OSMOZA

a excesiva si generalizata de saruri in apa se intalneste de obicei in apele de mare adincime, sau in cele or de apa marina. Apa are un gust sarat sau amar. Salinitatea excesiva face ca aceste ape sa nu poata f

casnic sau industrial, datorita agresivitatii chimice care provoaca coroziune in contact cu metalu

Functie de provenienta apei, sarurile pot fi: sulfati, fosfati, nitrati.

ucerea salinitatii se foloseste o instalatie cu osmoza inversa, compusa din membrane semipermeabile csaruri intr-un procent cuprins intre 70-58%, in timp ce apa cu concentratie salina reziduala se arunca l

e instalatii sunt in general alcatuite dintr-un ansamblu compus din una sau mai multe membrane legate ino pompa. In amonte se afla montate o serie de aparate de pretratare care protejeaza membranele de imp

eficienta mai mare instalatiei.

Functie de presiunea de lucru si caracteristicile apei, avem trei tipuri de instalatii cu osmoza in

A - presiune inalta (50-70 bar), pentru apa de mare sau sarata, cu o salinitate de 35.000 -45.00

B - presiune medie (25-28 bar), pentru apa cu o salinitate de2.000-6.000 mg / l

C - presiune joasa (12-14 bar), pentru apa dulce cu o salinitate de 1.500-2.000mg / l

smozei inverse contine si explicatia principiului de functionare a instalatiei. Astfel, introducand intr-un rezetratii saline diferite, despartite de o membrana semipermeabila, va avea loc o deplasare naturala a lichidul mai putin concentrat spre lichidul concentrat, pana cand cele doua lichide vor avea aceeasi concentrat

re de lichid va genera o diferenta de nivel care va produce o diferenta de presiune pe membrana. Aceaspresiune osmotica - Fig.10.

solutiei concentrate o presiune superioara presiunii sale osmotice, se obtine procesul invers osmozei, ad


15/45

concentrata va trece fara sarurile continute prin membrana seconcentrata, pierzandu-si salinitatea si devenind

Procesul de osmoza inversa, precedat de tratamente specific

microbiologica,dar nu si compusii de natura organica, c

6.6 DENITR

Prezenta nitratilor in apa este substantelor azotate prezenteindustrial si, in mai mare mas

baza de azot) folos

In timp, prezenta lor a crescin raurile din zonele agricole

ingrasam

Cei mai supusi la riscuri sunt ca nitratii actioneaza direct a

hemoglobina si pro

atia de nitrati se reduce prin intermediul unui proces biologic complex si dificil de aplicat, aducand apa in retele de distributie centralizate.

casnic este recomandabil sa se reduca concentratia de nitrati din apa de retea folosind unul din cele doujos,care beneficiaza de o tehnologie verificata si eficienta.

6.6.1. DENITRIFICARE CU RASINI SCHIMBATOARE DE IONI

este acelasi cu cel folosit in instalatiile de dedurizarea apei. Se folosesc rasini schimbatoare atat de tip anschimba nitratii cu cloruri, crescand proportional concentratia acestora din urma, dar fara a afecta san

egenerarea rasinilor se foloseste sarea de bucatarie grunjoasa. Asemanator cu dedurizatorul, denitrificatode bucatarie -- nu are nici o influenta asupra sarurilor care dau duritatea apei (carbonati si bicarbonati de

micsorarea duritatii apei trebuie folosit un dedurizator.

denitrificatoare GEL DENITRAT sunt dotate cu sisteme de control pentru "volum", stabilind clar cantitate

de apa netratata. Acestea sunt concepute sa trateze toata cantitatea de apa folosita in uz casnic. Pentru efectueze o analiza completa a apei, sa cunoastem debitul de varf si consumul zilnic. In amonte de GEL

sa inseram un filtru cu cartus lavabil cu grad de filtrare mai mare de 50 nanometri.


16/45

6.6.2.DENITRIFICAR

Se foloseste procesul de osmodin cantitatea de nitrati. Pent

centralizata a apei, procedeulalte exigente este conven

echipament destinat doar pein capitolul 17

6.7.DEZINFECTIA (N

Sunt folosite do

desinfectia

osmoza

Al doilea procedeu este scumspeciale, se foloseste primul.

6.7.1.NITRITI

sunt rezultatul descompunerii substantelor azotate continute in reziduurile de uz casnic sau animale. Preacestea sunt in apropierea surselor de aprovizionare cu apa.

ratie mica, nitritii pot fi eliminati prin intermediul unui proces de oxidare care ii transforma in nitrati, folosin

clorului necesar dezinfectiei, ca cea prezentata la punctul 6.1.1

.

6.7.2.AMONIACUL

veni din surse de mare adancime si sa aiba origine vegetala. In aceste cazuri poate fi considerat nepericPrezenta amoniacului este asociata fierului si manganului, iar in tratamentul de reducere al acestora, sca

elimina prin intermediul unui proces de clorurare energic, cu dozare mare de clor, urmat de un proces dede se pot produce reactiile, timpul de contact fiind mare (1-2 ore). In cazul in care amoniacul este prezent

ganului, se vor monta filtre dimensionate corespunzator, in aval de rezervorul de reactie si in amonte de

Un ultim stadiu al tratamentului il reprezinta procesul de dezinfectie, pentru a proteja toti utilizatorii cone

7. FOLOSIREA APEI IN DOMENIUL CASNIC SI CIVIL

apei in sectorul casnic si civil (cu caracteristici asemanatoare) necesita o serie intreaga de tratamente spe


17/45

utilizare.

Putem avea:

A - Apa potabila ,sigura d.p.d.v.igienic si care sa aiba un gust corespunzator

B - Apa ptr.spalatul rufelor,cu consum de energie si detergenti

C - Apa de izvor

D - Apa necoroziva ,ptr.instalatiile de incalzire

E - Apa care nu ingheata,folosita in instalatiile de incalzire care se opresc iarna

F - Apa ptr.conditionarea aerului (folosita la temperaturi scazute vara si ridicate iarna)

G - Apa ptr.piscine

H - Apa ptr.irigatii si ptr.udarea plantelor si a florilor

I - Apa fara calcar,ptr.spalatul automobilelor

J - Apa fara grasimi

K - Apa cu detergent

L - Apa termala

M - Apa cu continut de saruri mic, pentru gatit

eniul casnic toate calitatile prezentate mai sus sunt importante. Acestea se pot realiza folosind numai inst

In domeniul casnic putem intalni 3 tipuri de tratamente,care pot furniza apa cu urmatoarele ap

1 - Apa de uz tehnologic - pentru spalat, igiena personala, curatatorie

2 - Apa pentru instalatiile de incalzire

3 - Apa de baut si pentru gatit

ul pentru apa de uz tehnologic este in general centralizat, folosindu-se procedee simple de tratare confocap.16) , care pot fi aplicate separate.

sita pentru gatit si pentru baut reprezinta o cantitate mica din totalul apei consumate. Se poate monta un dispune de apa cu proprietati corespunzatoare. Aceste aparate sunt complementare celor folosite in inst


18/45

tehnologic

Tratarea apei pentru casnice reprezinta solutia

specifice functie de apa fcaracteristici de potabilitatcare apa nu este potabila

la pu

Pentru simplificare, vomdur

Functie de sal

Ape normale, cu continut

Ape salmastre, cu continut

c- Ape sarate, sau de mare, cu salinitate mare. Salinitatea medie a apei de mare este de 35.000 mg/l, d

la aplicatiile practice si concrete, putem considera ca o apa dura (25F) contine 250 g saruri care se depAceste saruri sunt continute in apa folosita de o familie intr-o zi.

duritatea apei, se pot utiliza tratamentele prezentate in Fig.14,15,16,17 si 18, in raport de domeniul de utratamentele respecta normativele in vigoare, prezentate in capitolele 8,9,10.

Tabelul 7. Clasificarea si comportamentul apei functie de duritate

8.LEGEA NR.46/5.03.1990."NORME PENTRU SIGURANTA INSTALATIILOR"

NORMA UNI CTI 8065

a, impreuna cu D.P.R. nr.447/6.12.1991, reglementeaza in Italia folosirea apei si stabileste ca la realizareRESPECTATE NORMELE IN VIGOARE.


19/45

destinata uzului casnic trebuin:

instalatii de producere a

instalatii de

Trebuie respectata deasemeneanorma prevede tratamentele

de incalzire si de apa calda sainstalatiilor care garanteaza o

Orice firma care executa inssa realizeze lucrarile in baza u

de functi

orice instalatie sunt doua t

NTIA - este obligatia producatorului de echipamente si are o durata minima de un an. Aceasta acopera posi se rezolva prin repararea produsului sau inlocuirea acestuia.

PONSABILITATEA PRODUCATORULUI - se refera la viciile ascunse si la greselile conceptuale de proiei. Exemplu: folosirea unui material necorespunzator, care nu rezista la conditiile normale de folosire. Are

rul este cel care "produce" instalatia. Acesta alege echipamentele, le monteaza, realizeaza un ansamblue sa-i recunoasca utilizatorului GARANTIA pentru fiecare produs privit individual, iar ca "producator al in

E DE FOLOSIRE DE 10 ANI. Deci, instalatorul este responsabil pentru toate greselile de executie si de pinstalatie, timp de 10 ani.

e cazuri, datorita neefectuarii operatiei de tratare a apei, coroziunea si depunerile de cruste calcaroase aenului de 10 ani. De aceea, este obligatia si interesul instalatorului sa respecte minimul de tratamente pre

stalatiile de producere a apei calde sanitare se vor respecta schemele din Fig.19 si 20, si se va revedea

9.LEGEA NR. 10/9.01.1991

ME PENTRU ACTUALIZAREA PLANULUI ENERGETIC NATIONAL IN DOMENIUL FOLOSIRII RATIO

ECONOMISIRII ACESTEIA SI AL DEZVOLTARII SURSELOR GRATUITE DE ENERGIE"

6/90 (cap.8) stabileste obligativitatea aplicarii normelor, ca un factor de siguranta al instalatiilor. Aceasta pNORMELOR UNI-CTI 8065 care prescriu tratarea apei fara a face diferentiere functie de caracteri

0/91 reprezinta o aplicatie practica si inlocuieste Legea 373/76, cu referire la economisirea energiei , atat area celor vechi, intervenind si in ceea ce priveste intretinerea acestora. De asemenea, favorizeaza dezv


20/45

Decretul de reactualizare al Legii 10/9prevazut expres la art.5,alin.6: OBLIGA

INSTALATIILE DE INCALZIRE NOI C350KW

Fig.21,22,23 si 24 sunt prezentate sinstalatiilor de tratare a ap

instalatiilor, cu respectarea pr10/91 si a tuturor de


21/45

10.DECRETUL MINISNR.443/21.12

REGULAMENT SI DISFOLOSIRE A ECHIPAME

CASNIC DE TRATAR

Decretul are ca obiectiv ala aparatelor de uz casni

apei, astfel incat sa nu apa

AR

Decretul nu se aplica echipaplicare proces

AR

a- Apa potabila trebuie sa aiba parametrii prevazuti in DPR 236/88.

b- Dedurizatoarele elimina duritatea,evitand formarea crustelor calcaroase si economisind astfel energ

atoarele adauga in mod proportional in apa substante prevazute de lege pentru evitarea crustelor, corozi

d- Osmoza reduce continutul salin al apei prin intermediul membranelor semipermeabile

e- Filtrele mecanice retin particulele in suspensie din apa.

f- Sistemele fizice produc campuri magnetice sau electromagnetice pentru reducerea formarii c

trele cu carbon activ elimina clorul sau microimpuritatile chimice, dar nu sunt admise datorita riscului de eimpuritatilor retinute (art.15)

e cu structura compozita (potabilizatoare) au o actiune combinata de carbon activ, filtrare si actiune antibautorizate de Ministerul Sanatatii.

ART.3

a- Nici un aparat nu poate fi vandut sub titulatura "DEPURATOR DE APA" deoarece ar crea co

b- Trebuie respectati parametrii apei potabile(DPR 236/88)

c- Echipamentele trebuie instalate in locuri corespunzatoare d.p.d.v. igienic

d- Materialele folosite trebuie sa respecte normativele in vigoare


22/45

e- Trebuie montat un contor si doua puncte de masurare a caracteristicilor apei

f- Trebuie prevazut un by-pass general si o clapeta de sens

g- Trebuie predate utilizatorului instructiunile de instalare , folosire si intretinere a instalatii

nstalatiile trebuie sa respecte legea 46/90 (trebuie executate de un personal calificat si in baza unui certi

i- Trebuie informate organele competente in momentul executarii instalatiei

ART.4

1 - Dedurizatoarele trebuie:

a- sa aiba faza de regenerare cel putin o data la 4 zile

b- rasinile folosite trebuie sa fie de uz alimentar

c- trebuie sa aiba dozare automata si post de dezinfectie cu clor sau raze UV

2 - Dozatoarele trebuie :

a- sa asigure un dozaj proportional cu volumul de apa furnizat

b- sa foloseasca substante cu caracteristici garantate

c- sa foloseasca substante cu caracteristici care sa indice compozitia si domeniul de

d- sa garanteze dozajul prevazut in DPR 236/88

3 - Osmoza inversa trebuie :

a- sa fie automatizata si prevazuta cu dispozitive tur/retur

b- sa foloseasca membrane pentru uz alimentar

c- sa aiba dezinfectie cu clor sau UV si sa fie dotate cu rezervoare de acumular

d- sunt admise filtre cu carbon activ si microfiltre

4 - Filtrele mecanice trebuie :

a- sa aiba retele de filtrare nu mai mici de 50 nanometri


23/45

b- sa utilizeze retele metalice sau sintetice

c- sa fie usor de curatat manual sau automat (nu sunt admise filtre ceramice)

5 - Sistemele fizice trebuie :

a- sa aiba limitate campurile magnetice intre valorile prevazute

b- sa aiba certificate de conformitate

6 - Filtrele cu structura compozita trebuie sa fie aprobate de Ministerul Sanatatii

7 - Toate echipamentele trebuie sa fie adecvate scopului pentru care sunt folosite.

tand cele stabilite in decret, nu este necesara nici o autorizatie pentru instalarea echipamentelor de trata

casnic.

11.FILTRE PENTRU APA POTABILAn retea este , in mod normal, deja filtrata si libera de corpuri straine, dar in multe cazuri gasim impuritati i

sau pe fundul cazilor de baie si al lavoarelor.

t , in interiorul retelelor de distributie , atat din cauza vechimii cat si din cauza lucrarilor de intretinere si dulari de impuritati sau corpuri de natura diferita - cum ar fi:nisip, oxizi de fier, span de metal rezultat in urm

sunt eliberate si transportate de fluxul de apa la utilizatorii finali.

ecanice de siguranta se instaleaza in scopul de a retine total impuritatile mecanice aflate in suspensie in elele casnice, unde ar provoca coroziuni sau, ajungand la robineti, ar provoca neetanseitati sau ar zgaria

re reprezinta o bariera mecanica pentru corpurile solide din apa , insa nu indeparteaza turbiditatea apei namol. Pentru aceasta trebuie folosite filtrele descrise in cap.6.

ecanice se clasifica functie de caracteristicile constructive si de gradul de filtrare al cartusului filtrant, tininmpune ca gradul de filtrare sa nu fie inferior valorii de 50 nanometri, iar cartusul trebuie sa fie metalic sau

Filtrele de uz tehnic NU pot fi folosite pentru uz potabil in conditiile respectarii Decretului 44

Filtrele de uz potabil pot fi folosite atat in domeniul tehnic cat si in cel potabil.

Filtrele GEL se clasifica in 4 categorii:

1 - Filtre manuale

2 - Filtre autocuratitoare


24/45


25/45

Spalarea este posibila datorita unui sistem bcontracurent , atat la interior cat si

Spalarea in contracurent nu este suficienta p

datorita faptului ca apa, alegand intotdeauna dupa prima curatare grosiera in contracurentevitandu-le pe cele murdare si obturate, ca

de autocuratare, o serie de duze improscaspre exterior, completand curatarea externa eactionare hidraulica (aceasta este actionata

Toata apa si impuritatile curatate sunt directiounde sunt pozitionate robinetul si racordul de

operatiunea de autocuratare, cantitatea de apa care asigura curatarea co

siunea autocuratitoare automata, aparatele sunt identice , cu observatia ca frecventa spalarilor este stabiprogramari efectuate in momentul pornirii.

a de programare este cuprinsa in intervalul 1 zi 30 zile. Este disponibila pe programator inca o tasta casuplimentara, in afara celei programate.

11.3.FILTRE DENISIPATOARE

a o versiune simplificata a filtrelor autocuratitoare si folosesc efectul de ciclon (rotatie) provocat de apa attatile mai mari sunt indepartate de forta centrifuga spre peretele vasului si apoi cad pe fund in zona cu tu

elimina in momentul in care se deschide robinetul de descarcare.

ate cu un cartus filtrant din tabla de otel inox microstriata, cu un grad de filtrare de 90 nanometri, adaptatecand cantitatea de nisip este mare (in suspensie), cand filtrele normale sunt ineficiente datorita spalarilo

obturarea rapida cu impuritati.

11.4.FILTRE DEMINERALIZATOARESunt impropriu denumite filtre deoarece actiunea lor este chimica, nu mecanica.

cap si vas , ca si filtrele normale, dar cartusul contine un amestec de rasini cationice si anionice amestecru a schimba sarurile prezente in apa - atat cele cu sarcina pozitiva (cationic) cat si cele cu sarcina nega

intreaga cantitate de saruri si furnizind apa demineralizata (libera de saruri) - Fig.29.

este pus un indicator de culoare care isi schimba culoarea de la verde la albastru in momentul in care rastrebuie inlocuite in totalitate.

folosite in domeniul apei potabile. Domeniul de aplicare il reprezinta: bateriile auto, aparatele de dezumivapori pentru uz domestic.


26/45

DOZARE. INSTALATII DE DOZARE.

acele utilizari prezentate deja la cap.6 (aplicatii in domeniul de potabdozatoarelor si al instalatiilor de dozare este acela de a adauga in a

cu cantitatea si fluxul de apa furnizat.

Compusii chimici au, in cele mai multe cazuri, functii anticorozive,

12.1.DOZATOARE

Acestea functioneaza in baza principiului hidrodinamic legat de efeunei diafragme in interiorul unei conducte rectilinii, cu un diametru

conductei, se creaza o diferenta de presiune in amonte si in aval deapa care o traverseaza (Fig.30). Crescand debitul de apa crest

in amonte de diafragma si scade presiunea in aval de aceasta.(dep

2 orificii in amonte si in aval de diafragma, conectandu-se intre eleei, care este intotdeauna proportional cu fluxul de apa din conducta (fluxul primar) si care variaza propor

apa.

zator fluxul primar este acela care traverseaza capul, in timp ce fluxul secundar este acela care traversearita unor serii de inovatii, au o functionare foarte constanta, sunt usor de intretinut si isi pastreaza caracte

rele si accesoriile acestora, produse de GEL, incorporeaza o serie de dispozitive (breveteGEL) menite saectitudinea si constanta in timp a dozajului de substanta protectoare si sa simplifice intretinerea. Astfel de

jos:

MA - este un sistem care are racordurile special concepute pentru a fi amplasat sub microcentralele murae de ACS cu gaz, in spatiile reduse dintre generator si perete, fara a fi necesare racorduri flexibile sau alt

S ACQUASTOP- sistem brevetat, integrat in corpul dozatorului ce permite instalarea acestuia in instalatiea unui by-pass asa cum cere Decretul 443/90, fiind avantajos d.p.d.v. al costurilor, spatiilor si d.p.d.v. esa inlocuirea cu usurinta a cartusului cu polifosfati, deschizind vasul fara a fi nevoie sa oprim apa care es

OS - RAPID - sistem brevetat, cu substante prefabricate si gata pentru a le inlocui pe cele consumate dina care se introduce foarte usor in vasul dozatorului. Substanta din rezerva are proprietati antibacteriene,

corespunde normelor CEE pentru uz potabil si alimentar.

ETO - realizat cu componente pentru uz alimentar si potabil. Are avantajul de a se garanta in mod permaul de apa si substanta din vas, indiferent de cantitatea de produs protector care a ramas in vas. Ofera o c

ORD ROTATIV - este foarte usor de instalat atat pe conducte verticale cat si pe cele orizontale, nu necesconductelor.

E REGLABILE - Daca se cupleaza cu SOFFIETO asigura dozarea constanta a substantelor in proportie


27/45


28/45


29/45

unctionarii, apa,trecand prin capul de comanda (valva hidraulica), patrunde in rezervorul de rasini de susandu-se de ionii de calciu si magneziu si imbogatindu-se cu ioni de sodiu. Cand rasina se "consuma" nu pa are aceleasi caracteristici de duritate atat la intrarea in dedurizator cat si la iesire. In acest moment tre

rasinilor, pentru a se putea efectua un nou ciclu de tratare al apei.

etapei de regenerare, dedurizatorul nu mai furnizeaza apa dedurizata, dar poate furniza o cantitate de apunui by-pass intern, care este deschis pe tot timpul fazei de regenerare.

13.1.REGENERAREA

enerarea rasinilor, se aspira saramura prin intermediul unui sistem hidraulic dotat cu ejector dintr-un rezeatie maxima posibila. Saramura, traversand stratul de rasini, reda acestuia incarcatura de sodiu, eliberan

prin intermediul valvei de comanda, in acelasi timp cu apa de spalare.

Reactiile chimice din timpul procesului de dedurizare:

Ca(HCO3)2 + (R-Na) = (R-Ca) + 2NaHCO3

Unde:

Ca(HCO3)2 - bicarbonat de calciu


30/45

R-Na - ioni de sodiu (trec de pe rasina in apa )

R-Ca - ioni de calciu (trec din apa pe rasina )

NaHCO3 -carbonat acid de sodiu

Fazele REGENERARII sunt urmatoarele:

1-spalare in contracurent2-aspirare de saramura

3-spalare lenta4-spalare rapida

5-reumplerea cu apa a rezervorului de saramura

chimb a rasinilor, numita si capacitate ciclica, a unui dedurizator este un parametru tehnic calculat in faza

care poate fi influentat in faza operationala de urmatoarele caracteristici:

a- calitatea (puritatea) apei si raportul duritate/salinitate

b- presiunea de exercitiu, care influenteaza direct cantitatea de saramura aspirata

c- debitul de varf al apei, care poate determina eventualele scapari de apa netratata

d- calitatea si puritatea sarii, care poate reduce capacitatea de schimb a rasinilor, colmatan

de comanda este conceput sa comande diversele functii hidraulice fara interventii din exterior. Automatiz

comande functionarea in mod automat, tinind cont de consumul de apa precalculat sau de cel re

Functie de automatizarea diverselor faze, dedurizatoarele pot fi:

a-manuale- pentru masinile de preparat cafea sau pentru masinile de spalatb-semiautomate - toate functiile sunt programate automat, dar este necesara o comanda de initiere

ate, cu timmer - regenerarea este controlata de un ceas zilnic sau saptamanal, cu care se programeaza zbaza consumului de apa prevazut, al duritatii si al capacitatii ciclice

metrice - regenerarea este comandata exclusiv in baza cantitatii de apa furnizata la utilizator, folosite excindustrial

processor - regenerarea este comandata cu frecventa zilnica sau un multiplu de zile, dar cu posibilitatea

tuarea unei noi regenerari, daca volumul de apa furnizat a ajuns la capacitatea ciclica pentru care afost dlex - compus din doua dedurizatoare cu functionare in paralel si alternativ, pentru a putea furniza in permcompus din trei dedurizatoare, din care doua infunctiune si un al treilea in asteptare pentru a-l inlocui pe c

regenerare13.2.DOMENIUL DE FOLOSIRE

nu este responsabila numai de producerea crustelor, ci are implicatii negative si in alte domenii de utiliza


31/45

indirecte de marire a costurilor.

Avantaje date de folosirea apei tratate (ded

Curatarea porilor din pielea umana

Rufele raman albe, fara impuritati, cu culori vii, fara

Sticlaria devine stralucitoare, nemaiprezentand

Robinetii raman stralucitori si isi pastreaza culorile, nu m

e- Gustul ceaiului si al cafelei este mai bun, la fel cel al legumelor si fructelor

f- Randament mai bun in toate operatiunile de curatare

Economii rezultate din folosirea apei dedurizate:

a- Consumuri scazute de detergenti si alte produse folosite in igiena personala (cu 50 - 70% m

b- Durata de viata mai mare a tesaturilor, care nu mai sunt afectate de depunerile de calcar int

c- Economie de substante pentru igiena personala

d- Costuri mici de intretinere pentru boiler, robineti, miscelatoare, conducte, serpentine pentru produ

f- Durata mai mare de viata a aparatelor electrocasnice (masini de spalat, de preparat cafea, sp

De asemenea, in multe instalatii de uz tehnologic, apa dedurizata este indispensabila.

dedurizatoarele de uz domestic este necesar sa se respecte dispozitiile DMS 443/21.12.1990, care prevaenerarii la max. 4 zile, dezinfectarea automata a rasinilor utilizate si furnizarea unei ape potabile cu carac

13.3. AUTODEZINFECTAREA RASINILOR

pul de a realiza o dezinfectare a rasinilor in timpul efectuarii fiecarei regenerari, pentru a evita proliferaretitate admisa in apa potabila, dar care pot deveni periculoase pentru sanatate atunci cand se dezvolta in

este obligatorie pentru apa potabila folosita pentru uz casnic.

13.3.1.AUTODEZINFECTAREA PRIN ELECTROLIZA

stem alcatuit din doi electrozi de titan, montati pe conducta de legatura dintre valva hidraulica de comandn momentul efectuarii fazei de aspiratie a saramurii. Operatia este facilitata de emiterea unui curent cont

u are loc transformarea unei mici cantitati de clorura de sodiu - sare dizolvata in apa din saramura -- in clo


32/45

inalte proprietati dezinfectante, care garanteaza protejarea rasinilor impotriva proliferarii bacteriil

ccessive de eliminare a apei reziduale la canal din timpul procesului de regenerare al rasinilor, elimina culterior de dedurizator fiind potabila.

de autodezinfectie GEL are posibilitatea de a inversa polaritatea electrozilor la fiecare faza de regenerarecare i-ar micsora eficacitatea (Fig.37)

13.3.2. AUTODEZINFECTAREA PRIN SISTEM ECOGEL

rizatoare ecologice ECOLUX si ECOKAL nu necesita un sistem separat de autodezinfectie, deoarece prvat si, datorita formulei sale speciale, se efectueaza regenerarea si dezinfectia in acelasi timp. In acest fe

simplifica operatiile de intretinere.

13.4. DIMENSIONAREA DEDURIZATOARELOR

Trebuie luati in considerare urmatorii parametrii:

1- Duritatea apei de tratat - exprimata in grade franceze

ritatea ceruta la iesirea apei din dedurizator (daca este vorba de apa potabila, trebuie sa avem o duritatededurizator de 15F)

3- Consumul zilnic de apa

4- Debitul maxim si debitul de varf solicitat la utilizator

13.4.1.DURITATEA APEI DE TRATAT

Poate fi masurata cu kit-ul GEL.

oate calculele se va lua intotdeauna in consideratie duritatea totala, deoarece tratamentul de dedurizare sarurilor care provoaca duritatea, fara a se face distinctie.

13.4.2.DURITATEA CERUTA

a de o instalatie de dedurizare, denumita si "APA DULCE", poate fi furnizata la valoarea de 0F, dar in an

o amestecare intre apa dedurizata si cea dura, asa incat duritatea reziduala sa nu fie mai mica de 15 F.considerare diferenta de duritate dintre apa de tratat si apa furnizata si nu duritatea apei de la intrarea in

Calculul duritatii efective de tratat pentru apa de uz potabil:

Ex. Duritatea apei la intrare = 35 F


33/45

35 F - 15 F = 20 F

Deci:

-Duritatea apei la intrarea in dedurizator = 35 F

-Duritatea apei potabile (reziduala) = 15 F

-Valoarea duritatii de tratat = 20 F

13.4.3.CONSUMUL ZILNIC

e stabilit pentru autonomia dedurizatorului intre doua regenerari, tinand cont ca in faza de regenerare aceurizata ci numai apa dura. Este important ca operatia de regenerare sa se efectueze cand nu avem cons

Consumul de apa este variabil in timp, dar ne putem baza pe valorile urmatoare:

a- Locuinte normale - 150 l/zi/persoana = 0,15 m3/om/zi

b- Locuinte medii - 250 l/zi/persoana = 0,25 m3/om/zi

c- Locuinte de lux -- 400 l/zi/persoana = 0,4 m3/om/zi

Inmultind aceste date cu numarul de persoane se va afla consumul zilnic total.

Daca nu se cunoaste numarul de persoane /apartament, se va lua in calcul o medie de 4 persoane/

13.4.4 DEBITUL MAXIM

rebuie sa satisfaca cererea de apa in momentul in care majoritatea utilizatorilor consuma simultan apa, fpresiune sau de flux.

Pentru locuintele noi se vor respecta normele UNI 9182/87 (Italia)

Pentru locuintele vechi, calculul precedent este satisfacator.

In continuare, sunt date debitele de varf teoretice in cazul in care in toate apartamentele se desch

a)- Locuinte normale, cu servicii singulare .... 12 l/min/apartament

b)- Locuinte medii, cu servicii duble ...... .. 18 l/min/apartament

c)- Locuinte de lux -vile.......... ... 28 l/min/apartament


34/45

d)- Hoteluri, spitale etc........... .. 28 l/min/apartament

consumul este mai mic si se ia in calcul un factor statistic, denumit coefficient de simultaneitate, care code robineti care se deschid simultan, procent care descreste cu cresterea numarului de utilizatori, deoare

de deschidere simultana (Tabelul 8)

Tabelul 8. Factori de simultaneitate ptr.calculul debitului maxim efectiv

NR. APARTAMENTE COEF.SIMULTANEIT.%

NR.APARTAMENTE COEF.SIMULTANEIT%

1 100 11 42

2 65 14 39

3 60 16 37

4 57 18 36

5 53 20 35

6 51 25 327 48 30 30

8 46 40 27

9 45 50 25

10 44

debitul dintr-un singur apartament (fig.47) cu numarul de apartamente si cu coeficientul de simultaneitateefectiv.

Exemplul 1 : Locuinte normale - 8 apartamente, servicii singulare

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit maxim teoretic

12 l/min x 8 = 96 l/min

Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate = Debit maxim efectiv

96 l/min x 0,46 (46%) = 44,16 l/min

Exemplul 2: Locuinte normale cu cerere mare de apa (hoteluri) - 20 apartamente

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit maxim teoretic

28 l/min x 20 = 560 l/min

Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate = Debit maxim efectiv

560 l/min x 0,35 (35% ) = 196 l/min


35/45

Nota: pentru a obtine apa la duritatea de 15 F, o parte din apa trece prin by-pass fara a traversa de

Pentru instalatii mici, apa care trece prin by-pass nu se ia in calcul.

nei ape cu 45 F duritate la intrare, cele 15 F duritate reziduala (pentru apa potabila) reprezinta 33% din ca o treime din cantitatea de apa nu trece prin dedurizator ci prin by-pass.

plul 2 , cele 33% din debitul maxim de apa (196 l/min) reprezinta 64,66 l/min, ceea ce inseamna ca va fi ainferior, respectiv de 131 l/min in loc de 196 l/min, deoarece diferenta de debit de apa trece prin by-

u este valabil in cladiri cu un numar de apartamente mai mare de 15 - 20, putand alege un dedurizator cocu dimensiuni mai reduse.

13.4.5. ALEGEREA DEDURIZATORULUI

CQUA sunt prezentate tabelele pentru alegerea corecta a dedurizatorului, functie de numarul de persoanunoasca criteriile fundamentale pentru calculul dedurizatorului, in scopul unei alegeri cat mai exacte func

functionare.

1-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea, in litri, a rezervorului de rasini

de calcul: 3 locuinte,12 persoane, duritatea apei la intrarea in dedurizator de 39 F, uz potabil (15 F) la i

Nr.persoane x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total

12 x 0,15 m3/zi/persoana = 1,8 m3/zi

Consum zilnic total x Diferenta duritati = Capacitatea ciclica/zi

(Dintrare - Diesire)

1,8 m3 x 24F (39-15) = 43,2 F.m3

Capacitate ciclica/zi / Capacitate ciclica/1l rasina = Cantitate(in l) rasina

43,2 F.m3 / 6 F.m3 = 7,2 l

Alegand o frecventa de regenerare la 2 zile,va rezulta:

7,2 l x 2 = 14,4 l rasina

Modelul corespunzator este DECALUX 15 (care contine 15 l rasina)

e necesar sa verificam si corespondenta dintre debitul de varf probabil si debitul maxim pe care il poate


36/45

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit max.theoretic

12 l/min x 3 = 36 l/min

Debit maxim teoretic x Coef.simultaneit. = Debit maxim efectiv

36 l/min x 0,60 (60%) = 21,6 l/min

ul de varf pentru DECALUX 15 este de 23 l/min, mai mare decat cel maxim solicitat. Deci, dedurizatorul a

2-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea ciclica

Date de calcul: 4 apartamente normale, 4 persoane pe apartament, duritatea apei de tratat la intr

Uz potabil (15F duritate reziduala la iesire)

Nr.apartamente x Nr.persoane/apart. = Nr.total personae

4 x 4 = 16

Nr.total personae x Consum zilnic/pers. = Consum zilnic total

16 x 0,15m3/zi/pers. = 2,4 m3/zi

Consum zilnic total x Duritate (intrare - iesire) = Capacitate ciclica

2,4 m3

/zi x 25 F(40 -15) = 60 F.m3

Alegand o frecventa de regenerare de 2 zile, va rezulta:

60 F.m3 x 2 = 120 F.m3 ( Capacitate ciclica necesara)

Modelul care corespunde este DECALUX 20, cu capacitate ciclica de 120 F.m 3.

Alegand o regenerare in fiecare zi, modelul corespunzator ar fi DECALUX 10, cu o capacitate ciclica

d verificarea si in functie de debitul de varf, rezulta ca modelul DECALUX 20 este corect ales, deoarece d

DECALUX 10 este mai mic decat debitul de varf efectiv solicitat de utilizator.

Este indicat sa folosim solutia cu regenerarea rasinilor in fiecare zi numai in cazul aplicatiilor comerciale sregenerarea foarte frecventa a rasinilor duce la scurtarea duratei de viata a acestora si la scaderea rand

14.NEUTRALIZATORIo duritate foarte mica (5-6 F) si/sau are o cantitate mare de bioxid de carbon este la originea proceselor


37/45

efect de colorare in galben-roscat a apei, colorare care este evidentiata dupa deschiderea unui robinet cainchis si se diminueaza in timp (dupa o scurta perioada de la deschiderea robinetului).

nea tevilor de transport a apei provoaca pete inestetice pe obiectele sanitare, pe rufe, sau chiar spargere

intervine in timp util.

Scopul utilizarii procesului de neutralizare este dublu:

a-de a retine oxizii deja prezenti in apa, ca efect al coroziunii produseb-neutralizarea bioxidului de carbon in exces, care provoaca coroziunea instalatiei

neutralizare trebuie completat si urmat intotdeauna de dozarea de substanta pentru conditionare si depuntru a stopa coroziunea deja prezenta in aval de filtrul neutralizator. Acestea se depun ca "film" protector

depuneri si curatand lent instalatia.

ste realizata de mase filtrante pe baza de dolomita, care lasa in solutie mici cantitati de substante si mare

La instalarea filtrului de neutrapass suplimentar, pentru a robtinandu-se o reglare core

unui exces de saruri care pr

In amonte de punctual deobligatoriu un filtru de siguran

In acelas timp, pentru a fi sigu

recomanda sa se completedezinfectie . In acest scop

dezinfectare cu UV, care nu asigurarea timpului de contac

pompa dozatoare proporsubstanta si ce

Filtrele de neutralizare sunt almasa neutralizanta si un tablo

dedurizatorului pentru spalaposibilitatea de evacuarea la

altor impuritati retinute sau acumulate.

igatoriu sa se verifice masa neutralizanta odata pe an, sa se complecteze cantitatea consumata sau sa sfunctie de necesitati.

egerea dimensionala a filtrelor neutralizatoare, a instalatiei de conditionare sau a eventualelor instalatii ddebitul maxim efectiv al instalatiei (vezi punctul 13.4.4.de la dedurizatoare).


38/45

15.POMPE DE DEZINCRUSTARE SI PRODUSE CURATITOARE

rul instalatiilor, in cazul in care apa de circulatie nu este corect tratata, apar depuneri de natura diversa cand fi periculoase pentru sanatate si scurtand durata de viata a instalatiilor. Cand nu se efectueaza actiun

constransi sa intervenim in situatii limita pentru a reda functionarea normala a instalatiilor.

Daca nu sunt utilizate substante si echipamente adaptate si corespunzatoare, pot apare daune ir

rventia se efectueaza asupra unei parti demontabile si inspectabile a instalatiei (Ex: serpentina de boiler,bator de caldura, condensator de frigider) putem alege un echipament corect, dar in caz contrar pot apare

se repeta de mai multe ori, la putin timp dupa interventie.

e de depunerea din instalatie care trebuie curatata, se va alege substanta , verificandu-se compatibilitateainstalatiei (in special metalul), pentru a nu apare degradare sau coroziune.

sticile depunerilor sunt diverse, fiind functie de caracteristicile apei, de diversele tipuri de utilizari care prosaruri, in raport de temperatura si concentratie.

Putem avea urmatoarele tipuri de depuneri:

1- cruste calcaroase

2- cruste de calciu si siliciu

3- oxizi de fier si/sau magneziu

4- bacterii ale fierului si/sau reducatoare de sulf

5- substante organice, alge

15.1. CRUSTE CALCAROASE

ovocate de precipitarea sarurilor de calciu si magneziu, functie de variatia temperaturii, a presiunii si a vitr si la variatii mici de temperatura apar reduceri in fluxul de circulatie al apei si se diminueaza capacitatea

schimbatoarele de caldura).

ificator exemplu se intalneste in cazul preparatoarelor ACS pe gaz si in cazul microcentralelor, care dupa

depunerilor, nu mai furnizeaza apa calda la debitul si la temperatura dorita.

uratarea (spalarea chimica) a instalatiei nu este efectuata cu componente si produse adaptate, consecine corespunzatoare, timpul de curatare este mai mic si raman portiuni cu cruste neeliminate, in timp ce fohimica suficienta, va avea ca rezultat degradarea metalului, care va favoriza noile depuneri de calcar si a


39/45

Solutia tehnologica propusa de GEL este cea cu pompa, cu inversade curatare.(Fig.39)

timpul efectuarii dezincrustarii trebuie tinuta sub control formarea

mentine constant efectul de eliminare a crustei, avand posibilitatea dsunt eliminate, pentru a nu deteriora metalul. In acest scop, toate virare (de schimbare a culorii). Este recomandabil sa se efectuez

neutralizare, urmata de o spalare abundenta cu ap

15.2. CRUSTE DE CALCIU SI SILICIU

prezente in primul rand la cazanele cu abur, unde temperatura foartecalciu ci si de siliciu, depasind limitele normale si afectand functiona

a depunerile stratificate, fiind necesara folosirea alternativa de substante dezincrustante pentru calciu si ssi bazice, operatiunea de curatare efectuandu-se eficient la cald.

atoriu ca la terminarea operatiunii de dezincrustare sa se efectueze neutralizarea , altfel, la presiuni si tedistrus rapid din cauza aciditatii remanente.

15.3. OXIZII DE FIER SI/SAU MANGAN

t provocati de prezenta fierului si manganului in apa, atat din componenta apei cat si rezultati in urma pro

Sunt dificil de identificat si de eliminat.

Tipul de tratament este greu de identificat, deoarece poate fi atacat si materialul instalatiei (care are in

sele folosite pentru spalarea chimica sunt acizi cu concentratie inalta, care trebuie folositi cu atentie si codistrugerea definitiva a instalatiei.

15.4. BACTERII ALE FIERULUI SI BACTERII CARE REDUC SULFUL

atuite din colonii de bacterii ale fierului care se fixeaza in interiorul instalatiei cind intalnesc depuneri poroconsumand energie si accelerand procesele de coroziune.

mai des intalnit il constituie bacteriile anaerobe care, reducand sulfatii in sulfuri (sarurile acidului sulfuricmetalului.

eliminare se vor combina tratamentele de tip dezinfectant - pentru bacterii - si de tip chimic - pentru elimin(incrustatiile calcaroase care constituie amorsa de depunere a bacteriilor si favorizeaza dezvoltarea ac

15.5.SUBSTANTE ORGANICE SI/SAU MUCILAGINOASE


40/45

prezente in special in interiorul circuitelor de conditionarea aerului, sau in instalatii mixte d

ventilo-convectoare), cand temperaturile de ludepuneri filamentoase care obtureaza circ

termic.

anumite cazuri se asociaza si depunerea dinterventie combinata cu substante acide,

antivegetativi (Fig.4

15.6.POMPE PENTRU CURATARE (SAceste echipamente sunt realizate din mate

substantelor foarte agresive, atat bazice cit si arezultati in urma procesului de spalare chimica

substantele folosite

Parametrii referitori la debit si la inaltimea dcorespunzatori instalatiei de curatat. De asem

olumul necesar pentru obtinerea solutiei si pentru a se putea efectua un numar suficient de cicluri de circu

si posibilitatea inversarii fluxului (Brevet GEL), care accelereaza procesul de curatare, eliminand depunernd evacuarea gazelor care se formeaza in timpul spalarii chimice (Exemple de pompe pentru dezincrusta

Fig.41. Pompa GEL BABY 13 Fig.42. Pompe GEL BOY C 130

16.SUBSTANTE PROTECTOARE PENTRU INSTALATIILE DE INCALZIREn instalatiile de incalzire sta la originea proceselor de formare a crustelor, a coroziunii, cu consecinte in foomotelor, obturatii ale corpurilor de incalzire, ale conductelor si cazanelor. Pana sa se manifeste vizibil, aarea randamentului, cu consecinte in cresterea costurilor de exploatare si dificultati in a avea in toata ins

omogena si o temperatura optima.

ca instalatiile de incalzire lucreaza in circuit inchis, formarea depunerilor calcaroase este in general mica in punctual cu temperatura cea mai mare, deci la cazan.

t apare atunci cand, datorita vechimii sau a viciilor din instalatie, sunt necesare completari repetate cu ap

depuneri masive de calcar chiar si in instalatie, nu numai in cazan.

catuite din materiale si componente diferite, fiecare cu caracteristici proprii. Apa din instalatie, circuland, cese de coroziune care formeaza oxizi. Acestia se depun in punctele cele mai defavorizate d.p.d.v.al circ

nastere unor procese de coroziune numite "coroziuni de depunere".

ei folosita in instalatiile de incalzire este OBLIGATORIU si este prevazut in Legea 46/90 si in Normele UN


41/45

Interventiile se pot clasifica in urmatoarele tipuri:

1- Curatarea instalatiilor (spalarea chimica)

2- Protectia instalatiilor noi sau a celor aflate in functiune

3- Protectia impotriva inghetului

16.1.SPALAREA CHIMICA A INSTALATIILORr vechi, dar si a celor noi incorect exploatate, care prezinta probleme de randament sau dezechilibre intreentul se face cu substante BOILER CLEANER R.D., introduse in instalatie, in procent de 3-5 % din volum

e in instalatie, cand aceasta este in functiune, timp de 2-5 saptamani, eliminand depunerile prin sfaramacirculatie sub forma de suspensie, putand fi apoi evacuate la golirea instalatiei.

or vechi sau zgomotoase, este recomandabil sa se efectueze mai multe spalari cu apa curata, care se lasore, pana la eliminarea completa a inconvenientelor.

La terminarea procesului de spalare chimica, se vor efectua tratamentele protective stipulate de lege.

In cazuri deosebite este necesara repetarea procesului de spalare chimica pentru a obtine eficienta dori

or cu calorifere din aluminiu, daca apa nu este corect tratata pot apare coroziuni cu formarea de gaze cand consecinte in micsorarea randamentului. In acest caz protectia se va efectua introducand in instalatieaca aceasta este noua, sau facand spalare chimica in instalatiile vechi, dupa care se va introduce produ

16.2.PROTEJAREA INSTALATIILORTrebuie aplicate principiile legilor mentionate (46/90,UNI-CTI 8065)

cta aplicare se vor respecta schemele din Fig.21,22,23 sau 24 care indica obligatia folosirii dedurizatoruluacestuia, functie de caracteristicile apei si de puterea termica a instalatiei.

tiilor casnice, unde dedurizatorul este deja prezent pentru tratarea apei de uz potabil, este avantajos sa sa pentru umplerea si complectarea cu apa a instalatiei de incalzire, aplicand schema de la Fig.21 si cons

cel instalat in amonte de dedurizator.

stalatii noi sau aflata in functiune se poate efectua prin intermediul folosirii substantei BOILER CLEANER2-5 % din volumul total de apa din instalatie.

rotectia anticrusta si anticoroziva, la instalatiile cu radiatoare din aluminiu, substanta mentionata protejeazgomotelor si a formarii gazelor.


42/45

Tratamentul trebuie efectuat ANUAL, iar instalatia se va goli

calculul aproximativ al apei din instalatie,se vor lua in considerare

autonome monofamiliale : 80-100 l apa (total)

Instalatii cu radiatoare din otel sau aluminiu : 10 l apa/1.00

Instalatii cu radiatoare din fonta : 15 l apa/1.000kcal/

16.3.PROTECTIA CONTRA INGHETULUIcare instalatiile nu functioneaza continuu, sau cand utilizatorii nu sunt

scade sub zero grade Celsius, trebuie efectuat un tratament cu substante antiinghet care contin si inhibito

locuintelor de vacanta, al hotelurilor care functioneaza intermitent, sau al instalatiilor cu panouri solare. Aa instalatiilor nu este recomandabila, deoarece este laborioasa si favorizeaza procesele de coroziune.

substanta folosita este functie de volumul de apa din instalatie, de temperatura de siguranta aleasa imporaport de care se va alege concentratia substantei ANTIGEL.

Periodic, se va verifica concentratia antigelului din apa pentru a avea siguranta unei protectii eficiente.

Concentratia maxima recomandata este de 30%.

17.ECHIPAMENTE FOLOSITE PENTRU TRATAREA APEI DE BAUTApa de baut reprezinta 2% din totalul apei folosite in uz casnic iar cea folosita la bucatarie 6-7%.

vor folosi pentru apa de uz potabil (baut, gatit, spalarea fructelor si legumelor) schemele prezentate la pun

gustului neplacut si a unor avarii accidentale care pot apare si care pot afecta sanatatea, se folosesc apaset combinat (filtrare + dezinfectare), functioneaza pe principiul osmozei inverse si corespund DMS 443

17.1. SISTEM MULTIPLU CU OSMOZA INVERSA - GELPURFILTER SL 90

n timpul transportului, datorita inmagazinarii indelungate sau expunerii la soare, poate deveni periculoasa

datorita faptului ca bacteriile, initial in cantitate mica, prolifereaza.

ate la punctul 17.1., datorita faptului ca se afla in permanenta sub control, nu permit acest neajuns , suplfiltrarea apei.

litatea apei si presiunea de lucru, sistemele cu osmoza inversa au capacitatea de a reduce intre 50-95 %tante continute de apa, furnizand apa cu o calitate optima, cu un continut salin redus. Aplicatii: baut, gati

legume, preparare ceai si cafea, cuburi de gheata, aparate de dezumidificarea aerului.


43/45

sistem are capacitatea de a retine si impuritatile de natura chimica si baprezente in cantitate mica cum ar fi : compusi organici, insecticide ierbicid

zinc, caolina ( provenite din coroziunea tevilor), nitrati si nitriti (periculosi pe

este dotat si cu o lampa cu raze UV, care in faza finala realizeaza o dezinfestocate in vasul tampon si a celei din retea.

Fig.43. Sistem multiplu cu osmoza

inversa GELPURFILTER SL 90

17.2. FILTRE STERILIZATOARE

are combina actiunea functiilor de filtrare, asigurata de carbonul activ, cu cea de dezinfectare a unei lam

cestui tratament este furnizarea de apa la un robinet separat, care sa fie filtrata, libera de incluziuni chimintitati reduse datorita avariilor chiar si in apa din retea, in afara de clor sau diferite gusturi neplacute care

distributie centralizat.

ACTIUNI REALIZATE DE ACESTE APARATE:

a- Filtrare, retine toate impuritatile si particulele continute in apa, pana la dimensiunea de 20 na

Dezinfectare, realizata de carbonul activ care elimina clorul, produsele organice, uleiurile, detergentii, pes

zare, realizata de lampa cu UV, care elimina impuritatile microbiologice (bacterii, virusi), chiar inaintea rob

consumul final.

Filtrul se instaleaza sub spalatorul de la bucatarie, conectand teava de apa potabila la robinetul a

lou de comanda electronic blocheaza functionarea aparatului in situatia in care este necesara inlocuirea epuizarii cartuselor filtrante sau a lampii cu UV.

Fig.44. Filtru sterilizator

GELPUR FILTER S18.TABELE DE DIMENSIONARE A ECHIPAMENTELOR

Consum zilnic de apa pentru fiecare persoanaLocuinte normale 150 l/zi/persoana 0,15 m3/zi/persoana

Locuinte medii 250 l/zi/persoana 0,25 m3/zi/persoana

Locuinte de lux 400 l/zi/persoana 0,40 m3/zi/persoana

Debitul maxim consumat pe apartament

Locuinte cu un singur serviciu apa 12 l/min/apartament

Locuinte medii cu doua servicii apa 18 l/min/apartament


44/45

Locuinte de lux - vile 28 l/min/apartament

Locuinte cu consum simultan mare(hotel,spital) 28 l/min/apartament

Coeficientul de simultaneitate folosit pentru calculul debitului efectiv

Numar deapartamente

Coeficient desimultaneitate (%)

Numar deapartamente

Coeficient desimultaneitate (%)

1 100 12 42

2 65 14 39

3 60 16 37

4 57 18 36

5 53 20 35

6 51 25 32

7 48 30 30

8 46 45 27

9 45 50 25

10 44

A-CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE CAPACITATEA REZERVORULUDate de calcul: Locuinte normale ,12 persoane, duritatea apei de intrare = 39 F, uz potabil -15 F la iesir

Nr.persoane x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total12 x 0,15 m3/zi/om = 1,8 m3/zi

Consum zilnic total x Duritate(intrare - iesire) = Capacitate ciclica zilnica1,8 m3/zi x 24 F (39F-15 F) = 43,2 F. m3

Capacitate ciclica zilnica / Capacitatea 1 l rasina = Cantitatea de rasina din

dedurizator

43,2 F. m3 / 6 F. m3 /l = 7,2 l rasina

Daca alegem regenerarea la 2 zile : 7,2 l rasina x 2 zile = 14,4 l rasinaModelul corespunzator va fi DECALUX 15 (care contine 15 l rasina)

rebuie efectuata neaparat verificarea debitului de varf (maxim) si trebuie comparat cu debitul maxim asig

Debit pe apartament x Nr.de apartamente = Debit max.teoretic12 l/min x 3 = 36 l/min

Debit max.teoretic x Coef.simultaneitate = Debit max. efectiv36 l/min x 0,60(60%) = 21,6 l/min

max.instantaneu asigurat de DECALUX 15 este de 23 l/min, deci mai mare de 21,6 l/min., ceea ce inseacorect dimensionat.

B-CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE CAPACITATEA CICLICde calcul: 4 apartamente, 4 persoane pe apartament, duritatea apei la intrarea in dedurizator = 40 F, du

dedurizator = 15 F (uz potabil)

Nr.apartamente x Nr.persoane/apartam. = Nr.total persoane4 x 4 = 16

Nr.total persoane x Consum zilnic /persoana = Consum zilnic total16 x 0,15 m3/zi/om = 2,4 m3/zi


45/45

Documents

Curs de Tratare a Apei